Domnule Prim-Ministru interimar,

Majoritatea consumatorilor (55%) spun că întâmpină în prezent dificultăți pentru plata facturilor la energie sau se așteaptă să aibă astfel de dificultăți în următoarele 12 luni iar 77% dintre respondenți caută în mod activ
modalități de reducere a costurilor cu energia, însă aproape patru din cinci afirmă că au ajuns la limită.
Creșterea costurilor cu energia nu mai reprezintă doar o problemă de buget, ci influențează tot mai mult modul în care trăiesc oamenii, potrivit concluziilor celui mai recent studiu global EY privind consumatorii de energie.
Sondajul a fost realizat la nivel mondial în rândul a peste 17.200 de consumatori de energie casnici din 20 de piețe și a arătat că presiunile legate de accesibilitatea prețului, de volatilitate și de complexitate subminează
încrederea consumatorilor în sistemul energetic.Bunăstarea energetică, care reflectă experiența completă a modului în care energia influențează gândirea, percepțiile, convingerile și acțiunile oamenilor devine o problemă definitorie.
Aceasta transcende satisfacția sau prețul și, în ultimă instanță, facilitează bunăstarea personală și sustenabilitatea.
Mai bine de trei sferturi dintre respondenți (77%) au afirmat că sunt mai interesați de soluții pentru reducerea costurilor energiei decât erau în urmă cu un an, în timp ce 76% acordă mai multă atenție utilizării și consumului.
Aproape jumătate (48%) sunt mai interesați de producerea propriei energii electrice la domiciliu. În pofida acestei implicări crescute, mulți consumatori consideră că au epuizat soluțiile pe care le aveau la dispoziție. Aproape patru
din cinci respondenți (79%) au spus că nu mai pot face nimic în plus pentru ași gestiona sau reduce costurile cu energia, ceea ce evidențiază o discrepanță tot mai mare dintre motivația consumatorilor și nivelul de sprijin pe care îl
primesc din partea furnizorilor.
În România, accesibilitatea prețului energiei rămâne o preocupare majoră pentru gospodării, pe fondul volatilității recente a prețurilor. Această situație evidențiază necesitatea trecerii la măsuri pe termen scurt de reducere a costurilor pentru reconstruirea încrederii și pentru consolidarea implicării în ceea ce privește evoluția sistemului energetic. Volatilitatea facturilor, costurile
neașteptate, dimensiunea gospodăriei și nivelul de încredere privind costurile viitoare influențează accesibilitatea prețului energiei. 82% dintre consumatori au afirmat că au fost surprinși de o factură mare în ultimul an, acesta fiind un factor major care contribuie la stres și nemulțumire. In aceeași măsură un preț
mare la energie afectează competitivitatea companiilor românești în competiția
europeană și crează șomaj. Nu este posibil ca un stat cu resurse foarte mari
precum România să aibă cele mai mari prețuri din Uniunea Europeană la
energie! Există risipa banului public și multă incompetență!
Aruncați prosopul. Lăsați urgent alt Guvern să găsească soluții pentru
România!
Față de această situație vă adresez următoarea interpelare: la ce dată
prețul energiei din România va fi la nivelul mediei europene?

The post Florin Pușcașu – Interpelare – Ce faceți pentru susținerea românilor la plata prețului exorbitant al energiei? appeared first on AUR.

Domnule Ministru interimar al Energiei,

Decarbonizarea are un impact dual asupra profitabilității afacerilor românești, acționând atât ca un generator de costuri pe termen scurt, cât și ca o oportunitate de eficientizare și competitivitate pe termen lung. Până la începutul anului 2026, România a redus emisiile de carbon la 40,5% din
nivelul anului 1990 conform normelor Uniunii Europene.

Peste 75% dintre antreprenorii români consideră că schimbările climatice au un impact negativ asupra mediului de afaceri. Costurile totale pentru emisiile de carbon în industriile grele (oțel, ciment, chimicale) ar putea crește de patru ori până în 2030, comparativ cu 2024, în absența unor măsuri corelative, ceea ce va mări costurile de producție.
Presiunea prețurilor la energie și a certificatelor de CO2 poate reduce competitivitatea firmelor românești pe piețele globale, existând riscul de relocare a producției. Finanțările din PNRR atrase foarte puțin de România, susțin tranziția la o economie cu valoare adăugată mai mare, ceea ce
poate îmbunătăți accesul la piețe externe și reduce timpii de livrare a produselor.

Prudența în mediul de afaceri a crescut pe fondul ajustărilor bugetare și a
impactului normelor europene privind programele Pactului Verde
European_Green Deal ale UE. Există în mod evident o legătură care trebuie
armonizată între recesiunea instalată în România în ultimile 2 trimestre pe
fondul supraimpozitării și programele de decarbonizare rapidă ale Comisiei Europene.
Mediul de afaceri solicită ponderarea politicii de mediu a Uniunii Europene, respectiv Pactul Verde European Green Deal la nivelul la care să nu afecteze afacerile românești și să nu creeze șomaj,
Față de această situație vă adresez următoarea interpelare : Ce soluții predați noului Guvern pentru ca standardele de mediu ale Uniunii Europene sa nu creeze somaj in Romania?

The post Florin Pușcașu – Interpelare – Ce soluții predați noului Guvern pentru ca standardele de mediu ale Uniunii Europene să nu creeze șomaj în Romania? appeared first on AUR.

Domnule Prim-Ministru,

Politica Guvernului României nu este în acord cu politica Uniunii Europene pe subiectul corelării veniturilor populației cu un coș minim de consum întrucât Parlamentul European a adoptat în data de 14.09.2022 o nouă
legislație privind salariile minime adecvate în UE care impune calcularea unui ”coș de bunuri și servicii la prețuri
reale” pentru salariul minim. Pensionarii au și ei dreptul la un „coș de bunuri și servicii la prețuri reale” ca pensie
minimă. Ar putea fi primul pas pentru un trai decent după o viață de muncă.
In Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este precizat un mecanism pentru stabilirea salariului
minim în acord cu un coș minim de consum pentru un trai decent calculat pentru bunuri și servicii la prețuri reale.
Parlamentarii AUR au depus L198/2022 si L676/2022 care prevăd armonizarea salariului minim dar și
armonizarea pensiei minime cu valoarea coșului minim de consum pentru un trai decent, prevăzut în anexa 1 a OUG
217 din 2000, care, este exact norma adoptată recent Parlamentul European, respectiv calcularea unui ”coș de bunuri
și servicii la prețuri reale” pentru salariul minim. Avocatul Poporului nominalizează propunerile legislative depuse
de parlamentarii AUR pentru armonizarea cu legislația europeană și precizează că nu înțelege de ce nu se adoptă o
astfel de legislație în România.
Domnule Prim-Ministru, a fost făcută economie bugetară din sărăcirea românilor întrucât nu au fost indexate
veniturile românilor în 2025 și 2026 nici măcar cu rata inflației.
Uniunea Europeană impune calcularea unui ”coș de bunuri și servicii la prețuri reale” pentru salariul minim.
Pensionarii au și ei dreptul la un „coș de bunuri și servicii la prețuri reale” ca pensie minimă. Coșul minim de
consum reprezintă pragul sărăciei.
Față de această situație vă adresez următoarea interpelare: La ce dată vor fi corelate veniturilor românilor
cu un coș minim de consum pentru un trai decent, coș minim de consum care reprezintă pragul sărăciei în
România?

The post Florin Pușcașu – Interpelare – La ce dată vor fi corelate veniturilor românilor cu un coș minim de consum pentru un trai decent, coș de consum care reprezintă pragul sărăciei în României? appeared first on AUR.

Domnule Prim-Ministru,

Am aflat cu îngrijorare că ați preluat și funcția de Ministru al Energiei. Ne este frică să nu aveți
aceleași rezultate ca la majorarea TVA-ului, respectiv încasarea de sume mai mici la bugetul de stat iar
românii vor trebui să mai strângă cureaua pentru că dvs faceți din România un poligon de încercări.
Proiectul Neptun Deep va aduce circa 8 miliarde de metri cubi de gaze anual. Prețurile gazelor nu vor
fi însă mai mici, dă de înțeles șefa OMV. Ce se mai aude cu comisia de analiză a modului de executare a
obligațiilor OMV la privatizarea Petrom?
Importurile de gaze ale României au crescut cu aproape 50% în primele două luni din 2026, iar
productia a scăzut. Facturile la gaze au fost cu cca. 30% mai mari, în luna ianuarie 2026, faţă de aceeaşi
perioadă a anului anterior. Chiar dacă cantităţile de gaze din depozitele de înmagazinare a crescut cu 11%,
acest consum pentru luna ianuarie 2026 a fost acoperit în special din importuri, import care a venit cu
preţuri cu până la 40% mai mari.
Producţia de gaze naturale utilizabile a României a fost, în primele două luni din 2026, de 1,244
milioane tone echivalent petrol, cu 14.900 tep sub cea din perioada similară a anului anterior (minus 1,2%),
conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Pe de altă parte, în perioada ianuariefebruarie 2026, importurile de gaze naturale au crescut cu 46,5% (plus 214.600 tep) faţă de aceeaşi perioadă
din 2025, până la 675.900 tep. Conform estimărilor Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză (CNSP),
producţia de gaze naturale ar urma să crească, până în 2027, cu un ritm mediu anual de 1,7%. Astfel, în
ultima Prognoză a echilibrului energetic, pentru 2026 este estimată o producţie de 7,907 milioane tep (plus
1,5%) şi pentru 2027 o producţie de gaze naturale de 8,176 milioane tep (plus 3,4%).
De precizat că în luna ianuarie 2025 eram net exportatori de gaze. România a fost salvată de gazele din
import, cu o creştere de aproape 500% faţă de media lunii.
Conform calculelor incluse în analiza de specialitate, în apartamentele izolate, majorarea la factura de
gaze a oscilat între 100 de lei şi 200 de lei, în timp ce în locuinţele neizolate sau în case, creşterea a fost
cuprinsă între 200 de lei şi 400 de lei, în luna ianuarie 2026.
România a plătit, în ultimii patru ani, 6 miliarde de euro, adică circa 30 de miliarde de lei, pentru
B/AUR/125/04.05.2026
Grupul Parlamentar AUR
Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti
e-mail: aur@cdep.ro
2/2
plafonarea preţurilor la energie electrică şi gaze naturale. Problema este că în urma tuturor măsurilor luate
de Guvern prețul gazelor în România nu ajunge în marja mediei europene. Plătim scump, mult prea scump.
Față de această situație vă adresez următoarea interpelare:
Cât vor mai plăti românii incompența guvernanților în domeniul energiei?La ce dată vor plăti
românii prețuri la energie în marja prețurilor medii din Uniunea Europeană?

The post Florin Pușcașu – Interpelare – Ce soluții aveți pentru ca românii să plătească mai puțin costul energiei? appeared first on AUR.

Domnule Prim-Ministru interimar,

România exportă în Bulgaria energie ieftină la prânz și o importă seara de 7 ori mai scumpă. România riscă să piardă avantajul energetic regional nu pentru că produce prea puțină energie, ci pentru că nu are suficientă capacitate de stocare. În aprilie 2026, piața de energie din România a arătat un dezechilibru între orele de producție și cele de consum.

România a exportat energie ieftină la prânz, când producția regenerabilă este ridicată, și a importat seara energie mult mai scumpă, în perioadele de vârf de consum. Diferența de preț a dus la costuri ridicate ale importurilor și la pierderi relative în raport cu exporturile. În luna aprilie 2026, piața de energie electrică a evidențiat diferențe semnificative între momentele zilei și între fluxurile comerciale ale României și Bulgariei.
România a exportat energie electrică în orele de surplus, la prețuri medii de aproximativ 50 euro/MWh. Exportul de energie electrică este în special la prânz. Producția din surse regenerabile este ridicată la orele prânzului. În același timp, în orele de seară, când consumul crește și producția solară scade, România a fost nevoită să importe energie la prețuri care au atins până la 250 euro/MWh. Diferența de preț dintre exporturi și importuri a generat un dezechilibru financiar semnificativ. Totul în condițiile în care valoarea importurilor ar fi fost de mai multe ori mai mare decât cea a exporturilor, deși volumele energetice au fost relativ apropiate. Analiza evidențiază o schimbare de paradigmă în sectorul energetic: nu doar nivelul producției contează, ci și capacitatea de stocare și flexibilitate a sistemului.
În acest context, Bulgaria ar fi avansat mai rapid în dezvoltarea bateriilor de rețea. Schimbarea este inclusiv în tehnologii capabile să stabilizeze sistemul energetic. România rămâne orientată preponderent pe extinderea capacităților de producție regenerabilă. Diferențele dintre cele două sisteme sunt vizibile și în raportul dintre capacitatea de stocare și producția regenerabilă. Diferențele influențează modul în care fiecare țară gestionează variațiile de preț și consum. România importă energie electrică din Bulgaria în valoare de aproximativ 33,4 milioane de euro, în timp ce exporturile către Bulgaria au însumat doar circa 5 milioane de euro. „Practic, România produce energie ieftină la prânz, Bulgaria o stochează în baterii, iar România o cumpără înapoi seara la prețuri explozive.
Trebuie să facem un mix de energii. Ce facem până vor produce reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă? România poate fi un hub regional din punct de vedere al resurselor pe care le avem, astfel încât să producem energie. La nivelul Uniunii Europene este agreată dezvoltarea energiei nucleare dar noi stagnăm în toate proiectele care aduc un preț al energiei în media UE.
Față de această situație vă adresez următoarea interpelare: La ce dată va crește capacitatea de stocare a energiei în România? La ce dată va scădea prețul energiei pentru a crește competitivitatea companiilor românești?

The post Florin Pușcașu – Interpelare – Ce faceți pentru creșterea capacității de stocare a energiei? Ce soluții lăsați noului Guvern pentru reducerea prețului energiei ? appeared first on AUR.

Domnule Ministru interimar al Energiei,

Decarbonizarea are un impact dual asupra profitabilității afacerilor românești, acționând atât ca un generator de costuri pe termen scurt, cât și ca o oportunitate de eficientizare și competitivitate pe termen lung. Până la începutul anului 2026, România a redus emisiile de carbon la 40,5% din nivelul anului 1990 conform normelor Uniunii Europene.
Peste 75% dintre antreprenorii români consideră că schimbările climatice au un impact negativ asupra mediului de afaceri. Costurile totale pentru emisiile de carbon în industriile grele (oțel, ciment, chimicale) ar putea crește de patru ori până în 2030, comparativ cu 2024, în absența unor măsuri corelative, ceea ce va mări costurile de producție.
Presiunea prețurilor la energie și a certificatelor de CO2 poate reduce competitivitatea firmelor românești pe piețele globale, existând riscul de relocare a producției. Finanțările din PNRR atrase foarte puțin de România, susțin tranziția la o economie cu valoare adăugată mai mare, ceea ce poate îmbunătăți accesul la piețe externe și reduce timpii de livrare a produselor.

Prudența în mediul de afaceri a crescut pe fondul ajustărilor bugetare și a impactului normelor europene privind programele Pactului Verde European_Green Deal ale UE. Există în mod evident o legătură care trebuie armonizată între recesiunea instalată în România în ultimile 2 trimestre pe fondul supraimpozitării și programele de decarbonizare rapidă ale Comisiei Europene.
Mediul de afaceri solicită ponderarea politicii de mediu a Uniunii Europene, respectiv Pactul Verde European Green Deal la nivelul la care să nu afecteze afacerile românești și să nu creeze șomaj,
Față de această situație vă adresez următoarea interpelare : Ce soluții predați noului Guvern pentru ca standardele de mediu ale Uniunii Europene sa nu creeze somaj in Romania?

The post Florin Pușcașu – Interpelare – Ce soluții predați noului Guvern pentru ca standardele de mediu ale Uniunii Europene să nu creeze somaj în Romania? appeared first on AUR.

Domnule Prim-Ministru,

Politica Guvernului României nu este în acord cu politica Uniunii Europene pe subiectul corelării veniturilor populației cu un coș minim de consum întrucât Parlamentul European a adoptat în data de 14.09.2022 o nouă legislație privind salariile minime adecvate în UE care impune calcularea unui ”coș de bunuri și servicii la prețuri reale” pentru salariul minim. Pensionarii au și ei dreptul la un „coș de bunuri și servicii la prețuri reale” ca pensie minimă. Ar putea fi primul pas pentru un trai decent după o viață de muncă.

In Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este precizat un mecanism pentru stabilirea salariului minim în acord cu un coș minim de consum pentru un trai decent calculat pentru bunuri și servicii la prețuri reale. Parlamentarii AUR au depus L198/2022 si L676/2022 care prevăd armonizarea salariului minim dar și armonizarea pensiei minime cu valoarea coșului minim de consum pentru un trai decent, prevăzut în anexa 1 a OUG 217 din 2000, care, este exact norma adoptată recent Parlamentul European, respectiv calcularea unui ”coș de bunuri și servicii la prețuri reale” pentru salariul minim. Avocatul Poporului nominalizează propunerile legislative depuse de parlamentarii AUR pentru armonizarea cu legislația europeană și precizează că nu înțelege de ce nu se adoptă o astfel de legislație în România.

Domnule Prim-Ministru, a fost făcută economie bugetară din sărăcirea românilor întrucât nu au fost indexate veniturile românilor în 2025 și 2026 nici măcar cu rata inflației.

Uniunea Europeană impune calcularea unui ”coș de bunuri și servicii la prețuri reale” pentru salariul minim. Pensionarii au și ei dreptul la un „coș de bunuri și servicii la prețuri reale” ca pensie minimă. Coșul minim de consum reprezintă pragul sărăciei.
Față de această situație vă adresez următoarea interpelare: La ce dată vor fi corelate veniturilor românilor cu un coș minim de consum pentru un trai decent, coș minim de consum care reprezintă pragul sărăciei în România?

The post Florin Pușcașu – Interpelare – La ce dată vor fi corelate veniturilor românilor cu un coș minim de consum pentru un trai decent, coș de consum care reprezintă pragul sărăciei în României? appeared first on AUR.

Domnule Prim-Ministru,

Am aflat cu îngrijorare că ați preluat și funcția de Ministru al Energiei. Ne este frică să nu aveți aceleași rezultate ca la majorarea TVA-ului, respectiv încasarea de sume mai mici la bugetul de stat iar românii vor trebui să mai strângă cureaua pentru că dvs faceți din România un poligon de încercări.
Proiectul Neptun Deep va aduce circa 8 miliarde de metri cubi de gaze anual. Prețurile gazelor nu vor fi însă mai mici, dă de înțeles șefa OMV. Ce se mai aude cu comisia de analiză a modului de executare a obligațiilor OMV la privatizarea Petrom?
Importurile de gaze ale României au crescut cu aproape 50% în primele două luni din 2026, iar productia a scăzut. Facturile la gaze au fost cu cca. 30% mai mari, în luna ianuarie 2026, faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior. Chiar dacă cantităţile de gaze din depozitele de înmagazinare a crescut cu 11%, acest consum pentru luna ianuarie 2026 a fost acoperit în special din importuri, import care a venit cu preţuri cu până la 40% mai mari.
Producţia de gaze naturale utilizabile a României a fost, în primele două luni din 2026, de 1,244 milioane tone echivalent petrol, cu 14.900 tep sub cea din perioada similară a anului anterior (minus 1,2%), conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Pe de altă parte, în perioada ianuariefebruarie 2026, importurile de gaze naturale au crescut cu 46,5% (plus 214.600 tep) faţă de aceeaşi perioadă din 2025, până la 675.900 tep. Conform estimărilor Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză (CNSP), producţia de gaze naturale ar urma să crească, până în 2027, cu un ritm mediu anual de 1,7%. Astfel, în ultima Prognoză a echilibrului energetic, pentru 2026 este estimată o producţie de 7,907 milioane tep (plus 1,5%) şi pentru 2027 o producţie de gaze naturale de 8,176 milioane tep (plus 3,4%).
De precizat că în luna ianuarie 2025 eram net exportatori de gaze. România a fost salvată de gazele din import, cu o creştere de aproape 500% faţă de media lunii.
Conform calculelor incluse în analiza de specialitate, în apartamentele izolate, majorarea la factura de
gaze a oscilat între 100 de lei şi 200 de lei, în timp ce în locuinţele neizolate sau în case, creşterea a fost
cuprinsă între 200 de lei şi 400 de lei, în luna ianuarie 2026.
România a plătit, în ultimii patru ani, 6 miliarde de euro, adică circa 30 de miliarde de lei, pentru plafonarea preţurilor la energie electrică şi gaze naturale. Problema este că în urma tuturor măsurilor luate de Guvern prețul gazelor în România nu ajunge în marja mediei europene. Plătim scump, mult prea scump.
Față de această situație vă adresez următoarea interpelare:
Cât vor mai plăti românii incompența guvernanților în domeniul energiei?La ce dată vor plăti românii prețuri la energie în marja prețurilor medii din Uniunea Europeană?

The post Florin Pușcașu – Interpelare – Ce soluții aveți pentru ca românii să plătească mai puțin costul energiei? appeared first on AUR.

Domnule Prim-Ministru,

Hidroelectrica, Romgaz, Transgaz sunt companii de stat profitabile, deja listate la bursă. În cazul acestor pierderea controlului statului poate crea vulnerabilități și amenințări greu de estimat. Amestecarea acestora cu falimentul CFR Marfă este un ghiveci creat pentru mutarea atenției dezbaterii publice. Una este corupția sistemică din spatele companiilor strategice pe care guvernanții leau falimentat și alta este vânzarea unor afaceri de stat încă viabile dar promise unor grupuri de interese. CFR Marfă are datorii de aproximativ 1,26 miliarde de lei și pierderi de peste 329 de milioane de lei pentru că a fost căpușată ani de zile de sponsorii partidelor aflate astăzi la guvernare. Si cu Hidroelectrica s-a încercat. Să ne aducem aminte de Radu Berceanu seful PDL-PNL al băieților destepți din energie când, o companie cumpăra energie de la stat cu 80% din preț și o vindea companiilor de stat cu 90% din preț, făcând un profit cu care a fost susținut PDL-PNL.
Hidroelectrica smulsă din ghearele băieților deștepți a avut în 2025 – venituri de 9,6 miliarde lei, profit net de 3,37 miliarde lei, plus 32% la investiții (781 milioane lei), capital social 4,5 miliarde lei, capitalizare 71,5 miliarde lei.
Romgaz a avut în 2025 – venituri de 8,7 miliarde lei, profit net de 3,34 miliarde lei, investiții strategice în Neptun Deep, capital social 3,9 miliarde lei, capitalizare 49 miliarde lei, 2 emisiuni obligatare în valoare agregată de 1 miliard euro în ultimii 2 ani. Transgaz a avut în 2025 – profit net de 0,9 miliarde lei (de 2,2 ori mai mare decât în anul 2024), capital social 1,9 miliarde lei, capitalizare 17 miliarde lei. CEC Bank, doar în semestrul 1 din 2025 a obținut un profit de 0,3 miliarde lei (plus 12,8% față de aceeași perioadă a anului anterior), active nete de 100 miliarde lei.
Rezultă deci că această dezbatere este creată politic pentru a da muniție conflictului PSD-PNL, unii să susțină că fac reforme și alții să susțină că vor oprii vânzarea țării. Ambele vinovate de situația României de astăzi. Energia este definită clar în Strategia Națională de Apărare a României(SNAR) ca instrument
de putere geopolitică și vulnerabilitate strategică.
Strategiile europene consideră că infrastructura critică (energie, transport, telecom, apărare) poate deveni instrument geopolitic. Majoritatea statelor europene au adoptat măsuri pentru a proteja companiile din sectoare considerate critice pentru securitatea națională și economică, atât prin naționalizări, cât și prin menținerea unui control strategic asupra deciziilor importante. Avem exemplul Franței, care păstrează drepturi speciale în companii strategice (permit statului să blocheze decizii importante, cum ar fi vânzarea companiei, schimbarea activității sau transferul tehnologiei) (vezi EDF, Airbus s.a), al Italiei prin sistemul ”golden power”, care permite statului să blocheze preluarea unei companii, să impună condiții la investiții și să anuleze tranzacții, al Spaniei și Germaniei, care controlează investițiile străine. Franța a decis să
renaționalizeze complet EDF, Germania a decis să naționalizeze temporar UNIPER în energie. Postpandemie, Polonia a renationalizat infrastructura critică energetică feroviară (compania PKP Energetyka privatizată în 2015 și cumpărată de stat în 2023). Statul polonez a sprijinit și direct companiile strategice din industriile critice, printr-un program de 1,2 miliarde euro (pentru a nu fi afectate
de criza energetică).
Față de această situație vă adresez următoarea interpelare: La ce dată veți renunța la măsurile politice în sectoarele de importanță strategică ale României? La ce dată veți separa falimentul CFR Marfă de situația companiilor profitabile împinse de criza guvernamentală în jocul politic?

The post Florin Pușcașu – Interpelare – Dezbaterea privind listarea suplimentară a companiilor de stat profitabile, în această perioadă, este un atac la suveranitatea națională a României appeared first on AUR.

Domnule Prim-Ministru,

Cancelarul german Friedrich Merz a declarat în 27 martie 2026 că, în cazul în care criza energetică declanșată de războiul din Orientul Mijlociu continuă țara sa ar putea să mențină în funcțiune centralele electrice pe cărbune mai mult timp decât era planificat. Noi am renunțat mult prea repede la
energia pe cărbune și nu am pus nimic în loc sau am pus prea puțin.
România are una din cele mai scumpe energii electrice din Europa. Motivul principal: produce prea puțin și, în orice caz, produce la ore în care consumul e mic. Singura soluție de a crește producția de electricitate ar fi creșterea investițiilor în producție, mai ales că Transelectrica are capacitatea dea primi 20.000 MWh energie, în condițiile în care România are nevoie de maximum (în perioadele de consum masiv) 9000 MWh pentru a funcționa. La capacitatea pe care o are, de 20.000 MWh, Transelectrica primește cel mult 7500 MWh: atât se produce în România – diferența e acoperită din importuri.
Problema e că, desi există circa 1500 de avize tehnice de racordare -ATR) acordate de Tranelectrica, pentru circa 22.000 MWh (de două ori și jumătate necesarul României), cei care au obținut aceste avize nu investesc. Pur si simplu așteaptă un alt investitor, căruia să-i vândă ”investiția zero” dar cu aviz. S-a creat, astfel, o întreagă rețea de ”băiați deștepți” care obțin avize tehnice de racordare- ATR, dar blochează investițiile în producție, o caracatiță care sufocă mecanismul prin care România și-ar putea crește producția de electricitate.
Tentaculele au cuprins două mari noduri: cel de la Stâlpu (judetul Buzău) prin care se evacuează energie produsă în Dobrogea către restul țării, și Ilfov București. Așa se face că, deși avem multă energie hidro, nucleară și regenerabile, motivul pentru care avem prețuri mai mari decât în Ungaria e
simplu: avem energie puțină, pentru că producem puțin.
Consumul de energie electrică al României a scăzut în 2025, dar producția a scăzut mai mult decât consumul. Exporturile au crescut față de 2024, dar importurile au crescut și mai mult, astfel că deficitul de balanță al țării a crescut, în termeni de cantități de energie electrică importate. “Analizând
evoluția componentelor balanței energetice, în perioada ianuarie – decembrie 2025 comparativ cu aceeași perioadă din anul 2024, se observă o scădere cu 2% a producției nete de energie. Schimburile fizice transfrontaliere de export au înregistrat în anul 2025 o creștere de 11% față de aceeași perioadă din anul
2024, iar cele de import o creștere în procent de 16% față de aceeași perioadă a anului trecut”, se arată în ultimul raport al Transelectrica, publicat recent.
Așadar, la exporturi crescute până la 7,4 TWh și importuri majorate până la 11,1 TWh, sistemul energetic național a fost pe deficit, cu 3,7 TWh luați din alte rețele. Balanța energetică a României este în deficit pentru greșelile guvernanților.
Față de această situație vă adresez următoarea interpelare: La ce dată veți adopta un plan de investiții pentru creșterea producției de energie electrică în România?

The post Florin Pușcașu – Interpelare – Importurile de energie electrică au crescut iar România nu-și valorifică potențialul energetic ceea ce duce la scăderea economiei. appeared first on AUR.