Proiectul propune un mecanism clar și controlat, care pune capăt finanțărilor fără rezultate și transformă banii românilor în investiții reale, cu efecte directe asupra dezvoltării economice dintre cele două state.

„Proiectul de lege privind înființarea Fondului Moldova se află în prezent în dezbatere la Senat.

Scopul acestui fond este foarte clar: banii trimiși de România în Republica Moldova trebuie gestionați transparent, investiți inteligent și transformați în dezvoltare reală, nu risipiți în proiecte fără rezultate. Prin Fondul Moldova, propunem ca implicarea României în economia moldovenească să se facă pe baze economice, nu doar politice sau simbolice, prin investiții, nu doar prin ajutoare.

Fondul Moldova este o inițiativă modernă, inspirată de bunele practici europene, care unește capitalul public și cel privat într-un mecanism sigur, transparent și supravegheat de Autoritatea de Supraveghere Financiară. Prin acest fond, România își asumă rolul de investitor, nu doar de donator, direcționând resursele către proiecte concrete și durabile din Republica Moldova, în principal în infrastructură, energie, agricultură, digitalizare și educație.

În această săptămână, proiectul a fost analizat în comisiile Senatului. Din păcate, unele comisii au emis avize negative, deși chiar colegi parlamentari din alte partide au recunoscut că inițiativa este una bună și necesară. Este regretabil că, din motive strict politice, o propunere care aduce soluții concrete pentru transparența fondurilor destinate Moldovei nu a fost susținută acolo unde rațiunea și interesul național ar fi trebuit să primeze.

Apreciez însă faptul că în Comisia pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale, proiectul a primit aviz favorabil, semn că există înțelegere pentru caracterul strategic al acestei inițiative. Este un pas important și un semnal pozitiv: România are nevoie de instrumente moderne care combină capitalul public și privat pentru investiții sustenabile, controlate și transparente.

Sper ca, atunci când legea va ajunge în plenul Senatului, colegii parlamentari să își reconsidere poziția și să voteze pentru Fondul Moldova. A venit timpul ca România să treacă de la promisiuni la acțiune, de la discursuri la investiții, de la ajutoare fără direcție la un mecanism economic solid, transparent și orientat către dezvoltare reală.

Fondul Moldova nu este o lege de partid, ci o lege pentru interesul național românesc, pentru consolidarea legăturii economice și strategice dintre cele două state românești”, a declarat senatorul AUR Niculina Stelea.

The post Niculina Stelea (senator AUR): „Fondul Moldova este un pas decisiv pentru ca implicarea României în Republica Moldova să devină eficientă și controlată” appeared first on AUR.

„Ce este Europa? Cu siguranță, este un teritoriu mai vast decât Uniunea Europeană. Din păcate, în ultimii ani, am fost învățați să ne gândim la Europa ca fiind Uniunea Europeană. Dar aceasta este doar o mică parte din Europa. Este Regatul Unit parte din Europa? Desigur, Regatul Unit este unul dintre cele mai importante piloni europeni. Este Norvegia sau Elveția parte din Europa? Cu siguranță, ele sunt parte din Europa de mii de ani.

Poate vă amintiți, cu câteva zeci de ani în urmă, erau multe întrebări dacă Europa de Est este parte din Europa. Desigur că este parte din Europa. Dar cum definim Europa? Și aceasta este o întrebare crucială aici, la Chișinău, pentru că, cu siguranță, acest teritoriu pe care îl numim Basarabia — numele oficial fiind Republica Moldova — prin istorie și prin geografie, este Europa.

A doua problemă importantă: de ce trebuie să avem din nou o Europă măreață? Să ne gândim la trei evoluții foarte recente.

Uniunea Europeană, după cum știți, este responsabilă pentru aproximativ 7% din emisiile globale de gaze cu efect de seră.
Întreaga Europă este responsabilă pentru 8% din aceste emisii, incluzând Republica Moldova. China este responsabilă pentru 30%, și din China nu va veni nimic în Europa dacă Uniunea Europeană menține această politică.

Avem Green Deal, avem „Fit for 55” — o reducere cu 55% față de 1990. Dar repet: suntem responsabili doar pentru 7%!

Săptămâna trecută, Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ne-a prezentat o propunere nouă pentru cadrul financiar multianual 2028–2034: 2.000 de miliarde de euro. Asta înseamnă dublu față de cele două cadre anterioare.

Aceeași Ursula von der Leyen i-a promis președintelui Trump investiții europene în SUA de 600 miliarde, și alte 750 miliarde pentru cumpărarea de resurse energetice din SUA.

Am dat aceste trei exemple de dezvoltări recente care ne arată de ce Europa are nevoie să devină mare din nou, adică să se întoarcă la origini, să se întoarcă la stadiul în care era. Pentru că acea Europă pe care o știm cu toții nu mai există. Nu mai există o Europa a rațiunii, o Europa a lui Descartes.

Cum este posibil ca cineva să vină și să spună că dacă vom omorî o treime din vacile de pe continent și vom renunța să ne mai încălzim cu gaz sau să facem chimie, vom reuși să avem o planetă mai sănătoasă când noi suntem responsabili doar pentru 7% din emisiile de gaz cu efect de seră, greenhouse emissions?

Cum vom face ca emisiile de gaz toxice din China sau din India sau din Statele Unite sau din Arabia Saudită să nu ajungă și pe cerul european și în atmosfera europeană? Evident, este o îndepărtare de Europa rațională.

În al doilea rând, avem o Europa astăzi lipsită de democrație, în sensul în care cineva poate să vină și să propună un buget de 2 trilioane de euro, dublu față de precedentele cadre financiare multianuale. S-a ajuns aici pentru că în anul 2021, după ce am avut un cadru financiar multianual 2021-2027 de 1072 miliarde de euro, Comisia Europeană, cu acordul șefilor de stat și de guvern, dar fără aprobarea parlamentelor, a venit cu un buget separat, mecanismul de redresare și reziliență de 750 de miliarde de euro, pe care l-a transformat în instrument politic, oprind, practic într-un mod nedemocratic, evoluția economică europeană, punând-o într-o pierdere de competitivitate majoră față de competitorul american, față de competitorul chinez.

Căci iată, din 2019 până azi, Europa, Uniunii Europene, are o creștere agregată de 7%, Statele Unite de 15%, iar China de 30%. Este clar că Europa aceasta, lipsită de democrație și cu bugete uriașe, duse într-un centru sunt puțini oameni care îl aleg sau îl controlează, această Europa este într-o pierdere majoră de competitivitate.

Al treilea exemplu pe care l-am dat, ce s-a anunțat ieri. O doamnă, care conduce o instituție europeană, și-a luat angajamentul fără a avea niciun mandat din partea niciunui stat membru, nici a Consiliului European, că 27 de state, sau poate chiar Uniunea Europeană ca entitate, nimeni n-a precizat nimic, va investi 600 de miliarde de euro sau de dolari în piața americană. Sub ce formă, nu știm. Am înțeles că o parte vor fi destinate cumpărării de armament. Și tot acea doamnă spune că statele europene vor cumpăra de 750 de miliarde de dolari sau de euro resurse energetice din Statele Unite. În baza a ce? Până la urmă, în cele 27 de state sunt multe companii care pot să decidă de unde cumpără resursele respective, la ce preț.

Este foarte periculos punctul în care suntem. Și acest lucru nu trebuie să fie indiferent nici Republicii Moldova, pentru că trebuie înțeles un lucru foarte clar. Drumul pe care este azi Republica Moldova, în primul rând, este un drum cu o finalitate destul de confuză, destul de neclară. Nu este un drum clar pe care scrie integrare în Uniunea Europeană. Noi nu știm unde va duce acest drum. Dar pe parcursul acestui drum, Republica Moldova va trebui să facă tot felul de ajustări ale politicii interne, în acord cu angajamentele pe care va fi silită să le ia față de această nouă Europă, care vor induce costuri mari de tot pentru cetățenii Republicii Moldova și pentru companiile Republicii Moldova.

Pasul sau calea pe care se află astăzi Republica Moldova nu este aceeași cale pe care s-au aflat Polonia, Cehia, Slovacia, România, Ungaria în drumul spre aderarea spre Uniunea Europeană. Este o cale total nouă în care condiționările politice sunt mult mai mari și vor conduce la un impact economic mult mai mare.

Iată, de exemplu, ce impact a avut decizia Uniunii Europene privind Green Deal-ul. Uitați-vă la prețurile produselor energetice din Republica Moldova. Uitați-vă la facturile, la gaze naturale și la electricitate care se plătesc astăzi în Republica Moldova.

Sigur, veți spune: este și efectul războiului. Dar acest efect al războiului, noi îl simțim în Europa prin prisma faptului că a decis Comisia Europeană să renunțăm mult mai repede la anumite surse de energie care puteau să provină din Federația Rusă, dar la fel de bine puteau să provină și din alte zone. Cu toate astea, noi am condamnat nu Federația Rusă, ci am condamnat niște resurse energetice.

În al treilea rând, toate fondurile care astăzi, sigur, prezintă un magnet, o atracție, care vin de la Uniunea Europeană, vin cu niște condiționalități care s-ar putea să însemne un sacrificiu greu pentru Republica Moldova.

În acest context și în contextul conservator în care suntem, am hotărât să revin și să revenim la o idee mai veche pe care am dezvoltat-o împreună cu domnul Dungaciu în anul 2016 și anume oferirea unui instrument alternativ atât României, cât și Republicii Moldova, dar în sens larg, acum venim și spunem, Europei, pentru a contribui la aducerea mai clară a Republicii Moldova în această Europa despre care vorbim și la o aduce mai aproape de România.

Acel instrument l-am numit noi atunci fondul Moldova și era gândit ca un instrument financiar pe care statul român să-l dezvolte pentru investiții în Republica Moldova fără niciun tip de condiționalitate. Vorbim de investiții.

Astăzi, sunt bucuros să vă anunță că în septembrie vom depune o inițiativă parlamentară la București pentru crearea fondului Moldova ca un fond creat de către Ministerul de Finanțe de la București în valoare de 250 de milioane de euro, 25 de milioane de acțiuni a câte 10 euro prețul pe acțiune, fond care va fi listat la bursa de la București cu o majorare de capital social de la început de o sumă similară, 250 milioane de euro, deci oferirea de încă 25 milioane de acțiuni printr-o ofertă publică către cetățenii români, către cetățenii Republicii Moldova, către fondurile de pensii din România, către fondurile de investiții europene, cu speranța ca suma de 500 de milioane de euro, care va echipa acest fond, practic, la început, să poată reprezenta un pilon important de investiții în Republica Moldova, investiții în tot felul de active.

Și vom propune prin acest proiect de lege limitarea la 30% a investițiilor în obligațiuni de stat sau obligațiuni emise de către autorități ale administrației publice, tocmai pentru ca 70% din aceste sume să poată fi investite în economia reală din Republica Moldova.

Totodată, prin statutul fondului respectiv, repet, listat la Bursa de Valori de la București, ne propune emiterea în fiecare an a 10 milioane de acțiuni noi, care să fie oferite pieței și care să poată alimenta în continuare investițiile în economia privată, în companii private din Republica Moldova sau în companii de stat, dar cu acționariat majoritar de stat, el având nevoie de un free float care să atragă aceste investiții.

Deci este, acest instrument, o propunere concretă lipsită de condiționalități, de a investi printr-un vehicul creat în România  în economia privată, cu predilecția a Republicii Moldova, astfel încât să aducem Republica Moldova mult mai aproape de România și mult mai aproape de Europa pe care vrem să o reconstruim. Great Europe!” a declarat liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.

The post Petrișor Peiu (AUR): „Prin Fondul Moldova vom aduce Republica Moldova mult mai aproape de România și de Europa pe care vrem să o reconstruim” appeared first on AUR.

În esenţă, proiectul are următoarele direcţii strategice:

• Orientarea comerţului şi investiţiilor româneşti spre Republica Moldova ca o componentă strategică a politicii externe şi de securitate a României euroatlantice; 

• Suplinirea lipsei de finanţare de la Chişinău prin investitii româneşti din fonduri publice şi private; 

• Oferirea unei alternative realiste şi pe termen lung pentru tinerii din Republica Moldova. 

Ca linii de acţiune, proiectul presupune înfiinţarea a două entităţi strategice: 

1. Agenţia de asistenţă internatională a României, ca instrument de politică publică inexistent în acest moment;
2. Un fond de investiţii numit Fondul Moldova, care să atragă participaţii ale companiilor publice şi private din Romania, precum şi ale investitorilor privaţi, menit să gestioneze o politică de investiţii în infrastructura şi în obligaţiuni ale statului R. Moldova şi să administreze aceste investiţii. 

Cum trebuie să funcţioneze Fondul Moldova?  

Ținând seama că:

1. Peste o treime din exporturile Republicii Moldova și peste o șesime din importurile în Republica Moldova merg către/vin din România
2. România este principalul partener comercial al Republicii Moldova
3. Dezvoltarea (uneori) supraviețuirea Republicii Moldova depind, în mod esențial, de fluxurile financiare externe, remiteri ale celor plecați la muncă și asistență financiară internațională
4. În cele două state se vorbește aceeași limbă și avem aceeași istorie
5. Obiectivul implicit al celor două state ar trebui să fie Re-unificarea tuturor românilor în același stat. 
6. Statul român este el însuși într-o delicată postură financiară, cu un nivel ne-sustenabil al deficitul bugetar și nu va putea susține singur efortul de implicare în dezvoltarea economică a Republicii Moldova
7. Depozitele populației din bănci sunt la un maxim istoric de peste 75 de miliarde de euro, iar depozitele instituțiilor financiare de peste 5 miliarde de lei și depozitele companiilor de peste 40 de miliarde de euro, adică sumele la dispoziția românilor și a companiilor se află la maxime istorice 
8. Piața de capital și cea  financiară sunt suficient de mature pentru a permite produse sofisticate, cu grad mare de complexitate 
9. În perspectiva aderării la OCDE, guvernanța corporatistă se va îmbunătăți considerabil 
10. Republica Moldova ar putea deveni eligibilă, începând din 2028, pentru fonduri de pre-aderare direct din bugetul UE. 

AUR propune FONDUL MOLDOVA pentru Re-unificarea economiilor României și Republicii Moldova

1. Înlocuirea ajutorului financiar acordat de România Republicii Moldova cu un fond de investiții 
2. Fondul va fi stabilit de către Ministerul de Finanțe de la București 
3. Capitalul social inițial va fi de 250 milioane de euro (1,25 miliarde de lei), divizați în 25 milioane de acțiuni cu valoarea inițială de 10 euro/acțiunea 
4. Fondul va fi listat la Bursa de la București, unde va emite încă 25 de milioane de acțiuni, puse la dispoziția cumpărătorilor într-o ofertă publică inițială 
5. În fiecare an, se vor emite câte 10 milioane de acțiuni suplimentare, care  vor capitaliza Fondul 
6. Fondul va funcționa ca un fond de investiții deschis, administrat de către un Consiliu de Supraveghere format din 11 persoane, alese de către acționari prin procedura de vot cumulativ 
7. Președintele Fondului pentru primii trei ani va fi un reprezentant al Ministerului de Finanțe 
8. Fondul va investi în active din Republica Moldova, de la active financiare (acțiuni la diverse societăți plus obligațiuni) , dar și în orice alt fel de active 
9. Investițiile în obligațiuni emise de staul Republica Moldova sau de UAT-uri vor fi limitate la 30% din activul net 
10. Dividendele se vor distribui conform legii române, anual, către investitori, preferabil să fie convertite în acțiuni noi, prin capitalizarea suplimentară a fondului 

Consecințe politice și economice 

1. În economia Republicii Moldova va apare o sursă mare, constantă și serioasă de investiții 
2. Investiții vor fi, practic, ale României, nu doar ale statului român sau ale câtorva companii 
3. În Republica Moldova se va obține un sentiment clar de atașament față de România 
4. Cele două economii se vor compatibiliza și vor funcționa sincretic 
5. O mare parte din fondurile europene vor fi destinate întăririi integrării economice dintre cele două state românești. 

Este evident că Statul român trebuie să asigure, prin prezenţa sa în acest fond, publicul şi companiile de buna credinţă a administrării sale şi de supunerea operaţiunilor respective rigorilor fondurilor publice. 

The post Fondul Moldova: Planul Marshall al României pentru Republica Moldova  appeared first on AUR.