„Dacă nu ar fi cinic ce spune domnul Bolojan, ar fi caraghios de-a dreptul”, a declarat Gheorghe Piperea, referindu-se la afirmațiile premierului demis privind cele aproximativ 2.500 de proiecte nefinalizate.
Europarlamentarul AUR consideră că numărul mare de proiecte rămase în urmă arată dimensiunea problemelor administrative și pune sub semnul întrebării legitimitatea actualei guvernări de a cere românilor să suporte în continuare costurile unor decizii greșite.

„Când spui că ești singurul care poate să ducă la bun sfârșit 2.500 de proiecte nefinalizate, pe de o parte spui că nu mai există altcineva decât acest gen de guvernare, iar pe de altă parte spui că mai ceri încă trei, patru, cinci decenii ca să duci la bun sfârșit acest gen de activitate”, a afirmat Piperea.
Gheorghe Piperea atrage atenția că nerealizarea jaloanelor și țintelor asumate prin PNRR poate însemna nu doar pierderea unor fonduri, ci și obligația României de a restitui bani, inclusiv cu penalități.
„N-ai finalizat, trebuie să dai banii înapoi și trebuie să dai banii înapoi cu penalități”, a explicat europarlamentarul AUR./ECR.
Gheorghe Piperea susține, de asemenea, că problemele PNRR trebuie analizate dincolo de actuala dispută politică, deoarece construcția programului european ridică semne de întrebare.

„De la început programul a fost greșit, supradimensionat. Iar în România lucrurile au fost și mai grave, către groaznic”, a spus Piperea, amintind că România a pornit de la promisiunea unor fonduri de ordinul zecilor de miliarde de euro și a ajuns să acceseze o sumă mult mai mică, din care o parte importantă reprezintă împrumuturi.

În opinia lui Gheorghe Piperea, eventualele pierderi de fonduri și modul în care au fost gestionate proiectele PNRR trebuie să ducă la stabilirea responsabilităților.
„Aici nu mai este vorba despre o simplă greșeală politică. Aici este vorba despre chestiuni cu totul și cu totul penale și trebuie să mergem după acești indivizi și să cerem răspunderea lor”, a declarat Gheorghe Piperea.
Europarlamentarul AUR /ECR atrage atenția că România nu își permite să repete aceleași greșeli și în cazul altor programe europene și critică inclusiv modul în care este gestionat programul SAFE.
„Trebuie să cerem răspunderea lor, în așa fel încât să nu se mai repete, de exemplu, nenorocirea asta cu programul SAFE”, a declarat europarlamentarul AUR/ECR,  Gheorghe Piperea.

The post Gheorghe Piperea (europarlamentar AUR/ECR): „PNRR a fost greșit de la început. Cei responsabili trebuie să răspundă pentru banii pierduți de România” appeared first on AUR.

„Programele și apelurile de finanțare cu fonduri UE sunt frecvent amânate, decalate sau suspendate temporar din cauza renegocierilor bugetare, întârzierii unor jaloane/reforme naționale sau a blocajelor administrative.

Amânarea deschiderii sau blocarea lansării apelurilor pentru programele de finanțare europeană blochează lichiditățile din piață, întârzie retehnologizarea companiilor și crește vulnerabilitatea IMM-urilor în fața inflației și a costurilor ridicate de creditare, afectând grav competitivitatea pe termen lung a economiei naționale.

Impactul negativ asupra mediului economic se manifestă prioritar prin:

1. Blocajul investițiilor private: Fără granturi nerambursabile, antreprenorii amână planurile de extindere, digitalizare sau tranziție verde.

2. Pierderea oportunităților de piață: Întârzierea finanțărilor face ca firmele românești să piardă teren în fața concurenței regionale care beneficiază la timp de sprijin similar.

3. Efectul de multiplicare ratat: Banii europeni nerealizați nu stimulează piața muncii, subcontractarea locală și consumul productiv.

4. Presiunea pe fluxul de numerar: În lipsa fondurilor UE, companiile depind exclusiv de credite bancare scumpe pentru capital de lucru și dezvoltare.

Exemple tipice de programe și domenii afectate de amânări sunt:

I. Amânări si decalaje la Programele de Finanțare pentru producție și industrie:

I.1. Investiții tehnologice în IMM-uri de producție (Programele Regionale – Intervenția 1.4.1):
Apelurile regionale dedicate achiziției de utilaje industriale, linii robotizate de asamblare și extinderi de fabrici (cu valori între 250.000 și 1.500.000 EUR) au fost decalate succesiv. Teoretic, lansările din majoritatea regiunilor de dezvoltare au fost reeșalonate pentru a permite uniformizarea criteriilor de inovare industrială cerute de UE.

I.2. Sprijin pentru Transformarea Digitală Avansată a IMM (Programele Regionale):

Este un program critic pentru automatizarea proceselor din fabrici (achiziție de sisteme ERP, CRM, automatizări industriale). De exemplu, în Programul Regional București-Ilfov, perioada estimată de depunere a fost mutată în toamnă, deși inițial se viza prima jumătate a anului.

I.3. Schema de ajutor de stat pentru industria materialelor de construcții:

Este un program destinat companiilor mari și IMM-urilor din industrie pentru producția de materii prime și produse de construcții (granturi mari destinate reducerii importurilor). Lansarea efectivă a înscrierilor și definitivarea criteriilor au înregistrat întârzieri administrative în lanț de la publicarea inițială a schemei de către Ministerul Transporturilor

I.4. Liniile de Eficiență Energetică și Green Industry (PNRR & Fondul de Modernizare):

Apelurile destinate achiziției de panouri fotovoltaice industriale sau trecerii la echipamente de producție cu consum redus de energie au suferit reprogarmări administrative frecvente. Teoretic, modificările succesive au fost impuse de renegocierea algoritmilor de ajutor de stat și definirea strictă a criteriilor de reducere a amprentei de carbon.

I.5. Schemele de stocare a energiei în baterii:

Sesiunile destinate companiilor care doreau să investească în capacități de stocare au suferit modificări de calendar și republicări repatate de ghiduri (pe parcursula aproape doi ani calendaristici).

II. Amânări si decalaje la Programele pentru agricultură:

II.1. Apelul de Proiecte DR-14 – Investiții în fermele de mici dimensiuni (buget: 108 mil. €):
Programată inițial pentru lansare în martie, sesiunea de depunere a proiectelor pentru grantul de maximum 50.000 EUR a fost amânată succesiv. Deschiderea oficială a fost decalată pentru toamnă, începând cu 1 septembrie (dacă nu va fi amânată din nou);

II.2. Apelul de Proiecte DR-12 -Consolidarea exploatațiilor tinerilor fermieri instalați (buget: 169,5 mil. €):

Destinată fermierilor recent instalați care vor să acceseze până la 200.000 EUR per proiect, această linie trebuia deschisă în luna aprilie. Din cauza ajustărilor de ghid și criterii, apelul a fost reprogramat pentru 15 septembrie

II.3. Apelul de Proiecte DR-17 – Investiții în sectoarele de hamei și/sau struguri de masă (buget: 40-45 mil. €):
Deși calendarul oficial de la începutul anului preconiza lansarea acestei linii specifice în martie, publicarea variantelor finale de ghid al solicitantului și deblocarea sesiunii au suferit reeșalonări către a doua jumătate a anului.

II.4. Apelul de Proiecte DR-18 – Finanțare pentru floricultură, plante medicinale și aromatice:
Lansarea proiectelor destinate producției de flori a fost concentrată și fixată ferm tot pentru data de 1 septembrie, după ce inițial fusese vizat primul trimestrul din 2026.

Din păcate, acestea sunt doar câteva exemple din lunga listă de programe de finanțare amânate, ceea ce explică si procentul extrem de redus al României în privința gradului de absorbție al fondurilor europene.

În contextul amânărilor și blocajelor legate de fondurile europene, Alianța pentru Unirea Românilor propune măsuri axate pe debirocratizare extremă și transparentizarea publică obligatorie a tuturor proiectelor.

Astfel, Alianța pentru Unirea Românilor propune o serie de măsuri concrete, respectiv:

1. Deschiderea cât mai urgentă a sesiunilor de apeluri de proiecte (sunt sesiuni de apeluri de proiecte amânate de peste doi ani).
2. Simplificarea procedurilor: metodologiile administrative și ghidurile de finanțare trebuie simplificate radical, până la limita maximă permisă de legislația europeană.
3. Reducerea timpilor de așteptare: eliminarea barierelor artificiale impuse de aparatul birocratic național, în procvesul de evaluare (ceea ce determină actual perioade de evaluare extrem de îndelungate).
4. Transparentizarea totală și calendare clare: publicarea de urgență a unui calendar detaliat al apelurilor de proiectelor care să includă alocările exacte, stadiul real de implementare și termenele-limită.
5. Digitalizarea completă a procedurilor de evaluare pentru a elimina factorul uman și suspiciunile de corupție.
6. Oferirea de consultanță gratuită și sesiuni de informare specifice pentru IMM-uri și autoritățile locale, pentru a optimiza procesul de elaborare a proiectelor”, a declarat Victor Cațavei.

The post Victor Cațavei (AUR): „Amânarea deschiderii programelor de finanțare cu fonduri europene – O piedică în dezvoltarea mediului economic național” appeared first on AUR.

Doar că reacțiile transmise de o parte dintre organizațiile non-guvernamentale care doreau aprobarea marșului stradal ridică serioase semne de întrebare privind interesele lor.

Asociația ACCEPT, Ark Oradea și alte ONG-uri solicită președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, dar și altor oficiali europeni, ca autoritățile locale de la Oradea să fie sancționate prin tăierea fondurilor europene! Cum ar veni, un oraș universitar al unei țări membre a Uniunii Europene, unde cetățenii își plătesc, mult peste măsură, toate contribuțiile, care reprezintă o atracție turistică datorită arhitecturii, muzeelor, înălțătoarei Catedrale Episcopale „Învierea Domnului”, merită să fie sancționat pentru că nu au fost satisfăcute cererile unor organizații care nu au contribuit cu nimic la dezvoltarea și bunăstarea comunității?

Solicitarea este o absurditate, iar un eventual demers acceptat în acest sens ar însemna un abuz inimaginabil!

Și în fața acestei stupidități, nu știm cine sunt, de fapt, cei care finanțează aceste ONG-uri, manevrate după bunul plac al unora sau altora. Acest lucru nu este normal: o mână de ONG-uri să lucreze împotriva intereselor României doar pentru că nu primesc ceea ce vor.

Dacă astăzi Oradea poate fi sancționată prin tăierea fondurilor doar pentru că nu acceptă manifestările ideologiei sexo-marxiste, mâine orice oraș sau comunitate din țară riscă același tratament. Iar asta poate însemna mai puțini bani pentru spitale, școli, străzi, monumente istorice, pentru crearea de locuri de muncă.

Acesta este un motiv, printre multe altele, pentru care transparentizarea finanțării ONG-urilor este absolut necesară. Proiectul depus de AUR a primit deja vot favorabil în Senat și urmează să ajungă, sperăm noi, în cel mai scurt timp, și în Camera Deputaților.

Toți parlamentarii, indiferent de partidele din care provin, au responsabilitatea să voteze nu doar pentru transparență, ci și pentru binele României”, a declarat deputatul AUR, Mihail Neamțu.

The post Mihail Neamțu (deputat AUR): „Transparentizarea surselor de finanțare a ONG-urilor este obligatorie! Unele dintre ele pun în pericol interesele României” appeared first on AUR.

„În conformitate cu cele mai recente date oficiale centralizate referitoare la stadiul absorbției pentru programele finanțate din Fondurile Europene 2021-2027, se remarcă valori extrem de reduse ale gradului de accesare a acestor finanțări care puteau reprezenta o șansă de dezvoltare a României.

Astfel, în conformitate cu datele oficiale centralizate la data de 30 iunie 2026, stadiul absorbției (rata de absorbție efectivă) pentru programele finanțate din Fondurile Europene 2021-2027, aferente Politicii de Coeziune actuale, este următorul:

Pentru Programele de Finanțare Naționale, Programul Transport are o rată de absorbție efectivă de 48,36%, Programul Dezvoltare Durabilă și Tranziție Justă are o rată de absorbție efectivă de 32,05%, Programul Educație și Ocupare are o rată de absorbție efectivă de 17,59%, Programul Incluziune și Demnitate Socială are o rată de absorbție efectivă de 27,64%, Programul Sănătate are o rată de absorbție efectivă de 8,05%, Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare are o rată de absorbție efectivă de 8,41%, iar Programul Asistență Tehnică are o rată de absorbție efectivă de 22,08%.

Astfel, rata de absorbție efectivă totală pentru Programele de Finanțare Naționale este de 27,91% (corespunzător unei sume de 6.159.734.302 euro).

Pentru Programele de Finanțare Regionale, Programul Regional Nord-Est are o rată de absorbție efectivă de 12,86%, Programul Regional Sud Muntenia are o rată de absorbție efectivă de 13,84%, Programul Regional Sud-Est are o rată de absorbție efectivă de 12,96%, Programul Regional Nord-Vest are o rată de absorbție efectivă de 26,14%, Programul Regional Centru are o rată de absorbție efectivă de 16,39%, Programul Regional Sud-Vest Oltenia are o rată de absorbție efectivă de 16,02%, Programul Regional Vest are o rată de absorbție efectivă de 20,14%, iar Programul Regional București-Ilfov are o rată de absorbție efectivă de 13,85%.

Astfel, rata de absorbție efectivă totală pentru Programele de Finanțare Regionale este de 16,47% (corespunzător unei sume de 1.469.318.837 euro).

Rata de absorbție efectivă totală pentru Programele de Finanțare din sesiunea de alocare 2021-2027 este de doar 24,62% (corespunzător unei sume de 7.629.053.139 euro).

În acest context, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) atrage atenția asupra faptului că după ce au trecut peste cinci ani din cei șapte ani ai perioadei de alocare, gradul de absorbție de doar 24,62% este total insuficient raportat la necesitățile implicate de dezvoltarea României.

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) solicită conducerii partidelor care au guvernat România și care au înregistrat aceste rezultate total negative să își asume răspunderea pentru acest grad de absorbție extrem de redus.

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) solicită implementarea urgentă de măsuri efective pentru creșterea gradului de absorbție a fondurilor UE prin reducerea birocrației, digitalizarea procedurilor și consolidarea capacității administrative.

De asemenea, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) solicită adoptarea de ghiduri de aplicare mai accesibile și de procese de evaluare mai rapide, reducând timpul dintre depunerea proiectului și semnarea contractului de finanțare, concomitent cu introducerea unor criterii de eligibilitate stabilite după consultări detaliate cu beneficiarii țintă ai finanțărilor, standardizarea procedurilor de achiziții publice, asigurarea continuității personalului specializat, oferirea de consultanță gratuită și sesiuni de informare specifice pentru IMM-uri și autoritățile locale, pentru a reduce timpul de elaborare a proiectelor, reducerea ratelor de cofinanțare în funcție de regiune și utilizarea opțiunilor de costuri simplificate, extinderea termenelor limită și „fazarea” proiectelor majore, flexibilizarea contractelor pentru accelerarea proiectelor de infrastructură, precum și simplificarea birocrației și a raportărilor, astfel încât procedurile actuale de decontare și cerințele administrative să fie semnificativ simplificate”, a declarat Victor Cațavei.

The post Victor Cațavei (AUR): „Stadiul absorbției pentru programele finanțate din Fondurile Europene 2021-2027 este extrem de redus, ceea ce influențează negativ dezvoltarea României” appeared first on AUR.

Măsurile propuse de AUR vizează atragerea integrală a fondurilor europene nerambursabile, renegocierea condițiilor dezavantajoase pentru România și simplificarea radicală a procedurilor birocratice.

În acest context, AUR propune următoarele soluții menite să repare erorile guvernului Bolojan:

1. Toate eforturile vor merge către atragerea fondurilor nerambursabile europene. Atâta timp cât condițiile puse nu știrbesc interesele noastre naționale și se găsesc formule de negociere/renegociere care să permită atragerea acestor fonduri, toate ministerele și instituțiile statului vor lucra în acest sens: „Trebuie atras fiecare leu, fiecare euro din fondurile europene nerambursabile, atât timp cât condițiile puse nu știrbesc interesele noastre naționale”, a declarat George Simion.

2. La nivel european, cotele care se cuvin României din domenii precum agricultura trebuie renegociate: „Atât timp cât se găsesc modalități pentru a renegocia cotele care se cuvin României în domenii precum apicultura. Toate prețurile, din cauza inflației, au crescut, iar subvențiile nu au fost actualizate, de exemplu”, a precizat președintele AUR.

3. Simplificarea radicală a procedurilor birocratice pentru accesarea fondurilor europene, până la limita maximă permisă de legislația europeană: „Trebuie să simplificăm procedurile birocratice, pentru că foarte mulți oameni care au încercat să acceseze fonduri europene au ajuns să aibă dosare penale sau să aibă probleme, fiind nevoiți să returneze granturile primite, din cauza excesului de zel venit din partea autorităților din România, nu din partea autorităților europene”, a declarat George Simion.

4. Introducem managementul integrat al proiectelor europene și prioritizarea celor cu șanse mari de realizare.

Atragerea fondurilor europene trebuie făcută în interesul României, prin negocieri ferme, reducerea birocrației și prioritizarea proiectelor care contribuie direct la dezvoltarea economiei naționale și la creșterea nivelului de trai al românilor.

The post Fondurile europene, atrase integral și negociate ferm în interesul României, una dintre măsurile AUR pentru repararea erorilor Guvernului Bolojan appeared first on AUR.

Potrivit datelor de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, după mai bine de cinci ani din cei șapte alocați, rata de absorbție efectivă a statului român este de doar 19,31%. Atât au reușit „specialiștii” ridicați la rang de miniștri sau instrumentele de control ale statului să facă în toți acești ani. Și să nu ne creăm iluzii, pentru că este puțin probabil să absorbim sume record în cei aproape doi ani câți au mai rămas.

Dar ceea ce ar trebui să ne îngrijoreze sunt perspectivele pentru Cadrul Financiar Multianual 2028-2034, mai ales din cauza noilor condiții impuse la nivel european.

Bugetul de aproximativ 2.000 de miliarde de euro va fi concentrat pe tehnologii avansate, apărare și o agricultură într-o formă revizuită.

Doar că, spre deosebire de cele 540 de programe distincte care au fost până acum, noul cadru propune doar 27 de planuri de parteneriat. Asta înseamnă că agricultura, industria și serviciile vor fi tratate la grămadă, într-un singur plan național.

Însă, România nu are nici măcar un plan de țară pus la punct. Cum ne-am putea închipui că ar putea să ducă la capăt un plan privind finanțarea într-un stat în care PSD și PNL sunt partidele experte în detonarea fondurilor europene?

AUR cere Guvernului României, cu precădere Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, să prioritizeze proiectele care sunt cu adevărat utile pentru România.

Prioritatea care nu mai poate fi amânată trebuie să vizeze creșterea ponderii fondurilor destinate mediului de afaceri românesc, în special pentru acele IMM-uri care astăzi sunt forțate să-și reducă activitatea, să-și schimbe sediul în alte state sau să pună lacătul pe ușă.

Judecând după toate măsurile guvernamentale de austeritate girate, guvernanții încă nu înțeleg importanța IMM-urilor, cele care în trecut au creat mii de locuri de muncă, au permis tehnologizarea fluxurilor economice și au generat creștere economică.

AUR avertizează că fără o schimbare radicală de abordare și gestionare a fondurilor europene pe care ar urma să le primească România, riscăm să absorbim și mai puțini bani în viitorul Cadru Financiar Multianual dedicat perioadei 2028-2034.

Iar pentru a preveni asta, cei care se fac vinovați pentru pierderea fondurilor europene din ultimii ani, ar trebui să plătească pentru nimicnicia dovedită și să plece de la putere, iar toți vinovații poartă mai multe nume: PSD, PNL, USR și UDMR”, a declarat deputatul AUR, Ramona Ioana Bruynseels.

The post Ramona Ioana Bruynseels (deputat AUR): „România riscă să piardă și viitoarele fonduri europene din Cadrul Financiar Multianual 2028-2034 dacă la putere vor mai rămâne PSD-PNL-USR-UDMR” appeared first on AUR.

„Termenul pentru patru jaloane din PNRR, în valoare de peste 800 de milioane de euro, expiră la miezul nopții, iar România se află din nou în fața unui eșec anunțat. După doi ani de avertismente, amânări și improvizații, coaliția PSD-PNL-USR-UDMR, condusă de marele reformator de carton Ilie Bolojan, nu a reușit să ducă la capăt nici măcar reformele minimale pentru care țara s-a angajat. Reforma pensiilor speciale a ajuns bătaie de joc, un simulacru respins chiar și de cei care beneficiază de el, iar Guvernul se reunește în ședință de urgență în ultima zi, în disperarea de a mai salva aparențele.

România riscă să piardă sute de milioane de euro nu pentru că jaloanele ar fi imposibil de realizat, ci pentru că actuala putere nu știe, nu poate și nu vrea să facă ordine în propriul sistem de privilegii. În timp ce Bruxelles-ul a tot păsuit termenele, coaliția s-a complăcut în haos și neputință, mimând reforme și livrând praf în ochi. Șefii numiți politic în companiile energetice, lipsa de transparență în AMEPIP, incapacitatea de a definitiva legislația privind pensiile speciale, toate sunt fața reală a unui guvern care trăiește din imagine și promisiuni, nu din rezultate.

Este clar că această guvernare nu poate conduce România nici măcar la nivelul unor obligații minime asumate. Aura de salvatori cu care sistemul încearcă să îi prezinte românilor s-a spulberat. În spatele scenografiei de presă stau aceiași oameni care de 35 de ani țin țara pe loc, care protejează privilegii, care îngroapă reformele înainte să se nască și care acum sunt în stare să piardă aproximativ 800 de milioane de euro pentru că nu vor să supere grupurile care îi țin în funcții.

Acest guvern trebuie tras la răspundere. Românii trebuie să vadă adevărul în față: actuala putere nu mai are nicio legitimitate morală sau politică. Cu fiecare zi de inacțiune, pierdem bani, pierdem șanse, pierdem încrederea celor care încă mai speră că statul poate funcționa.

Cei care au promis reformă au livrat doar rușine. Cei care trebuiau să aducă bani în țară au reușit doar să ne apropie de pierderea lor. Iar cei care se pretind garanții ai stabilității sunt, de fapt, cei care o subminează. România are nevoie de oameni care să refacă încrederea, să rupă sistemul de privilegii și să pună interesul național înaintea intereselor de partid. Actuala guvernare nu mai are credibilitatea necesară”, a declarat deputatul AUR, Cosmin Iosub.

The post Cosmin Iosub (deputat AUR): „România pierde peste 800 de milioane de euro din PNRR din cauza blocajului creat de actuala guvernare” appeared first on AUR.

„Mesajul este simplu: pragmatism! Putem crea locuri de muncă bine plătite. Readucem la viață un sector în care România a excelat în trecut. Sunt 1,5 miliarde de euro la bătaie pentru toate țările UE. Este momentul ca guvernul Bolojan să se trezească din reflexul toxic de a face reformă prin măriri de taxe și tăieri din veniturile populației și să se îndrepte spre granturi europene și investiții pentru a oferi locuri de muncă bine plătite. Așa se generează venituri solide la bugetul de stat.”

Eurodeputatul AUR-ECR atrage atenția însă că perioada de accesare a acestor granturi este scurtă, 2025-2027, iar autoritățile române nu sunt tocmai campioane la proiecte europene.

„Ar fi bine să ieșim din mentalitatea de rezervă aflată în încălzire la marginea terenului. Pentru că altfel vom privi, din nou, cum celelalte state membre investesc în fabricile lor de armament, iar noi ne plângem că sectorul de stat este muribund. Cele peste 100 de companii private cu capital românesc și străin au peste 22.000 de angajați, de trei ori mai mulți decât în cele de stat, iar cifra lor de afaceri de 8 miliarde de lei este de 8 ori mai mare decât cea a firmelor de stat. Este bine că mediul privat se dezvoltă puternic, dar este un moment extrem de favorabil să atragem fonduri europene și facem profitabile și companiile de stat”, a conchis eurodeputatul român.

Parlamentul European a dat undă verde primului Program european pentru industria de apărare. Noua legislație a fost adoptată cu 457 de voturi pentru, 148 împotrivă și 33 de abțineri și  trebuie acum aprobată oficial de Statele Membre, înainte de publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

The post Adrian Axinia (AUR-ECR): “Putem crea locuri de muncă bine plătite accesând fonduri europene din programul european pentru industria de apărare!” appeared first on AUR.

Conform datelor oficiale ale Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, la data de 29 august 2025 (ultima raportare făcută), cifrele aferente Politicii de Coeziune sunt catastrofale: rambursările de la Comisia Europeană însumează 3,47 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă 11,22% din banii care pot fi accesați.

„Se vorbește mult despre PNRR, pentru a acoperi dezastrul privind absorbția fondurilor de coeziune. Ministrul Economiei, Radu Miruță, bătea câmpii la moțiunea simplă împotriva sa despre cât de capabili sunt ei să absoarbă fonduri europene. În realitate, vedem că, deși au trecut deja patru ani din acest cadru financiar multianual al UE, absorbția este doar la 11%. Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare, de care ar trebui să se ocupe tiktokerul Miruță, are absorbție 1,81% din banii avuți la dispoziție. De asemenea, Programul Tranziție Justă de care ar trebui să se ocupe miniștrii Mediului, Diana Buzoianu, și Energiei, Bogdan Ivan, are absorbție 0. Nada. Programul Educație și Ocupare, de care ar trebui să aibă grijă Daniel David, are absorbție 2,04% din ce i-a fost alocat. Acestea sunt numere oficiale ale Guvernului care nu pot fi contestate. Ele dau dimensiunea incompetenței actualilor guvernanți”, a declarat senatoarea Niculina Stelea.

AUR atrage atenția că administrațiile locale nu sunt suficient sprijinite pentru absorbția banilor europeni. Acest lucru se întâmplă din cauza politizării excesive a Agențiilor pentru Dezvoltare Regională și a faptului că primarii au fost încurajați să acceseze mai degrabă proiecte prin “Anghel Saligny” în detrimentul banilor de la UE. Așa se face că absorbția pe programele regionale (6,57%) este la jumătate față de programele naționale (13,1%).

„Schimbarea recentă de la conducerea ADR Oltenia, când Sorin Grindeanu l-a eliminat pe fratele lui Paul Stănescu în detrimentul unui apropiat al Olguței Vasilescu, ne arată gradul colosal de politizare al Agențiilor de Dezvoltare Regională. Acolo, este un buboi uriaș de incompetență și, pe alocuri, corupție. De aceea, nu e de mirare că se stă foarte prost la absorbția banilor europeni de către administrațiile locale. Aici au greșit foarte mult toate guvernele ultimilor ani – Ciolacu, Ciucă, Cîțu – care au încurajat metoda mai simplă a fondurilor prin <<Anghel Saligny>> în detrimentul banilor europeni. Ei poate își imaginează că proiectele care nu vor fi încheiate prin PNRR până la sfârșitul lui iunie 2026 vor fi mutate pe fonduri structurale aferente perioadei 2021 – 2027. Acest lucru nu se va face însă ușor și nu va fi simplu. Mai ales în cazul administrațiilor locale. Deci, atunci când guvernanții bat câmpii că sunt ași în absorbția fondurilor europene, ar trebui să aibă măcar bunul simț intelectual de a verifica înainte cifrele”, a concluzionat senatorul Niculina Stelea.

The post Niculina Stelea (senator AUR): „România a absorbit efectiv doar 11% din fondurile europene aferente actualului exercițiu bugetar al UE” appeared first on AUR.

„Guvernul Bolojan a mințit românii, ne-a cerut solidaritate, a impus tot felul de măsuri fiscale severe, drastice, care ne sărăcesc, care fac românii să nu-și mai permită toate alimentele de zi cu zi, care au luat bursele copilor care aveau rezultate bune la școală, au luat mesele calde ale copilor din medii defavorizate, acei copii care mergeau la școală de multe ori chiar pentru o masă caldă și tot felul de alte măsuri aberante, spunându-ne și mințindu-ne că în felul ăsta rezolvă deficitul bugetar.

Când, de fapt, Comisia Europeană încă din 28 iulie, știind măsurile lui Bolojan, fiindcă s-a dus cu ele la Bruxelles, Comisia Europeană din 28 iulie a demarat oficial procedura de suspendare a fondurilor europene pentru România.

Din 28 iulie Bolojan ne minte cu nerușinare și ne cere solidaritate în continuare, fără să ne spună că această procedură a fost demarată.

Așa că eu, împreună cu toți colegii mei din AUR, îi solicităm oficial demisia lui Ilie Bolojan. Este un premier incompetent, un premier mincinos, un premier care își bate joc de români și nu este în stare să scoată România din criză financiară”, a declarat europarlamentarul AUR, Georgiana Teodorescu.

The post Georgiana Teodorescu (europarlamentar AUR): „Cerem demisia premierului Bolojan, din cauza căruia Comisia Europeană a demarat procedura de suspendare a fondurile europene pentru România” appeared first on AUR.