Domnule Ministru interimar al Energiei,

Decarbonizarea are un impact dual asupra profitabilității afacerilor românești, acționând atât ca un generator de costuri pe termen scurt, cât și ca o oportunitate de eficientizare și competitivitate pe termen lung. Până la începutul anului 2026, România a redus emisiile de carbon la 40,5% din
nivelul anului 1990 conform normelor Uniunii Europene.

Peste 75% dintre antreprenorii români consideră că schimbările climatice au un impact negativ asupra mediului de afaceri. Costurile totale pentru emisiile de carbon în industriile grele (oțel, ciment, chimicale) ar putea crește de patru ori până în 2030, comparativ cu 2024, în absența unor măsuri corelative, ceea ce va mări costurile de producție.
Presiunea prețurilor la energie și a certificatelor de CO2 poate reduce competitivitatea firmelor românești pe piețele globale, existând riscul de relocare a producției. Finanțările din PNRR atrase foarte puțin de România, susțin tranziția la o economie cu valoare adăugată mai mare, ceea ce
poate îmbunătăți accesul la piețe externe și reduce timpii de livrare a produselor.

Prudența în mediul de afaceri a crescut pe fondul ajustărilor bugetare și a
impactului normelor europene privind programele Pactului Verde
European_Green Deal ale UE. Există în mod evident o legătură care trebuie
armonizată între recesiunea instalată în România în ultimile 2 trimestre pe
fondul supraimpozitării și programele de decarbonizare rapidă ale Comisiei Europene.
Mediul de afaceri solicită ponderarea politicii de mediu a Uniunii Europene, respectiv Pactul Verde European Green Deal la nivelul la care să nu afecteze afacerile românești și să nu creeze șomaj,
Față de această situație vă adresez următoarea interpelare : Ce soluții predați noului Guvern pentru ca standardele de mediu ale Uniunii Europene sa nu creeze somaj in Romania?

The post Florin Pușcașu – Interpelare – Ce soluții predați noului Guvern pentru ca standardele de mediu ale Uniunii Europene să nu creeze șomaj în Romania? appeared first on AUR.

Domnule Prim-Ministru,

Politica Guvernului României nu este în acord cu politica Uniunii Europene pe subiectul corelării veniturilor populației cu un coș minim de consum întrucât Parlamentul European a adoptat în data de 14.09.2022 o nouă
legislație privind salariile minime adecvate în UE care impune calcularea unui ”coș de bunuri și servicii la prețuri
reale” pentru salariul minim. Pensionarii au și ei dreptul la un „coș de bunuri și servicii la prețuri reale” ca pensie
minimă. Ar putea fi primul pas pentru un trai decent după o viață de muncă.
In Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este precizat un mecanism pentru stabilirea salariului
minim în acord cu un coș minim de consum pentru un trai decent calculat pentru bunuri și servicii la prețuri reale.
Parlamentarii AUR au depus L198/2022 si L676/2022 care prevăd armonizarea salariului minim dar și
armonizarea pensiei minime cu valoarea coșului minim de consum pentru un trai decent, prevăzut în anexa 1 a OUG
217 din 2000, care, este exact norma adoptată recent Parlamentul European, respectiv calcularea unui ”coș de bunuri
și servicii la prețuri reale” pentru salariul minim. Avocatul Poporului nominalizează propunerile legislative depuse
de parlamentarii AUR pentru armonizarea cu legislația europeană și precizează că nu înțelege de ce nu se adoptă o
astfel de legislație în România.
Domnule Prim-Ministru, a fost făcută economie bugetară din sărăcirea românilor întrucât nu au fost indexate
veniturile românilor în 2025 și 2026 nici măcar cu rata inflației.
Uniunea Europeană impune calcularea unui ”coș de bunuri și servicii la prețuri reale” pentru salariul minim.
Pensionarii au și ei dreptul la un „coș de bunuri și servicii la prețuri reale” ca pensie minimă. Coșul minim de
consum reprezintă pragul sărăciei.
Față de această situație vă adresez următoarea interpelare: La ce dată vor fi corelate veniturilor românilor
cu un coș minim de consum pentru un trai decent, coș minim de consum care reprezintă pragul sărăciei în
România?

The post Florin Pușcașu – Interpelare – La ce dată vor fi corelate veniturilor românilor cu un coș minim de consum pentru un trai decent, coș de consum care reprezintă pragul sărăciei în României? appeared first on AUR.

Domnule Prim-Ministru,

Am aflat cu îngrijorare că ați preluat și funcția de Ministru al Energiei. Ne este frică să nu aveți
aceleași rezultate ca la majorarea TVA-ului, respectiv încasarea de sume mai mici la bugetul de stat iar
românii vor trebui să mai strângă cureaua pentru că dvs faceți din România un poligon de încercări.
Proiectul Neptun Deep va aduce circa 8 miliarde de metri cubi de gaze anual. Prețurile gazelor nu vor
fi însă mai mici, dă de înțeles șefa OMV. Ce se mai aude cu comisia de analiză a modului de executare a
obligațiilor OMV la privatizarea Petrom?
Importurile de gaze ale României au crescut cu aproape 50% în primele două luni din 2026, iar
productia a scăzut. Facturile la gaze au fost cu cca. 30% mai mari, în luna ianuarie 2026, faţă de aceeaşi
perioadă a anului anterior. Chiar dacă cantităţile de gaze din depozitele de înmagazinare a crescut cu 11%,
acest consum pentru luna ianuarie 2026 a fost acoperit în special din importuri, import care a venit cu
preţuri cu până la 40% mai mari.
Producţia de gaze naturale utilizabile a României a fost, în primele două luni din 2026, de 1,244
milioane tone echivalent petrol, cu 14.900 tep sub cea din perioada similară a anului anterior (minus 1,2%),
conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Pe de altă parte, în perioada ianuariefebruarie 2026, importurile de gaze naturale au crescut cu 46,5% (plus 214.600 tep) faţă de aceeaşi perioadă
din 2025, până la 675.900 tep. Conform estimărilor Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză (CNSP),
producţia de gaze naturale ar urma să crească, până în 2027, cu un ritm mediu anual de 1,7%. Astfel, în
ultima Prognoză a echilibrului energetic, pentru 2026 este estimată o producţie de 7,907 milioane tep (plus
1,5%) şi pentru 2027 o producţie de gaze naturale de 8,176 milioane tep (plus 3,4%).
De precizat că în luna ianuarie 2025 eram net exportatori de gaze. România a fost salvată de gazele din
import, cu o creştere de aproape 500% faţă de media lunii.
Conform calculelor incluse în analiza de specialitate, în apartamentele izolate, majorarea la factura de
gaze a oscilat între 100 de lei şi 200 de lei, în timp ce în locuinţele neizolate sau în case, creşterea a fost
cuprinsă între 200 de lei şi 400 de lei, în luna ianuarie 2026.
România a plătit, în ultimii patru ani, 6 miliarde de euro, adică circa 30 de miliarde de lei, pentru
B/AUR/125/04.05.2026
Grupul Parlamentar AUR
Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti
e-mail: aur@cdep.ro
2/2
plafonarea preţurilor la energie electrică şi gaze naturale. Problema este că în urma tuturor măsurilor luate
de Guvern prețul gazelor în România nu ajunge în marja mediei europene. Plătim scump, mult prea scump.
Față de această situație vă adresez următoarea interpelare:
Cât vor mai plăti românii incompența guvernanților în domeniul energiei?La ce dată vor plăti
românii prețuri la energie în marja prețurilor medii din Uniunea Europeană?

The post Florin Pușcașu – Interpelare – Ce soluții aveți pentru ca românii să plătească mai puțin costul energiei? appeared first on AUR.

Domnule Prim-Ministru,

Hidroelectrica, Romgaz, Transgaz sunt companii de stat profitabile, deja listate la bursă. În cazul acestor pierderea controlului statului poate crea vulnerabilități și amenințări greu de estimat. Amestecarea acestora cu falimentul CFR Marfă este un ghiveci creat pentru mutarea atenției dezbaterii publice. Una este corupția sistemică din spatele companiilor strategice pe care guvernanții leau falimentat și alta este vânzarea unor afaceri de stat încă viabile dar promise unor grupuri de interese. CFR Marfă are datorii de aproximativ 1,26 miliarde de lei și pierderi de peste 329 de milioane de lei pentru că a fost căpușată ani de zile de sponsorii partidelor aflate astăzi la guvernare. Si cu Hidroelectrica s-a încercat. Să ne aducem aminte de Radu Berceanu seful PDL-PNL al băieților destepți din energie când, o companie cumpăra energie de la stat cu 80% din preț și o vindea companiilor de stat cu 90% din preț, făcând un profit cu care a fost susținut PDL-PNL.
Hidroelectrica smulsă din ghearele băieților deștepți a avut în 2025 – venituri de 9,6 miliarde lei, profit net de 3,37 miliarde lei, plus 32% la investiții (781 milioane lei), capital social 4,5 miliarde lei, capitalizare 71,5 miliarde lei.
Romgaz a avut în 2025 – venituri de 8,7 miliarde lei, profit net de 3,34 miliarde lei, investiții strategice în Neptun Deep, capital social 3,9 miliarde lei, capitalizare 49 miliarde lei, 2 emisiuni obligatare în valoare agregată de 1 miliard euro în ultimii 2 ani. Transgaz a avut în 2025 – profit net de 0,9 miliarde lei (de 2,2 ori mai mare decât în anul 2024), capital social 1,9 miliarde lei, capitalizare 17 miliarde lei. CEC Bank, doar în semestrul 1 din 2025 a obținut un profit de 0,3 miliarde lei (plus 12,8% față de aceeași perioadă a anului anterior), active nete de 100 miliarde lei.
Rezultă deci că această dezbatere este creată politic pentru a da muniție conflictului PSD-PNL, unii să susțină că fac reforme și alții să susțină că vor oprii vânzarea țării. Ambele vinovate de situația României de astăzi. Energia este definită clar în Strategia Națională de Apărare a României(SNAR) ca instrument
de putere geopolitică și vulnerabilitate strategică.
Strategiile europene consideră că infrastructura critică (energie, transport, telecom, apărare) poate deveni instrument geopolitic. Majoritatea statelor europene au adoptat măsuri pentru a proteja companiile din sectoare considerate critice pentru securitatea națională și economică, atât prin naționalizări, cât și prin menținerea unui control strategic asupra deciziilor importante. Avem exemplul Franței, care păstrează drepturi speciale în companii strategice (permit statului să blocheze decizii importante, cum ar fi vânzarea companiei, schimbarea activității sau transferul tehnologiei) (vezi EDF, Airbus s.a), al Italiei prin sistemul ”golden power”, care permite statului să blocheze preluarea unei companii, să impună condiții la investiții și să anuleze tranzacții, al Spaniei și Germaniei, care controlează investițiile străine. Franța a decis să
renaționalizeze complet EDF, Germania a decis să naționalizeze temporar UNIPER în energie. Postpandemie, Polonia a renationalizat infrastructura critică energetică feroviară (compania PKP Energetyka privatizată în 2015 și cumpărată de stat în 2023). Statul polonez a sprijinit și direct companiile strategice din industriile critice, printr-un program de 1,2 miliarde euro (pentru a nu fi afectate
de criza energetică).
Față de această situație vă adresez următoarea interpelare: La ce dată veți renunța la măsurile politice în sectoarele de importanță strategică ale României? La ce dată veți separa falimentul CFR Marfă de situația companiilor profitabile împinse de criza guvernamentală în jocul politic?

The post Florin Pușcașu – Interpelare – Dezbaterea privind listarea suplimentară a companiilor de stat profitabile, în această perioadă, este un atac la suveranitatea națională a României appeared first on AUR.

Domnule Prim-Ministru,

Cancelarul german Friedrich Merz a declarat în 27 martie 2026 că, în cazul în care criza energetică declanșată de războiul din Orientul Mijlociu continuă țara sa ar putea să mențină în funcțiune centralele electrice pe cărbune mai mult timp decât era planificat. Noi am renunțat mult prea repede la
energia pe cărbune și nu am pus nimic în loc sau am pus prea puțin.
România are una din cele mai scumpe energii electrice din Europa. Motivul principal: produce prea puțin și, în orice caz, produce la ore în care consumul e mic. Singura soluție de a crește producția de electricitate ar fi creșterea investițiilor în producție, mai ales că Transelectrica are capacitatea dea primi 20.000 MWh energie, în condițiile în care România are nevoie de maximum (în perioadele de consum masiv) 9000 MWh pentru a funcționa. La capacitatea pe care o are, de 20.000 MWh, Transelectrica primește cel mult 7500 MWh: atât se produce în România – diferența e acoperită din importuri.
Problema e că, desi există circa 1500 de avize tehnice de racordare -ATR) acordate de Tranelectrica, pentru circa 22.000 MWh (de două ori și jumătate necesarul României), cei care au obținut aceste avize nu investesc. Pur si simplu așteaptă un alt investitor, căruia să-i vândă ”investiția zero” dar cu aviz. S-a creat, astfel, o întreagă rețea de ”băiați deștepți” care obțin avize tehnice de racordare- ATR, dar blochează investițiile în producție, o caracatiță care sufocă mecanismul prin care România și-ar putea crește producția de electricitate.
Tentaculele au cuprins două mari noduri: cel de la Stâlpu (judetul Buzău) prin care se evacuează energie produsă în Dobrogea către restul țării, și Ilfov București. Așa se face că, deși avem multă energie hidro, nucleară și regenerabile, motivul pentru care avem prețuri mai mari decât în Ungaria e
simplu: avem energie puțină, pentru că producem puțin.
Consumul de energie electrică al României a scăzut în 2025, dar producția a scăzut mai mult decât consumul. Exporturile au crescut față de 2024, dar importurile au crescut și mai mult, astfel că deficitul de balanță al țării a crescut, în termeni de cantități de energie electrică importate. “Analizând
evoluția componentelor balanței energetice, în perioada ianuarie – decembrie 2025 comparativ cu aceeași perioadă din anul 2024, se observă o scădere cu 2% a producției nete de energie. Schimburile fizice transfrontaliere de export au înregistrat în anul 2025 o creștere de 11% față de aceeași perioadă din anul
2024, iar cele de import o creștere în procent de 16% față de aceeași perioadă a anului trecut”, se arată în ultimul raport al Transelectrica, publicat recent.
Așadar, la exporturi crescute până la 7,4 TWh și importuri majorate până la 11,1 TWh, sistemul energetic național a fost pe deficit, cu 3,7 TWh luați din alte rețele. Balanța energetică a României este în deficit pentru greșelile guvernanților.
Față de această situație vă adresez următoarea interpelare: La ce dată veți adopta un plan de investiții pentru creșterea producției de energie electrică în România?

The post Florin Pușcașu – Interpelare – Importurile de energie electrică au crescut iar România nu-și valorifică potențialul energetic ceea ce duce la scăderea economiei. appeared first on AUR.

Domnule Prim-Ministru,

Guvernul din Spania a aprobat un pachet de ajutor în valoare de 5 miliarde de euro destinat limitării impactului economic al conflictului cu Iranul, într-un context de creştere accelerată a preţurilor la energie la nivel global.
Premierul Pedro Sanchez a anunţat, vineri, la Madrid, că executivul va reduce taxa pe valoarea adăugată la electricitate de la 21% la 10% şi va elimina alte taxe aplicate energiei. Măsurile fac parte dintr-un set mai amplu de 80 de intervenţii aprobate în cadrul unei şedinţe extraordinare de guvern şi vor intra în vigoare începând de sâmbătă. Decizia vine în contextul în care preţurile combustibililor au crescut puternic la nivel global, iar statele europene caută soluţii rapide pentru a proteja consumatorii.
În Italia, guvernul condus de Giorgia Meloni a adoptat, deja, o reducere temporară a accizelor la carburanţi. De asemenea, Austria reduce taxele pe combustibili, iar Ungaria plafonează prețurile. Pe lângă măsurile fiscale, autorităţile spaniole analizează creşterea importurilor de gaze naturale din Algeria prin conducte existente, într-un efort de diversificare a surselor de aprovizionare.

Deși, în prezent, România, importă gaze, investițiile în aceste direcții sunt esențiale pentru a asigura independența energetică și a valorifica potențialul local. Investițiile continue în explorarea de noi perimetre, atât onshore cât și offshore, pentru a descoperi noi zăcăminte și creșterea eficienței
tehnice și a securității rețelelor de transport pentru a permite introducerea în sistem a unor cantități mai mari de gaze sunt soluții în actualul context energetic. Operaționalizarea proiectelor în curs și forarea de noi sonde, modernizarea infrastructurii existente pentru a maximiza recuperarea, reducerea
declinului anual al sondelor mature și investiții în tehnologii de explorare sunt de asemenea soluții energetice viabile.
Față de această situație vă adresez următoarea interpelare: Ce soluții aveți pentru ieșirea României din criza energetică actuală și dacă veți urma exemplul țărilor europene în reducerea taxării combus

The post Florein Pușcașu – Interpelare – La ce dată veți reduce taxele pe combustibili? appeared first on AUR.

Domnule Prim-Ministru,

Facturile la gaze vor fi cu până la 30% mai mari, în luna ianuarie 2026, faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior. Chiar dacă cantităţile de gaze din depozitele de înmagazinare a crescut cu 11%, acest consum pentru luna ianuarie 2026 a fost acoperit în special din importuri, import care a venit cu preţuri de până la 40% mai mari. De precizat că în luna ianuarie 2025 eram net exportatori de gaze.
România a fost salvată de gazele din import, cu o creştere de aproape 500% faţă de media lunii.
Conform calculelor incluse în analiza de specialitate, în apartamentele izolate, majorarea la factura de gaze poate oscila între 100 de lei şi 200 de lei, în timp ce în locuinţele neizolate sau în case, creşterea ar putea fi cuprinsă între 200 de lei şi 400 de lei, în luna ianuarie 2026.
Toate acestea fără a fi în vigoare majorarea prețului la gaze programată începând cu data de 1 aprilie 2026. În România sunt peste 4 milioane de clienți casnici de gaze naturale care au ajuns la limita răbdării față de majorările de prețuri și de suprataxarea din anul 2025.

2025. Au fost majorate taxele și impozitele la un nivel insuportabil și ați generat inflație de 10%. Ați înghețat salariile și pensiile. Ați majorat impozitele pe proprietate cu 80%. Ați crescut deliberat facturile la curent electric și este iminentă din nou creșterea facturilor de gaze naturale. Mediul economic este deja degradat prin creșterea datoriei publice la peste 1000 miliarde lei cu consecința plății unor dobânzi uriașe, deficitul bugetar este de aproape 8% și deficitului comercial este la un maxim istoric.
      Supraimpozitarea companiilor, lipsa creditării, scăderea gradului de ocupare a forței de muncă, toate acestea au dus la creșterea costului vieții și degradarea nivelului de trai, care, a dus la o scădere drastică a consumului cu consecința generării de șomaj.
      În România prețul la energie este mai scump și decât în țări importatoare care nu produc energie.
      Solicit anularea majorării prețului gazelor stabilit pentru 01 aprilie 2026. Față de această situație vă adresez următoarea interpelare: La ce dată veți stabili o impozitare de 5% pentru TVA la energie?

The post Florin Pușcașu – Interpelare – Solicit anularea majorării prețului la gaze stabilit pentru 01 aprilie 2026! appeared first on AUR.

Domnule Prim-Ministru,

Un număr de 20 de elevi și patru profesori de la Colegiul Național „Petru Rareș” din Suceava se află blocați în Dubai. Duminică, inspectorul școlar general Ciprian Anton a declarat că este vorba despre două grupuri, unul de 10 elevi care sunt în Dubai „pe cont propriu” și altul de 10 elevi și
patru profesori, toți 24 aflați în vacanță.
De asemenea, un grup format din 28 de elevi din județul Vrancea a rămas blocat în Dubai, în urma deciziei autorităților din Emiratele Arabe Unite (EAU) de a închide complet spațiul aerian. În acest moment, grupul se află în imposibilitatea de a părăsi orașul până la o decizie oficială de
redeschidere a traficului aerian. Deși autoritățile emirateze au dat asigurări privind măsurile locale de protecție, situația regională rămâne extrem de volatilă. Acasă, la Focșani, părinții trăiesc momente de neliniște majoră.
Chiar dacă familiile mențin o comunicare permanentă cu elevii și cu profesorii însoțitori, incertitudinea privind momentul reluării curselor aeriene și a repatrierii amplifică starea generală de îngrijorare.
Inconștiența factorilor de decizie pune în pericol viața a 28 de elevi din judetul Vrancea. Surse ce doresc să-și păstreze anonimatul spun că este implicat și primarul Ionuț Filimon care a mai organizat pentru elevi, de ziua națională a României o săptămână gastronomică cu degustări de vinuri în
Dubai, dar și consulul general Viorel Badea care își justifică activitatea cu astfel de acțiuni.
A intrat în tradiție ca în Saptamana Verde sau Saptamana Altfel elevi să facă excursii în Dubai sau în alte locuri exotice. De ce nu fac excursii la Onești, că tot este anul Nadia Comăneci să vadă unde s-a format marea campioană de la Montreal sau la Târgu Jiu, că tot este anul Brâncuși, să vadă „Masa Tăcerii”„Poarta Sărutului” și „Coloana fără Sfârșit”?
Având în vedere că sunteți și Ministrul interimar la Educație și că există un Ordin de Ministru prin care se interzice părinților să dea bani pentru activitățile organizate de școli, fie că sunt școlare sau extrașcolare,
solicităm să ne răspundeți la următoarea interpelare :
Cine răspunde pentru punerea în pericol a elevilor români? Ce pot să vadă elevii români în Săptâmâna Verde în Dubai, locație situată în mijlocul deșertului arab? Cine a finanțat excursiile elevilor români însoțiți de profesori, în destinațiile exotice și ce implicare are consulul român Viorel Badea?

The post Florin Pușcașu – Interpelare – Situația elevilor români blocați in Dubai appeared first on AUR.

Domnule Prim-Ministru,

Consumul de energie electrică al României a scăzut în 2025, dar producția a scăzut mai mult decât consumul. Exporturile au crescut față de 2024, dar importurile au crescut și mai mult, astfel că deficitul de balanță al țării a crescut, în termeni de cantități de energie electrică importate. “Analizând evoluția componentelor balanței energetice (valori preliminare), în perioada ianuarie – decembrie 2025 comparativ cu aceeași perioadă din anul 2024, se observă o scădere cu 2% a producției nete de energie. Schimburile fizice transfrontaliere de export au înregistrat în anul 2025 o creștere de 11% față de aceeași perioadă din anul 2024, iar cele de import o creștere în procent de 16% față de aceeași perioadă a anului trecut”, se arată în ultimul raport al Transelectrica, publicat recent.
Așadar, la exporturi crescute până la 7,4 TWh și importuri majorate până la 11,1 TWh, sistemul energetic național a fost pe deficit, cu 3,7 TWh luați din alte rețele. Deficitul este în creștere.
Producția de energie electrică a scăzut în 2025 cu 2%, coborând sub pragul de 50 TWh (49,3 TWh), mai ales pe fondul scăderii producției hidro: minus 2 TWh la acest capitol, sau 14 % scădere.A fost anul cu cea mai mică producție de energie hidro din istoria României. Centrala nucleară a produs cam la fel, centralele termo, cele care încă au cea mai mare pondere în mix, au scăzut și ele, dar nu foarte mult, iar regenerabilele (solar și eolian) au crescut, dar cu un plus de doar 0,3 TWh. “În ceea ce privește puterea instalată în instalațiile de stocare, la data de 01.01.2026 aceasta totaliza 494 MW (co o capacitate de stocare de 913,68 MWh), iar puterea instalată la prosumatori însuma 3.352 MW (la data de 01.12.2025)”.
Concluzia importurile de energie electrică tot cresc pe fondul scăderii producției.
Această situație ne arată că s-a renunțat prea repede la energia pe cărbune deși multe țări din UE au cerut prelungirea funcționării pe cărbune până la sfârșitul războiului. Noi am fost primii care am distrus capacități energetice care astăzi ar fi fost folositoare. Balanța energetică a României este în deficit pentru greșelile guvernanților iar românii plătesc în continuare unul din cele mai ridicate prețuri la energie din Uniunea Europeană. Mai scump și decât țări importatoare care nu produc energie. Rezultă deci că există în continuare un regim bazat pe incompetență și corupție.
Față de această situație vă adresez următoarea interpelare: La ce dată va crește producția de energie electrică în România? Ce face Guvernul pentru acest lucru?

The post Florin Pușcașu – Interpelare – Importurile de energie electrică cresc în condițiile în care politicienii vorbeau în anul 2024 despre independență energetică! Cine răspunde ? appeared first on AUR.

Doamnei Diana-Anda BUZOIANU, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor

De către: Deputat Petre PUȘCAȘU

Circumscripția electorală: nr. 31 Prahova

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 16.02.2026

Obiectul întrebării: De la strategie la nepăsare – deșertificarea ca politică ratată

Stimată doamnă ministru,

Modul în care statul român a tratat strategia națională împotriva deșertificării reprezintă un exemplu clasic de politică publică abandonată după adoptare, fără urmărirea rezultatelor și fără asumarea consecințelor. Deșertificarea nu mai este o ipoteză teoretică sau un avertisment îndepărtat, ci o realitate care afectează, deja, zone întinse din sudul și estul României, cu impact direct asupra agriculturii, securității alimentare și nivelului de trai al comunităților rurale, iar gravitatea situației este amplificată de faptul că România a avut documente strategice, planuri de acțiune și angajamente asumate la nivel european și internațional, dar a eșuat, constant, în transformarea acestora în politici funcționale. Lipsa perdelelor forestiere, degradarea solurilor, reducerea resurselor de apă și abandonarea sistemelor de irigații nu sunt accidente naturale, ci consecințe ale inacțiunii și ale fragmentării instituționale.

Apreciez, stimată doamnă ministru, că, în timp ce alte state au tratat combaterea deșertificării ca pe o prioritate strategică, România a transformat strategia într-un document fără urmări, iar acest eșec are efecte economice și sociale directe, precum scăderea productivității agricole, pierderi pentru fermieri, depopularea zonelor afectate și creșterea dependenței de importuri.

Având în vedere cele expuse, vă adresez următoarele întrebări:

1. Care este stadiul actual de implementare al strategiei naționale împotriva deșertificării, raportat la obiectivele, termenele și indicatorii de rezultat asumați la momentul adoptării acesteia?

2. Ce suprafețe de teren au fost afectate de fenomene de degradare severă și deșertificare în ultimii zece ani, defalcat pe județe, și ce evoluție au înregistrat aceste suprafețe în perioada de aplicare a strategiei?

3. Ce fonduri au fost alocate, anual, pentru combaterea deșertificării, refacerea solurilor, perdele forestiere și gestionarea apei, ce sume au fost efectiv utilizate și ce proiecte au fost finalizate până în prezent?

4. Care sunt instituțiile responsabile de implementarea măsurilor prevăzute în strategie, cum a fost realizată coordonarea între acestea și ce evaluări oficiale există privind eficiența intervențiilor realizate?

5. De ce nu a fost dezvoltată o rețea funcțională de perdele forestiere de protecție și ce obstacole administrative sau politice au blocat acest demers, deși necesitatea lui este recunoscută de ani de zile?

6. Ce măsuri corective intenționați să adoptați pentru a opri degradarea accelerată a terenurilor agricole și pentru a transforma strategia împotriva deșertificării într-un instrument funcțional, cu termene clare și responsabilități asumate?

Solicit răspuns scris.

The post Petre Pușcașu – Întrebare parlamentară – De la strategie la nepăsare – deșertificarea ca politică ratată appeared first on AUR.