Proiectul urmărește simplificarea regulilor privind plățile în numerar și adaptarea legislației la realitățile economice actuale, în condițiile în care actualele limite au rămas mult în urma costurilor și nevoilor reale din economie. Inițiativa vine în sprijinul IMM-urilor, al profesiilor liberale și al antreprenorilor care se confruntă zilnic cu blocaje administrative și dificultăți generate de actualele restricții.

Totodată, proiectul păstrează măsurile de control privind combaterea evaziunii fiscale și interzice fragmentarea artificială a tranzacțiilor pentru evitarea plafonului legal, menținând sancțiunile pentru încălcarea legii.

În cadrul unei conferințe de presă susținute în Parlament, deputatul AUR Gabriel Florea a declarat:

„Mediul de afaceri românesc este în colaps. Anul trecut s-au închis aproximativ 100.000 de firme, iar anul acesta deja aproape 10.000. Ce este cert este că oamenii care muncesc și plătesc taxe și impozite sunt din nou și din nou asupriți de către un stat care, din păcate, nu prea înțelege cum funcționează mediul de afaceri românesc.

În acest sens, am depus PL-x 110/2026, care vine să modifice Legea nr. 70/2015, și anume plafonul plăților cash de 5.000 de lei, pe care propunem să îl ajustăm și să îl majorăm până la 50.000 de lei. Este o măsură în concordanță cu politica europeană și vine să sprijine în mod real mediul de afaceri, fiind încă o măsură în plus pe care AUR o promovează”, a declarat deputatul AUR Gabriel Florea.

The post AUR propune soluția pentru sprijinirea mediului de afaceri românesc: creșterea plafonului plăților cash la 50.000 de lei appeared first on AUR.

Stimate Domnule Ministru,

Vă adresez prezenta interpelare pentru a solicita un punct de vedere oficial al Ministerului Finanțelor cu privire la valul de majorări fiscale și tarifare aprobate la nivelul municipiului Alexandria, județul Teleorman, în perioada 2025, 2026, fără ca, în spațiul public, să fi fost prezentată o analiză clară, completă și cuantificată a efectelor reale asupra populației și asupra mediului economic local.
Din hotărârile adoptate de Consiliul Local Alexandria și publicate în Monitorul Oficial Local rezultă o succesiune de măsuri cu impact direct asupra cetățenilor și operatorilor economici. Printre acestea se regăsesc majorarea tarifelor la transportul public local, unde abonamentul pe o linie, pe o lună, a crescut de la 48 lei la 100 lei, respectiv majorarea taxei speciale de salubrizare pentru persoanele fizice, de la 21 lei la 31 lei pe lună de persoană, începând cu 1 ianuarie 2026. Totodată, prin HCL nr. 403/29.12.2025 a fost aprobat pachetul de impozite și taxe locale pentru anul 2026, iar prin HCL nr. 430/29.12.2025 s-a aprobat indexarea cu 5,6% a chiriilor terenurilor destinate parcării.
Mai mult, la finalul anului 2025 au fost adoptate și hotărâri de majorare cu până la 500% a impozitului pentru anumite clădiri și terenuri, unele dintre acestea fiind ulterior abrogate în februarie 2026. O asemenea practică ridică serioase semne de întrebare cu privire la predictibilitatea fiscală, coerența actului administrativ și calitatea fundamentării care a stat la baza acestor decizii. În județul Teleorman, unde veniturile populației sunt deja afectate de presiunea costurilor curente, unde mediul antreprenorial local este fragil, iar gradul de suportabilitate fiscală este limitat, asemenea majorări succesive pot produce efecte grave. Ele pot reduce capacitatea de plată a persoanelor fizice, pot afecta activitatea IMM-urilor, pot accentua riscul de restanțe și executări și pot genera o presiune suplimentară asupra economiei locale, fără garanția unei îmbunătățiri reale a serviciilor publice.
Având în vedere cele expuse, vă rog să îmi comunicați:

1. Dacă Ministerul Finanțelor a analizat impactul cumulat al majorărilor de taxe, impozite și tarife aprobate la nivelul municipiului Alexandria în anii 2025 și 2026, asupra persoanelor fizice și juridice.
2. Dacă, în opinia ministerului, astfel de majorări succesive sunt compatibile cu principiile predictibilității fiscale și ale echității fiscale.
3. Dacă Ministerul Finanțelor a solicitat sau intenționează să solicite autorităților locale din Alexandria documente privind fundamentarea impactului bugetar și social al acestor măsuri.
4. Dacă există, la nivelul ministerului, date sau evaluări privind pragul de suportabilitate fiscală pentru populația și mediul de afaceri din județele cu vulnerabilitate economică ridicată, inclusiv Teleorman.
5. Ce măsuri are în vedere ministerul pentru a preveni situațiile în care autoritățile locale operează majorări fiscale semnificative fără o fundamentare transparentă și fără o analiză publică serioasă a efectelor economice și sociale.
6. Dacă Ministerul Finanțelor consideră oportună instituirea unei obligații exprese pentru autoritățile administrației publice locale de a publica, anterior aprobării majorărilor de taxe și impozite, studii de impact bugetar, social și economic, ușor accesibile publicului.

The post Gabriel Florea – Interpelare – Punct de vedere oficial al Ministerului Finanțelor cu privire la valul de majorări fiscale și tarifare aprobate la nivelul municipiului Alexandria, județul Teleorman appeared first on AUR.

De la: Domnul Gabriel Florea, deputat în circumscripția electorală nr. 36, Teleorman 

Obiectul interpelării: Măsurile întreprinse de Guvern pentru menținerea activității la JTEKT Bearings România S.A. Alexandria și pentru protejarea salariaților afectați de anunțul privind închiderea etapizată a fabricii.

           Stimați domni miniștri,

Potrivit informațiilor apărute în spațiul public, grupul japonez JTEKT, unul dintre cei mai importanți investitori din județul Teleorman, ar intenționa să închidă etapizat fabrica de rulmenți din municipiul Alexandria, unitate industrială cu tradiție în producția de componente auto.

Conform datelor publicate, fabrica are aproximativ 820 de angajați, iar concedierile ar putea începe în vara anului 2026, procesul de închidere urmând să se finalizeze în anul 2027. În spațiul public a fost menționată inclusiv posibilitatea unei vânzări a operațiunilor din România.

O astfel de situație ar avea un impact economic și social major asupra municipiului Alexandria și asupra județului Teleorman, întrucât această unitate reprezintă unul dintre cei mai importanți angajatori din zonă, iar efectele unei eventuale închideri ar depăși cu mult locurile de muncă direct afectate, influențând întregul ecosistem economic local.

Având în vedere gravitatea acestei situații, vă rog să îmi comunicați următoarele:

1. Când au fost informate oficial ministerele pe care le conduceți cu privire la intenția de închidere sau restructurare a activității JTEKT Bearings România S.A. din Alexandria?
2. Ce demersuri au fost întreprinse până în prezent de către Guvern, prin Ministerul Economiei sau alte instituții competente, pentru menținerea activității industriale la această unitate?
3. Au avut loc discuții oficiale cu reprezentanții companiei JTEKT sau cu eventuali investitori interesați de preluarea activității din Alexandria?
4. A fost realizată o analiză privind impactul economic și social al acestei posibile închideri asupra județului Teleorman și asupra industriei componentelor auto din România?
5. Ministerul Muncii, prin ANOFM și AJOFM Teleorman, a fost notificat oficial cu privire la o procedură de concediere colectivă sau la intenția de declanșare a unei astfel de proceduri?
6. Ce măsuri concrete de sprijin și reconversie profesională sunt pregătite pentru salariații care ar putea fi disponibilizați?
7. Ce plan are Guvernul pentru limitarea efectelor economice și sociale asupra municipiului Alexandria și asupra județului Teleorman în cazul în care închiderea acestei unități nu mai poate fi evitată?

The post Gabriel-Florinel FLOREA – Interpelare – Măsurile întreprinse de Guvern pentru menținerea activității la JTEKT Bearings România S.A. Alexandria și pentru protejarea salariaților afectați de anunțul privind închiderea etapizată a fabricii appeared first on AUR.

Datele publicate astăzi de INS confirmă, încă o dată, că politicile guvernamentale au aruncat în aer economia. Suntem în cea de-a șaptea lună cu inflație de peste 9%. Facturile la energia electrică sunt mai mari cu 57% în luna februarie comparativ cu aceeași lună a anului trecut.

Scumpirile la energie se văd direct în prețul alimentelor, bunurilor și serviciilor. Doar cafeaua s-a scumpit cu peste 25%, în vreme ce prețul fructelor proaspete au urcat cu 16,12%. Laptele de vacă, pâine, carnea de bovine au înregistrat scumpiri între 9-12%.

Dar trebuie să ținem cont că aceste scumpiri sunt încă o apă de ploaie în fața tăvălugului ce va urma și vor săraci românii. Explozia prețurilor l-a carburanți se va resimți abia săptămânile viitoare.

Prețul de peste 9 lei la litrul de motorină plătit astăzi la pompă de români va fi plătit înzecit la casele de marcat din supermarketuri când coșul de cumpărături va deveni un lux de nepermis.

Și ce face Guvernul Bolojan? Nimic. Refuză scăderea TVA la carburanți așa cum a propus AUR, refuză scăderea TVA la cotele dinaintea lunii august 2025, refuză să ia piciorul de pe gâtul întreprinderilor românești puse în lanțuri de înăsprirea regimului fiscal.

Așa „rezolvă” coaliția PSD-PNL-USR-UDMR deficitul bugetar. Doar prin împovărarea și sărăcirea românilor, prin intrarea economiei în recesiune, și prin prăbușirea consumului. AUR a venit cu mai multe măsuri de redresare economică, printre care una de regenerare a consumului prin readucerea cotelor de TVA la nivelurile de dinainte de august 2025, 19% cota standard, 9% cota redusă, un impozit pe dividende mai mic decât impozitul pe veniturile salariale pentru a stimula antreprenorii. Din păcate, Guvernul PSD-PNL-USR-UDMR nu este interesat de soarta românilor, ci doar de propriile jocuri politice”, a declarat Gabriel Florea, deputat AUR.

The post Gabriel Florea (deputat AUR): „Coaliția PSD-PNL-USR-UDMR „rezolvă” deficitul bugetar prin împovărarea și sărăcirea românilor, prin intrarea economiei în recesiune și prin prăbușirea consumului” appeared first on AUR.

Acesta a spus că, prin astfel de practici, majoritatea PSD-PNL-USR-UDMR transformă Parlamentul într-un instrument de cenzură politică și anulează în mod cinic regulile de bază ale democrației.

„Astăzi, în plenul Camerei Deputaților, a fost comis un abuz grav și deliberat împotriva opoziției parlamentare. Deputatul AUR Gabriel Florea, prezent fizic la muncă și aflat în sala de ședință, a fost împiedicat să își exercite dreptul constituțional de vot pe motiv că nu avea asupra sa cartela de vot. Deși situația a fost semnalată în mod explicit de la microfon, iar soluțiile regulamentare au fost indicate clar, președintele de ședință a refuzat să permită exprimarea votului, alegând să blocheze un drept fundamental al unui deputat ales de români.

Refuzul nu a fost unul tehnic, ci unul politic. Dreptul la vot al unui parlamentar nu poate fi condiționat de un formalism administrativ, cu atât mai mult cu cât regulamentul permite alternative clare, exprimarea votului la microfon sau prin ridicarea mâinii și consemnarea votului de către un secretar de ședință. În mod cinic, aceste opțiuni au fost ignorate, în timp ce, în alte situații, deputați absenți fizic sunt lăsați să voteze de la distanță, prin intermediul tabletelor, fără verificarea identității persoanei care exprimă votul. De cele mai multe ori aceste voturi sunt efectuate de către consilierii parlamentari personali. Avem astfel o dublă măsură evidentă, prin care un deputat prezent la ședințe este redus la tăcere, iar alții, care nu sunt la muncă, votează nestingheriți, neștiindu-se exact dacă ei sunt cei care votează electronic.

Ceea ce s-a întâmplat astăzi reprezintă un act clar de abuz de putere și o încercare de a pune pumnul în gură opoziției. Conducerea Camerei Deputaților a ales să încalce principiile democratice, să ignore voința alegătorilor și să transforme regulamentul într-o armă politică folosită selectiv, împotriva celor care nu fac parte din majoritatea aflată la putere”, a declarat deputatul AUR, Mihai Enache.

La rândul său, deputatul AUR Gabriel Florea a condamnat atitudinea reprezentanților majorității parlamentare și a atras atenția că împiedicarea unui deputat prezent în sala de plen să voteze reprezintă o încălcare gravă a regulilor democratice și un precedent periculos.

„Când puterea decide cine are voie să voteze și cine nu, Parlamentul încetează să mai fie un for democratic și devine un instrument de control politic. Am fost prezent la muncă, în plenul Camerei Deputaților, dar mi s-a interzis dreptul de a vota. Mi s-a blocat votul în mod deliberat, sub un pretext administrativ, doar pentru că fac parte din opoziție.

Consider acest gest un abuz grav de putere și o încălcare directă a mandatului pe care l-am primit de la teleormăneni, de la români. Aceasta nu mai este democrație, este o formă de cenzură politică. Nu este un atac la adresa mea personală, ci la adresa dreptului de reprezentare al cetățenilor care m-au ales”, a spus deputatul AUR de Teleorman, Gabriel Florea.

The post Majoritatea PSD-PNL-USR-UDMR din Camera Deputaților blochează dreptul la vot al opoziției appeared first on AUR.

România are toate motivele economice și strategice să respingă aplicarea acordului comercial dintre Uniunea Europeană și statele din Mercosur. Cu toate acestea, guvernul Bolojan nu apără fermierii români, nu ridică obiecții și nu își asumă o poziție fermă în fața Comisiei Europene. Mai mult, ceea ce trebuie să știe fermierii și toți românii este că, dacă România nu ar fi votat pentru acest acord, atunci nu ar fi putut fi încheiat!

Datele oficiale arată clar un dezechilibru grav. România exportă către Mercosur aproximativ 229 milioane euro anual, în timp ce importurile depășesc 400 milioane euro. Deficitul de circa 180 milioane euro este ignorat, iar acordul va adânci această diferență. Guvernul Bolojan acceptă acest dezechilibru fără să negocieze, fără să condiționeze și fără să protejeze economia națională.

Mai grav, importurile vizate de acord sunt produse agroalimentare sensibile, carne de vită, carne de pasăre, zahăr, porumb și soia, exact sectoarele unde fermierii români sunt deja sub presiune. Producătorii din statele Mercosur beneficiază de:

• costuri mult mai mici de producție;
• utilizarea pesticidelor și substanțelor interzise în Uniunea Europeană;
• reguli mult mai permisive privind bunăstarea animalelor și protecția mediului.

În același timp, fermierii români sunt obligați să respecte standarde europene tot mai stricte, costisitoare și birocratice. Această dublă măsură este creată și impusă de Comisia Europeană, sub conducerea Ursulei von der Leyen, și tolerată de guvernul Bolojan, care nu apără interesele propriilor producători.

România nu câștigă avantaje reale din acest acord. Nu are exporturi agricole competitive către Mercosur, nu are capacitate industrială orientată spre aceste piețe și nu obține beneficii strategice. În schimb, riscă:

• falimentarea fermelor mici și medii
• distrugerea zootehniei autohtone
• creșterea dependenței de importuri alimentare
• slăbirea securității alimentare naționale

Nu poți cere fermierului român să producă scump, curat și corect, iar apoi să-l scoți de pe piață prin importuri ieftine din afara Uniunii Europene. Aceasta este o politică împotriva României, aplicată de Comisia Europeană și acceptată prin inacțiune de guvernul Bolojan.

România trebuie să spună clar că nu va accepta acorduri comerciale care o transformă într-o simplă piață de desfacere, sacrificând producția internă, satul românesc și siguranța alimentară. Poziția României trebuie să fie fermă și responsabilă, în apărarea interesului național, a fermierilor români și a consumatorilor”, a declarat deputatul AUR, Gabriel Florea.

The post Gabriel Florea (deputat AUR): „România putea opri acordul Mercosur. Guvernul Bolojan a tăcut, fermierii ies în stradă la Strasbourg” appeared first on AUR.

Florin Barbu a ieșit public să spună că „România a respins acordul MERCOSUR” și că apără interesele agricultorilor. În realitate, România a votat pentru acest acord în Consiliul UE. Nu opinia contează, nu declarațiile televizate contează, ci votul oficial al statului român. Iar acel vot este unul care lovește direct agricultura românească.

Aceasta nu mai este o simplă contradicție. Este ipocrizie politică în forma ei pură. Este un dublu limbaj periculos: unul pentru presă și pentru fermieri, altul pentru Bruxelles. Florin Barbu joacă rolul „ministrului patriot” în fața camerelor de filmat, dar acceptă, tacit sau explicit, decizii care distrug exact sectorul pe care ar trebui să-l apere. Cum poate spune PSD că nu știa că acordul va fi votat favorabil de România de vreme ce au secretari de stat peste tot, în toate ministerele? Este ipocrizie pură din partea social democraților!

Dacă ministrul Agriculturii chiar a fost împotriva acordului MERCOSUR, atunci este fie irelevant în propriul guvern, fie complice la o mascaradă politică. Dacă știa că România va vota pentru și totuși a ieșit să vorbească despre „respingere”, atunci asistăm la o minciună deliberată adresată fermierilor români.

Nu poți să plângi de milă agriculturii dimineața și să o vinzi după-amiaza, așa cum face acest guvern condus de Ilie Bolojan și susținut de PSD, PNL, USR și UDMR. Nu poți să te declari apărătorul fermierilor și să faci parte dintr-un guvern care îi condamnă la faliment prin importuri masive din America de Sud, în condiții de concurență neloială. Nu poți să acuzi „alți miniștri” sau „Ministerul de Externe” când ești parte din aceeași coaliție care guvernează și decide.

Ipocrizia lui Florin Barbu este cu atât mai gravă cu cât fermierii români sunt deja sufocați de taxe, costuri crescute, lipsă de sprijin și politici incoerente. Acordul MERCOSUR, combinat cu măsurile fiscale ale Guvernului Bolojan, este o lovitură aproape mortală pentru agricultura românească.

Un ministru al Agriculturii nu are voie să joace teatru. Nu are voie să vorbească pe două voci. Nu are voie să se ascundă în spatele declarațiilor când faptele îl contrazic. Agricultorii români au nevoie de adevăr, nu de duplicitarism.

Ceea ce vedem astăzi nu este apărarea interesului național, ci o încercare jalnică de a acoperi un eșec politic major. Iar fermierii români nu vor uita cine i-a mințit și cine i-a abandonat exact când aveau cea mai mare nevoie de sprijin”, a declarat Gabriel Florea, deputat AUR.

The post Gabriel Florea (deputat AUR): „Un ministru al Agriculturii nu are voie să joace teatru. Nu are voie să vorbească pe două voci. Nu are voie să se ascundă în spatele declarațiilor când faptele îl contrazic” appeared first on AUR.

BIROUL PERMANENT AL SENATULUI

În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată, precum și cu prevederile art. 92 alin. (2) și (4) din Regulamentul Senatului, republicat, vă înaintăm propunerea legislativă intitulată „Lege pentru completarea articolului 4 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică” spre dezbatere și adoptare.

În temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată, vă adresăm rugămintea de a solicita Guvernului să comunice punctul de vedere asupra prezentei propuneri legislative.   

De asemenea, adresăm rugămintea de a solicita avizele Consiliului Legislativ și Consiliului Economic și Social.

INIȚIATOR:

Deputat AUR Gabriel Florinel Florea  ___________________

EXPUNERE DE MOTIVE

I. MOTIVUL EMITERII ACTULUI NORMATIV

Prezenta propunere legislativă intervine în contextul unor necesități stringente generate atât de situația economică actuală a statului român, cât și de evoluția jurisprudenței și a practicii administrative în domeniul exproprierii pentru cauză de utilitate publică.

Modificarea propusă răspunde unei probleme structurale în aplicarea Legii nr. 33/1994, privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, republicată, care reglementează în prezent în mod exclusiv despăgubirea în bani a proprietarilor expropriați. Cadrul legal în vigoare nu oferă posibilitatea expropriatorului de a oferi cu prioritate un teren echivalent în locul celui expropriat, chiar în situațiile în care o astfel de soluție ar fi mai avantajoasă atât pentru expropriat, cât și pentru administrația publică.

Presiunea financiară exercitată asupra bugetului public prin achitarea despăgubirilor în numerar a crescut semnificativ. În contextul actual al politicii bugetare a statului român, caracterizat prin necesitatea consolidării fiscale și reducerii deficitului bugetar, prezenta inițiativă legislativă oferă o soluție viabilă pentru continuarea investițiilor de interes public fără a agrava și mai mult situația finanțelor publice. Posibilitatea de a compensa exproprierea prin oferirea unui teren echivalent permite administrațiilor publice locale și centrale să implementeze proiecte de infrastructură și dezvoltare urbană fără a genera cheltuieli suplimentare în numerar, utilizând resursele funciare deja existente în patrimoniul public sau privat al statului și al unităților administrativ-teritoriale.

Principiile fundamentale pe care se sprijină prezenta reglementare sunt principiul echității în raporturile juridice dintre stat și cetățean, principiul eficienței utilizării resurselor publice și principiul proporționalității măsurilor de expropriere. Măsura propusă nu elimină dreptul proprietarului de a primi despăgubiri în bani, ci doar instituie o prioritate procedurală pentru oferirea unui teren echivalent, soluție care poate fi refuzată de proprietar, caz în care procedura de expropriere va continua conform modalităților clasice de stabilire a despăgubirii pecuniare.

Elementul de noutate esențial constă în instituirea unei obligații procedurale aflate sub sancțiunea nulității absolute, prin care expropriatorul trebuie să examineze mai întâi posibilitatea oferiri unui teren echivalent din patrimoniul disponibil. Această abordare răspunde și principiului constituțional potrivit căruia exproprierea trebuie realizată în condițiile legii și cu justă și prealabilă despăgubire, interpretând conceptul de despăgubire nu doar în sens bănesc, ci și ca posibilitate de compensare prin bunuri de aceeași natură.

Insuficiențele reglementării în vigoare sunt evidente în contextul în care jurisprudența recentă a evidențiat numeroase situații în care proprietarii expropriați și-ar fi dorit să primească un alt teren în locul celui expropriat, însă cadrul legal nu permitea autorităților publice să facă astfel de oferte. În lipsa unei reglementări clare, practică administrativă a fost eterogenă, generând tratamente inegale între cetățeni aflați în situații similare și creând premise pentru litigii ulterioare.

Scopul final al prezentei modificări legislative este acela de a moderniza și flexibiliza cadrul juridic al exproprierii, adaptându-l la realitățile economice actuale și la nevoile legitime atât ale statului, cât și ale proprietarilor afectați de proiecte de utilitate publică. Prin instituirea posibilității exproprierii cu dare în natură, se urmărește reducerea poverii financiare asupra bugetelor publice, accelerarea implementării proiectelor de interes public și oferirea unei alternative echitabile pentru proprietarii care preferă să mențină același tip de proprietate imobiliară în loc să primească o despăgubire în bani.

II. IMPACTUL SOCIOECONOMIC

Propunerea legislativă generează efecte pozitive multiple asupra mediului economic și social, contribuind atât la sustenabilitatea finanțelor publice, cât și la protejarea mai eficientă a drepturilor proprietarilor afectați de proceduri de expropriere.

Din perspectivă macroeconomică, măsura propusă va permite statului român să economisească resurse financiare semnificative care ar fi fost altfel necesare pentru achitarea despăgubirilor în numerar. Estimările preliminare indică faptul că în situațiile în care exproprierea este compensată prin oferirea unui teren echivalent, presiunea asupra bugetului consolidat se reduce substanțial, deoarece nu mai este necesară mobilizarea de lichidități imediate pentru plata despăgubirilor. Această reducere a cheltuielilor efective permite redirecționarea economiilor rezultate către alte priorități de investiții publice, contribuind astfel indirect la creșterea economică.

În mediul de afaceri, impactul este pozitiv prin asigurarea unei mai mari predictibilități în dezvoltarea proiectelor de infrastructură. Lipsa lichidităților pentru plata despăgubirilor a generat în mod frecvent întârzieri în execuția proiectelor de utilitate publică, afectând atât companiile constructoare, cât și beneficiarii finali ai acestor investiții. Prin facilitarea procedurilor de expropriere prin oferirea de terenuri alternative, se vor accelera procedurile administrative și se va reduce riscul de suspendare a lucrărilor din cauza litigiilor legate de neplata despăgubirilor.

Din punct de vedere social, modificarea legislativă aduce beneficii reale pentru cetățenii afectați de proceduri de expropriere. Opțiunea de a primi un teren alternativ permite acestor proprietari să își mențină același tip de activitate economică sau aceeași destinație de folosință fără a fi nevoiți să caute și să achiziționeze un alt imobil de pe piața liberă.

Impactul asupra mediului înconjurător este neutru sau chiar ușor pozitiv, în măsura în care procedurile simplificate de expropriere pot accelera implementarea unor proiecte de infrastructură verde sau de protecție a mediului. Totodată, posibilitatea de a oferi terenuri alternative din patrimoniul public poate contribui la o mai bună planificare urbană și la utilizarea mai eficientă a terenurilor disponibile, evitând fragmentarea excesivă a proprietății funciare.

Costurile implementării acestei măsuri sunt minime pentru administrația publică și constau în principal în cheltuielile administrative legate de identificarea terenurilor disponibile și de evaluarea echivalenței economice între terenul expropriat și cel oferit ca alternativă. Aceste costuri sunt semnificativ mai mici decât economiile generate prin evitarea plăților în numerar și sunt previzibile și planificabile din punct de vedere bugetar.

Beneficiile economice directe ale măsurii includ reducerea presiunii asupra bugetului consolidat, estimată la câteva sute de milioane de lei anual în funcție de volumul procedurilor de expropriere derulate, precum și economiile indirecte generate de accelerarea implementării proiectelor de investiții publice. Pe termen lung, măsura contribuie la îmbunătățirea echilibrului fiscal și la reducerea deficitului bugetar, obiective fundamentale ale politicii economice a statului român.

III. IMPACTUL FINANCIAR ASUPRA BUGETULUI GENERAL CONSOLIDAT

Impactul financiar al prezentei propuneri legislative este preponderent pozitiv, manifestându-se prin reducerea cheltuielilor efective ale bugetului general consolidat atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.

Pe termen scurt, pentru anul curent, adoptarea acestei modificări legislative nu generează cheltuieli suplimentare directe pentru bugetul de stat sau pentru bugetele locale. Dimpotrivă, în situațiile în care procedurile de expropriere în curs de desfășurare pot fi finalizate prin oferirea unui teren alternativ în locul despăgubirii în numerar, se vor înregistra economii imediate la capitolul cheltuieli cu despăgubirile pentru expropriere. Magnitudinea acestor economii depinde de numărul procedurilor de expropriere în derulare și de disponibilitatea terenurilor alternative în patrimoniul public.

Din perspectiva veniturilor bugetare, nu se anticipează modificări semnificative pe termen scurt. Terenurile oferite ca alternativă la despăgubirea în bani provin din patrimoniul existent al statului sau al unităților administrativ-teritoriale, deci transferul acestora nu generează venituri directe. Totuși, indirect, măsura poate contribui la creșterea veniturilor fiscale prin accelerarea implementării proiectelor de infrastructură care stimulează activitatea economică în zonele respective.

Pe termen lung, pe o perioadă de cinci ani, impactul financiar pozitiv se consolidează și devine mai evident. În primul rând, reducerea cheltuielilor cu despăgubirile în numerar poate atinge valori cumulate semnificative, în funcție de volumul investițiilor publice care necesită exproprieri.

În al doilea rând, litigiile aferente procedurilor de expropriere generează în mod frecvent costuri suplimentare pentru buget. Prin facilitarea procedurilor și reducerea numărului de situații în care autoritățile publice nu dispun de lichidități imediate pentru plata despăgubirilor, se vor reduce și aceste costuri accesorii, cu un impact pozitiv estimat la câteva zeci de milioane de lei anual.

Din punct de vedere al sustenabilității fiscale, măsura propusă se înscrie în eforturile mai ample de consolidare bugetară și de reducere a deficitului bugetar. În contextul restricțiilor impuse de Uniunea Europeană privind nivelul deficitului public și al datoriei guvernamentale, orice măsură care permite realizarea investițiilor publice necesare fără a agrava deficitul bugetar contribuie la menținerea echilibrelor macroeconomice și la credibilitatea fiscală a statului român.

Implementarea prezentei modificări legislative nu necesită alocarea de fonduri suplimentare în bugetul de stat sau în bugetele locale pentru anul curent sau pentru anii următori. Cheltuielile administrative minime asociate implementării, cum ar fi costurile cu evaluarea terenurilor și cu identificarea terenurilor disponibile, pot fi acoperite din bugetele de funcționare existente ale instituțiilor implicate în procedurile de expropriere, fără a fi necesare suplimentări bugetare.

În concluzie, impactul financiar global al propunerii legislative este net pozitiv, contribuind la reducerea cheltuielilor publice, la îmbunătățirea eficienței utilizării patrimoniului public și la sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice, fără a genera costuri suplimentare semnificative pentru bugetul general consolidat.

IV. IMPACTUL ASUPRA SISTEMULUI JURIDIC

Prezenta propunere legislativă se înscrie în cadrul normativ existent, completând și modernizând Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, fără a contraveni dispozițiilor constituționale sau celorlalte acte normative fundamentale ale sistemului juridic român.

Din perspectiva compatibilității cu Constituția României, republicată, modificarea propusă respectă pe deplin prevederile articolului 44 privind dreptul de proprietate privată și garantarea acestuia, precum și condițiile în care exproprierea poate fi realizată numai pentru cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu justă și prealabilă despăgubire. Conceptul de despăgubire, astfel cum este interpretat în doctrina juridică și în jurisprudența Curții Constituționale, nu se limitează exclusiv la compensația în bani, ci include orice formă de reparație care asigură echivalența valorică și utilitatea pentru proprietarul expropriat. Oferirea unui teren alternativ, evaluat în conformitate cu normele legale aplicabile și având o valoare economică echivalentă cu cea a terenului expropriat, reprezintă o formă legitimă de despăgubire care respectă spiritul și litera dispozițiilor constituționale.

În ceea ce privește compatibilitatea cu reglementările Uniunii Europene, propunerea legislativă este conformă cu principiile fundamentale ale dreptului unional, în special cu dreptul la proprietate consacrat de articolul 17 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene. Jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene a statuat în repetate rânduri că statele membre dispun de o marjă de apreciere în stabilirea modalităților concrete de despăgubire a exproprierii, cu condiția respectării principiilor proporționalității și echității. Măsura propusă îndeplinește aceste condiții, deoarece instituie o obligație de examinare a posibilității oferiri unui teren alternativ, fără a împiedica proprietarul să solicite și să primească despăgubiri în numerar în cazul în care refuză oferta de teren alternativ.

De asemenea, propunerea este compatibilă cu Convenția Europeană a Drepturilor Omului și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în materia protecției dreptului de proprietate conform articolului 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenție. Curtea de la Strasbourg a stabilit în multiple cauze că statele contractante au obligația de a asigura un just echilibru între interesul general al comunității și imperativele protecției drepturilor fundamentale ale individului. Oferirea unui teren alternativ, echivalent ca valoare și ca utilitate, se înscrie în parametrii acestui just echilibru, oferind proprietarului o compensație reală și adaptată naturii bunului expropriat.

Legătura cu legislația internă în vigoare este directă și organică, propunerea legislativă integrându-se perfect în sistemul de norme care reglementează exproprierea și dreptul de proprietate. Modificarea completează dispozițiile articolului 4 din Legea nr. 33/1994, care reglementează deja posibilitatea ca părțile să convină asupra modalității de transfer al dreptului de proprietate și asupra naturii despăgubirii. Noul alineat propus nu contrazice, ci dezvoltă această posibilitate, instituind o obligație procedurală în sarcina expropriatorului de a examina și oferi cu prioritate un teren alternativ, înainte de a proceda la evaluarea despăgubirii în numerar.

În ceea ce privește coerența cu alte acte normative conexe, propunerea se corelează cu dispozițiile Codului civil privind dreptul de proprietate și modurile de dobândire a proprietății, cu Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată, precum și cu legislația privind evaluarea bunurilor imobile. Referirea expresă la necesitatea identificării cadastrale și a evaluării echivalenței economice în conformitate cu prevederile articolului 26 din Legea nr. 33/1994 asigură integrarea armonioasă a noii dispoziții în cadrul procedural existent.

Nu au fost identificate neconcordanțe sau contradicții între propunerea legislativă și normele juridice în vigoare. Dimpotrivă, măsura propusă contribuie la clarificarea și completarea cadrului legal, eliminând o lacună legislativă evidentă și oferind autorităților publice un instrument juridic modern și eficient pentru gestionarea procedurilor de expropriere.

În concluzie, impactul asupra sistemului juridic este pozitiv și constructiv, contribuind la modernizarea și eficientizarea cadrului legal al exproprierii, la clarificarea drepturilor și obligațiilor părților implicate și la asigurarea unei protecții mai efective a dreptului de proprietate, în conformitate cu standardele constituționale, europene și internaționale aplicabile.

V. CONSULTĂRILE DERULATE ÎN VEDEREA ELABORĂRII PROIECTULUI

În procesul de elaborare a prezentei propuneri legislative au fost consultați reprezentanți ai principalelor categorii de stakeholderi interesați, în vederea asigurării fundamentării temeinice și a legitimității sociale a modificării propuse.

Au fost consultați și specialiști în drept administrativ și drept civil din mediul academic, care au analizat compatibilitatea măsurii propuse cu normele constituționale și cu principiile generale ale dreptului proprietății. Recomandările primite au fost integrate în formularea finală a textului de lege, în special în ceea ce privește necesitatea instituirii unei sancțiuni clare a nulității absolute pentru nerespectarea obligației procedurale de a oferi cu prioritate un teren alternativ, precum și necesitatea asigurării evaluării echivalenței economice prin mecanisme transparente și verificabile.

Esența recomandărilor primite în urma consultărilor se concentrează pe câteva aspecte fundamentale. În primul rând, s-a subliniat importanța menținerii caracterului opțional al acceptării terenului alternativ de către proprietarul expropriat, pentru a nu se transforma măsura într-o formă de expropriere forțată care ar putea fi contestată pe motive de constituționalitate. În al doilea rând, s-a recomandat introducerea expresă a unei referiri la evaluarea echivalenței economice în conformitate cu prevederile articolului 26 din Legea nr. 33/1994, pentru a asigura utilizarea unor criterii uniforme și obiective de evaluare. În al treilea rând, consultanții au sugerat instituirea sancțiunii nulității absolute pentru nerespectarea obligației procedurale, pentru a conferi forță juridică reală noii dispoziții și pentru a preveni eludarea acesteia de către expropriatorul tentați să evite oferirea terenurilor alternative.

VI. ACTIVITĂȚILE DE INFORMARE PUBLICĂ

În conformitate cu principiul transparenței decizionale și cu obligațiile legale privind participarea publicului la elaborarea actelor normative, propunerea legislativă va fi supusă unei proceduri ample de informare publică înainte de adoptarea sa definitivă de către Parlament.

După adoptarea legii de către Parlament și promulgarea sa de către Președintele României, autoritățile publice locale și centrale vor fi informate despre noile prevederi legale prin intermediul unor materiale informative și ghiduri practice elaborate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației. Aceste materiale vor explica procedurile concrete de identificare a terenurilor disponibile, de evaluare a echivalenței economice și de formulare a ofertelor către proprietarii expropriați, asigurând aplicarea uniformă și corectă a noii reglementări la nivelul întregii țări.

VII. MĂSURILE DE IMPLEMENTARE

Implementarea prezentei modificări legislative nu necesită modificări instituționale majore sau crearea de noi structuri administrative. Aplicarea noilor prevederi se va realiza în cadrul instituțional existent, prin intermediul autorităților publice locale și centrale care au în prezent atribuții în domeniul exproprierii pentru cauză de utilitate publică.

La nivel funcțional, principala măsură de implementare constă în adaptarea procedurilor administrative interne ale autorităților publice locale și ale instituțiilor deconcentrate ale administrației publice centrale implicate în proceduri de expropriere. Aceste autorități vor trebui să includă în cadrul pregătirii oricărei proceduri de expropriere o etapă suplimentară de verificare a disponibilității unor terenuri alternative în patrimoniul public sau privat al statului ori al unităților administrativ-teritoriale. Această verificare va necesita consultarea registrelor cadastrale și a evidențelor patrimoniale, precum și efectuarea unei evaluări preliminare a caracteristicilor și a valorii economice a terenurilor identificate ca potențiale alternative.

Va fi necesară elaborarea de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, în colaborare cu Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, a unei metodologii unitare pentru identificarea și evaluarea terenurilor alternative. Această metodologie va stabili criterii clare și obiective pentru determinarea echivalenței economice între terenul expropriat și cel oferit ca alternativă, luând în considerare factori precum suprafața, poziția geografică, categoria de folosință, accesibilitatea, dotările tehnico-edilitare și potențialul de valorificare economică. Metodologia va fi pusă la dispoziția tuturor autorităților publice implicate în proceduri de expropriere și va constitui un instrument esențial pentru aplicarea uniformă a noii reglementări.

La nivelul administrației publice locale, primăriile și consiliile locale vor trebui să desemneze responsabili sau compartimente care să gestioneze evidența actualizată a terenurilor disponibile din patrimoniul public și privat al unităților administrativ-teritoriale, precum și să coordoneze procesul de evaluare și ofertare a acestora în cadrul procedurilor de expropriere. În cazul unităților administrativ-teritoriale mai mici, care nu dispun de resurse umane suficiente, această atribuție poate fi exercitată cu sprijinul serviciilor publice deconcentrate ale Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară sau prin asociere în cadrul serviciilor comunitare de utilități publice.

Din punct de vedere al costurilor de implementare, acestea sunt minime și pot fi acoperite din bugetele de funcționare existente ale instituțiilor implicate. Principalele cheltuieli vor consta în elaborarea metodologiei de evaluare, în actualizarea bazelor de date cu evidența terenurilor disponibile și în organizarea sesiunilor de instruire pentru funcționarii publici. Aceste costuri sunt nesemnificative în raport cu economiile bugetare generate de aplicarea noii reglementări și cu beneficiile sociale și economice rezultate din accelerarea procedurilor de expropriere și din facilitarea implementării proiectelor de utilitate publică.

În concluzie, măsurile sunt realiste, proporționale și fezabile în cadrul resurselor și capacităților administrative existente, nefiind necesar un efort instituțional extraordinar pentru punerea în aplicare a modificării legislative propuse. Implementarea va fi gradată și va beneficia de suportul metodologic și de instruire necesar pentru asigurarea aplicării uniforme și corecte a noilor prevederi legale la nivelul întregii țări.

INIȚIATOR:

Deputat AUR Gabriel Florinel Florea  ___________________

LEGE pentru completarea articolului 4 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică

Parlamentul României adoptă prezenta lege

Articol unic – La articolul 4 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 472 din 5 iulie 2011, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alin. (3), cu următorul cuprins:

„(3) Sub sancțiunea nulității absolute a procedurii de expropriere, expropriatorul este obligat, cu prioritate, să ofere proprietarului un alt teren în schimbul terenului expropriat, atunci când există terenuri disponibile în proprietatea publică sau privată a unităţii administrativ‑teritoriale pe raza căreia se află terenul expropriat. Oferta va fi însoţită de identificarea cadastrală şi de evaluarea echivalenţei economice a terenului oferit, realizată în conformitate cu prevederile art. 26.”

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.

The post Gabriel Florea – Lege pentru completarea articolului 4 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică appeared first on AUR.

„Guvernul Bolojan a instaurat de șase luni austeritatea pe spinarea mamelor, pensionarilor, veteranilor, agricultorilor și profesorilor, impunând taxe și impozite pentru a acoperi deficitul bugetar provocat tot de către cei aflați astăzi la guvernare!

Este limpede că actuala coaliție de guvernare nu funcționează, iar românii sunt singurii care decontează greșelile și incompetența guvernanților.

Diana Buzoianu refuză să își pună demisia pe masă, deși s-a dovedit că a tratat cu nepăsare atenționările autorităților locale privind golirea barajului Paltinu. În loc să-și facă treaba, ministrul USR a ales să „combată dezinformări”, care, în final, s-au dovedit a fi adevăruri. Peste 100.000 de români au fost lăsați fără apă potabilă aproape două săptămâni fără ca marii vinovați să plătească.

Diana Buzoianu nu are simțul răspunderii, Bolojan acoperă totul, iar PSD nu face nimic în afară de declarații televizate. Românii nu mai au răbdare, nu mai acceptă ping-pong-ul politic al coaliției care costă scump România.

PSD, PNL, USR mimează revolta și se acuză unii pe alții, dar de fiecare dată când a venit vorba să voteze s-au apărat ca o mare familie disperată să nu piardă puterea.

Dacă într-adevăr sunt revoltați, atunci trebuie să voteze moțiunea depusă de opoziție! Este simplu, aveți moțiunea pusă pe masă. Puteți să vă exprimați votul ca Guvernul Bolojan să plece acasă!

Moțiunea este soluția pentru a repune România pe calea cea dreaptă și de a corecta măsurile absurde girate de premierul Ilie Bolojan.

Nu mai e timpul nici de tertipuri politice, nici de jocuri de culise, ci de asumarea mandatului pe care parlamentarii puterii l-au primit din partea cetățenilor pentru a le apăra drepturile și reprezenta interesele”, a declarat deputatul AUR, Gabriel Florea.

The post Gabriel Florea (deputat AUR): „Putem pune capăt Guvernului Austerității dacă săptămâna viitoare va fi votată moțiunea de cenzură!” appeared first on AUR.

Asta înseamnă că fermierii vor fi obligați să cumpere semințe din import, neadaptate pământului nostru, poate chiar modificate genetic. Este un atac direct la suveranitatea alimentară a României.

Întreb Guvernul:

• De ce vreți să eliminați instituția care protejează semințele românești?
• De ce vreți să ne transformați într-o țară dependentă de corporații străine?

Românii trebuie să știe adevărul: fără ISTIS, nu mai avem control asupra semințelor, asupra hranei și asupra viitorului agriculturii noastre.

Noi vom lupta ca pământul românesc și semințele românești să rămână ale românilor. Aici nu mai vorbim despre politică, ci despre viitorul României”, a declarat deputatul AUR, Gabriel Florea.

The post Gabriel Florea (deputat AUR): „Desființarea ISTIS înseamnă un atac direct la suveranitatea alimentară a României” appeared first on AUR.