„Asociațiile Bolnavilor de Cancer din România avertizează că zeci de mii de pacienți sunt în pericol de a rămâne fără tratament, după ce fondurile necesare decontărilor acestora s-au epuizat. În România, în mod normal, cheltuielile per capita pentru cancer sunt de 160 de euro, mai puțin de jumătate decât media europeană, care este de 370 de euro.

Numai că, ce să vezi, nici acești bani nu există. Asta în condițiile în care, după primul pachet de măsuri fiscale ale Guvernului Bolojan, românii sunt puși să plătească contribuția pentru asigurări de sănătate, inclusiv pe dividende, pe pensii și pe orice alt venit.
Unde sunt acești bani, nu știm. Dar, cu siguranță, în sănătate nu se regăsesc. Modul în care statul își tratează cetățenii este intolerabil.

În ultimii cinci ani, au îndatorat țara mai mult decât în precedenții treizeci. Au cumpărat cu 1,5 miliarde de euro vaccinuri COVID inutile. Câte cinci pentru fiecare locuitor. Nu pentru că țara ar fi avut nevoie de ele. Pentru că mai puțin de 40% și-au făcut prima doză și milioane de vaccinuri au fost aruncate la gunoi. Ci pentru că așa le-a ordonat Ursula von der Leyen. Au dat două miliarde de euro pentru un război care nu este al nostru. Tot la comanda stăpânilor lor de la Bruxelles.

Iar acum, ce să vezi, nu sunt capabili să deconteze tratamentele românilor. Asta nu este doar iresponsabilitate în administrarea banului public. Este omisiunea asistării unei persoane aflate în pericol, ce se pedepsește conform articolului 203 din Codul penal. Este abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave. Condamnat și aceasta, conform Codului penal. Și nu în ultimul rând, este ucidere din culpă”, a declarat Cristian Vântu, senator AUR.

The post Cristian Vântu (senator AUR): ,,Guvernul Bolojan lasă bolnavii de cancer fără tratament” appeared first on AUR.

Domnului Daniel-Ovidiu DAVID, Ministerul Educaţiei şi Cercetării

De către: Deputat Silviu-Titus PĂUNESCU

Circumscripția electorală nr. 14 Constanța

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 26.02.2025

Obiectul întrebării: Reiterarea întrebării parlamentare nr. 65A – Alocarea fondurilor pentru Educație a Guvernului României, printre cele mai mici din lume

Stimate domnule ministru,

Având în vedere faptul că termenul legal pentru primirea răspunsului la întrebarea parlamentară nr. 65A din 28-01-2025, având ca obiect ”Alocarea fondurilor pentru Educație a Guvernului României, printre cele mai mici din lume”, a expirat la 19-02-2025, fără să ni se solicite un termen suplimentar pentru examinare și fără a ni se prezenta un răspuns, reiterez întrebarea parlamentară și vă cer să-mi răspundeți prompt și explicit, în scris, indicând totodată motivele încălcării termenului legal pentru prezentarea răspunsului.

Solicit răspuns în scris.

The post Silviu-Titus Păunescu – Întrebare parlamentară – Reiterarea întrebării parlamentare nr. 65A – Alocarea fondurilor pentru Educație a Guvernului României, printre cele mai mici din lume appeared first on AUR.

Domnul Tánczos BARNA, Viceprim-ministru, Ministrul Ministerul Finanțelor

De către: Deputat Silviu-Titus PĂUNESCU

Circumscripția electorală nr. 14 Constanța

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 11.02.2025

Obiectul întrebării: Fonduri UE nerambursabile încasate de România în anul 2024

Domnule ministru,

În urma aderării la Uniunea Europeană, țara noastră a înregistrat o dezvoltare accelerată, cu o convergență semnificativă către media europeană, iar fondurile nerambursabile, fără niciun dubiu, au avut un rol important în reducerea decalajului nostru față de restul țărilor membre ale uniunii. În contextul unor politici fiscale mai relaxate, care au ajutat dezvoltarea economiei, fondurile UE au reprezentat pilonul
financiar în jurul căruia s-a construit strategia de investiții mari ale statului, întrucât bugetul național nu a putut suporta investiții majore puternice.

Vă rog să îmi transmiteți, domnule ministru, care este totalul fondurilor nerambursabile primite de la bugetul UE de către țara noastră în anul 2024, precum și cu ce sume a contribuit România la bugetul Uniunii Europene în același an.

The post Silviu-Titus Păunescu – Întrebare parlamentară – Fonduri UE nerambursabile încasate de România în anul 2024 appeared first on AUR.

Domnului Daniel-Ovidiu DAVID, Ministrul Educației și Cercetării

De către: Deputat Silviu-Titus PĂUNESCU 

Circumscripția electorală nr. 14, Constanța

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 28.01.2025

Obiectul întrebării: Alocarea fondurilor pentru Educație a Guvernului României, printre cele mai mici din lume

Domnule ministru,

Visul celor 6% alocați sistemului de învățământ este din ce în ce mai îndepărtat, iar ”România Educată” se regăsește, probabil, doar în instituțiile de învățământ cu directori numiți politic pentru că, în România reală, situația învățământului este una tragică, ajungându-se la faptul paradoxal de a fi primite burse cu medii între notele 3 și 5!

După cum se arată în cel mai recent raport al UNESCO pe educație1, cheltuielile făcute de Guvernul României pentru acest domeniu sunt printre cele mai mici din lume, România investind, în anul 2023, doar 3.3% din produsul intern brut echivalentul a 8.1% din cheltuiala publică guvernamentală. Prin urmare, țara noastră ocupă locul 123 din 171 în clasamentul mondial în ceea ce privește alocările pentru educație din PIB și locul 156 raportat la cheltuiala publică generală.

Cum România are o strategie națională pentru dezvoltare durabilă, adoptată în anul 2018 de Guvern, iar în privința obiectivului de dezvoltare pentru educație, „Strategia se adresează în principal următoarelor domenii: accesul tuturor copiilor la educație timpurie, învățământ primar și secundar echitabil și calitativ, care să conducă la rezultate relevante și eficiente, creșterea substanțială a numărului de
tineri și adulți care dețin competențe profesionale relevante, care să faciliteze angajarea la locuri de muncă decente și antreprenoriatul. Asigură faptul că toți elevii dobândesc cunoștințele și competențele necesare pentru promovarea dezvoltării durabile”2, vă rog să îmi transmiteți, domnule ministru, ce acțiuni veți derula în mandatul dumneavoastră pentru implementarea acestei strategii și ce rezultate estimați că veți atinge, comparativ cu situația pe care ați regăsit-o la începutul mandatului.

De asemenea, vă rog să îmi comunicați ce demersuri veți iniția, în timpul mandatului de ministru, pentru a majora alocarea pentru Educație a Guvernului României.

Solicit răspuns în scris.

The post Silviu-Titus Păunescu – Întrebare parlamentară – Alocarea fondurilor pentru Educație a Guvernului României, printre cele mai mici din lume appeared first on AUR.

Domnului Ion-Marcel CIOLACU, prim-ministru al României

Domnului Sorin-Mihai GRINDEANU, ministru al Transporturilor și Infrastructurii

Domnului Barna TANCZOS, ministru al Finanțelor

De către: Deputat Robert ALECU

Circumscripția electorală: nr. 4, Bacău

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 28.01.2025

Obiectul întrebării: Fondurile bugetare prevăzute și Graficul de realizare a prevederii din Programul de Guvernare PSD-PNL-UDMR Minorități 2024-2028 privind dublarea numărului de poduri rutiere peste râul Prut, de la 7 la 14

Stimate domnule prim-ministru,

Stimați domnilor miniștri,

România și Republica Moldova au stabilit și dezvoltă relații speciale și privilegiate bazate pe unitatea de limbă, cultură, istorie și spiritualitate, precum și pe aspirațiile comune europene și euroatlantice.

Programul de guvernare PSD-PNL-UDMR-Grupul parlamentar al minorităților naționale din Camera Deputaților 2024-2028 prevede la pagina 35 din compartimentul dedicat Ministerului Transporturilor și Infrastructurii următoarele: „Reconectarea Republicii Moldova: dublarea podurilor rutiere peste Prut. Termen – 2028”.

Așa cum bine cunoașteți, pentru cei 684 de kilometri de frontieră, România și Republica Moldova au doar 9 puncte de trecere peste Prut, cu o medie de 76 de kilometri între ele, față de o medie de 31 de kilometri în perioada interbelică. Prin comparație, Republica Moldova are 58 de puncte locale și internaționale de trecere a frontierei cu Ucraina.

Din cele 22 de poduri peste Prut, în România interbelică, acum avem abia 9 puncte prin care Basarabia poate comunica cu restul României. 13 poduri din cele distruse de sovietici așteaptă să fie refăcute. Refacerea lor este o formă de desovietizare și de revenire la normal.

Podurile feroviare de la Fălciu – Cantemir și de la Holboca (spre Nicolina) – Ungheni au fost singurele care au supraviețuit bombardamentelor sovietice din cel de-al Doilea Război Mondial.

După instalarea sovieticilor în Basarabia au fost refăcute 4 poduri: Galaţi – Giurgiuleşti în 1949, Albiţa – Leuşeni în 1956 şi renovat în 1978, Oancea – Cahul în 1963, Sculeni – Sculeni în 1966. Acestora li s-au adăugat coronamentul barajului Stânca – Costeşti în 1978, și podul de la Rădăuţi Prut – Lipcani în 2005, refăcut cu sprijinul financiar de la Bruxelles. Singurul pod nou construit în ultimii ani peste râul Prut este podul de pontoane Leova-Bumbătă (comuna Vetrișoaia, județul Vaslui).

Reconstrucția unui singur pod se ridică la o medie de circa 10 milioane de euro, sumă față de care pot exista variațiuni în funcție de parametrii tehnici din fiecare caz aparte. Ajutoarele financiare nerambursabile acordate Chișinăului de către București ar fi fost suficiente pentru refacerea acestor 13 poduri, ca elemente strategice de interconexiune între cele două părți încă separate ale națiunii noastre.

Dublarea numărului de poduri rutiere peste râul Prut în perioada 2024-2028 înseamnă edificarea a încă 7 poduri în locul celor distruse de sovietici, astfel încât în anul 2028 să avem un total de 16 poduri peste Prut, dintre care 2 feroviare și 14 (7×2) rutiere.

Dat fiind termenul limitat pentru acest angajament al guvernării PSD-PNL-UDMR-Minorități, este de presupus un ritm alert al procesului de adoptare a deciziilor, deschidere a finanțărilor pentru studiile de fezabilitate, proiectărilor propriu-zise, avizării necesare, coordonării cu partea moldoveană etc., etc.

De asemenea, ținând cont de precedentul podului refăcut la Rădăuți Prut – Lipcani, este de presupus un cost al finanțărilor de circa 70 de milioane de euro.

Având în vedere cele expuse mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți:

1. Care anume 7 poduri rutiere peste râul Prut din cele 13 distruse de sovietici vor fi
refăcute până în anul 2028?

2. Care este graficul de realizare a prevederii din Programul de Guvernare PSD-PNL-UDMR-Minorități 2024-2028 privind dublarea numărului de poduri rutiere peste râul Prut, de la 7 la 14.

3. Care sunt sau vor fi sursele de finanțare a lucrărilor de proiectare, de construcție și a achizițiilor de materiale pentru refacerea celor 7 poduri rutiere?

4. La ce cuantumuri se ridică sumele necesare în cazul refacerii fiecăruia din cele 7 poduri rutiere despre care face vorbire Programul de Guvernare PSD-PNL-UDMR-Minorități 2024-2028?

5. Care sunt sumele concrete prevăzute de guvern în exercițiul bugetar al anului 2025 pentru realizarea obiectivului din Programul de Guvernare privind dublarea numărului de poduri rutiere peste Prut.

Orice alte informații tangente cu acest subiect sunt binevenite.

Vă rugăm să transmiteți răspunsurile dumneavoastră în scris.

The post Robert Alecu – Întrebare parlamentară – Fondurile bugetare prevăzute și Graficul de realizare a prevederii din Programul de Guvernare PSD-PNL-UDMR-Minorități 2024-2028 privind dublarea numărului de poduri rutiere peste râul Prut, de la 7 la 14 appeared first on AUR.