„Pentru exercițiile financiare 2022 și 2023, ambele desfășurate integral sub mandatul de primar general al lui Nicușor Dan, Camera de Conturi București a emis o opinie contrară, concluzionând că situațiile financiare consolidate ale Capitalei „nu oferă o imagine fidelă” a performanței financiare. Este cel mai sever calificativ din nomenclatorul de audit, primit doi ani consecutiv.

Verdictul contrastează puternic cu discursul public al fostului primar. La 11 ianuarie 2023, Nicușor Dan declara: „La sfârșitul anului trecut am stins datoriile curente ale Primăriei Capitalei, deci am început anul 2023 fără datorii curente”. Auditul aferent exact acelui moment, 31 decembrie 2022, a constatat însă obligații care lipseau cu totul din contabilitate: 371 de milioane de lei datorați persoanelor adulte cu handicap (stimulente stabilite prin HCGMB nr. 330/2017, neacordate și fără surse prevăzute în buget) și alte 14,7 milioane de lei reprezentând obligații neînregistrate. Auditul aferent exercițiului financiar 2021 constatase, de asemenea, angajamente legale de plată în valoare de 327 de milioane de lei care nu fuseseră raportate în contul de execuție.

Rapoartele mai consemnează peste 71 de milioane de lei plătiți, în doar doi ani, sub formă de penalități, despăgubiri și cheltuieli de judecată, fără stabilirea vreunei răspunderi, inclusiv 3,2 milioane de lei reprezentând penalități pentru facturi neachitate la scadență. Totodată, auditorii au constatat prejudicii de 4,16 milioane de lei în 2022 și de 2,49 milioane de lei în 2023, cadouri în bani acordate nelegal, abatere repetată și amplificată de la un an la altul, 88.542 de lei decontați pentru marcaje rutiere inexistente pe teren, aproape un milion de lei imobilizat într-un sistem de monitorizare a traficului, plătit și nepus în funcțiune, precum și 49,5 milioane de lei blocați în companii municipale aflate în dizolvare și lichidare, cu pierderi însemnate.

Raportul de follow-up din martie 2025 arată că, din cele nouă măsuri dispuse de Curtea de Conturi încă din 2022, doar patru au fost implementate integral. Printre măsurile rămase neîndeplinite se numără și remedierea deficiențelor semnalate la structura de rezistență a Pasajului Basarab. În loc să implementeze măsurile dispuse, Primăria Capitalei a atacat în instanță decizia Curții de Conturi și a pierdut definitiv procesul la Curtea de Apel București, în februarie 2025.

Un primar care anunța «zero datorii curente», în timp ce sute de milioane de lei reprezentând obligații, inclusiv banii persoanelor cu handicap, lipseau din contabilitate, nu a echilibrat bugetul, ci a cosmetizat bilanțul. Nu o spun eu; o spune instituțional Curtea de Conturi, prin cel mai sever calificativ posibil: opinia contrară. Cifrele prezentate public nu reflectau realitatea. Președintele care sperie românii cu „dezastrul economic” adus de un partid care nu a guvernat niciodată este exact omul al cărui bilanț nu a trecut de auditorii statului. Românii merită să judece pe baza documentelor, nu a sperietorilor electorale. Știm cum a lăsat Bucureștiul. Suntem curioși să aflăm cum va lăsa și țara?”, a declarat deputatul AUR, Florin Popovici.

The post Florin Popovici (deputat AUR): „Lecțiile de economie ale președintelui Nicușor Dan sunt contrazise de rapoartele Curții de Conturi asupra propriei sale administrații” appeared first on AUR.

„Capacitatea de plată a României este evaluată de trei companii private, nealese de nimeni, care ne țin pe ultima treaptă a categoriei recomandate investițiilor, la un pas de „junk”, cu perspectivă negativă la toate trei simultan.

Ca suveranist, refuz atât reacția comodă, cât și pe cea lașă. Să pretindem că agențiile nu contează, ori să tăiem din pensii și investiții ca să le facem pe plac. Puterea lor vine exclusiv din dependența construită de clasa politică: un stat care se împrumută cu peste 10% din PIB anual atârnă de judecata lor. Nu suntem victimele unei conspirații externe, ci prizonierii propriilor deficite.

Retrogradarea ar declanșa două mecanisme automate. Întâi, vânzarea forțată: fondurile obligate prin statut să dețină doar titluri din categoria recomandată ar vinde, scumpind întreaga datorie în valută, inclusiv cele 16,68 miliarde de euro angajate prin SAFE. Apoi, plafonul suveran: Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz și Transgaz ar cădea automat sub ratingul statului, fiind penalizate nu pentru ce fac ele, ci pentru ce face statul care le deține.

De aici, drumul până în factura românului este scurt și automat. ANRE calculează tariful de rețea pornind de la costul capitalului, care încorporează prima de risc de țară: creșterea acestuia de la 7,5% la 9,5% urcă prețul energiei cu 13–15%, o taxă pe care nu o votează nimeni în Parlament.

De ce am ajuns aici? Din analiza realizată în Comisia pentru buget, finanțe și bănci asupra Bugetului pe 2026 rezultă circa 185,2 miliarde de lei ipotecați prin credite de angajament neacoperite cu credite bugetare, cu scadențe pe 2027–2029: nu suntem penalizați pentru ce cheltuim, ci pentru ce am promis fără să avem. Se adaugă împrumutul SAFE pe 45 de ani, cu un cost total de circa 30 de miliarde, contractat fără fișă de impact și fără avizul Consiliului Fiscal. Iar cazul Iernut, un grup de 430 MW blocat de peste zece ani, deși finanțarea era nerambursabilă și absorbția PNRR de circa 61% arată boala reală: un stat capturat nu construiește nimic nici măcar când capitalul este gratuit. Retrogradarea ar fi doar simptomul.

Aspectul cel mai grav acum urmează. Guvernul pregătește listarea companiilor de stat exact în anul în care o retrogradare le-ar prăbuși evaluarea. Aceasta nu este reformă, ci lichidare la preț de avarie: aceleași fonduri obligate să ne vândă obligațiunile ar cumpăra apoi, cu discount, acțiunile companiilor noastre strategice. Nu ne opunem listării ca principiu, ci listării fără instrumentele pe care Franța, Germania, Italia și Polonia le aplică deja, fără a fi acuzate de extremism: fond suveran românesc după model norvegian, Pilon III intern investit în companii autohtone, plafonarea capitalului extern în sectoarele critice și renegocierea jaloanelor PNRR care impun listări obligatorii. Aceasta este Europa națiunilor: nu ieșirea din Europa, ci intrarea în ea cu demnitatea unui stat care își apără poporul.

Solicit, în consecință, prezentarea de către Ministerul Finanțelor, în Comisia pentru buget, a fișei de impact asupra serviciului datoriei publice, defalcată pe ani și incluzând scenariul retrogradării cu impactul tarifar aferent; audierea Ministerului Finanțelor și a ANRE, pentru a se stabili public cât din factura fiecărui român este primă de risc de țară; plafonarea prin lege a raportului dintre creditele de angajament și creditele bugetare, la fiecare ordonator principal; și suspendarea listării activelor strategice până la ieșirea din perspectiva negativă și constituirea fondului suveran românesc.

Un stat retrogradat la „junk” revine, de regulă, abia în cinci-zece ani. Suveranitatea nu se măsoară în lozinci, ci în indicatori bugetari: fiecare punct de deficit nejustificat este suveranitate cedată, iar fiecare miliard împrumutat fără fișă de impact, o decizie mutată de la Parlament la un comitet de rating din străinătate.

Voi cere cifrele și documentele până când românii vor ști exact cât plătesc, cui și pentru greșelile cui”, a declarat deputatul AUR, Florin Popovici.

The post Florin Popovici (deputat AUR): „Suveranitatea nu se declară, se finanțează. România este la o treaptă de categoria „junk”, iar costul neîncrederii îl plătesc românii din facturi. Cer fișa de impact pe serviciul datoriei și oprirea listării activelor strategice” appeared first on AUR.

„România a contractat, prin instrumentul european SAFE, un împrumut de 16,68 miliarde de euro, rambursabil pe 45 de ani. Împreună cu dobânzile, efortul total se apropie de 30 de miliarde de euro și se întinde până spre anul 2075. Este un angajament care leagă bugetul public al României pentru două generații.

Am adresat Ministerului Finanțelor o interpelare prin care am cerut graficul complet de rambursare și analiza de impact. Răspunsul primit este, în cea mai mare parte, evaziv: din paisprezece întrebari, doar patru au primit un răspuns parțial, iar întregul capitol privind fondurile de coeziune a fost ignorat.

Problema de fond este cronologia. Guvernul a fost demis prin moțiune de cenzură la 5 mai 2026. Acordul de împrumut a fost semnat la 12 mai 2026, la o săptămână după demitere. Un Guvern demis, care potrivit Constituției poate face doar acte de administrare a treburilor curente, a semnat un angajament pe 45 de ani. Nu încerc să susțin că este nelegal. Cer doar să se explice, cu avize și cu documente, cum se încadrează un asemenea act în limitele unui guvern demis.

Analiza de impact și aprobarea Parlamentului vin abia după semnare, sub forma unei fișe financiare atașate unei legi viitoare. Aici scopul bate logica, întâi se semnează, apoi se calculează, apoi se discută în Parlament. Această ordine reduce controlul parlamentar la o formalitate ulterioară, exercitată asupra unui angajament deja asumat, o metodă de guvernare pe care majoritatea a transformat-o în rutină. La toate acestea se adaugă un fapt trecut aproape sub tăcere, fonduri europene de coeziune, banii pentru drumuri, spitale și școli, au început să fie mutate către apărare. Astfel, aproape trei miliarde de euro au fost deja realocate.

În plus, în plenul Camerei Deputaților s-a afirmat public, necontrazis până acum de Guvern, că în contracte de miliarde de euro legate de programul SAFE s-a prevăzut ca litigiile să se soluționeze la Paris, iar nu la București. Pentru rigoare, precizez că, pentru contractele de execuție de lucrări și pentru cele de proiectare și execuție de lucrări, cum sunt lucrările de infrastructură rutieră, regula stabilită prin condițiile aprobate în anexele nr. 1 și nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 1/2018 este soluționarea litigiilor la un for de arbitraj din România, la București, sub legea română. Guvernul are obligația transmiterii către Parlament a textului integral al acordului de împrumut, cu legea aplicabilă și clauza de soluționare a litigiilor.

Pentru toate aceste motive, am depus două interpelări, una adresată Ministrului Finanțelor, pe aspectele financiare și pe fondurile de coeziune, și una adresată prim-ministrului interimar, pe circumstanțele juridice ale semnării și pe forul de soluționare a litigiilor.

Toate acestea demersuri au un singur scop legat de faptul că un stat serios pune întâi factura pe masă, o discută în Parlament, în văzul cetățenilor, și abia apoi semnează pe 45 de ani înainte. Voi cere cifrele și documentele în continuare, până când românii vor ști exact cât, pe cât timp și cu ce consecințe.”, a declarat deputatul AUR Florin Popovici.

The post Florin Popovici (deputat AUR): „Guvernul demis a îndatorat România pe 45 de ani prin SAFE, fără transparență și fără un control parlamentar real” appeared first on AUR.

„Se spune adesea, din grabă sau cu intenție, că a fi suveranist ar însemna a te situa împotriva sistemului, împotriva Europei și împotriva Alianței Nord-Atlantice. Resping această asociere, nu dintr-un reflex pavlovian, ci pe temeiul rațional al argumentelor care urmează. Suveranismul pe care îl susțin nu caută ieșirea din Europa, ci propune o anumită viziune despre ea, aceea a unei comunități de națiuni libere care aleg să coopereze fără a se dizolva într-un centru unic de decizie.

Aceste etichete sunt, în fond, ceea ce Francis Bacon numea idola fori, idolii pieței, adică acele cuvinte care ajung să ne stăpânească gândirea în locul realității pe care ar trebui să o descrie. Merită, de aceea, privite cu răbdare, una câte una.
Ideea unei Europe a Națiunilor, a patriilor, este departe de a fi o excentricitate; ea reprezintă o tradiție europeană consacrată, formulată de unul dintre marii lideri ai Europei postbelice, generalul Charles de Gaulle, și regăsită astăzi în chiar tratatele Uniunii. Prin Consiliul European și Consiliul Uniunii Europene, statele, reprezentate de guvernele lor alese, iau împreună marile decizii. A mă revendica de la această tradiție înseamnă a mă așeza în interiorul construcției europene, pe unul dintre cei doi piloni pe care ea se sprijină. De altfel, chiar întemeietorii Europei unite au fost, în bună parte, tot francezi, de la Jean Monnet la Robert Schuman, semn că disputa dintre o Europă a națiunilor și una supranațională se poartă în interiorul familiei europene, nu împotriva ei.

Eticheta de „antisistem” contrazice însăși realitatea activității mele. Împreună cu colegii mei din Alianța pentru Unirea Românilor, am ajuns în Parlament exclusiv prin vot și lucrez zilnic în această inimă a democrației, în Comisia pentru buget, finanțe și bănci, precum și în raport cu administrația și cu instituțiile europene. A contesta o majoritate de guvernare, o politică publică ori felul în care sunt cheltuiți banii publici reprezintă tocmai rolul firesc al unei opoziții într-o democrație sănătoasă. A cere socoteală în numele cetățeanului ține de însăși rațiunea mandatului meu și se înscrie deplin în regulile vieții parlamentare, pe care le respect și pe care înțeleg să le apăr.

A mă socoti antieuropean înseamnă a confunda dorința unei alte Europe cu respingerea Europei înseși. Partidul din care fac parte este afiliat unei familii politice europene recunoscute, iar eu cred într-o Uniune puternică, întemeiată însă pe suveranitatea națiunilor, pe subsidiaritate și pe respectul pentru identitatea fiecărui popor. Suveranitatea de care vorbesc nu este o invenție de conjunctură, căci Jean Bodin o definea încă din 1576 ca putere supremă și perpetuă a statului. Privesc cu rezervă federalizarea forțată și deciziile luate peste capul statelor, susținând în schimb, fără ezitare, o Europă a proiectelor comune reale, de la securitate și energie până la competitivitate și demnitatea muncii. Apropierea deciziilor de cetățean nu slăbește proiectul european, ci îi consolidează tocmai temeliile.

Cât privește acuzația de a fi „anti-NATO”, ea contrazice o convingere pe care o consider strategică și irevocabilă, aceea a apartenenței euroatlantice a României. Apartenența la Alianța Nord-Atlantică, alianță prin excelență defensivă, rămâne o soluție fermă pentru apărarea independenței, suveranității și integrității țării. Urmând exemplul lui de Gaulle, care a păstrat Franța ancorată în Alianță fără a renunța la controlul național asupra apărării, cred că un aliat serios este acela care își susține interesul, dezbate deschis instrumentele și costurile și cere transparență. De altfel, chiar Strategia Națională de Securitate a Statelor Unite din 2025 descrie partenerul ideal ca o națiune suverană și capabilă, care își apără interesul și își asumă propria apărare, adică exact modelul pe care îl susțin. Loialitatea față de Alianță și demnitatea națională se întăresc reciproc, departe de a se afla în vreo contradicție.

Poziția mea rămâne, așadar, una singură și limpede: o Românie suverană, demnă și respectată, așezată înăuntrul Europei Națiunilor și al comunității euroatlantice, purtându-și interesul național cu capul sus”, a declarat deputat AUR, Florin Popovici.

The post Florin Popovici (deputat AUR): „România, națiune liberă într-o Europă a Națiunilor” appeared first on AUR.

Spre luarea la cunoștință: Membrii Plenului Curții de Conturi a României

De către: Florin-Cornel POPOVICI, deputat

Circumscripția electorală: nr. 37, Timiș

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul: Solicitarea rapoartelor și actelor de control întocmite de Curtea de Conturi a României cu privire la modul de privatizare a Societății Comerciale PETROM S.A., cu accent asupra perioadei 2004–2008.

Stimată doamnă președinte,

Privatizarea Societății Comerciale PETROM S.A., una dintre cele mai importante și mai disputate operațiuni de privatizare din istoria post-decembristă a României, prin care pachetul majoritar de acțiuni a fost preluat de grupul austriac OMV, a generat de-a lungul timpului numeroase semne de întrebare cu privire la respectarea clauzelor contractuale, la îndeplinirea obligațiilor asumate de cumpărător și la modul în care au fost protejate interesele patrimoniale ale statului român.

În spațiul public au fost prezentate, în repetate rânduri, informații referitoare la existența unor constatări ale Curții de Conturi a României privind derularea procesului de privatizare și executarea contractului de privatizare, printre care neefectuarea majorărilor de capital social corespunzătoare valorii terenurilor transferate companiei de către statul român și pentru care au fost eliberate certificate de atestare a dreptului de proprietate, aspecte de natură a fi prejudiciat statul român.

Prezenta întrebare este formulată în exercitarea atribuțiilor constituționale de control parlamentar, în temeiul art. 111 alin. (1) și al art. 112 din Constituția României, care consacră obligația autorităților și instituțiilor publice de a furniza informațiile și documentele necesare exercitării controlului parlamentar. Documentele oficiale întocmite de instituția pe care o conduceți sunt necesare în scopul informării corecte și complete a opiniei publice și al fundamentării unor eventuale demersuri legislative ori de altă natură.

Având în vedere cele de mai sus, vă rog respectuos să îmi comunicați, în scris, următoarele:

1. Care sunt toate rapoartele de control, rapoartele de audit, procesele-verbale de constatare, notele de control, deciziile, măsurile dispuse, documentele de follow-up și rapoartele privind implementarea măsurilor, încheiate de Curtea de Conturi a României cu privire la privatizarea și executarea contractului de privatizare a S.C. PETROM S.A., de la data privatizării și până în prezent, cu precizarea denumirii, a numărului de înregistrare și a datei fiecăruia dintre acestea și cu indicarea distinctă a documentelor întocmite în perioada 2004–2008?
2. Vă rog să îmi puneți la dispoziție, în copie, conținutul integral al rapoartelor de control și audit menționate, inclusiv anexele acestora, precum și ale proceselor-verbale, notelor de control, deciziilor și celorlalte acte rezultate în urma acțiunilor de control.
3. Care au fost principalele constatări, concluzii și recomandări formulate prin aceste rapoarte și acte de control, precum și măsurile dispuse în sarcina entităților verificate.
4. Ce constatări a formulat Curtea de Conturi cu privire la terenurile pentru care au fost emise certificate de atestare a dreptului de proprietate în favoarea PETROM și la obligațiile privind majorarea capitalului social corespunzătoare valorii acestora?
5. A constatat Curtea de Conturi existența unor obligații neexecutate sau executate necorespunzător de către PETROM/OMV PETROM privind majorarea capitalului social aferentă terenurilor pentru care au fost emise certificate de atestare a dreptului de proprietate? Dacă da, care este valoarea acestora și care au fost măsurile dispuse?
6. Care este valoarea prejudiciilor, a pierderilor, a diminuărilor participației statului ori a altor efecte patrimoniale negative constatate sau estimate de Curtea de Conturi în legătură cu privatizarea PETROM și cu executarea obligațiilor contractuale asumate de investitor?
7. Au existat litigii, contestații, acțiuni în instanță sau alte demersuri administrative generate de constatările Curții de Conturi privind privatizarea PETROM ori executarea obligațiilor contractuale asumate de investitor? Dacă da, vă rog să indicați obiectul acestora și stadiul ori soluția cunoscută de instituția dumneavoastră.
8. Care a fost modul de ducere la îndeplinire a măsurilor și recomandărilor formulate de Curtea de Conturi și dacă acestea au fost realizate integral, parțial sau deloc, cu indicarea stadiului actual.
9. Dacă, în urma controalelor efectuate, Curtea de Conturi a sesizat alte autorități competente, inclusiv organe de urmărire penală sau instituții de specialitate, vă rog să indicați numărul și data sesizărilor formulate, instituția destinatară și informațiile deținute de Curtea de Conturi cu privire la stadiul ori finalitatea acestora.

Solicit formularea răspunsului în scris, în temeiul art. 111 alin. (1) și al art. 112 din Constituția României, al prevederilor Regulamentului Camerei Deputaților referitoare la întrebări și al Statutului deputaților și al senatorilor, precum și al dispozițiilor Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

The post Florin-Cornel POPOVICI – Întrebare – Solicitarea rapoartelor și actelor de control întocmite de Curtea de Conturi a României cu privire la modul de privatizare a Societății Comerciale PETROM S.A., cu accent asupra perioadei 2004–2008 appeared first on AUR.

Spre luarea la cunoștință: Membrii Plenului Curții de Conturi a României

De către: Florin-Cornel POPOVICI, deputat

Circumscripția electorală: nr. 37, Timiș

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul solicitării: Necomunicarea documentelor și a probelor care au fundamentat concluzia privind implementarea măsurilor nr. 1.15 și nr. 1.20 (constatările nr. 5.17 – NEW RPC S.R.L. și nr. 5.22 – FORZA GAZ S.R.L.); contradicția dintre poziția oficială a A.N.A.F. și situația de fapt privind transferul firmelor grupului NEW RPC; conflictul de interese la nivelul conducerii și Plenului Curții de Conturi; și solicitarea de reevaluare a modului de valorificare a acestor constatări.

Stimată Doamnă Președinte,

În exercitarea mandatului constituțional de deputat și a atribuțiilor prevăzute de art. 64 și art. 69 alin. (2) din Constituția României, de art. 8 alin. (1) și art. 9 alin. (2) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și senatorilor, precum și de art. 202–203 și 212–213 din Regulamentul Camerei Deputaților, revin cu prezenta interpelare adresată Curții de Conturi a României, ca urmare a modului în care au fost valorificate constatările proprii ale instituției în cazurile NEW RPC S.R.L. și FORZA GAZ S.R.L. și a modului în care măsurile dispuse au fost ulterior raportate ca „implementate” prin Raportul de follow-up.

Precizez că, anterior, am adresat o întrebare parlamentară Agenției Naționale de Administrare Fiscală (nr. 2792A/2025), la care am primit răspunsul nr. 4776/05.12.2025, semnat de Președintele A.N.A.F. – răspuns care, astfel cum arăt la Secțiunea IV, confirmă indirect caracterul nelegal al transferului domiciliului fiscal al NEW RPC S.R.L.

Prezenta urmărește, totodată, obținerea documentelor și a probelor care au fundamentat concluzia Curții de Conturi privind implementarea măsurilor nr. 1.15 și nr. 1.20 – documente care nu au fost prezentate odată cu Raportul de follow-up. Necomunicarea acestor probe împiedică exercitarea efectivă a controlului parlamentar și transformă obiectul prezentei interpelări dintr-o chestiune de opinie într-una de obligație a unei instituții constituționale de a-și documenta și justifica propriile concluzii.

I. NEW RPC S.R.L. – rambursări de TVA în condiții de TVA de plată (constatarea 5.17)

Din datele consemnate în Documentul de lucru nr. 17 și în Procesul-verbal nr. 236/10.12.2020 (ANEXA NR. 20) rezultă că societatea avea, în realitate, TVA de plată, iar nu sold negativ de rambursat:

• pe fluxurile cu cele 37 de firme afiliate (peste 80% din livrări), TVA colectată – 18.576.616 lei la livrări de 97.113.799 lei, cota 19% – depășește cu 17.681.283 lei TVA deductibilă aferentă achizițiilor de la aceiași afiliați (895.333 lei la achiziții de 4.476.664 lei);
• potrivit Procesului-verbal nr. 236/10.12.2020 (pag. 6/9), în perioada 2015–2020 veniturile din vânzarea mărfurilor (cont 707) au fost de 68.648.638 lei, iar cheltuielile privind mărfurile (cont 607) de 59.070.722 lei, rezultând o marjă brută de doar 9.577.916 lei – nivel care nu justifică o poziție de TVA de rambursat;
• la momentul dizolvării, controlul inopinat a stabilit o ajustare de TVA de plată de 2.532.226 lei.

Confirmarea directă vine chiar de la inspecție: în lunile verificate prin sondaj de A.J.F.P. Prahova (aprilie 2015, martie 2017, iulie 2017), societatea declarase TVA „de rambursat” de 281.888 lei, însă inspecția a constatat că, în realitate, avea TVA de plată de 48.108 lei.

Cu toate acestea, societatea a obținut rambursări de TVA de 1.559.927 lei. Rambursarea a fost posibilă întrucât Fișa de risc fiscal nr. 229512/25.11.2020 a fost completată cu date care nu corespund situației fiscale constatate – la „Tranzacții cu afiliații” și la „Marje de profit” s-a înscris valoarea „ZERO”, deși tranzacțiile intra-grup se ridicau la zeci de milioane de lei. La aceasta se adaugă scoaterea nejustificată din baza de date specială (Referat nr. 12.387/03.10.2017, anulat prin P.V. nr. 7426/06.10.2017, la doar trei zile) și prescrierea perioadei 2012–2014. Scoaterea din baza specială și rambursarea (octombrie 2017) s-au derulat în primul mandat de Președinte al A.N.A.F. al doamnei Mirela Călugăreanu (18.07.2017 – 27.03.2018).

II. Sechestrul de 2.532.226 lei, instituit și apoi ridicat nejustificat

Pentru TVA de plată de 2.532.226 lei stabilit la dizolvare, Inspecția Fiscală a dispus măsuri asigurătorii (Decizia nr. 113/11.12.2020 și Decizia nr. 25641/17.12.2020 asupra a 8 terenuri de 20.988 mp). Ulterior, prin Decizia nr. 115/16.12.2020, sechestrul a fost mutat de pe bunuri urmăribile pe soldul contului „Clienți”, iar prin Decizia nr. 26900/23.12.2020 sechestrul de pe terenuri a fost ridicat după achitarea unui debit derizoriu de 204.215 lei, deși creanța estimată de 2.532.226 lei rămânea neachitată. Aceste acte au fost aprobate de fostul șef administrație adjunct – colectare (în prezent director executiv colectare), cu privire la care există suspiciuni de conflict de interese și relații de afaceri cu societatea.

III. Transferul firmelor grupului NEW RPC

La 15.01.2021, în plină desfășurare a inspecției fiscale, NEW RPC S.R.L. și-a mutat domiciliul fiscal la A.J.F.P. Prahova, iar ulterior, la 26.04.2022, un grup de 19 societăți afiliate (alături de alte 18 transferate anterior) au plecat la S.F.O. Bușteni (A.J.F.P. Prahova). Transferul către o unitate fiscală specială presupune aprobare la nivel central A.N.A.F., iar ambele momente se situează în al doilea mandat de Președinte al A.N.A.F. al doamnei Mirela Călugăreanu (03.06.2019 – 03.05.2022).

IV. Contradicția dintre poziția oficială a A.N.A.F. și situația de fapt

Cel mai relevant element îl constituie chiar răspunsul oficial al Agenției Naționale de Administrare Fiscală. La întrebarea mea nr. 2792A/2025, Președintele A.N.A.F. a răspuns prin adresa nr. 4776/05.12.2025, invocând expres art. 36 alin. (3) din Codul de procedură fiscală:

„în situația în care la un contribuabil se află în curs de derulare o procedură de administrare, cu excepția procedurii de executare silită, competența pentru finalizarea acesteia revine organului fiscal central care a început procedura respectivă”.

Aplicând interpretarea oficială a art. 36 alin. (3) exprimată de A.N.A.F. la situația de fapt, rezultă un silogism juridic clar: norma prevede că finalizarea unei proceduri aflate în derulare revine organului care a început-o; inspecția fiscală a NEW RPC S.R.L. era în curs la 15.01.2021, data transferului; prin urmare, finalizarea revenea A.J.F.P. Timiș, iar nu A.J.F.P. Prahova.

Caracterul nelegal al transferului nu rezultă, așadar, dintr-o apreciere subiectivă a subsemnatului, ci din coroborarea situației de fapt cu interpretarea oficială a art. 36 alin. (3) din Codul de procedură fiscală exprimată chiar de A.N.A.F. prin răspunsul nr. 4776/05.12.2025. În raport cu acest răspuns oficial și cu faptul că inspecția fiscală era deja în curs la data transferului, nu rezultă existența niciunui temei legal care să fi permis producerea efectelor urmărite prin mutarea domiciliului fiscal al NEW RPC S.R.L. către A.J.F.P. Prahova.

Răspunsul A.N.A.F. nu a indicat persoana care a aprobat transferul. Întrucât aprobarea se face la nivel central, iar momentul (15.01.2021) se situează în al doilea mandat al doamnei Mirela Călugăreanu la conducerea A.N.A.F., aceasta s-a realizat sub conducerea și răspunderea sa – aspect cu atât mai relevant cu cât, în prezent, aceeași persoană exercită atribuțiile de Președinte al Curții de Conturi a României, instituția chemată să verifice tocmai legalitatea acestor operațiuni.

V. Conflictul de interese la nivelul conducerii și Plenului Curții de Conturi

Valorificarea constatărilor – dezbaterea în Plen, revizuirea recomandărilor prin HP nr. 573/25.06.2024 și închiderea măsurilor ca „implementate” – ridică o problemă de imparțialitate, întrucât la nivelul conducerii și Plenului Curții de Conturi se regăsesc patru foști conducători ai A.N.A.F., instituția ale cărei deficiențe fac obiectul controlului:

• Mirela Călugăreanu – Președinte al A.N.A.F. în două mandate (18.07.2017 – 27.03.2018 și 03.06.2019 – 03.05.2022), care acoperă atât scoaterea NEW RPC din baza de date specială și rambursarea TVA (2017), cât și transferurile fiscale (2021–2022); consilier de conturi din 10.05.2022, iar din 14.07.2025 exercită atribuțiile de Președinte al Curții de Conturi;
• Bogdan Stan – Președinte A.N.A.F. (ianuarie – iulie 2017) și ulterior vicepreședinte cu coordonarea inspecției fiscale, consilier de conturi din 7 noiembrie 2017 – cu atribuții de conducere la A.N.A.F. în cursul anului 2017, anul scoaterii NEW RPC din baza specială și al rambursării;
• Florin Tunaru – vicepreședinte A.N.A.F. (2012–2017), cu coordonarea inspecției fiscale la nivel național, în prezent vicepreședinte al Curții de Conturi (Autoritatea de Audit) – interval care acoperă perioada din care provine soldul de TVA rambursat NEW RPC (2012–2017) și perioada în care FORZA GAZ nu a fost inspectată;
• Lucian Ovidiu Heiuș – Președinte A.N.A.F. (2022–2023), fost șef al Finanțelor Publice Timișoara, în prezent vicepreședinte al Curții de Conturi – perioadă care acoperă anul auditat (2022) și chiar structura teritorială controlată.

Această situație ridică serioase semne de întrebare cu privire la respectarea principiilor de independență, imparțialitate și evitare a conflictelor de interese care guvernează activitatea Curții de Conturi. Potrivit Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată, instituția își exercită atribuțiile în mod independent; principiul imparțialității și obligația de evitare a conflictului de interese impun abținerea persoanelor aflate în situații de incompatibilitate de la deliberarea și valorificarea constatărilor care privesc propria activitate anterioară. Aceleași cerințe rezultă din standardele internaționale ale instituțiilor supreme de audit (INTOSAI) – Declarația de la Mexico privind independența (ISSAI-P 10) și Codul de etică INTOSAI (ISSAI 130) –, care consacră independența și obiectivitatea drept fundament al auditului public. Participarea unor foști conducători ai A.N.A.F. la valorificarea unor constatări care vizează chiar perioada propriei lor conduceri ar afecta aceste principii și ar ridica problema dintr-un plan de oportunitate într-unul de legalitate instituțională.

VI. FORZA GAZ S.R.L. – prejudiciu de 72.792.076 lei (constatarea 5.22)

Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Timișoara a pierdut dreptul de a recupera o creanță de 72.792.076 lei, prin depunerea tardivă (11.12.2020, față de termenul 23.11.2020) a cererii de admitere a creanței în insolvența FORZA GAZ S.R.L. Prin Raportul de follow-up, măsura 1.20 a fost raportată ca „implementată”, deși din creanță s-au recuperat efectiv doar cca. 87.253 lei (~0,12%), debitorul a fost radiat (Sentința nr. 164/JS/05.12.2024), iar procedura operațională (PO 07.04) nu era aprobată. Verificarea-cheie privind realitatea tranzacțiilor pe lanțul FORZA GAZ / DUNAV TIM → FARTUD S.R.L. (firmă de transport rutier, fără nevoia și capacitatea de a stoca volumele de combustibil „achiziționate”) a fost închisă, conform raportului, „potrivit răspunsului AJFP” – adică pe baza afirmației entității auditate, fără probe documentare proprii.

VII. Lipsa de transparență și temeinicia procesului de follow-up

În condițiile în care documentele care au fundamentat concluzia privind implementarea măsurilor nu au fost prezentate, iar verificările au fost închise pe baza unor informații furnizate de entitatea auditată („potrivit răspunsului AJFP”), există motive obiective pentru a pune sub semnul întrebării temeinicia concluziilor procesului de follow-up și conformitatea acestuia cu principiile trasabilității și verificabilității auditului public extern. Se ridică, totodată, întrebarea fundamentală: ce anume a determinat schimbarea poziției instituționale a Curții de Conturi – de la constatarea unor deficiențe grave și dispunerea de măsuri, la concluzia, neprobată, că aceste măsuri sunt „implementate”? Față de gravitatea aspectelor (rambursări de TVA în condiții de TVA de plată, completarea fișei de risc cu date care nu corespund situației fiscale constatate, ridicarea nejustificată a unui sechestru de 2.532.226 lei, pierderea creanței de 72.792.076 lei), apreciez că există indicii care justifică examinarea acestor aspecte de către organele competente de urmărire penală.

VIII. Întrebări adresate Curții de Conturi a României

1. Curtea de Conturi va comunica documentele și probele care au fundamentat concluzia privind implementarea măsurilor nr. 1.15 și nr. 1.20? În cazul în care apreciază că nu le poate comunica, care este temeiul legal expres care justifică acest refuz față de un deputat în exercitarea mandatului parlamentar?
2. Solicit să indicați, prin număr, dată, emitent și descriere succintă, documentele de audit, notele de lucru, fișele de verificare și celelalte probe care au fundamentat concluzia privind implementarea măsurilor nr. 1.15 și nr. 1.20, în acord cu principiile trasabilității și verificabilității auditului public extern.
3. Cum se justifică acceptarea, ca „implementată”, a verificării la FARTUD S.R.L. pe baza formulei „potrivit răspunsului AJFP”, fără examinarea actului de inspecție, a capacității de stocare, a licențelor ANRE și a balanței cantitative a motorinei?
4. A analizat Curtea de Conturi faptul că NEW RPC S.R.L. avea, în realitate, TVA de plată – confirmat de surplusul de 17.681.283 lei pe fluxurile cu afiliații și de inversarea poziției în lunile verificate prin sondaj (TVA de plată 48.108 lei, deși se declarase „de rambursat” 281.888 lei) – dar a obținut rambursări de 1.559.927 lei, pe baza unei fișe de risc completate cu date care nu corespund situației fiscale constatate?
5. A fost verificată și sesizată completarea Fișei de risc fiscal nr. 229512/25.11.2020 cu date care nu corespund situației fiscale constatate (tranzacții cu afiliații și marje de profit înscrise „ZERO”) și a fost angajată răspunderea persoanelor care au întocmit/aprobat aceste documente?
6. A analizat Camera de Conturi modul în care sechestrul asigurător de 2.532.226 lei (Decizia nr. 113/11.12.2020) a fost mutat pe soldul contului „Clienți” (Decizia nr. 115/16.12.2020) și apoi ridicat de pe cele 8 terenuri (Decizia nr. 26900/23.12.2020) după o plată de doar 204.215 lei? Cine a aprobat aceste acte?
7. Având în vedere că A.N.A.F., prin răspunsul nr. 4776/05.12.2025, a confirmat – prin invocarea art. 36 alin. (3) din Codul de procedură fiscală – că finalizarea inspecției revenea A.J.F.P. Timiș, ce verificări a efectuat Curtea de Conturi cu privire la legalitatea transferului domiciliului fiscal al NEW RPC S.R.L. și al celor 19 societăți afiliate și cu privire la persoanele care l-au aprobat la nivel central A.N.A.F.?
8. Cum a asigurat Curtea de Conturi imparțialitatea valorificării acestor constatări – în acord cu Legea nr. 94/1992 și cu standardele INTOSAI privind independența și obiectivitatea –, în condițiile în care la nivelul conducerii și Plenului se află patru foști conducători ai A.N.A.F. (Mirela Călugăreanu, Bogdan Stan, Florin Tunaru, Lucian Heiuș)?
9. S-au abținut doamna Mirela Călugăreanu și domnii Bogdan Stan și Florin Tunaru de la dezbaterea și votul privind constatările nr. 5.17 și nr. 5.22 și revizuirea recomandărilor prin HP nr. 573/25.06.2024? Dacă nu, pentru ce motiv?
10. Cine a semnat concret documentele prin care Camera de Conturi Timiș a propus închiderea măsurilor nr. 1.15 și nr. 1.20 și cine a aprobat concluzia finală privind implementarea acestora?
11. Solicit transmiterea următoarelor documente: raportul integral de follow-up; notele de constatare aferente măsurilor nr. 1.15 și nr. 1.20; documentele care probează implementarea acestora; extrasele din procesul-verbal al Plenului privind dezbaterea constatărilor nr. 5.17 și nr. 5.22 și adoptarea HP nr. 573/25.06.2024, inclusiv evidențierea voturilor exprimate și a eventualelor abțineri sau incompatibilități invocate; precum și eventualele declarații de abținere.
12. Intenționează Curtea de Conturi a României să dispună reluarea/redeschiderea măsurilor nr. 1.15 și nr. 1.20 și efectuarea unei verificări independente a realității tranzacțiilor, a rambursărilor de TVA și a episodului sechestrului?

IX. Scopul interpelării

Având în vedere gravitatea aspectelor constatate, valoarea creanțelor implicate și impactul asupra intereselor financiare ale statului, solicit Curții de Conturi a României reevaluarea modului de valorificare a constatărilor nr. 5.17 și nr. 5.22 și comunicarea tuturor documentelor care au fundamentat concluzia privind implementarea măsurilor dispuse.

Solicit răspuns în scris, în termenul legal.

The post Florin-Cornel POPOVICI – Întrebare – Necomunicarea documentelor și a probelor care au fundamentat concluzia privind implementarea măsurilor nr. 1.15 și nr. 1.20 (constatările nr. 5.17 – NEW RPC S.R.L. și nr. 5.22 – FORZA GAZ S.R.L.); contradicția dintre poziția oficială a A.N.A.F. și situația de fapt privind transferul firmelor grupului NEW RPC; conflictul de interese la nivelul conducerii și Plenului Curții de Conturi; și solicitarea de reevaluare a modului de valorificare a acestor constatări appeared first on AUR.

Spre luarea la cunoștință: Membrii Plenului Curții de Conturi a României

De către: Florin-Cornel POPOVICI, deputat

Circumscripția electorală: nr. 37, Timiș

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul solicitării: Modul și temeiul legal de valorificare a aspectelor care au făcut obiectul propunerii de sesizare a organelor de urmărire penală, formulată pe baza unui raport de control al Curții de Conturi privind soluționarea de către A.N.A.F. – D.G.S.C. a contestației în materia redevențelor miniere, precum și comunicarea documentelor aferente.

Stimată Doamnă Președinte,

În exercitarea mandatului constituțional de deputat și a dreptului de control parlamentar prevăzut de art. 64 și art. 69 alin. (2) din Constituția României, raportat la art. 111 și art. 140 din Constituție, de art. 34 lit. d) și lit. i) și art. 35 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și senatorilor, precum și de art. 202–203 și art. 212–213 din Regulamentul Camerei Deputaților, vă adresez prezenta întrebare scrisă, cu solicitare de informații și documente.

Potrivit informațiilor deținute, un raport de control încheiat de Departamentul II al Curții de Conturi la Agenția Națională de Administrare Fiscală a reținut deficiențe în modul de soluționare, de către Direcția Generală de Soluționare a Contestațiilor, a contestației formulate de Societatea Națională a Sării S.A. împotriva deciziei de impunere privind redevențele miniere, cu un posibil prejudiciu adus bugetului de stat. Aspectele reținute ar fi făcut obiectul unei propuneri de sesizare a organelor de urmărire penală. În măsura în care această informație nu corespunde realității, vă rog să precizați expres dacă a existat sau nu o propunere de sesizare și care a fost soluția dispusă cu privire la aceasta.

Pentru identificarea exactă a aspectelor vizate, precizez că, potrivit datelor și informațiilor de care dispun, deficiențele se regăsesc consemnate la pct. 4.8.1 din Raportul de control nr. II/58097/07.12.2021 (înregistrat la entitate sub nr. 5381/MC/25.11.2021), iar soluția administrativă în discuție o reprezintă Decizia Direcției Generale de Soluționare a Contestațiilor nr. 164/17.07.2020, prin care a fost admisă contestația și anulată decizia de impunere nr. F-MC 2317/26.11.2015, cu un impact asupra bugetului de stat de ordinul a 50,1 milioane lei. Tot potrivit acelorași informații, în procedura de valorificare a constatărilor ar fi fost solicitat și exprimat un punct de vedere al Departamentului Juridic al Curții de Conturi.

Reamintesc că, potrivit art. 33 alin. (4) din Legea nr. 94/1992, în situațiile în care în rapoartele de audit se constată existența unor fapte pentru care există indicii că au fost săvârșite cu încălcarea legii penale, conducătorul departamentului sesizează organele în drept pentru asigurarea valorificării constatării. Sesizarea constituie, așadar, o obligație legală declanșată de existența indiciilor, iar nu o apreciere asupra fondului răspunderii penale, care revine exclusiv organelor de urmărire penală și instanțelor de judecată, Curtea de Conturi fiind un organ de control financiar extern, fără atribuții jurisdicționale.

Menționez, cu tot respectul cuvenit și fără a formula vreo imputare cu caracter personal, că soluția administrativă vizată a fost adoptată în cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală într-o perioadă în care conducerea acestei agenții a fost asigurată de persoane care, ulterior, au dobândit atribuții la nivelul Curții de Conturi. Tocmai pentru a se asigura transparența procedurii și încrederea publică în modul de valorificare a constatărilor, consider necesar să precizați dacă, la adoptarea soluției de sesizare ori de nesesizare a organelor de urmărire penală, au fost incidente și respectate regulile privind abținerea și evitarea conflictului de interese sau a incompatibilităților.

Precizez că, potrivit art. 213 din Regulamentul Camerei Deputaților, deputatul are dreptul de a obține orice informații sau documente, conforme cu originalul, utile desfășurării activității sale. În măsura în care Curtea apreciază că anumite documente nu pot fi comunicate, solicit indicarea expresă a temeiului legal, a caracterului eventual clasificat al informațiilor și a autorității care a dispus restrângerea accesului la acestea.

Solicit comunicarea tuturor documentelor și actelor administrative care au stat la baza deciziei de sesizare sau, după caz, de nesesizare a organelor de urmărire penală, indiferent de denumirea acestora (raport, notă, rezoluție, punct de vedere juridic, memorandum, aprobare ori alt înscris intern), inclusiv a documentelor care consemnează aprobarea, infirmarea, modificarea ori nevalorificarea propunerii de sesizare și a celor care atestă traseul decizional al acesteia în cadrul instituției.

Pentru exercitarea controlului parlamentar asupra modului în care sunt protejate veniturile statului, vă rog să îmi comunicați:

1. modul concret de valorificare a aspectelor care au făcut obiectul propunerii de sesizare a organelor de urmărire penală, cu indicarea capitolului, punctului și paginii din raportul de control în care acestea sunt consemnate;
2. raportul de control prin care au fost reținute aceste aspecte, în copie conformă cu originalul;
3. dacă, în procedura de valorificare, a fost solicitat punctul de vedere al Departamentului juridic și, în caz afirmativ, conținutul acestuia, precum și orice puncte de vedere juridice ulterioare formulate în legătură cu aceeași propunere, inclusiv dacă, ulterior unui punct de vedere juridic exprimat în legătură cu această propunere, a fost emis un alt punct de vedere care a recomandat neînaintarea sesizării ori o altă modalitate de valorificare a constatărilor, cu comunicarea acestuia;
4. documentul prin care a fost formulată propunerea de sesizare a organelor de urmărire penală, indiferent de denumirea utilizată în circuitul intern al instituției, în copie conformă cu originalul;
5. dacă aspectele în cauză au fost înaintate organelor de urmărire penală, iar în caz afirmativ, numărul și data de înregistrare ale sesizării, precum și organul căruia i-a fost adresată;
6. în situația în care s-a apreciat că nu sunt întrunite condițiile pentru transmiterea sesizării prevăzute de art. 33 alin. (4) din Legea nr. 94/1992, temeiul legal concret și argumentele de fapt și de drept care au fundamentat această apreciere, cu indicarea normei juridice exprese avute în vedere;
7. în situația în care a existat o propunere de sesizare a organelor de urmărire penală, traseul decizional ulterior al acesteia, respectiv structura competentă, persoana sau organul colegial care a aprobat, modificat, infirmat ori a dispus nevalorificarea propunerii, precum și actele prin care s-a consemnat această soluție, cu indicarea numărului și a datei acestora;
8. stadiul recuperării la bugetul de stat a sumelor restituite contribuabilului ca urmare a soluției de admitere a contestației, precum și demersurile fiscale ori în contencios întreprinse în acest scop după anul 2020, în măsura în care aceste informații au rezultat din activitatea de audit, control ori monitorizare desfășurată de Curtea de Conturi;
9. dacă există o evidență centralizată sau alte date disponibile la nivelul instituției, numărul cazurilor în care, în perioada 2018–2025, un punct de vedere favorabil al Departamentului Juridic privind sesizarea organelor de urmărire penală nu a fost urmat de transmiterea efectivă a sesizării, precum și criteriile ori procedurile interne aplicabile în asemenea situații;
10. dacă, în procedura de valorificare a aspectelor în cauză, au fost aplicate regulile privind abținerea ori evitarea conflictului de interese și a incompatibilităților, precum și copiile declarațiilor, notelor de abținere, actelor de redistribuire a lucrării ori ale altor documente care atestă aplicarea acestor reguli.
11. dacă, în procedura de valorificare a Raportului de control, Agenția Națională de Administrare Fiscală a formulat obiecțiuni ori a contestat constatările, măsurile sau actele Curții de Conturi — pe cale administrativă, inclusiv în cadrul procedurii de conciliere, ori în contencios administrativ — precum și modul în care acestea au fost soluționate, cu indicarea actelor și a soluțiilor pronunțate, inclusiv a celor rămase definitive, precum și a efectelor produse asupra constatărilor și măsurilor dispuse de Curtea de Conturi.

Având în vedere obligația de cooperare a autorităților publice în cadrul controlului parlamentar, solicit un răspuns complet, în scris, însoțit de copii conforme cu originalul ale documentelor menționate, în termenul de 15 zile prevăzut de art. 203 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaților. În funcție de conținutul răspunsului și de documentele comunicate, îmi rezerv dreptul de a utiliza instrumentele parlamentare și legale prevăzute pentru exercitarea controlului parlamentar.

The post Florin-Cornel POPOVICI – Întrebare – Modul și temeiul legal de valorificare a aspectelor care au făcut obiectul propunerii de sesizare a organelor de urmărire penală, formulată pe baza unui raport de control al Curții de Conturi privind soluționarea de către A.N.A.F. – D.G.S.C. a contestației în materia redevențelor miniere, precum și comunicarea documentelor aferente appeared first on AUR.

Dar, ca deputat în Comisia pentru Buget, Finanțe şi Bănci, am datoria să spun un adevăr mai incomod: cearta dintre ministru şi premier acoperă un eşec de politică publică cu rădăcini mult mai adânci, comun tuturor guvernelor postaderare.

Cifrele din bugetul Ministerului Agriculturii, analizate în detaliu în Comisie, şi actele normative trecute prin comisie în ultimii doi ani vorbesc de la sine: România şi-a finanțat cronic cheltuielile operaționale ale fermierilor, dar a refuzat sau a eşuat să construiască capacitate productivă pe termen lung, adică să acopere investițiile. Statul a pansat. Nu a tratat.

Ce ne spun datele bugetare

Fondurile pentru investiții – abandonate. Titlurile XII şi XIII din bugetul MADR (finanțare PNRR – irigații, digitalizare, infrastructură de procesare) s-au prăbuşit cu 90–93% față de propunerile din 2025: de la 244 de milioane de lei la sub 25 de milioane. Irigațiile – subiect de discurs politic de trei decenii – primesc în 2026 o sumă simbolică de 7,2 milioane de lei (componenta PNRR). Cu siguranță aceasta nu este o politică de investiții, ci o capitulare bugetară în fața unei probleme structurale.

Subvențiile operaționale – perpetuate, dar neexecutate nici măcar integral. Sub-execuția la Transferuri (Titlul VI – finanțarea APIA, AFIR, ANIF) a fost de 62% din creditele de angajament în 2025. Instituțiile care trebuie să plătească fermierul nu au primit banii la timp sau deloc.
Fondurile europene pentru investiții rurale – sub-executate cronic. Programul FEADR 2023–2027 (modernizarea exploatațiilor, procesare, irigații, lanțuri scurte de aprovizionare) a acumulat angajamente de 19,4 miliarde lei, dar are acoperire în plăți de numai 7,6 miliarde – o rată de conversie de 39%. Nu banii au lipsit pe hârtie; a lipsit capacitatea de absorbție şi voința politică de a simplifica accesul fermierilor la investiții.

Paradoxul productivității: mulți fermieri, mult pământ, puțină valoare

Datele Eurostat (actualizate în aprilie 2026) descriu un paradox dureros al agriculturii româneşti: România are cei mai mulți fermieri din UE, una dintre cele mai mari suprafețe agricole şi totuşi una dintre cele mai scăzute productivități pe lucrător din întreaga Uniune.
Număr şi structură: 3,5 milioane de fermieri, 90% cu exploatații sub 5 hectare. România concentrează 23% din forța de muncă agricolă a întregii Uniuni Europene, cel mai ridicat procent din UE. Cu toate acestea, 9 din 10 fermieri români lucrează exploatații sub 5 hectare – un nivel de fragmentare care face aproape imposibilă mecanizarea eficientă, investiția în stocare sau accesul direct la lanțuri de valoare. Aceasta este agricultura de subzistență pe care statul a perpetuat-o prin subvenții operaționale în loc s-o transforme prin susținerea asocierii şi consolidării.

Productivitatea muncii: creştere de suprafață, nu de eficiență. Indicatorul A al Eurostat (venitul real net per unitate de muncă anuală – AWU) a înregistrat în 2024 o scădere de 16,8% în România, printre cele mai mari căderi din UE. A revenit cu +28,5% în 2025, al treilea cel mai mare salt din UE, după Estonia (+41%) şi Luxemburg (+29,5%). Totuşi, această revenire este parțial iluzorie: forța de muncă agricolă s-a contractat cu 11,7% în 2025 (cea mai abruptă scădere din UE), ceea ce înseamnă că acelaşi venit este înpărțit între mai puțini lucrători. Productivitatea nu a crescut pentru că fermierii au devenit mai eficienți, ci pentru că mulți au renunțat la agricultură. Ritmul mediu de scădere a forței de muncă agricole în România în perioada 2010–2025 a fost de −3,5%/an, al treilea cel mai rapid din UE, după Bulgaria (−6,3%/an) şi Ungaria (−3,9%/an).

Ponderea în PIB – dublu față de media UE, dar productivitate scăzută. Agricultura contribuie cu 2,5% la PIB-ul României, aproape dublu față de media UE (1,3%). România este al şaptelea mare producător agricol din UE ca valoare a producției (23,4 miliarde euro în 2025). Cu alte cuvinte, avem pamant, avem oameni, avem recunoaştere ca producător relevant în UE. Dar valoarea adăugată pe lucrător – măsura reală a eficienței şi a bunăstării fermierului – rămâne printre cele mai scăzute din Uniune.

Comparația europeană este limpede: țări ca Olanda, Belgia sau Danemarca, cu suprafețe agricole mult mai mici decât România şi cu o forță de muncă agricolă incomparabil mai redusă față de a noastră, generează o valoare adăugată incomparabil mai mare per hectar şi per lucrător. Aceasta nu este o diferență de fertilitate a solului sau de climat. Este o diferență de politică agricolă: acele țări au investit în mecanizare, irigații, procesare, lanțuri de aprovizionare eficiente, asociere şi digitalizare. România a plătit motorină şi a compensat seceta.

Paradoxul nu este nou: după cucerirea Banatului de la otomani, Prințul Eugeniu de Savoya a apelat la coloniști europeni, în special italieni, cu tradiție solidă în agricultură şi zootehnie, tocmai fiindcă agricultura de subzistență locală era incapabilă să genereze impact comercial la scară macroeconomică (Victor Neuman, Timişoara sub semnul Prințului Eugeniu de Savoya). Trei secole mai târziu, din păcate, situația se perpetuează.

Dincolo de cearta politică: o eroare de filozofie

Fostul ministru Barbu compară frecvent două perioade: cea a guvernelor PSD (14 acte normative de sprijin, ~860 milioane euro) față de cea a Guvernului Bolojan (3 acte, ~200 milioane euro). Această comparație este pertinentă în privința volumului. Dar nu spune nimic despre structura acelui sprijin.

Marea majoritate a actelor normative de sprijin agricol trecute prin Comisia de Buget în ultimii ani – indiferent de guvernul care le-a inițiat – au vizat: compensații pentru secetă, scutiri sau retururi de accize la motorină, ajutoare de minimis pentru acoperirea costurilor curente, scheme de plată directă şi sprijin de urgență pentru fluxul de numerar al fermierilor.

Sunt măsuri necesare în situații de criză. Dar nu sunt politică agricolă strategică. A da motorină mai ieftină unui fermier care cultivă pe pământ neirigat, cu utilaje vechi, fără siloz propriu şi fără acces direct la piață, înseamnă să îl ajute să supraviețuiască un sezon, nu să devină competitiv. Plusvaloarea – la nivel micro, pentru fermier, şi macro, pentru bugetul de stat – se construieşte prin investiții, nu prin subvenții de supraviețuire.

Irigațiile, depozitele colective, centrele de colectare şi procesare, mecanizarea, digitalizarea, formele asociative susținute real – acestea sunt instrumentele care transformă. Nu s-a întâmplat. Nici sub guverne PSD, nici sub altele.

Ce ar trebui să se întâmple

1. Reorientarea fondurilor FEADR şi PNRR agricol spre investiții accesibile. Procedurile de accesare sunt prea greoaie pentru fermierul mediu. Simplificarea trebuie să fie o prioritate legislativă, nu un slogan.
2. Susținerea consolidării şi a formelor asociative. A continua să subvenționezi individual 3,5 milioane de exploatații sub 5 hectare înseamnă a perpetua fragmentarea. Politicile de sprijin ar trebui să stimuleze cooperativele, grupurile de producători şi consolidarea voluntară a exploatațiilor.
3. Executarea reală a bugetului alocat. O sub-execuție de 62% la transferurile către APIA şi AFIR nu este o problemă de calendar – este o problemă de capacitate instituțională. Banii există pe hârtie; fermierul nu îi vede.
4. Refacerea componentei PNRR agricole. Abandonul cvasi-total al finanțărilor PNRR pentru irigații şi modernizare în bugetul 2026 este inacceptabil în contextul schimbărilor climatice. Acest capitol trebuie refăcut în negocierile bugetare 2027.
5. Indicatori de performanță, nu volume de cheltuieli. Criteriul de succes nu trebuie să fie numărul de acte normative sau milioanele alocate, ci productivitatea agricolă pe lucrător, valoarea adăugată per hectar, suprafața irigată, numărul de exploatații viabile economic. Acestea sunt indicatorii pe care îi urmăreşte Eurostat pentru fiecare stat membru şi pe care România îi ratază sistematic.

Disputa Barbu–Bolojan este, în fond, o dispută despre cât şi cine. Întrebarea corectă este alta: spre ce anume am direcționat banii publici şi europenii destinați agriculturii? Răspunsul, confirmat de datele bugetare analizate în Comisie şi de statisticile Eurostat, este că am acoperit supraviețuirea, nu am finanțat viitorul. România are 23% din forța de muncă agricolă a UE şi o producție de 23 de miliarde de euro. Putea fi mult mai mult. Stă în puterea oricărui guvern serios să corecteze această eroare de orientare strategică”, a declarat deputatul AUR Florin Popovici.

The post Florin Popovici (deputat AUR): „Agricultura română: statul a pansat, nu a tratat. Dincolo de cearta Barbu–Bolojan, o politică structurală eşuată pe care o plătim cu toții” appeared first on AUR.

Guvernarea se laudă că a redus deficitul „de la 9,3% la 6,2% din PIB”. Cifrele sunt reale; comparația, nu. Cei 9,3% sunt deficitul anului 2024, calculat prin metoda europeană (ESA) și stabilit de Comisia Europeană. Cei 6,2% sunt ținta pe 2026, calculată prin metoda națională (cash), a Ministerului Finanțelor. Pe aceeași riglă, povestea se subțiază: pe cash, deficitul a coborât de la 8,65% (2024) la 7,65% (2025), un singur punct procentual în primul an de austeritate, obținut nu din creșterea economiei, ci din majorări de TVA și accize, scoaterea plafonărilor la energie și înghețarea salariilor și pensiilor. De aici inflația de 10,9% și recesiunea tehnică din 2026.

Mai grav, această corecție nu oprește datoria. De la 48,8% din PIB în 2023, datoria publică a urcat la 59,3% la finalul lui 2025, iar în martie 2026 a atins 60,2% (1.170 de miliarde de lei), prima depășire a pragului de 60% din PIB stabilit prin Tratatul de la Maastricht.

Estimările pentru finalul lui 2026 indică circa 61,6%, iar FMI proiectează 70,4% până în 2031. Plătim toate costurile austerității, fără beneficiul ei.

Grafic. 1 Evoluția datoriei publice a României, % din PIB (2023–2026)

Programul Veștea ar trebui să fie soluția. Nu este. Pretinde de la toți ceilalți rigoare (evaluări, indicatori, analize cost-beneficiu), dar nu conține nicio fișă financiară și nicio aritmetică ce se închide. Promite simultan reducerea deficitului, fără austeritate, investiții și apărare la 5% din PIB, finanțate magic „din fonduri europene”. Numai că apărarea la 5% nu vine din bani nerambursabili: PNRR nu finanțează apărarea, iar restul înseamnă datorie nouă, instrumentul SAFE, din care România a cerut circa 16,7 miliarde de euro, e compus din împrumuturi. Ori mai multă datorie, ori realocări dure.

Iar puntea europeană e fragilă: PNRR e la circa 61% absorbție, cu termen 31 august 2026 și un risc realist de a pierde 4–5 miliarde de euro. Peste toate, un șoc demografic cunoscut de șase decenii, pensionarea generației decretului 770/1966 între 2030 și 2032, împinge datoria spre 86% din PIB până în 2035, fără ca vreo strategie să-l cuantifice.
Ceea ce ni se prezintă drept redresare este o eroare moștenită, pe care programul actual ar duce-o mai departe, nu ar corecta-o.

O guvernare serioasă ar prezenta traiectoria deficitului pe o singură metodă, ar depune fișa financiară a propriilor măsuri și ar tranșa contradicția dintre apărarea la 5% și reducerea deficitului. Până atunci, rămânem cu un „succes” care există doar pe hârtie. Românii, însă, nu plătesc impozite în două metodologii, le plătesc o singură dată, integral, pe o datorie pe care cineva refuză să o oprească”, a declarat deputatul AUR, Florin Popovici.

The post Florin Popovici (deputat AUR): „Programul de guvernare Veștea, la proba cifrelor: un „succes” măsurat cu două rigle” appeared first on AUR.

Spre luarea la cunoștință: Membrii Plenului Curții de Conturi a României

De către: Florin-Cornel POPOVICI, deputat
Circumscripția electorală: nr. 37, Timiș
Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul: Solicitare de comunicare a situației funcțiilor de conducere de specialitate (director, director adjunct, șef serviciu, șef oficiu regional și șef birou) din cadrul structurilor Curții de Conturi a României care sunt sau au fost exercitate cu delegație/cu titlu temporar, iar nu ocupate prin concurs – cu indicarea structurilor, a perioadelor și a duratei totale cumulate a exercitării prin delegație, a succesiunii numirilor temporare, a actelor administrative prin care acestea au fost dispuse, a stadiului organizării concursurilor, precum și a datelor de identificare și a vechimii profesionale a persoanelor în cauză – în condiții de respectare a regimului datelor cu caracter personal (GDPR).

Stimată doamnă președinte,

I. Temeiul juridic al solicitării
Subsemnatul Florin-Cornel POPOVICI, deputat ales în Circumscripția Electorală nr. 37 Timiș, membru al Grupului parlamentar al Alianței pentru Unirea Românilor și al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci din Camera Deputaților, formulez prezenta întrebare scrisă, în exercitarea dreptului la informare aferent mandatului parlamentar, în temeiul:
– art. 140 din Constituția României, republicată, care reglementează raportul instituțional direct dintre Curtea de Conturi a României și Parlament, în temeiul căruia Curtea de Conturi își desfășoară activitatea în relație nemijlocită cu autoritatea legislativă și raportează acesteia;
– art. 17 și art. 18 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată, referitoare la dreptul deputatului de a obține informațiile și documentele necesare exercitării mandatului;
– art. 1 alin. (1), art. 2 și dispozițiile privitoare la organizarea internă din Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora structura organizatorică, statul de funcții și numărul posturilor de conducere și de execuție ale Curții de Conturi se stabilesc de plenul Curții de Conturi, iar camerele de conturi județene și a municipiului București sunt conduse de un director și un director adjunct;
– dispozițiile Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice (Anexa nr. VIII, Capitolul II – reglementări specifice personalului de specialitate din cadrul Curții de Conturi), potrivit cărora funcțiile de conducere de specialitate (director, director adjunct, șef serviciu/șef oficiu regional, șef birou) se ocupă, ca regulă, prin concurs, numirea temporară a auditorilor publici externi într-o funcție de conducere vacantă fiind admisă numai până la ocuparea acesteia prin concurs, respectiv pe perioada în care titularul lipsește;
– art. 1, art. 5 și art. 14 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora informațiile privind organizarea și funcționarea autorităților publice, precum și datele referitoare la persoanele care ocupă funcții în cadrul acestora, în legătură directă cu exercitarea respectivelor funcții, constituie informații de interes public;
– Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului (Regulamentul general privind protecția datelor – RGPD/GDPR), precum și Legea nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a acestuia, în ceea ce privește regimul prelucrării și comunicării datelor cu caracter personal aferente persoanelor menționate în prezenta solicitare.
Precizez că prezentul demers are natura unei solicitări de informații formulate în exercitarea mandatului parlamentar, adresată unei autorități publice autonome aflate în raport constituțional direct cu Parlamentul, potrivit art. 140 din Constituție, iar nu a unei interpelări în sensul art. 112 din Constituție, specifică raporturilor dintre Parlament și Guvern.
Verificarea, pe cale parlamentară, a modului de exercitare a atribuțiilor unei autorități publice aflate în raport constituțional direct cu Parlamentul, inclusiv sub aspectul respectării regulii ocupării prin concurs a funcțiilor de conducere, se înscrie în principiul cooperării loiale între autoritățile publice și al bunei administrări. Exercitarea efectivă a mandatului parlamentar presupune accesul deputatului la informațiile relevante privind structura de conducere a instituției supreme de audit public extern.
Această abordare este în concordanță cu standardele internaționale INTOSAI privind independența, integritatea și transparența instituțiilor supreme de audit (Supreme Audit Institutions – SAI), în special cu ISSAI 20 – „Principles of Transparency and Accountability”.

II. Cadrul legal aplicabil ocupării funcțiilor de conducere în cadrul Curții de Conturi a României
Potrivit Legii nr. 94/1992 și Regulamentului de organizare și funcționare aprobat prin hotărâre a plenului, Curtea de Conturi a României își desfășoară activitatea prin departamente, prin camerele de conturi județene și a municipiului București, precum și prin Autoritatea de Audit și structurile sale regionale. La nivelul acestor structuri, conducerea se exercită, după caz, prin
directori și directori adjuncți, respectiv prin șefi de serviciu/șefi de oficiu regional și șefi de birou.
În acord cu Legea-cadru nr. 153/2017 (Anexa nr. VIII, Cap. II) și cu reglementările specifice aprobate prin hotărâre a plenului Curții de Conturi, ocuparea funcțiilor de conducere de specialitate se realizează, ca regulă, prin concurs. Numirea temporară (cu delegație) a unui auditor public extern într-o funcție de conducere are caracter de excepție și este admisă strict pentru a asigura continuitatea conducerii unei structuri, fie pe perioada în care titularul funcției lipsește, fie până la ocuparea funcției vacante prin concurs.
Din această configurație legală rezultă că exercitarea cu delegație a funcțiilor de conducere are, prin natura sa, un caracter temporar și subsidiar. Prelungirea pe durate semnificative a numirilor cu delegație, precum și înlocuirea unei persoane numite cu delegație tot printr-o numire cu delegație, iar nu prin organizarea concursului, sunt de natură să eludeze regula ocupării prin concurs și principiile aferente – meritul, transparența, stabilitatea și predictibilitatea în ocuparea funcțiilor publice de conducere – cu eventual impact asupra independenței și funcționării instituției.
Având în vedere că statul de funcții și numărul posturilor de conducere se stabilesc de plenul Curții de Conturi, iar cheltuielile de personal aferente se reflectă în bugetul instituției, situația ocupării prin concurs sau cu delegație a funcțiilor de conducere prezintă relevanță directă pentru atribuțiile Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, în materia evaluării organizării și a utilizării resurselor publice.

III. Considerente de fapt și motivarea nevoii de informare
Prezenta solicitare are ca finalitate verificarea măsurii în care, la nivelul structurilor Curții de Conturi a României, este respectată regula ocupării prin concurs a funcțiilor de conducere, respectiv a măsurii în care recurgerea la numirea cu delegație păstrează caracterul temporar și de excepție prevăzut de lege.
Interesul public și justificarea instituțională a demersului rezidă, cumulativ, în: calitatea de membru al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci din Camera Deputaților, cu competență în evaluarea organizării instituțiilor publice și a utilizării resurselor publice; raportul instituțional direct dintre Curtea de Conturi și Parlament, consacrat de art. 140 din Constituție; precum și interesul ca instituția supremă de audit public extern să asigure transparența informațiilor privind modalitatea de ocupare a funcțiilor sale de conducere.
Informațiile solicitate sunt necesare pentru exercitarea atribuțiilor aferente mandatului parlamentar și pentru activitatea Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.

IV. Solicitare
Față de cele prezentate, solicit comunicarea următoarelor informații, cu referire la toate structurile Curții de Conturi a României (departamente, camere de conturi județene și a municipiului București, Autoritatea de Audit și structurile sale regionale, direcții și alte structuri organizatorice cu funcții de conducere):

1. Care sunt structurile Curții de Conturi ale căror funcții de conducere de specialitate – director, director adjunct, șef serviciu, șef oficiu regional și șef birou – sunt, la data prezentei, exercitate cu delegație/cu titlu temporar, iar nu ocupate prin concurs;
2. De la ce dată este exercitată cu delegație fiecare astfel de funcție, precum și care este durata totală cumulată în care funcția respectivă a fost exercitată prin delegație, indiferent de persoanele succesiv desemnate;
3. Care sunt structurile Curții de Conturi a României care au avut sau au funcții de conducere de specialitate exercitate cu delegație ori cu titlu temporar, iar nu ocupate prin concurs, cu indicarea perioadelor aferente fiecărei delegări și a continuității sau succesiunii acestora, de la data primei ocupări temporare a funcției și până în prezent;
4. În situația în care funcțiile menționate au fost ocupate succesiv prin delegație de două sau mai multe persoane, fără organizarea unui concurs între aceste numiri temporare, cu comunicarea succesiunii integrale a persoanelor desemnate, a perioadelor aferente fiecărei delegări și a actelor administrative prin care acestea au fost dispuse;
5. Numele și prenumele persoanelor care exercită ori au exercitat cu delegație funcțiile menționate, în corelație cu structura, funcția și data numirii temporare, în condițiile de comunicare precizate la secțiunile V și VI ale prezentei;
6. Pentru fiecare dintre aceste persoane, vechimea în funcția de auditor public extern la data numirii cu delegație, vechimea totală în cadrul Curții de Conturi a României la aceeași dată, gradul profesional deținut la data numirii, structura în cadrul căreia își desfășura activitatea la momentul numirii, precum și funcția ocupată anterior desemnării cu delegație;
7. Pentru funcțiile exercitate în prezent cu delegație, dacă au fost organizate concursuri pentru ocuparea acestora (cu indicarea datei organizării și a rezultatului) și/sau dacă a fost inițiată procedura de ocupare prin concurs, cu precizarea stadiului în care aceasta se află;
8. Pentru fiecare funcție de conducere exercitată în prezent cu delegație, motivele de faptși de drept pentru care aceasta nu este ocupată prin concurs la data prezentei;
9. Care sunt criteriile și procedura internă aplicabile pentru desemnarea temporară (cu delegație) a auditorilor publici externi în funcții de conducere, precum și actele normative ori administrative interne care reglementează aceste criterii și proceduri, potrivit reglementărilor aprobate de plenul Curții de Conturi. Pentru facilitarea valorificării răspunsului, solicit prezentarea informațiilor într-o situație centralizatoare care să cuprindă, pe fiecare structură: denumirea structurii; funcția de conducere
   vizată (director/director adjunct/șef serviciu/șef oficiu regional/șef birou); numele și prenumele persoanei care o exercită cu delegație; data de la care funcția este exercitată cu delegație; durata totală cumulată a exercitării prin delegație; vechimea în funcția de auditor public extern și vechimea totală în instituție la data numirii, precum și gradul profesional la aceeași dată; numărul și data actului administrativ de delegare; mențiunea dacă persoana respectivă a înlocuit o altă persoană care, la rândul său, exercitase funcția tot cu delegație; precum și stadiul organizării concursului pentru ocuparea funcției.
10. 
    V. Regimul datelor cu caracter personal și cadrul juridic al accesului la informații
    (GDPR)
    Întrucât o parte dintre informațiile solicitate – în special numele și prenumele persoanelor careexercită cu delegație funcțiile de conducere – au natura unor date cu caracter personal în sensul art. 4 pct. 1 din Regulamentul (UE) 2016/679, sub aspectul protecției datelor cu caracter personal sunt relevante următoarele considerente:
    Datele solicitate privesc persoane în calitatea lor profesională și publică, respectiv în exercitarea unor funcții de conducere în cadrul unei autorități publice finanțate din fonduri publice. Potrivit art. 14 din Legea nr. 544/2001, informațiile privind datele de identificare ale persoanelor care ocupă funcții în cadrul autorităților publice, în legătură directă cu exercitarea
    acestor funcții, nu sunt exceptate de la accesul liber al cetățenilor, constituind informații de interes public. În mod corelativ, persoanele care exercită funcții de conducere publică au, în raport cu activitatea lor profesională exercitată în această calitate, o așteptare de confidențialitate redusă. Datele privind vechimea profesională, gradul profesional și funcția
    exercitată au legătură directă cu îndeplinirea condițiilor profesionale pentru exercitarea funcției publice și constituie informații aferente activității profesionale desfășurate în cadrul unei autorități publice.
    Prelucrarea și comunicarea acestor date către subsemnatul sunt licite în temeiul art. 6 alin. (1) lit. c) din Regulamentul (UE) 2016/679 – îndeplinirea unei obligații legale care îi revine operatorului (obligația de cooperare instituțională și de furnizare a informațiilor necesare exercitării mandatului parlamentar, decurgând din art. 140 din Constituție, din Legea nr. 94/1992 și din art. 17-18 din Legea nr. 96/2006), precum și în temeiul art. 6 alin. (1) lit. e) – îndeplinirea unei sarcini care servește unui interes public ori care rezultă din exercitarea autorității publice cu care este învestit operatorul, respectiv exercitarea mandatului parlamentar. Solicitarea respectă, totodată, principiul reducerii la minimum a datelor prevăzut de art. 5 alin. (1) lit. c) din Regulament, vizând exclusiv date aferente exercitării funcției – numele și prenumele, funcția, structura, datele și actele numirii, vechimea profesională și gradul profesional la data numirii – fără a privi alte categorii de date personale (cod numeric personal, adresă de domiciliu, date de contact private ori alte date nerelevante pentru scopul declarat).
    Solicitarea de comunicare a răspunsului în scris, în format letric (fizic), are tocmai rolul de a asigura respectarea principiilor integrității și confidențialității prevăzute de art. 5 alin. (1) lit. f) din Regulament, printr-o prelucrare controlată și securizată a datelor cu caracter personal, evitând diseminarea electronică necontrolată a acestora.
    Temeiul juridic și condițiile de liceitate a prelucrării sunt pe deplin întrunite pentru comunicarea integrală a informațiilor solicitate. Orice limitare sau refuz de comunicare, cu privire la o anumită informație, va fi motivat expres și punctual, cu indicarea temeiului legal aplicabil și a considerentelor de fapt care justifică măsura, neputând fi întemeiat exclusiv pe regimul datelor cu caracter personal, în condițiile în care datele vizate privesc exercitarea unor funcții publice de conducere.
11. 
    VI. Modalitatea de transmitere a răspunsului
    Întrucât informațiile solicitate cuprind date cu caracter personal, răspunsul urmează a fi comunicat în scris, în format letric (fizic), la sediul Camerei Deputaților, Palatul Parlamentului,
    Str. Izvor nr. 2–4, sector 5, București, în atenția subsemnatului, în condiții care să asigure protecția adecvată a datelor cu caracter personal pe parcursul transmiterii. Pentru eventualele comunicări de ordin procedural care nu conțin date cu caracter personal,acestea îmi pot fi transmise și în format electronic, la adresa de e-mail: florin.popovici@cdep.ro.
    Se solicită comunicarea răspunsului cu celeritate și, orientativ, într-un termen de 15 zile de la data înregistrării prezentei, în considerarea principiului cooperării loiale între autoritățile
    publice și a raportului constituțional direct dintre Curtea de Conturi și Parlament, consacrat de art. 140 din Constituția României.
    În măsura în care, dat fiind volumul informațiilor solicitate, anumite categorii nu pot fi comunicate integral în acest interval, solicit transmiterea etapizată a acestora, prima comunicare urmând să cuprindă răspunsul la toate punctele care nu impun documentare suplimentară, însoțit de indicarea expresă a categoriilor aflate în curs de pregătire și a termenului estimat pentru completarea răspunsului.

The post Florin-Cornel POPOVICI – Întrebare – Solicitare de comunicare a situației funcțiilor de conducere de specialitate (director, director adjunct, șef serviciu, șef oficiu regional și șef birou) din cadrul structurilor Curții de Conturi a României care sunt sau au fost exercitate cu delegație/cu titlu temporar, iar nu ocupate prin concurs cu indicarea structurilor, a perioadelor și a duratei totale cumulate a exercitării prin delegație, a succesiunii numirilor temporare, a actelor administrative prin care acestea au fost dispuse, a stadiului organizării concursurilor, precum și a datelor de identificare si a vechimii profesionale a persoanelor în cauză în condiții de respectare a regimului datelor cu caracter personal (GDPR) appeared first on AUR.