În atenția: Domnului Marian-Cătălin PREDOIU, viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne și ministru interimar al justiției

Spre luare la cunoștință: Doamnei inspector-șef al Inspecției Judiciare

De către: Florin-Cornel POPOVICI, deputat

Circumscripția electorală: nr. 37, Timiș

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebării: Caracterul incomplet și susceptibil de a induce în eroare al răspunsului nr. 5/13.805/2026 din 19.03.2026 la întrebarea nr. 4257A/25.02.2026 — dosarele penale cu vechime de peste 9 ani omise din statistica oficială ca efect al criteriului de raportare utilizat în cazul reînregistrării în ECRIS; solicitarea reluării raportării pe criteriul primului termen de judecată, cu includerea Înaltei Curți de Casație și Justiție

Stimate Domnule Ministru,

În aplicarea art. 112 din Constituția României, a art. 34 lit. d) și i) din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaților și al senatorilor, republicată, precum și a art. 202, 203, 212 și 213 din Regulamentul Camerei Deputaților, vă adresez prezenta întrebare, ca urmare a răspunsului dumneavoastră nr. 5/13.805/2026 din 19.03.2026 la întrebarea mea nr. 4257A/25.02.2026.

Prin întrebarea menționată am solicitat o situație centralizată, pe fiecare dosar, a cauzelor penale cu o vechime de peste 9 ani de la primul termen de judecată. Mi-ați transmis, în locul acesteia, o statistică agregată (336 de dosare, pe instanță, obiect și stadiu procesual), fără niciun număr de dosar, motivând că datele „nu pot fi dezagregate”. Afirmația este contrazisă de propriile instrumente publice ale sistemului judiciar: numerele de dosar, data înregistrării, obiectul, stadiul, părțile și istoricul complet al termenelor sunt date publice pe portal.just.ro, interogabile automat prin serviciul oficial portalquery.just.ro, iar data primului termen, chiar dacă nu constituie un câmp statistic predefinit, poate fi determinată prin reconstituire din istoricul public al termenelor. Singurul criteriu care nu este public este valoarea prejudiciului.

Mai grav, anexa transmisă folosește vechimea de la data înregistrării dosarului în ECRIS, nu de la primul termen de judecată, cum am solicitat. Diferența este de substanță: dosarul reînregistrat (după casare cu rejudecare, scoatere de pe rol, desființarea completului etc.) dobândește o nouă dată de înregistrare, iar dacă această dată este utilizată ca reper statistic al vechimii, dosarul „întinerește” statistic și iese din raportarea cauzelor vechi. Dovada cea mai elocventă este chiar dosarul care a generat întrebarea: dosarul nr. 2819/115/2016 al Tribunalului Caraș-Severin — prejudiciu de 10.585.691 euro, primul termen la 18.05.2017, 84 de termene până la 13 august 2026 inclusiv (ultimele cinci fiind amânări succesive ale pronunțării) — nu figurează deloc în situația transmisă, fiind reînregistrat la 16.11.2022 sub numărul 2819/115/2016*, cu o „vechime” statistică de aproximativ 3 ani (16.11.2022 → 31.12.2025, data de referință a raportării Ministerului Justiției). Anexa nu conține, de altfel, nicio poziție pentru Tribunalul Caraș-Severin.

Confruntarea anexei cu datele publice ale portalului instanțelor, în perimetrul comparabil (dosare înregistrate până la 31.12.2016, cu termen de judecată fixat), a identificat cel puțin 28 de dosare principale de fond care lipsesc din situația transmisă (18 purtând sufixul de reînregistrare „*”), precum și dosare vechi în curs de judecată la cel puțin 12 curți de apel, față de numai două menționate în anexă. Totodată, niciunul dintre cele 15 dosare raportate la Înalta Curte de Casație și Justiție nu a putut fi identificat ca dosar activ prin motorul public de căutare al instanței supreme (www.scj.ro); aceste poziții nu pot fi individualizate sau verificate prin instrumentele publice consultate. Toate cifrele menționate sunt sistematizate într-o situație de verificare, cu trimiterea la sursa publică pentru fiecare dosar în parte, pe care o pun la dispoziția Ministerului.

Nu pot să nu remarc, Domnule Ministru, eleganța soluției. Justiția română nu a descoperit încă celeritatea, dar a descoperit, iată, secretul tinereții fără bătrânețe: reînregistrarea în ECRIS. Dosarul despre care v-am întrebat are aproape zece ani în realitate și doar trei în statisticile dumneavoastră, basmul lui Ispirescu s-a împlinit, măcar în evidențele Ministerului Justiției. Regret un singur lucru: că acest elixir este rezervat dosarelor tergiversate, nu și cetățenilor care își așteaptă dreptatea de un deceniu. Și îmi permit să cred că Parlamentul României merită mai mult decât o statistică astfel construită încât să nu conțină tocmai ceea ce se întreabă.

Față de cele de mai sus, vă solicit respectuos să îmi comunicați:

Având în vedere că adresa nr. 5/13.805/2026 este un înscris oficial, semnat de ministrul justiției și transmis Parlamentului în exercitarea controlului parlamentar, vă solicit să precizați: structura/structurile și persoanele care au întocmit, verificat și validat datele cuprinse în anexă; sursele de date și criteriile de interogare utilizate; verificările de exactitate efectuate anterior transmiterii răspunsului; explicația pentru neconcordanțele semnalate prin prezenta întrebare; precum și măsurile administrative dispuse sau avute în vedere pentru verificarea modului în care aceste date au fost întocmite și comunicate Parlamentului. În măsura în care verificările efectuate vor evidenția indicii privind săvârșirea unor fapte prevăzute de legea penală, vă solicit să precizați dacă veți proceda la sesizarea organelor competente, în condițiile legii.ntru prezentarea răspunsului.

Situația centralizată a tuturor dosarelor penale aflate pe rolul instanțelor judecătorești și al Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu o vechime de peste 9 ani calculată de la primul termen de judecată acordat în cauză, iar în cazul dosarelor reînregistrate, de la primul termen acordat în procedura inițială, nu de la data reînregistrării în ECRIS, cu indicarea, pentru fiecare dosar: a numărului unic de dosar, iar în cazul dosarelor reînregistrate, atât a numărului actual, cât și a numărului dosarului inițial din care acesta provine, acolo unde diferă, a instanței, a datei primului termen, a obiectului, a stadiului procesual, a numărului total de termene acordate și, acolo unde este stabilită, a valorii prejudiciului.

Care este tratamentul statistic al dosarelor reînregistrate (rejudecare, scoatere de pe rol, desființarea completului) în sistemul ECRIS și în raportările statistice ale Ministerului și ale CSM? Precizați dacă dosarul reînregistrat dobândește o nouă dată de înregistrare utilizată ca reper în raportările statistice, precum și câte dosare penale reînregistrate, a căror procedură inițială a început cu cel puțin 9 ani în urmă, existau la 31.12.2025.

Care este explicația pentru absența dosarului nr. 2819/115/2016 al Tribunalului Caraș-Severin, și a oricărei poziții aferente acestui tribunal, din situația transmisă ca răspuns la o întrebare care privea tocmai acest dosar?

Lista dosarelor penale cu vechime de peste 9 ani aflate pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție (15 poziții în anexa transmisă), cu numerele de dosar și anul primului termen, având în vedere că ICCJ nu publică pe portal.just.ro și că aceste poziții nu pot fi individualizate prin instrumentele publice consultate.

Situația dosarelor penale vechi suspendate, fără termen de judecată fixat, care nu apar în nicio evidență publică a termenelor: numărul lor, instanțele, temeiul suspendării și durata suspendării pentru fiecare dosar.

Stadiul „completării răspunsului” anunțate în adresa nr. 5/13.805/2026 cu privire la informațiile solicitate de la Inspecția Judiciară (pct. IV al interpelării inițiale), pentru care nu am primit până în prezent nicio comunicare.

The post Florin-Cornel POPOVICI – Întrebare – Caracterul incomplet și susceptibil de a induce în eroare al răspunsului nr. 5/13.805/2026 din 19.03.2026 la întrebarea nr. 4257A/25.02.2026 — dosarele penale cu vechime de peste 9 ani omise din statistica oficială ca efect al criteriului de raportare utilizat în cazul reînregistrării în ECRIS; solicitarea reluării raportării pe criteriul primului termen de judecată, cu includerea Înaltei Curți de Casație și Justiție appeared first on AUR.

Spre luarea la cunoștință: Domnului Prim-ministru al României; Președintele Administrației Fondului pentru Mediu

De către: Florin-Cornel POPOVICI, deputat

Circumscripția electorală: nr. 37, Timiș

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebării: utilizarea banilor publici pentru elaborarea Strategiei naționale pentru conservarea biodiversității 2026–2030, nefinalizarea procedurii de aprobare prin hotărâre a Guvernului după restituirea proiectului de către Consiliul Legislativ și promovarea ulterioară, pe cale parlamentară, a unui conținut normativ similar (PL-x nr. 532/2026), în condițiile avizului Consiliului Legislativ nr. 704/29.07.2026

Stimată doamnă Ministru,

În calitate de deputat și membru al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților, în exercitarea controlului parlamentar asupra Guvernului și a administrației publice, vă adresez prezenta întrebare, cu solicitare de răspuns scris, cu privire la modul în care au fost angajate și utilizate fonduri publice pentru elaborarea Strategiei naționale pentru conservarea biodiversității 2026–2030 și la modalitatea în care documentul astfel finanțat a ajuns să fie promovat, în procedură de urgență, ca propunere legislativă parlamentară înregistrată la Camera Deputaților sub nr. PL-x 532/2026.

Precizez că prezenta întrebare nu constituie o imputare de fapte și nici o antepronunțare asupra legalității operațiunilor descrise, ci urmărește clarificarea acestora prin comunicarea informațiilor și documentelor relevante. Ea este determinată de împrejurarea că documentele financiare și de achiziție care stau la baza documentului adoptat nu se regăsesc în dosarul public al inițiativei legislative, deși inițiativa a fost adoptată în procedură de urgență, într-un interval de nouă zile de la înregistrare, și în pofida unor obiecții de fond formulate de Consiliul Legislativ.

I. Temeiul de drept

Prezenta întrebare are în vedere următoarele dispoziții:

– art. 1 alin. (4) și alin. (5) din Constituția României, republicată, privind principiul separației și echilibrului puterilor în stat și obligativitatea respectării legilor;

– art. 111 alin. (1) și art. 112 alin. (1) din Constituția României, republicată, privind obligația Guvernului și a celorlalte organe ale administrației publice de a prezenta informațiile și documentele cerute de Camera Deputaților, solicitarea obligatorie a informării Guvernului în cazul inițiativelor legislative care implică modificarea prevederilor bugetului de stat, precum și dreptul deputaților de a adresa interpelări Guvernului și membrilor acestuia;

– art. 138 alin. (5) din Constituția României, republicată, potrivit căruia nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanțare;

– art. 15 și art. 53 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 69/2010 a responsabilității fiscal-bugetare, republicată, privind obligația inițiatorilor de a prezenta fișa financiară și declarația de compatibilitate cu strategia fiscal-bugetară, respectiv atribuția Consiliului Fiscal de a emite opinii asupra inițiativelor legislative cu impact asupra cheltuielilor bugetare;

– art. 34 lit. d) și lit. i) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, privind dreptul deputatului de a face întrebări și interpelări și de a exercita controlul parlamentar sub toate formele acestuia;

– art. 202 și art. 203 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1181 din 27 noiembrie 2024, privind regimul întrebărilor scrise, dreptul deputatului de a le adresa și în perioada în care Camera Deputaților nu este în sesiune, precum și termenul de răspuns de 15 zile, și art. 212 și art. 213 din același regulament, privind dreptul deputatului de a obține informațiile și documentele necesare desfășurării activității sale de la organele administrației publice;

– art. 25 lit. e) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, potrivit căruia Guvernul aprobă prin hotărâre strategiile, programele și metodologiile, pe domenii de activitate;

– art. 4 și art. 30–31 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare, privind ierarhia actelor normative și instrumentele de prezentare și motivare;

– art. 15 și art. 22 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, privind fișa financiară, respectiv obligațiile și responsabilitățile ordonatorilor de credite în angajarea și utilizarea creditelor bugetare;

– Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările și completările ulterioare, privind categoriile de proiecte și programe care pot fi finanțate din acest fond;

– Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările ulterioare, precum și normele metodologice de aplicare;

– Hotărârea Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe, cu modificările și completările ulterioare;

– Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

II. Situația de fapt, astfel cum rezultă din dosarul inițiativei și din surse publice

Potrivit comunicatului public al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), studiul care a stat la baza Strategiei a costat 373.600 lei fără taxa pe valoarea adăugată (TVA), a fost finanțat din Fondul pentru mediu, iar Guvernul aprobase încă din anul 2022 o alocare maximă de 500.000 lei în acest scop. Tot din aceeași sursă rezultă că asocierea contractantă este formată din două societăți comerciale și o organizație neguvernamentală de profil, că Direcția biodiversitate are în prezent 13 angajați, că contractul ar fi fost semnat la 11 septembrie 2025, iar prima versiune tehnică a Strategiei ar fi datată 30 ianuarie 2026.

Strategia a fost, la origine, elaborată și promovată de minister în vederea aprobării prin hotărâre a Guvernului. Potrivit comunicatului oficial publicat de MMAP la 23 iulie 2026, Guvernul a aprobat în acea zi, la propunerea ministerului, proiectul de hotărâre a Guvernului privind aprobarea Strategiei naționale pentru conservarea biodiversității 2026–2030, comunicatul anunțând totodată că prin îndeplinirea acestui jalon de reformă România primește undă verde pentru fonduri din PNRR de peste 972,4 milioane de euro. Hotărârea nu a fost însă publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, neintrând astfel în vigoare.

Din avizul Consiliului Legislativ nr. 704 din 29 iulie 2026 rezultă și etapa anterioară acestei aprobări: Secretariatul General al Guvernului transmisese Consiliului Legislativ, cu adresa nr. 109 din 21 iulie 2026, proiectul de hotărâre a Guvernului cu un conținut similar, iar pentru acel proiect a fost emisă Nota de restituire nr. R1852 din 22 iulie 2026, cu o zi înainte de aprobarea în ședința Guvernului. Ulterior, la 28 iulie 2026, un conținut normativ similar a fost înregistrat la Senat ca propunere legislativă (b447/28.07.2026), transmisă Consiliului Legislativ cu adresa Secretarului General al Senatului nr. XXXV/3515/28.07.2026.

Inițiativa a fost semnată de 26 de parlamentari, respectiv 18 deputați și 8 senatori, aparținând grupurilor Uniunii Salvați România și Partidului Național Liberal. Ea a fost înregistrată la Senat sub nr. L455/2026, iar la Camera Deputaților sub nr. 532/04.08.2026 (B.P.I. nr. 617/04.08.2026). Senatul a adoptat inițiativa la 4 august 2026, în calitate de primă Cameră sesizată; Camera Deputaților a adoptat-o cu amendamente la 5 august 2026, în calitate de Cameră decizională, dispunând totodată, potrivit art. 117 alin. (4) din Regulamentul Camerei Deputaților, transmiterea legii Senatului spre dezbatere în procedură de urgență; Senatul a adoptat legea la 6 august 2026, dată la care aceasta a fost depusă la Secretarul general pentru exercitarea dreptului de sesizare asupra constituționalității.

Sub aspect bugetar, Consiliul Fiscal, prin adresa nr. 50 din 29 iulie 2026, nu a emis opinia solicitată. Consiliul a constatat că, din analiza propunerii legislative b447/28.07.2026, nu au fost întrunite cerințele prevăzute de art. 15 alin. (1) din Legea nr. 69/2010, aplicabile propunerilor de acte normative care conduc la majorarea cheltuielilor bugetare, întrucât inițiativa prevede finanțarea acțiunilor din Planul național de acțiune din bugetul de stat, din bugetele locale, din fonduri europene, din Fondul pentru mediu și din alte surse legal constituite, și a solicitat documentele prevăzute de acest text, respectiv fișa financiară însoțită de ipotezele și metodologia de calcul, precum și declarația de compatibilitate cu strategia fiscal-bugetară. Legea a fost adoptată fără ca aceste documente să fie depuse și fără ca opinia Consiliului Fiscal să fie emisă.

Consiliul Economic și Social, prin avizul nr. 5188 din 30 iulie 2026, a avizat favorabil inițiativa, dar a semnalat o lacună de natură să compromită întregul demers, respectiv absența unui angajament concret și verificabil privind finanțarea implementării. În susținere, Consiliul a arătat că, deși cadrul strategic existent prevede alocarea a 20% din Fondul pentru mediu pentru natură și arii protejate, alocările reale s-au situat la cel mult 0,2% din bugetul anual al Administrației Fondului pentru Mediu, de aproximativ o sută de ori mai puțin decât ținta asumată, în condițiile în care acest buget a depășit în anul 2025 pragul de 3 miliarde de euro; că programele au fost orientate constant către măsuri cu impact politic imediat, fără fundamentare științifică și fără aplicarea evaluării strategice de mediu; că au fost plătite prime de sechestrare a carbonului de aproape 90 de milioane de euro pentru plantații de salcâm, specie calificată în aviz drept invazivă, în timp ce pentru pădurile naturale cu funcții de protecție nu se achită compensații de ani de zile; că din cele 370 de milioane de euro disponibile prin componenta C2 a PNRR pentru păduri și protecția biodiversității au fost absorbite doar 5%; și că tarifele colectate legal pentru ariile protejate au fost returnate bugetului de stat în loc să fie direcționate către măsuri de conservare.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea numai sub rezerva însușirii observațiilor sale, dar a semnalat, la pct. 4 al avizului, că, potrivit art. 25 lit. e) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, aprobarea strategiilor ține de competența exclusivă a Guvernului, iar Parlamentul nu se poate substitui autorității executive în această privință; că, procedând astfel, Parlamentul ar acționa în afara competenței sale, cu încălcarea principiului ierarhiei actelor normative prevăzut de art. 4 din Legea nr. 24/2000 și cu crearea premiselor unor vicii de neconstituționalitate în raport cu art. 1 alin. (4) și alin. (5) din Constituție; și că, prin renunțarea la forma hotărârii de Guvern, se creează premisele sustragerii măsurilor preconizate de la controlul judecătoresc prevăzut de art. 126 alin. (6) din Constituție, cu posibila afectare a art. 21 și art. 52 din Constituție. În susținerea acestor observații, Consiliul Legislativ a invocat jurisprudența Curții Constituționale, inclusiv Decizia nr. 457 din 25 iunie 2020, și a exemplificat cu patru hotărâri ale Guvernului prin care au fost aprobate strategii naționale în anii 2025 și 2026.

Expunerea de motive arată că adoptarea Strategiei reprezintă un obiectiv asumat prin jalonul 31 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), că termenul de îndeplinire a jalonului a fost stabilit pentru 30 iunie 2026 și că expunerea califică suma de 972.455.220 euro drept penalitate asociată neîndeplinirii acestuia. Tot din expunerea de motive rezultă că Strategia a fost supusă evaluării de mediu potrivit Hotărârii Guvernului nr. 1076/2004, fiind emisă decizia etapei de încadrare nr. 4 din 11 mai 2026.

Rezultă, așadar, o succesiune care ridică întrebări legitime. Un document a cărui elaborare a fost comandată și plătită de minister, asumat public de acesta și aprobat în ședința Guvernului la 23 iulie 2026 ca proiect de hotărâre, nu ajunge să fie publicat; la cinci zile de la aprobare, un conținut normativ similar este depus în Parlament sub semnătura a 26 de parlamentari, iar la nouă zile de la depunere este adoptat în procedură de urgență, după expirarea, la 30 iunie 2026, a termenului jalonului, fără fișa financiară cerută de lege și fără opinia Consiliului Fiscal. Această succesiune și similitudinea de conținut dintre documentele menționate impun clarificarea raportului dintre documentația elaborată și finanțată de executiv și propunerea legislativă ulterior asumată de cei 26 de parlamentari inițiatori, inclusiv sub aspectul modului în care documentația a fost pusă la dispoziția acestora și al eventualului sprijin tehnic acordat de structurile executivului. Ele impun totodată clarificarea măsurii în care schimbarea instrumentului juridic a avut drept consecință neaplicarea unor cerințe procedurale specifice actelor Guvernului, precum avizarea interministerială, avizul Consiliului Legislativ asupra formei promovate și transparența decizională, precum și, distinct, a modului în care au fost respectate obligațiile incidente în procedura parlamentară, inclusiv informarea Guvernului prevăzută de art. 111 alin. (1) din Constituție. Clarificarea acestei succesiuni, pe bază de documente, este necesară atât pentru exercitarea mandatului parlamentar, cât și pentru protejarea interesului public asociat unei sume de aproape un miliard de euro.

III. Solicitări

Față de cele de mai sus, în temeiul dispozițiilor invocate la pct. I, vă solicit să comunicați, în scris, următoarele informații și documente justificative:

1. Cu privire la procedura de achiziție publică a studiului:

a) copia contractului de achiziție publică, împreună cu caietul de sarcini, documentația de atribuire și eventualele acte adiționale;

b) tipul procedurii aplicate și temeiul legal al alegerii acesteia din Legea nr. 98/2016, criteriul de atribuire, numărul de operatori economici participanți și raportul procedurii de atribuire;

c) referatul de necesitate, nota privind determinarea valorii estimate, metodologia și datele de piață utilizate pentru fundamentarea acesteia, precum și pragul procedural aplicabil la data inițierii achiziției;

d) denumirea, codul unic de înregistrare și cota de participare ale fiecărui membru al asocierii contractante, lista subcontractanților și a experților-cheie propuși și acceptați;

e) procesele-verbale de recepție a fiecărui livrabil, documentele de plată și valoarea totală plătită, cu și fără TVA.

2. Cu privire la sursa de finanțare:

a) temeiul legal concret – categoria de finanțare prevăzută de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005 – în baza căruia studiul a fost finanțat din Fondul pentru mediu, precum și actul administrativ al Administrației Fondului pentru Mediu prin care s-a aprobat această finanțare;

b) numărul, data și titlul actului Guvernului din anul 2022 prin care s-ar fi aprobat alocarea maximă de 500.000 lei, precum și motivele pentru care, în intervalul 2022–2025, contractarea nu a fost realizată;

c) dacă pentru același obiectiv au mai fost angajate, în perioada 2021–2026, alte cheltuieli din Fondul pentru mediu, din bugetul ministerului sau din asistență tehnică europeană, cu indicarea contractelor și a sumelor.

3. Cu privire la capacitatea administrativă proprie a ministerului:

a) regulamentul de organizare și funcționare în vigoare, în partea privind Direcția biodiversitate, precum și atribuțiile din fișele de post referitoare la elaborarea documentelor de politică publică;

b) numărul de posturi prevăzute și ocupate în cadrul direcției și cheltuielile de personal aferente exercițiilor bugetare 2025 și 2026;

c) documentele, analizele sau referatele prin care a fost fundamentată necesitatea externalizării serviciilor, inclusiv evaluarea disponibilității și a capacității resurselor interne ale ministerului și ale instituțiilor din subordine sau coordonare;

d) în ce măsură datele primare utilizate în studiu au fost furnizate de minister și de instituțiile din subordine sau coordonare și dacă acestea au fost puse gratuit la dispoziția contractantului.

4. Cu privire la livrabile și la drepturile de autor:

a) forma integrală a studiului și a fiecărui livrabil, împreună cu centralizatorul observațiilor din avizarea interministerială și din consultarea publică și răspunsurile ministerului;

b) clauzele contractuale privind cesiunea drepturilor patrimoniale de autor asupra livrabilelor către autoritatea contractantă;

c) dacă ministerul a efectuat o analiză comparativă între livrabilele contractate și textul adoptat de Parlament și, în caz afirmativ, comunicarea acesteia; în caz negativ, precizarea, pe baza evidențelor deținute de minister, a principalelor elemente de conținut preluate din livrabile.

5. Cu privire la aprobarea și la neintrarea în vigoare a hotărârii de Guvern:

a) copia proiectului de hotărâre a Guvernului transmis Consiliului Legislativ cu adresa Secretariatului General al Guvernului nr. 109 din 21 iulie 2026 și copia Notei de restituire nr. R1852 din 22 iulie 2026, împreună cu motivele restituirii;

b) copia hotărârii aprobate în ședința Guvernului din 23 iulie 2026, în forma adoptată, și temeiul în baza căruia aceasta a fost supusă aprobării în lipsa avizului Consiliului Legislativ, în raport cu nota de restituire emisă cu o zi înainte;

c) actul, data și motivele pentru care hotărârea nu a mai fost transmisă spre publicare în Monitorul Oficial al României, precum și autoritatea, structura sau persoana care, potrivit competențelor legale, a decis ori a propus netransmiterea spre publicare;

d) analiza juridică pe baza căreia s-a renunțat la instrumentul hotărârii de Guvern, cu precizarea dacă a fost avut în vedere efectul acestei opțiuni asupra posibilității de contestare a măsurilor în contencios administrativ, în condițiile art. 126 alin. (6) din Constituție;

e) motivele pentru care nu a fost reluată procedura de aprobare prin hotărâre a Guvernului, cu remedierea observațiilor semnalate de Consiliul Legislativ.

6. Cu privire la comunicarea publică din 23 iulie 2026 și la raportarea jalonului:

a) în ce temei comunicatul oficial al ministerului din 23 iulie 2026 a anunțat îndeplinirea jalonului de reformă și accesul la fonduri de peste 972,4 milioane de euro, în condițiile în care hotărârea nu a fost publicată în Monitorul Oficial al României și nu a intrat în vigoare;

b) dacă, în baza acelei aprobări, au fost transmise Comisiei Europene ori structurilor naționale de coordonare a PNRR documente sau raportări privind îndeplinirea jalonului și, în caz afirmativ, copia acestora;

c) dacă și când a fost rectificată ori completată comunicarea publică și cea instituțională după retragerea hotărârii de la publicare.

7. Cu privire la preluarea documentului de către inițiatorii propunerii legislative:

a) actul și temeiul juridic prin care documentația elaborată și plătită de minister a fost pusă la dispoziția celor 26 de parlamentari inițiatori ai propunerii legislative b447/28.07.2026, precum și dacă a existat o aprobare expresă a ordonatorului principal de credite în acest sens;

b) gradul de identitate dintre textul propunerii legislative și proiectul de hotărâre aprobat în ședința Guvernului din 23 iulie 2026, cu indicarea diferențelor de conținut, dacă există;

c) dacă personalul ministerului sau al instituțiilor din subordine ori coordonare a acordat sprijin tehnic la redactarea propunerii legislative, a expunerii de motive ori a amendamentelor și, în caz afirmativ, în ce temei și în ce interval;

d) corespondența purtată de minister cu inițiatorii sau cu grupurile parlamentare în perioada 21–28 iulie 2026 cu privire la promovarea documentului;

e) care sunt, în opinia ministerului, consecințele juridice ale promovării pe cale parlamentară a unui conținut normativ elaborat inițial în vederea aprobării prin hotărâre a Guvernului, inclusiv în ceea ce privește aplicabilitatea cerințelor privind avizarea interministerială, avizul Consiliului Legislativ asupra formei promovate și transparența decizională prevăzută de Legea nr. 52/2003.

8. Cu privire la avizul Consiliului Legislativ nr. 704/29.07.2026:

a) poziția ministerului față de observația potrivit căreia aprobarea strategiilor ține, în temeiul art. 25 lit. e) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, de competența exclusivă a Guvernului, iar Parlamentul nu se poate substitui autorității executive;

b) dacă a fost efectuată, la nivelul ministerului, o analiză a riscului de neconstituționalitate semnalat în raport cu art. 1 alin. (4) și alin. (5) din Constituție și, în caz afirmativ, concluziile acesteia;

c) care dintre observațiile de tehnică legislativă formulate de Consiliul Legislativ au fost însușite în forma adoptată și care nu, cu motivarea aferentă;

d) punctul de vedere al Guvernului asupra propunerii legislative, transmis Parlamentului potrivit art. 111 din Constituție, în forma comunicată, precum și opinia Consiliului Fiscal și avizul Consiliului Economic și Social.

9. Cu privire la impactul bugetar și la lipsa fișei financiare:

a) fișa financiară întocmită potrivit art. 15 din Legea nr. 500/2002 și art. 15 alin. (1) din Legea nr. 69/2010, împreună cu ipotezele și metodologia de calcul, precum și declarația de compatibilitate cu obiectivele și prioritățile strategiei fiscal-bugetare, ori, în lipsa acestora, precizarea expresă că documentele nu au fost întocmite;

b) dacă ministerul a fost solicitat să furnizeze elementele necesare întocmirii fișei financiare și, în caz afirmativ, ce a comunicat și când;

c) estimarea ministerului privind necesarul de resurse pentru implementarea Planului național de acțiune în perioada 2026–2030, defalcat pe surse – buget de stat, bugete locale, fonduri europene, Fondul pentru mediu – și pe ordonatori principali de credite implicați;

d) impactul estimat asupra bugetelor locale al obligațiilor ce revin autorităților administrației publice locale, inclusiv al procedurii de aviz consultativ, și dacă acestea au fost consultate;

e) analiza ministerului privind respectarea art. 138 alin. (5) din Constituție, inclusiv modul în care sursele generale de finanțare prevăzute de actul normativ satisfac, în opinia ministerului, cerința constituțională privind stabilirea sursei de finanțare;

f) informarea Guvernului solicitată potrivit art. 111 alin. (1) din Constituție în cazul inițiativelor legislative care implică modificarea prevederilor bugetului de stat, în forma comunicată Parlamentului.

10. Cu privire la observațiile Consiliului Economic și Social privind Fondul pentru mediu:

a) execuția, pentru fiecare dintre anii 2021–2025 și pentru semestrul I al anului 2026, a sumelor din bugetul Administrației Fondului pentru Mediu alocate pentru conservarea naturii și pentru ariile naturale protejate, în valoare absolută și ca pondere din bugetul anual, în raport cu ținta de 20% invocată de Consiliul Economic și Social;

b) situația plăților efectuate cu titlu de prime de sechestrare a carbonului pentru plantații de salcâm, cu indicarea programului, a valorii totale și a numărului de beneficiari, precum și fundamentarea științifică și juridică a eligibilității acestei specii în cadrul programului respectiv;

c) situația compensațiilor datorate proprietarilor de păduri cu funcții de protecție, cu indicarea sumelor restante și a vechimii acestora;

d) gradul de absorbție a celor 370 de milioane de euro din componenta C2 a PNRR pentru păduri și protecția biodiversității, pe ani și pe linii de finanțare, și măsurile de redresare avute în vedere;

e) temeiul legal în baza căruia tarifele colectate pentru ariile naturale protejate au fost returnate bugetului de stat, precum și cuantumul acestora pe ultimii trei ani;

f) poziția ministerului față de propunerile Consiliului Economic și Social privind un angajament financiar explicit, bugetarea multianuală a măsurilor și raportarea publică anuală, precum și motivele pentru care acestea nu au fost preluate în forma adoptată.

11. Cu privire la evaluarea de mediu:

a) copia deciziei etapei de încadrare nr. 4 din 11 mai 2026 și documentația care a stat la baza acesteia;

b) dacă amendamentele adoptate în cele două Camere modifică substanțial versiunea supusă procedurii de evaluare de mediu și, în caz afirmativ, dacă se impunea reluarea ori completarea acelei proceduri potrivit Hotărârii Guvernului nr. 1076/2004.

12. Cu privire la jalonul 31 din PNRR:

a) formularea exactă a jalonului 31, cu precizarea instrumentului juridic asumat față de Comisia Europeană pentru aprobarea Strategiei, și corespondența purtată cu Comisia Europeană în anul 2026;

b) natura juridico-financiară exactă a sumei de 972.455.220 euro, indicată în expunerea de motive drept penalitate asociată neîndeplinirii jalonului, respectiv dacă aceasta reprezintă o penalitate aplicabilă automat, o sumă susceptibilă de suspendare, o valoare aferentă unei cereri de plată ori o estimare calculată potrivit metodologiei Comisiei Europene, precum și raportul dintre această sumă și cea de peste 972,4 milioane de euro anunțată public la 23 iulie 2026 ca fonduri deblocate;

c) având în vedere că termenul asumat a fost 30 iunie 2026, iar adoptarea a intervenit în august 2026, evaluarea ministerului privind eventuala incidență asupra României a consecinței financiar-bugetare asociate jalonului, astfel cum aceasta va fi clarificată potrivit lit. b), precum și demersurile efectuate pentru evitarea acesteia;

d) dacă a fost analizată compatibilitatea formei adoptate de Parlament, inclusiv a amendamentelor privind caracterul de document de orientare, cu obligațiile asumate prin PNRR, și concluziile acestei analize;

e) evaluarea riscurilor în ipoteza în care legea face obiectul controlului de constituționalitate anterior promulgării ori al unei cereri de reexaminare.

13. Cu privire la strategia anterioară și la evaluarea ex-post:

a) raportul de evaluare a gradului de îndeplinire a obiectivelor strategiei privind biodiversitatea aferente perioadei 2014–2020 și costurile totale ale acesteia;

b) în lipsa unei asemenea evaluări, elementele obiective pe care s-a întemeiat stabilirea noilor obiective și ținte naționale.

14. Cu privire la verificările interne și externe:

a) dacă achiziția și cheltuiala în discuție au făcut obiectul unor misiuni de audit public intern sau al unor acțiuni de verificare ale Curții de Conturi a României ori ale Autorității de Audit și, în caz afirmativ, constatările și măsurile dispuse;

b) dacă, în urma aspectelor prezentate și a verificărilor interne efectuate, ministerul apreciază necesară sesizarea structurilor de audit ori a altor instituții competente și, în caz afirmativ, ce demersuri intenționează să întreprindă.

Pentru documentele și informațiile deținute de instituțiile aflate în subordinea, sub autoritatea ori în coordonarea ministerului, solicit centralizarea acestora prin grija ministerului. Pentru documentele deținute de alte autorități publice, solicit indicarea expresă a autorității deținătoare și, după caz, a demersurilor efectuate pentru obținerea lor.

Solicit comunicarea unui răspuns scris, în termenul de 15 zile prevăzut de art. 203 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaților, precum și anexarea documentelor justificative aferente fiecăruia dintre aspectele solicitate. Pentru documentele neclasificate și destinate publicității, în măsura în care acestea există în format electronic, solicit transmiterea lor și în acest format.

Documentele clasificate ori nedestinate publicității, dacă există, se transmit pe suport hârtie la sediul Parlamentului României, pe numele subsemnatului, având acces la informații clasificate în temeiul art. 7 alin. (4) lit. d) din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, cu modificările și completările ulterioare; în cuprinsul răspunsului se face doar mențiunea existenței lor.

The post Florin-Cornel POPOVICI – Întrebare – Utilizarea banilor publici pentru elaborarea Strategiei naționale pentru conservarea biodiversității 2026–2030, nefinalizarea procedurii de aprobare prin hotărâre a Guvernului după restituirea proiectului de către Consiliul Legislativ și promovarea ulterioară, pe cale parlamentară, a unui conținut normativ similar (PL-x nr. 532/2026), în condițiile avizului Consiliului Legislativ nr. 704/29.07.2026 appeared first on AUR.

Spre luarea la cunoștință: Membrii Plenului Curții de Conturi a României

De către: Florin-Cornel POPOVICI, deputat

Circumscripția electorală: nr. 37, Timiș

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebării: modul de utilizare a resurselor Fondului pentru mediu destinate conservării naturii și ariilor naturale protejate în perioada 2021–2026, în raport cu ținta de alocare de 20% invocată de Consiliul Economic și Social, precum și cheltuielile efectuate de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor pentru elaborarea Strategiei naționale pentru conservarea biodiversității 2026–2030

Stimată doamnă Președinte,

În calitate de deputat și membru al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților, în exercitarea controlului parlamentar și având în vedere raporturile constituționale ale Curții de Conturi cu Parlamentul, vă adresez prezenta întrebare privind modul de formare, administrare și întrebuințare a resurselor Fondului pentru mediu destinate conservării naturii și ariilor naturale protejate, precum și cheltuielile efectuate pentru elaborarea documentului aprobat prin legea privind Strategia națională și Planul național de acțiune pentru conservarea biodiversității 2026–2030 (PL-x nr. 532/2026).

I. Temeiul de drept

Prezenta întrebare are în vedere următoarele dispoziții:

– art. 140 alin. (1)–(3) din Constituția României, republicată, privind controlul exercitat de Curtea de Conturi asupra modului de formare, de administrare și de întrebuințare a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public, raportul anual prezentat Parlamentului, precum și controalele efectuate la cererea Camerei Deputaților sau a Senatului;

– art. 3, art. 4, art. 21, art. 28 și art. 39–40 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată, cu modificările și completările ulterioare, privind autonomia programului de activitate, controalele dispuse de Camerele Parlamentului, auditul performanței și raportarea către Parlament;

– art. 34 lit. d) și lit. i) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

– art. 202 și art. 203 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1181 din 27 noiembrie 2024, privind regimul întrebărilor scrise, inclusiv dreptul deputatului de a le adresa și în perioada în care Camera Deputaților nu este în sesiune, precum și termenul de răspuns de 15 zile;

– Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările și completările ulterioare.

II. Situația de fapt

Consiliul Economic și Social, prin avizul nr. 5188 din 30 iulie 2026, emis asupra propunerii legislative care a devenit legea privind aprobarea Strategiei naționale și a Planului național de acțiune pentru conservarea biodiversității 2026–2030, a consemnat un set de constatări care privesc direct modul de utilizare a resurselor publice și care, în opinia mea, justifică o verificare de specialitate.

Potrivit acestui aviz: deși cadrul strategic existent prevede alocarea a 20% din Fondul pentru mediu pentru natură și arii protejate, alocările reale s-au situat la cel mult 0,2% din bugetul anual al Administrației Fondului pentru Mediu, de aproximativ o sută de ori mai puțin decât ținta asumată, în condițiile în care acest buget a depășit în anul 2025 pragul de 3 miliarde de euro; programele au fost orientate constant către măsuri cu impact politic imediat, fără fundamentare științifică și fără aplicarea evaluării strategice de mediu, iar bugetul Fondului, echivalent cu aproximativ 1% din produsul intern brut, nu a făcut niciodată obiectul unei dezbateri publice reale; au fost plătite prime de sechestrare a carbonului de aproape 90 de milioane de euro pentru plantații de salcâm, specie calificată în aviz drept invazivă, în timp ce pentru pădurile naturale cu funcții de protecție nu se achită compensații de ani de zile; din cele 370 de milioane de euro disponibile prin componenta C2 a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru păduri și protecția biodiversității au fost absorbite doar 5%; iar tarifele colectate legal pentru ariile naturale protejate au fost returnate bugetului de stat, în loc să fie direcționate către măsuri concrete de conservare.

Aceste constatări nu provin dintr-o luare de poziție politică, ci dintr-un aviz al unui organ consultativ al Parlamentului și al Guvernului, consacrat de art. 141 din Constituție. Ele indică, în esență, o discrepanță semnificativă între destinația declarată a unor resurse publice și nivelul utilizării lor efective, pe o perioadă de mai mulți ani, la o entitate al cărei buget anual este comparabil ca ordin de mărime cu bugetele unor ministere.

Separat, în legătură cu același document, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) a comunicat public că studiul care a stat la baza Strategiei a costat 373.600 lei fără taxa pe valoarea adăugată și a fost finanțat din Fondul pentru mediu, în condițiile în care în minister funcționează o direcție de specialitate în domeniul biodiversității. Documentul astfel finanțat a fost pregătit spre aprobare prin hotărâre a Guvernului – proiect pentru care Consiliul Legislativ a emis Nota de restituire nr. R1852 din 22 iulie 2026 – a fost aprobat în ședința Guvernului din 23 iulie 2026, dar nu a mai fost publicat în Monitorul Oficial al României, iar un conținut normativ similar a fost ulterior promovat ca propunere legislativă înregistrată la 28 iulie 2026 și adoptată în procedură de urgență la începutul lunii august 2026.

Consiliul Fiscal, prin adresa nr. 50 din 29 iulie 2026, nu a emis opinia solicitată, constatând că nu au fost întrunite cerințele art. 15 alin. (1) din Legea nr. 69/2010 a responsabilității fiscal-bugetare, întrucât inițiativa prevede finanțarea acțiunilor din bugetul de stat, din bugetele locale, din fonduri europene, din Fondul pentru mediu și din alte surse legal constituite, fără a fi depuse fișa financiară și declarația de compatibilitate cu strategia fiscal-bugetară. Totodată, expunerea de motive arată că documentul corespunde jalonului 31 din PNRR, cu termen de îndeplinire la 30 iunie 2026 și cu o penalitate asociată de 972.455.220 euro în caz de neîndeplinire.

Față de cele de mai sus, vă solicit să comunicați, în scris, următoarele informații și documente justificative:

1. Cu privire la acțiunile deja efectuate la Administrația Fondului pentru Mediu:

a) dacă, în perioada 2021–2026, Administrația Fondului pentru Mediu a fost cuprinsă în programele anuale de activitate ale Curții de Conturi și, în caz afirmativ, tipul acțiunilor, perioadele auditate și temele abordate;

b) principalele constatări și abateri reținute, valoarea estimată a acestora, măsurile dispuse prin decizii și stadiul valorificării lor la data prezentei;

c) dacă vreuna dintre aceste acțiuni a vizat expres finanțarea conservării naturii, a ariilor naturale protejate și a biodiversității.

2. Cu privire la ținta de alocare de 20% din Fondul pentru mediu:

a) dacă respectarea acestei ținte a făcut obiectul unei verificări din partea Curții de Conturi, cu indicarea actului normativ ori a documentului programatic care o instituie;

b) în caz afirmativ, nivelul alocărilor și al plăților efective destinate conservării naturii și ariilor naturale protejate, pentru fiecare dintre anii 2021–2025, în valoare absolută și ca pondere din bugetul anual al Administrației Fondului pentru Mediu;

c) dacă a fost cuantificată diferența dintre ținta asumată și nivelul realizat și dacă aceasta a fost analizată din perspectiva principiilor economicității, eficienței și eficacității, respectiv ce constatări au fost formulate.

3. Cu privire la programele de sechestrare a carbonului:

a) dacă plățile efectuate cu titlu de prime de sechestrare a carbonului pentru plantații de salcâm au făcut obiectul unei acțiuni de verificare, cu indicarea valorii totale a plăților și a numărului de beneficiari;

b) dacă a fost analizată fundamentarea științifică și juridică a eligibilității acestei specii în cadrul programului respectiv, inclusiv în raport cu regimul aplicabil speciilor alogene, și dacă a fost reținut vreun prejudiciu;

c) dacă a fost verificată situația compensațiilor datorate proprietarilor de păduri cu funcții de protecție, respectiv cuantumul și vechimea sumelor restante.

4. Cu privire la tarifele colectate pentru ariile naturale protejate:

a) dacă modul de gestionare a acestor tarife a făcut obiectul unei verificări, cu precizarea temeiului legal în baza căruia sumele ar fi fost virate la bugetul de stat în loc să fie utilizate pentru măsuri de conservare, și a cuantumului acestora pe ultimii trei ani.

5. Cu privire la cheltuiala efectuată de minister pentru elaborarea Strategiei:

a) dacă contractul de servicii având ca obiect studiul care a stat la baza Strategiei, în valoare de 373.600 lei fără taxa pe valoarea adăugată, a făcut obiectul unei acțiuni de audit sau de control;

b) dacă finanțarea unui asemenea studiu se încadrează în categoriile de proiecte și programe care pot fi finanțate din Fondul pentru mediu potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005;

c) dacă a fost analizată economicitatea achiziției, în condițiile existenței unei direcții de specialitate proprii a ministerului, finanțată tot din fonduri publice;

d) dacă a fost analizată situația în care proiectul de hotărâre a Guvernului pentru fundamentarea căruia documentul a fost achiziționat nu a mai fost publicat și nu a intrat în vigoare, sub aspectul atingerii scopului cheltuielii, precum și regimul patrimonial al livrabilelor ulterior preluate într-o inițiativă legislativă parlamentară.

6. Cu privire la fondurile europene aferente biodiversității:

a) dacă gradul de absorbție a celor 370 de milioane de euro alocate prin componenta C2 a PNRR pentru păduri și protecția biodiversității a făcut obiectul unei acțiuni a Curții de Conturi și, în caz afirmativ, cauzele reținute pentru nivelul scăzut de absorbție;

b) dacă riscul financiar asociat neîndeplinirii jalonului 31 din PNRR, al cărui termen a fost stabilit la 30 iunie 2026, inclusiv sub aspectul sumei de 972.455.220 euro indicate în expunerea de motive drept penalitate asociată neîndeplinirii jalonului, a fost evaluat în cadrul vreunei acțiuni a Curții de Conturi ori al colaborării cu Autoritatea de Audit.

7. Cu privire la programul de activitate:

a) data la care Plenul Curții de Conturi urmează să se pronunțe asupra includerii în programul de activitate a unei acțiuni de audit al performanței, în temeiul art. 28 din Legea nr. 94/1992, având ca temă economicitatea, eficiența și eficacitatea utilizării resurselor Fondului pentru mediu destinate conservării biodiversității și ariilor naturale protejate în perioada 2021–2026;

b) în ipoteza neincluderii, considerentele care fundamentează această decizie, prin raportare la ordinul de mărime al resurselor financiare implicate și la aspectele semnalate de Consiliul Economic și Social;

c) dacă rezultatele acțiunilor deja finalizate la Administrația Fondului pentru Mediu și la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor pot fi comunicate Parlamentului, în tot sau în extras, potrivit art. 40 din Legea nr. 94/1992.

Totodată, vă solicit să dispuneți efectuarea verificărilor necesare cu privire la aspectele semnalate, prin includerea în programul de activitate a unei acțiuni având ca obiect utilizarea resurselor Fondului pentru mediu destinate conservării naturii și ariilor naturale protejate în perioada 2021–2026, precum și cheltuiala efectuată de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor pentru elaborarea Strategiei, și să comunicați Parlamentului rezultatele acestora.

Solicit comunicarea unui răspuns scris, în termenul de 15 zile prevăzut de art. 203 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaților, precum și anexarea documentelor justificative aferente fiecăruia dintre aspectele solicitate. Pentru documentele neclasificate și destinate publicității, în măsura în care acestea există în format electronic, solicit transmiterea lor și în acest format.

Documentele clasificate ori nedestinate publicității, dacă există, se transmit pe suport hârtie la sediul Parlamentului României, pe numele subsemnatului, având acces la informații clasificate în temeiul art. 7 alin. (4) lit. d) din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, cu modificările și completările ulterioare; în cuprinsul răspunsului se face doar mențiunea existenței lor.

The post Florin-Cornel POPOVICI – Întrebare – Modul de utilizare a resurselor Fondului pentru mediu destinate conservării naturii și ariilor naturale protejate în perioada 2021–2026, în raport cu ținta de alocare de 20% invocată de Consiliul Economic și Social, precum și cheltuielile efectuate de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor pentru elaborarea Strategiei naționale pentru conservarea biodiversității 2026–2030 appeared first on AUR.

Spre luarea la cunoștință: Compania Națională de Căi Ferate „CFR” S.A.; Autoritatea pentru Reformă Feroviară

De către: Florin-Cornel POPOVICI, deputat

Circumscripția electorală: nr. 37, Timiș

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)

Obiectul întrebării: modul de atribuire și de derulare a contractului „Modernizarea liniei de cale ferată Caransebeș – Timișoara – Arad”, Lotul 2: Lugoj – Timișoara Est, finanțat prin PNRR – proiect cu o valoare de aproximativ 500 milioane euro (cu TVA) – lanțul de furnizori de materiale, managementul tehnic și supervizarea lucrării, cantitățile livrate și puse în operă, stadiul lucrărilor și procedurile de atribuire

Stimate domnule Ministru,

În calitate de deputat și membru al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților, în exercitarea controlului parlamentar, vă adresez prezenta întrebare privind proiectul de modernizare a liniei de cale ferată Lugoj – Timișoara Est (Lotul 2 al obiectivului „Modernizarea liniei de cale ferată Caransebeș – Timișoara – Arad”), în lungime de 54,13 km, pentru care, potrivit informațiilor publice, contractul de proiectare și execuție a fost semnat la data de 28.11.2022, în valoare de aproximativ 1,91 miliarde lei fără TVA, cu o asociere condusă de FCC Construcción, cu finanțare din Planul Național de Redresare și Reziliență – Componenta C4 „Transport sustenabil”, cu o durată contractuală de 42 de luni (6 luni proiectare și 36 de luni execuție) și un stadiu fizic raportat public de aproximativ 75%.

Având în vedere valoarea foarte mare a fondurilor publice și europene implicate, precum și cantitățile considerabile de materiale necesare proiectului (piatră spartă, agregate minerale, traverse, șine de cale ferată, aparate de cale, elemente de catenară etc.), precum și, după caz, informațiile privind eventualele contracte conexe de achiziție a materialului rulant destinat exploatării liniei modernizate, o informare completă asupra lanțului de furnizare și a stadiului contractelor este necesară pentru exercitarea controlului parlamentar asupra utilizării acestor fonduri.

I. Temeiul de drept

Prezenta întrebare are în vedere următoarele dispoziții:

– art. 112 alin. (1) din Constituția României, republicată, privind obligația Guvernului și a celorlalte organe ale administrației publice de a răspunde la întrebările formulate de deputați;

– art. 34 lit. d) și lit. i) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, privind dreptul deputatului de a pune întrebări și de a face interpelări, precum și dreptul de control parlamentar sub toate formele de exercitare a acestuia;

– art. 198, art. 199 alin. (3) și art. 202–203 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat în Monitorul Oficial nr. 1181 din 27 noiembrie 2024, privind regimul întrebărilor scrise și termenul de răspuns;

– art. 212 și art. 213 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, privind dreptul deputaților de a solicita și de a obține informațiile și documentele necesare exercitării mandatului parlamentar.

Față de cele de mai sus, vă solicit respectuos să comunicați, în scris, următoarele:

1. Cu privire la atribuirea contractului:

a) denumirea completă a asocierii câștigătoare, componența acesteia (lider și membri, cu cotele de participare), precum și subcontractanții declarați la ofertare și cei aprobați ulterior, cu activitățile fiecăruia;

b) procedura de atribuire aplicată (tipul procedurii, numărul anunțului de participare din SEAP/SICAP, numărul de oferte depuse, ofertele respinse și motivele respingerii, contestațiile formulate și soluțiile pronunțate);

c) valoarea contractului la semnare și valoarea actualizată la zi, cu indicarea tuturor actelor adiționale încheiate (număr, dată, obiect, impact valoric) și a temeiului fiecărei ajustări de preț;

d) structura finanțării (PNRR, buget de stat, TVA) și sumele efectiv decontate până în prezent din fiecare sursă;

e) cu privire la subcontractanți: lista completă a subcontractanților declarați la ofertare și a celor aprobați pe parcursul execuției (denumire, CUI), activitățile și valorile subcontractate de fiecare, dacă pentru fiecare subcontractant au fost verificate motivele de excludere prevăzute de legislația achizițiilor publice/sectoriale, plățile directe efectuate către subcontractanți (dacă este cazul), precum și dacă furnizarea de materiale a fost calificată, în cadrul contractului, drept subcontractare sau drept simplă furnizare, cu indicarea criteriilor aplicate.

2. Cu privire la furnizorii de materiale:

a) lista completă a furnizorilor de materiale aprobați (de către Inginer/Supervizor sau, după caz, de către beneficiar) în cadrul contractului, pentru fiecare categorie principală de materiale: piatră spartă pentru prisma de balastare, agregate minerale (balast, nisip, piatră spartă pentru terasamente și betoane), traverse de cale ferată, șine de cale ferată, aparate de cale, elemente de suprastructură și catenară, betoane și oțel-beton;

b) pentru fiecare furnizor: denumirea, CUI-ul, materialul furnizat și calitatea în care livrează (producător sau intermediar/distribuitor); totodată, în baza documentelor depuse spre aprobare în cadrul contractului, să se indice, pentru fiecare furnizor, data și părțile contractului de furnizare ori ale documentului comercial în baza căruia acesta a fost aprobat;

c) pentru agregatele minerale și piatra spartă: sursa de proveniență a materialului (denumirea carierei/balastierei/gropii de împrumut, localizarea, titularul licenței sau permisului de exploatare emis de A.N.R.M.P.S.G. și CUI-ul acestuia), precum și documentele de atestare a conformității (certificate de conformitate a controlului producției în fabrică, declarații de performanță) pentru fiecare sursă;

d) pentru fiecare furnizor și pentru fiecare sursă de materiale aprobată în cadrul contractului: actul (avizul, aprobarea, procesul-verbal, minuta sau orice alt document echivalent) prin care Inginerul/Supervizorul ori beneficiarul a aprobat utilizarea respectivului furnizor sau a respectivei surse, cu indicarea datei și a numărului documentului, precum și transmiterea unei copii a acestuia.

3. Cu privire la managementul tehnic al lucrării și dirigenția de șantier:

a) cine asigură managementul tehnic al lucrării, respectiv serviciile de consultanță/supervizare (Inginer/Supervizor): denumirea operatorului economic sau a asocierii (lider și membri, cu cotele de participare), CUI-ul, contractul de servicii încheiat (număr, dată, valoare inițială și actualizată, durata), procedura de atribuire aplicată și eventualele acte adiționale;

b) lista diriginților de șantier autorizați I.S.C. desemnați pentru acest obiectiv, pe specialități (infrastructură și suprastructură de cale ferată, lucrări de artă, instalații), cu numărul autorizațiilor, precum și responsabilii tehnici cu execuția atestați, desemnați de antreprenor, cu indicarea specialității pentru care sunt atestați;

c) numărul rapoartelor de progres și al rapoartelor de neconformitate întocmite de Inginer/Supervizor până în prezent, neconformitățile majore constatate și măsurile dispuse, cu transmiterea de copii ale rapoartelor privind neconformitățile majore;

d) procedura și criteriile pe baza cărora Inginerul/Supervizorul aprobă furnizorii și sursele de materiale, documentele solicitate în acest scop și dacă vreo propunere de furnizor a fost respinsă, cu motivele respingerii.

4. Cu privire la materialul rulant:

a) dacă proiectul include sau este conex cu achiziții de material rulant (inclusiv prin Autoritatea pentru Reformă Feroviară, din PNRR ori alte programe) destinat circulației pe linia modernizată Timișoara – Lugoj;

b) în caz afirmativ: furnizorii de material rulant, contractele încheiate (părți, dată, valoare, procedura de atribuire), stadiul livrărilor și graficul de livrare rămas.

5. Cu privire la cantitățile de materiale:

a) cantitățile contractate, cantitățile livrate în șantier și cantitățile efectiv puse în operă și recepționate, la zi, pentru fiecare categorie principală de materiale (piatră spartă/balast, agregate pentru terasamente, traverse, șine, aparate de cale, betoane), cu perioadele de livrare;

b) explicarea eventualelor diferențe dintre cantitățile livrate și cele puse în operă, precum și modul în care beneficiarul verifică aceste cantități (măsurători topografice, atașamente, laboratoare de șantier);

c) prețurile unitare utilizate la decontare, potrivit listelor de cantități și situațiilor de lucrări, pentru principalele materiale (piatră spartă, balast, traverse, șine), și modul de raportare a acestora la prețurile pieței.

6. Cu privire la stadiul lucrărilor:

a) stadiul fizic (procentual, pe obiecte: linie curentă, stații, poduri și podețe, instalații ERTMS/catenară) și stadiul valoric (sume decontate) la zi;

b) certificatele interimare de plată emise (număr, perioadă, valoare), valoarea certificatelor sau a sumelor respinse ori diminuate de Inginer/Supervizor, precum și cererile de plată/rambursare depuse pentru finanțarea din PNRR;

c) termenul contractual de finalizare, termenul estimat în prezent, cauzele eventualelor întârzieri și penalitățile aplicate sau în curs de aplicare;

d) riscul de pierdere a finanțării PNRR în cazul nefinalizării la termen și măsurile dispuse de minister pentru evitarea acestuia.

7. Cu privire la verificări și trasabilitate:

a) modul în care C.F.R. S.A. și Inginerul/Supervizorul verifică proveniența, trasabilitatea și calitatea materialelor puse în operă (teste de laborator, rapoarte de neconformitate, materiale refuzate);

b) dacă s-a verificat că furnizorii de agregate minerale dețin licențe/permise de exploatare valabile și certificări de producător conforme Regulamentului (UE) nr. 305/2011, iar în caz contrar, măsurile dispuse;

c) dacă la nivelul ministerului, al C.F.R. S.A. ori al organismelor de control au fost înregistrate sesizări, nereguli sau suspiciuni de fraudă în legătură cu acest contract și, în caz afirmativ, măsurile dispuse, cu indicarea instituției care a efectuat fiecare verificare, a actului prin care aceasta a fost dispusă și a stadiului măsurilor dispuse, inclusiv eventualele sesizări transmise D.L.A.F., O.L.A.F. sau Parchetului European potrivit art. 8 din O.U.G. nr. 66/2011.

Solicit comunicarea unui răspuns scris, în termenul prevăzut de Regulamentul Camerei Deputaților, precum și anexarea copiilor tuturor documentelor aflate la nivelul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, al Companiei Naționale de Căi Ferate „C.F.R.” S.A. ori al Autorității pentru Reformă Feroviară care fundamentează răspunsul la fiecare dintre aspectele solicitate, inclusiv anexele, situațiile centralizatoare și documentele la care răspunsul face trimitere. 

Totodată, solicit transmiterea, fără ca enumerarea de mai jos să aibă caracter limitativ, a următoarelor documente: extrasele din contract și din actele adiționale, lista furnizorilor aprobați, situațiile privind cantitățile de materiale contractate, livrate și puse în operă, certificatele și declarațiile de conformitate, precum și orice alte documente justificative aferente aspectelor solicitate.

The post Florin-Cornel POPOVICI – Întrebare – modul de atribuire și de derulare a contractului „Modernizarea liniei de cale ferată Caransebeș – Timișoara – Arad”, Lotul 2: Lugoj – Timișoara Est, finanțat prin PNRR – proiect cu o valoare de aproximativ 500 milioane euro (cu TVA) – lanțul de furnizori de materiale, managementul tehnic și supervizarea lucrării, cantitățile livrate și puse în operă, stadiul lucrărilor și procedurile de atribuire appeared first on AUR.

Spre luarea la cunoștință: Membrii Plenului Curții de Conturi a României

De către: Florin-Cornel POPOVICI, deputat

Circumscripția electorală: nr. 37, Timiș

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebării: verificarea condițiilor statutare de vechime în specialitate la numirile în funcțiile de conducere, inclusiv la numirile temporare cu delegație (art. 7 alin. (2) și art. 23 alin. (1) din Statutul auditorului public extern)

Stimată doamnă Președinte,

În calitate de deputat și membru al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților, în exercitarea controlului parlamentar și având în vedere raporturile constituționale ale Curții de Conturi cu Parlamentul, vă adresez prezenta întrebare privind verificarea condițiilor statutare de vechime în specialitate la numirile în funcțiile de conducere, întrucât documentele publice relevă că, ulterior concursului organizat în august 2017, funcțiile de conducere au fost ocupate prin numiri temporare succesive, cu delegație și cazuri semnalate public de numiri ale unor persoane cu vechime redusă în specialitate sau în instituție.

I. Temeiul de drept

Prezenta întrebare are în vedere următoarele dispoziții:

– art. 140 din Constituția României, care consacră statutul constituțional al Curții de Conturi și raporturile acesteia cu Parlamentul, inclusiv obligația de a prezenta anual Parlamentului raportul asupra conturilor de gestiune ale bugetului public național;

– art. 34 lit. d) și lit. i) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, privind dreptul deputatului de a pune întrebări și de a face interpelări, precum și dreptul de control parlamentar sub toate formele de exercitare a acestuia;

– art. 198, art. 199 alin. (3) și art. 202–203 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat în Monitorul Oficial nr. 1181 din 27 noiembrie 2024, privind regimul întrebărilor scrise și termenul de răspuns;

– art. 212 și art. 213 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, privind dreptul deputaților de a solicita și de a obține informațiile și documentele necesare exercitării mandatului parlamentar.

Statutul auditorului public extern, aprobat de Plen în temeiul art. 58 lit. k) din Legea nr. 94/1992 și publicat pe pagina de internet a instituției, condiționează la art. 7 alin. (2) ocuparea funcțiilor de conducere de praguri precise de vechime în specialitate: minimum 10 ani pentru director, 8 ani pentru director adjunct, 7 ani pentru șef serviciu/șef oficiu regional de audit și 6 ani pentru șef birou. Potrivit art. 23 alin. (1) din același Statut, exercitarea cu caracter temporar a unei funcții de conducere se realizează prin promovarea temporară a unui auditor public extern „care îndeplinește condițiile specifice pentru ocuparea acestei funcții” — condițiile de vechime fiind, așadar, obligatorii inclusiv în cazul delegațiilor.

Din documente publice rezultă că ultimul concurs pentru funcțiile de director și director adjunct a fost organizat în august 2017, funcțiile fiind ocupate de atunci prin numiri temporare succesive, iar în spațiul public au fost semnalate cazuri de numiri în funcții de conducere ale unor persoane cu vechime redusă în specialitate sau în instituție.

Față de cele de mai sus, vă solicit să comunicați, în scris, următoarele informații și documente justificative:

1. Cu privire la ansamblul numirilor în funcții de conducere efectuate începând cu 1 ianuarie 2018:

a) situația centralizată a numirilor (inclusiv temporare, cu delegație) în funcțiile de director, director adjunct, șef serviciu/șef oficiu regional de audit și șef birou, cu indicarea, pentru fiecare numire: data, structura, vechimea în specialitate reținută la data numirii și modul de calcul al acesteia;

b) documentele din care rezultă verificarea condiției de vechime prevăzute de art. 7 alin. (2) din Statut, în copie sau în extras comunicabil, în măsura în care nu conțin informații clasificate;

2. Cu privire la numirea în funcția de director adjunct al Camerei de Conturi Cluj (2022):

a) vechimea în specialitate reținută la data numirii și modul concret de calcul al acesteia;

b) în măsura în care în calcul a fost valorificată vechime din activități anterioare angajării în instituție (de exemplu, activitatea de avocatură), temeiul juridic al asimilării acestei vechimi cu vechimea în specialitate cerută de art. 7 alin. (2) lit. b) din Statut;

3. Cu privire la propunerea de numire în funcția de director adjunct al Camerei de Conturi Constanța (HP nr. 1431/29.12.2025):

a) vechimea în specialitate și vechimea în cadrul Curții de Conturi ale persoanei propuse, la data propunerii, și documentele de verificare a condiției statutare;

4. Cu privire la situațiile de neconformitate:

a) dacă, în urma verificărilor proprii, au fost identificate numiri în funcții de conducere efectuate fără îndeplinirea condiției de vechime prevăzute de art. 7 alin. (2) din Statut și, în caz afirmativ, măsurile dispuse.

Solicit comunicarea unui răspuns scris, în termenul prevăzut de Regulamentul Camerei Deputaților, precum și anexarea documentelor justificative aferente fiecăruia dintre aspectele solicitate. 

În măsura în care acestea există în format electronic, solicit transmiterea lor și în format electronic.

The post Florin-Cornel POPOVICI – Întrebare – verificarea condițiilor statutare de vechime în specialitate la numirile în funcțiile de conducere, inclusiv la numirile temporare cu delegație (art. 7 alin. (2) și art. 23 alin. (1) din Statutul auditorului public extern) appeared first on AUR.

Spre luarea la cunoștință: Membrii Plenului Curții de Conturi a României

De către: Florin-Cornel POPOVICI, deputat

Circumscripția electorală: nr. 37, Timiș

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebării: dimensionarea structurilor organizatorice centrale ale Curții de Conturi în raport cu normele de constituire aplicabile administrației publice și costurile aferente funcțiilor de conducere

Stimată doamnă Președinte,

În calitate de deputat și membru al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților, în exercitarea controlului parlamentar și având în vedere raporturile constituționale ale Curții de Conturi cu Parlamentul, vă adresez prezenta întrebare privind dimensionarea structurilor organizatorice centrale ale instituției și costurile aferente funcțiilor de conducere, întrucât analiza documentară a structurii organizatorice relevă direcții al căror personal de execuție se situează sub pragurile minime prevăzute pentru constituirea structurilor din administrația publică, precum și o pondere ridicată a funcțiilor de conducere în raport cu posturile de execuție.

1. Temeiul de drept

Prezenta întrebare are în vedere următoarele dispoziții:

– art. 140 din Constituția României, care consacră statutul constituțional al Curții de Conturi și raporturile acesteia cu Parlamentul, inclusiv obligația de a prezenta anual Parlamentului raportul asupra conturilor de gestiune ale bugetului public național;

– art. 34 lit. d) și lit. i) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, privind dreptul deputatului de a pune întrebări și de a face interpelări, precum și dreptul de control parlamentar sub toate formele de exercitare a acestuia;

– art. 198, art. 199 alin. (3) și art. 202–203 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat în Monitorul Oficial nr. 1181 din 27 noiembrie 2024, privind regimul întrebărilor scrise și termenul de răspuns;

– art. 212 și art. 213 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, privind dreptul deputaților de a solicita și de a obține informațiile și documentele necesare exercitării mandatului parlamentar.

Din analiza structurii organizatorice la nivel central rezultă că, în cadrul direcțiilor din cele 12 departamente, numărul posturilor de execuție se situează, în toate direcțiile analizate, sub pragurile minime de constituire prevăzute pentru structurile din administrația publică prin Legea nr. 296/2023 (minimum 10 posturi pentru un serviciu, minimum 20 pentru o direcție, pondere maximă de 8% a funcțiilor de conducere), norme de la care Curtea de Conturi este exceptată. Există direcții cu câte un post de director și un post de director adjunct la cinci sau șase posturi de execuție, precum și direcții în cadrul cărora funcționează câte două posturi de director și două de director adjunct la zece posturi de execuție.

Instituția supremă de audit verifică respectarea normelor de structură și de disciplină bugetară la toate entitățile auditate, iar INTOSAI-P 12 — publicat de Curte în traducere oficială — îi cere să fie o organizație model, care conduce prin puterea exemplului.

Față de cele de mai sus, vă solicit să comunicați, în scris, următoarele informații și documente justificative:

1. Cu privire la structura organizatorică în vigoare:

a) statul de funcții al structurilor centrale, pe departamente și direcții, cu numărul posturilor de conducere și de execuție, aprobate și ocupate, în extras comunicabil;

b) numărul total al funcțiilor de conducere la nivelul întregii instituții (central și teritorial) și ponderea acestora în totalul posturilor ocupate;

2. Cu privire la justificarea dimensionării:

a) justificarea menținerii direcțiilor al căror personal de execuție se situează sub pragurile de constituire prevăzute de Legea nr. 296/2023 pentru administrația publică, cu indicarea actelor prin care Plenul a analizat această situație;

b) justificarea situațiilor în care în cadrul aceleiași direcții funcționează câte două posturi de director și două posturi de director adjunct;

3. Cu privire la costuri:

a) costul salarial anual al funcțiilor de conducere din structurile centrale, pentru anii 2023–2026 — cu precizarea că solicitarea vizează costul distinct al funcțiilor de conducere, iar nu cheltuielile totale de personal reflectate agregat în execuția bugetară;

b) dacă Plenul a analizat redimensionarea structurilor în acord cu INTOSAI-P 12 (instituția supremă de audit ca organizație model) și, sub aspectul justificării și publicării deciziilor de organizare, cu INTOSAI-P 20 și, în caz afirmativ, actul prin care s-a dispus sau s-a respins această măsură.

The post  Florin-Cornel POPOVICI – Întrebare – dimensionarea structurilor organizatorice centrale ale Curții de Conturi în raport cu normele de constituire aplicabile administrației publice și costurile aferente funcțiilor de conducere appeared first on AUR.

Spre luarea la cunoștință: Membrii Plenului Curții de Conturi a României

De către: Florin-Cornel POPOVICI, deputat

Circumscripția electorală: nr. 37, Timiș

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebării: funcționarea Comitetului de etică al Curții de Conturi și stadiul alinierii normelor interne la cadrul INTOSAI publicat de instituție în traducere oficială (ISSAI 130, ISSAI 140 ed. 2025, INTOSAI-P 20)

Stimată doamnă Președinte,

În calitate de deputat și membru al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților, în exercitarea controlului parlamentar și având în vedere raporturile constituționale ale Curții de Conturi cu Parlamentul, vă adresez prezenta întrebare privind funcționarea Comitetului de etică al instituției și stadiul alinierii normelor interne la cadrul profesional INTOSAI, întrucât documentele publice ale Curții de Conturi relevă existența unor obligații periodice de raportare în materia eticii și integrității, precum și publicarea, în traducere oficială, a standardelor și principiilor INTOSAI relevante pentru etică, managementul calității, transparență și responsabilitate.

I. Temeiul de drept

Prezenta întrebare are în vedere următoarele dispoziții:

– art. 140 din Constituția României, care consacră statutul constituțional al Curții de Conturi și raporturile acesteia cu Parlamentul, inclusiv obligația de a prezenta anual Parlamentului raportul asupra conturilor de gestiune ale bugetului public național;

– art. 34 lit. d) și lit. i) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, privind dreptul deputatului de a pune întrebări și de a face interpelări, precum și dreptul de control parlamentar sub toate formele de exercitare a acestuia;

– art. 198, art. 199 alin. (3) și art. 202–203 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat în Monitorul Oficial nr. 1181 din 27 noiembrie 2024, privind regimul întrebărilor scrise și termenul de răspuns;

– art. 212 și art. 213 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, privind dreptul deputaților de a solicita și de a obține informațiile și documentele necesare exercitării mandatului parlamentar.

Codul de conduită etică și profesională a personalului Curții de Conturi, în forma actualizată publicată în anul 2019, instituie obligații documentare precise: structurile centrale și camerele de conturi transmit lunar Comitetului de etică informări pe probleme etice, departamentele depun informări trimestriale, iar Comitetul de etică centralizează trimestrial datele privind etica și integritatea. Totodată, Curtea de Conturi a publicat pe pagina proprie traducerile oficiale în limba română ale cadrului INTOSAI de declarații profesionale, între care ISSAI 130 — Codul etic (ed. 2019, care introduce cerințe exprese la nivel de instituție), ISSAI 140 — Managementul calității pentru SAI (ed. 2025) și INTOSAI-P 20 — Principiile de transparență și responsabilitate, al cărui Principiu 3 cere ca sistemul de asigurare a calității să fie supus periodic unei evaluări independente.

Codul de conduită din 2019 a fost elaborat, potrivit propriului preambul, având în vedere „recomandările cuprinse în Codul de conduită etică al INTOSAI, care, în respectul principiilor adoptate la Congresul de la Lima din anul 1977, s-a constituit ca un fundament pentru codurile instituțiilor supreme de audit” — versiune anterioară restructurării ISSAI 130 din 2019, iar manualele de audit și ghidul de eșantionare în vigoare datează din anul 2023, anterior ediției 2025 a ISSAI 140 — împrejurare care nu implică, prin ea însăși, o neconformitate, dar care justifică întrebarea privind stadiul alinierii.

Față de cele de mai sus, vă solicit să comunicați, în scris, următoarele informații și documente justificative:

1. Cu privire la activitatea Comitetului de etică (2019–2026):

a) situația centralizată, pe ani, a informărilor lunare și trimestriale primite de Comitetul de etică, cu numărul problemelor de etică semnalate și măsurile dispuse;

b) centralizările trimestriale întocmite de Comitetul de etică, în copie sau în extras comunicabil, în măsura în care nu conțin date cu caracter personal nesusceptibile de anonimizare;

2. Cu privire la alinierea normelor interne de etică:

a) stadiul actualizării Codului de conduită etică și profesională în raport cu arhitectura ISSAI 130 (ed. 2019), inclusiv existența unui proiect de act intern și calendarul adoptării, dacă este cazul;

3. Cu privire la managementul calității:

a) stadiul alinierii sistemului de management al calității și a manualelor de audit la ISSAI 140 (ed. 2025), inclusiv calendarul de revizuire, dacă există;

b) dacă, începând cu anul 2018, sistemul de asigurare a calității activității de audit a fost supus vreunei evaluări independente sau evaluări inter pares (peer review) și, în caz afirmativ, transmiterea raportului de evaluare, în copie sau în extras comunicabil.

Solicit comunicarea unui răspuns scris, în termenul prevăzut de Regulamentul Camerei Deputaților, precum și anexarea documentelor justificative aferente fiecăruia dintre aspectele solicitate. 

The post Florin-Cornel POPOVICI – Întrebare – funcționarea Comitetului de etică al Curții de Conturi și stadiul alinierii normelor interne la cadrul INTOSAI publicat de instituție în traducere oficială (ISSAI 130, ISSAI 140 ed. 2025, INTOSAI-P 20) appeared first on AUR.

Spre luarea la cunoștință: Compania Națională de Căi Ferate „CFR” S.A.; Autoritatea pentru Reformă Feroviară

De către: Florin-Cornel POPOVICI, deputat

Circumscripția electorală: nr. 37, Timiș

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)

Obiectul întrebării: modul de atribuire și de derulare a contractului „Modernizarea liniei de cale ferată Caransebeș – Timișoara – Arad”, Lotul 2: Lugoj – Timișoara Est, finanțat prin PNRR – proiect cu o valoare de aproximativ 500 milioane euro (cu TVA) – lanțul de furnizori de materiale, managementul tehnic și supervizarea lucrării, cantitățile livrate și puse în operă, stadiul lucrărilor și procedurile de atribuire

Stimate domnule Ministru,

În calitate de deputat și membru al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților, în exercitarea controlului parlamentar, vă adresez prezenta întrebare privind proiectul de modernizare a liniei de cale ferată Lugoj – Timișoara Est (Lotul 2 al obiectivului „Modernizarea liniei de cale ferată Caransebeș – Timișoara – Arad”), în lungime de 54,13 km, pentru care, potrivit informațiilor publice, contractul de proiectare și execuție a fost semnat la data de 28.11.2022, în valoare de aproximativ 1,91 miliarde lei fără TVA, cu o asociere condusă de FCC Construcción, cu finanțare din Planul Național de Redresare și Reziliență – Componenta C4 „Transport sustenabil”, cu o durată contractuală de 42 de luni (6 luni proiectare și 36 de luni execuție) și un stadiu fizic raportat public de aproximativ 75%.

Având în vedere valoarea foarte mare a fondurilor publice și europene implicate, precum și cantitățile considerabile de materiale necesare proiectului (piatră spartă, agregate minerale, traverse, șine de cale ferată, aparate de cale, elemente de catenară etc.), precum și, după caz, informațiile privind eventualele contracte conexe de achiziție a materialului rulant destinat exploatării liniei modernizate, o informare completă asupra lanțului de furnizare și a stadiului contractelor este necesară pentru exercitarea controlului parlamentar asupra utilizării acestor fonduri.

I. Temeiul de drept

Prezenta întrebare are în vedere următoarele dispoziții:

– art. 112 alin. (1) din Constituția României, republicată, privind obligația Guvernului și a celorlalte organe ale administrației publice de a răspunde la întrebările formulate de deputați;

– art. 34 lit. d) și lit. i) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, privind dreptul deputatului de a pune întrebări și de a face interpelări, precum și dreptul de control parlamentar sub toate formele de exercitare a acestuia;

– art. 198, art. 199 alin. (3) și art. 202–203 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat în Monitorul Oficial nr. 1181 din 27 noiembrie 2024, privind regimul întrebărilor scrise și termenul de răspuns;

– art. 212 și art. 213 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, privind dreptul deputaților de a solicita și de a obține informațiile și documentele necesare exercitării mandatului parlamentar.

Față de cele de mai sus, vă solicit respectuos să comunicați, în scris, următoarele:

1. Cu privire la atribuirea contractului:

a) denumirea completă a asocierii câștigătoare, componența acesteia (lider și membri, cu cotele de participare), precum și subcontractanții declarați la ofertare și cei aprobați ulterior, cu activitățile fiecăruia;

b) procedura de atribuire aplicată (tipul procedurii, numărul anunțului de participare din SEAP/SICAP, numărul de oferte depuse, ofertele respinse și motivele respingerii, contestațiile formulate și soluțiile pronunțate);

c) valoarea contractului la semnare și valoarea actualizată la zi, cu indicarea tuturor actelor adiționale încheiate (număr, dată, obiect, impact valoric) și a temeiului fiecărei ajustări de preț;

d) structura finanțării (PNRR, buget de stat, TVA) și sumele efectiv decontate până în prezent din fiecare sursă;

e) cu privire la subcontractanți: lista completă a subcontractanților declarați la ofertare și a celor aprobați pe parcursul execuției (denumire, CUI), activitățile și valorile subcontractate de fiecare, dacă pentru fiecare subcontractant au fost verificate motivele de excludere prevăzute de legislația achizițiilor publice/sectoriale, plățile directe efectuate către subcontractanți (dacă este cazul), precum și dacă furnizarea de materiale a fost calificată, în cadrul contractului, drept subcontractare sau drept simplă furnizare, cu indicarea criteriilor aplicate.

2. Cu privire la furnizorii de materiale:

a) lista completă a furnizorilor de materiale aprobați (de către Inginer/Supervizor sau, după caz, de către beneficiar) în cadrul contractului, pentru fiecare categorie principală de materiale: piatră spartă pentru prisma de balastare, agregate minerale (balast, nisip, piatră spartă pentru terasamente și betoane), traverse de cale ferată, șine de cale ferată, aparate de cale, elemente de suprastructură și catenară, betoane și oțel-beton;

b) pentru fiecare furnizor: denumirea, CUI-ul, materialul furnizat și calitatea în care livrează (producător sau intermediar/distribuitor); totodată, în baza documentelor depuse spre aprobare în cadrul contractului, să se indice, pentru fiecare furnizor, data și părțile contractului de furnizare ori ale documentului comercial în baza căruia acesta a fost aprobat;

c) pentru agregatele minerale și piatra spartă: sursa de proveniență a materialului (denumirea carierei/balastierei/gropii de împrumut, localizarea, titularul licenței sau permisului de exploatare emis de A.N.R.M.P.S.G. și CUI-ul acestuia), precum și documentele de atestare a conformității (certificate de conformitate a controlului producției în fabrică, declarații de performanță) pentru fiecare sursă;

d) pentru fiecare furnizor și pentru fiecare sursă de materiale aprobată în cadrul contractului: actul (avizul, aprobarea, procesul-verbal, minuta sau orice alt document echivalent) prin care Inginerul/Supervizorul ori beneficiarul a aprobat utilizarea respectivului furnizor sau a respectivei surse, cu indicarea datei și a numărului documentului, precum și transmiterea unei copii a acestuia.

3. Cu privire la managementul tehnic al lucrării și dirigenția de șantier:

a) cine asigură managementul tehnic al lucrării, respectiv serviciile de consultanță/supervizare (Inginer/Supervizor): denumirea operatorului economic sau a asocierii (lider și membri, cu cotele de participare), CUI-ul, contractul de servicii încheiat (număr, dată, valoare inițială și actualizată, durata), procedura de atribuire aplicată și eventualele acte adiționale;

b) lista diriginților de șantier autorizați I.S.C. desemnați pentru acest obiectiv, pe specialități (infrastructură și suprastructură de cale ferată, lucrări de artă, instalații), cu numărul autorizațiilor, precum și responsabilii tehnici cu execuția atestați, desemnați de antreprenor, cu indicarea specialității pentru care sunt atestați;

c) numărul rapoartelor de progres și al rapoartelor de neconformitate întocmite de Inginer/Supervizor până în prezent, neconformitățile majore constatate și măsurile dispuse, cu transmiterea de copii ale rapoartelor privind neconformitățile majore;

d) procedura și criteriile pe baza cărora Inginerul/Supervizorul aprobă furnizorii și sursele de materiale, documentele solicitate în acest scop și dacă vreo propunere de furnizor a fost respinsă, cu motivele respingerii.

4. Cu privire la materialul rulant:

a) dacă proiectul include sau este conex cu achiziții de material rulant (inclusiv prin Autoritatea pentru Reformă Feroviară, din PNRR ori alte programe) destinat circulației pe linia modernizată Timișoara – Lugoj;

b) în caz afirmativ: furnizorii de material rulant, contractele încheiate (părți, dată, valoare, procedura de atribuire), stadiul livrărilor și graficul de livrare rămas.

5. Cu privire la cantitățile de materiale:

a) cantitățile contractate, cantitățile livrate în șantier și cantitățile efectiv puse în operă și recepționate, la zi, pentru fiecare categorie principală de materiale (piatră spartă/balast, agregate pentru terasamente, traverse, șine, aparate de cale, betoane), cu perioadele de livrare;

b) explicarea eventualelor diferențe dintre cantitățile livrate și cele puse în operă, precum și modul în care beneficiarul verifică aceste cantități (măsurători topografice, atașamente, laboratoare de șantier);

c) prețurile unitare utilizate la decontare, potrivit listelor de cantități și situațiilor de lucrări, pentru principalele materiale (piatră spartă, balast, traverse, șine), și modul de raportare a acestora la prețurile pieței.

6. Cu privire la stadiul lucrărilor:

a) stadiul fizic (procentual, pe obiecte: linie curentă, stații, poduri și podețe, instalații ERTMS/catenară) și stadiul valoric (sume decontate) la zi;

b) certificatele interimare de plată emise (număr, perioadă, valoare), valoarea certificatelor sau a sumelor respinse ori diminuate de Inginer/Supervizor, precum și cererile de plată/rambursare depuse pentru finanțarea din PNRR;

c) termenul contractual de finalizare, termenul estimat în prezent, cauzele eventualelor întârzieri și penalitățile aplicate sau în curs de aplicare;

d) riscul de pierdere a finanțării PNRR în cazul nefinalizării la termen și măsurile dispuse de minister pentru evitarea acestuia.

7. Cu privire la verificări și trasabilitate:

a) modul în care C.F.R. S.A. și Inginerul/Supervizorul verifică proveniența, trasabilitatea și calitatea materialelor puse în operă (teste de laborator, rapoarte de neconformitate, materiale refuzate);

b) dacă s-a verificat că furnizorii de agregate minerale dețin licențe/permise de exploatare valabile și certificări de producător conforme Regulamentului (UE) nr. 305/2011, iar în caz contrar, măsurile dispuse;

c) dacă la nivelul ministerului, al C.F.R. S.A. ori al organismelor de control au fost înregistrate sesizări, nereguli sau suspiciuni de fraudă în legătură cu acest contract și, în caz afirmativ, măsurile dispuse, cu indicarea instituției care a efectuat fiecare verificare, a actului prin care aceasta a fost dispusă și a stadiului măsurilor dispuse, inclusiv eventualele sesizări transmise D.L.A.F., O.L.A.F. sau Parchetului European potrivit art. 8 din O.U.G. nr. 66/2011.

Solicit comunicarea unui răspuns scris, în termenul prevăzut de Regulamentul Camerei Deputaților, precum și anexarea copiilor tuturor documentelor aflate la nivelul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, al Companiei Naționale de Căi Ferate „C.F.R.” S.A. ori al Autorității pentru Reformă Feroviară care fundamentează răspunsul la fiecare dintre aspectele solicitate, inclusiv anexele, situațiile centralizatoare și documentele la care răspunsul face trimitere. 

Totodată, solicit transmiterea, fără ca enumerarea de mai jos să aibă caracter limitativ, a următoarelor documente: extrasele din contract și din actele adiționale, lista furnizorilor aprobați, situațiile privind cantitățile de materiale contractate, livrate și puse în operă, certificatele și declarațiile de conformitate, precum și orice alte documente justificative aferente aspectelor solicitate.

În măsura în care aceste documente există în format electronic, solicit transmiterea lor și în format electronic.

The post Florin-Cornel POPOVICI – Întrebare – Modul de atribuire și de derulare a contractului „Modernizarea liniei de cale ferată Caransebeș – Timișoara – Arad”, Lotul 2: Lugoj – Timișoara Est, finanțat prin PNRR appeared first on AUR.

Spre luarea la cunoștință: Membrii Plenului Curții de Conturi a României

De către: Florin-Cornel POPOVICI, deputat

Circumscripția electorală: nr. 37, Timiș

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebării: verificarea condițiilor statutare de vechime în specialitate la numirile în funcțiile de conducere, inclusiv la numirile temporare cu delegație (art. 7 alin. (2) și art. 23 alin. (1) din Statutul auditorului public extern)

Stimată doamnă Președinte,

În calitate de deputat și membru al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților, în exercitarea controlului parlamentar și având în vedere raporturile constituționale ale Curții de Conturi cu Parlamentul, vă adresez prezenta întrebare privind verificarea condițiilor statutare de vechime în specialitate la numirile în funcțiile de conducere, întrucât documentele publice relevă că, ulterior concursului organizat în august 2017, funcțiile de conducere au fost ocupate prin numiri temporare succesive, cu delegație și cazuri semnalate public de numiri ale unor persoane cu vechime redusă în specialitate sau în instituție.

I. Temeiul de drept

Prezenta întrebare are în vedere următoarele dispoziții:

– art. 140 din Constituția României, care consacră statutul constituțional al Curții de Conturi și raporturile acesteia cu Parlamentul, inclusiv obligația de a prezenta anual Parlamentului raportul asupra conturilor de gestiune ale bugetului public național;

– art. 34 lit. d) și lit. i) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, privind dreptul deputatului de a pune întrebări și de a face interpelări, precum și dreptul de control parlamentar sub toate formele de exercitare a acestuia;

– art. 198, art. 199 alin. (3) și art. 202–203 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat în Monitorul Oficial nr. 1181 din 27 noiembrie 2024, privind regimul întrebărilor scrise și termenul de răspuns;

– art. 212 și art. 213 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, privind dreptul deputaților de a solicita și de a obține informațiile și documentele necesare exercitării mandatului parlamentar.

Statutul auditorului public extern, aprobat de Plen în temeiul art. 58 lit. k) din Legea nr. 94/1992 și publicat pe pagina de internet a instituției, condiționează la art. 7 alin. (2) ocuparea funcțiilor de conducere de praguri precise de vechime în specialitate: minimum 10 ani pentru director, 8 ani pentru director adjunct, 7 ani pentru șef serviciu/șef oficiu regional de audit și 6 ani pentru șef birou. Potrivit art. 23 alin. (1) din același Statut, exercitarea cu caracter temporar a unei funcții de conducere se realizează prin promovarea temporară a unui auditor public extern „care îndeplinește condițiile specifice pentru ocuparea acestei funcții” — condițiile de vechime fiind, așadar, obligatorii inclusiv în cazul delegațiilor.

Din documente publice rezultă că ultimul concurs pentru funcțiile de director și director adjunct a fost organizat în august 2017, funcțiile fiind ocupate de atunci prin numiri temporare succesive, iar în spațiul public au fost semnalate cazuri de numiri în funcții de conducere ale unor persoane cu vechime redusă în specialitate sau în instituție.

Față de cele de mai sus, vă solicit să comunicați, în scris, următoarele informații și documente justificative:

1. Cu privire la ansamblul numirilor în funcții de conducere efectuate începând cu 1 ianuarie 2018:

a) situația centralizată a numirilor (inclusiv temporare, cu delegație) în funcțiile de director, director adjunct, șef serviciu/șef oficiu regional de audit și șef birou, cu indicarea, pentru fiecare numire: data, structura, vechimea în specialitate reținută la data numirii și modul de calcul al acesteia;

b) documentele din care rezultă verificarea condiției de vechime prevăzute de art. 7 alin. (2) din Statut, în copie sau în extras comunicabil, în măsura în care nu conțin informații clasificate;

2. Cu privire la numirea în funcția de director adjunct al Camerei de Conturi Cluj (2022):

a) vechimea în specialitate reținută la data numirii și modul concret de calcul al acesteia;

b) în măsura în care în calcul a fost valorificată vechime din activități anterioare angajării în instituție (de exemplu, activitatea de avocatură), temeiul juridic al asimilării acestei vechimi cu vechimea în specialitate cerută de art. 7 alin. (2) lit. b) din Statut;

3. Cu privire la propunerea de numire în funcția de director adjunct al Camerei de Conturi Constanța (HP nr. 1431/29.12.2025):

a) vechimea în specialitate și vechimea în cadrul Curții de Conturi ale persoanei propuse, la data propunerii, și documentele de verificare a condiției statutare;

4. Cu privire la situațiile de neconformitate:

a) dacă, în urma verificărilor proprii, au fost identificate numiri în funcții de conducere efectuate fără îndeplinirea condiției de vechime prevăzute de art. 7 alin. (2) din Statut și, în caz afirmativ, măsurile dispuse.

The post Florin-Cornel POPOVICI – Întrebare – Verificarea condițiilor statutare de vechime în specialitate la numirile în funcțiile de conducere, inclusiv la numirile temporare cu delegație (art. 7 alin. (2) și art. 23 alin. (1) din Statutul auditorului public extern) appeared first on AUR.

Spre luarea la cunoștință: Membrii Plenului Curții de Conturi a României

De către: Florin-Cornel POPOVICI, deputat

Circumscripția electorală: nr. 37, Timiș

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebării: dimensionarea structurilor organizatorice centrale ale Curții de Conturi în raport cu normele de constituire aplicabile administrației publice și costurile aferente funcțiilor de conducere

Stimată doamnă Președinte,

În calitate de deputat și membru al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților, în exercitarea controlului parlamentar și având în vedere raporturile constituționale ale Curții de Conturi cu Parlamentul, vă adresez prezenta întrebare privind dimensionarea structurilor organizatorice centrale ale instituției și costurile aferente funcțiilor de conducere, întrucât analiza documentară a structurii organizatorice relevă direcții al căror personal de execuție se situează sub pragurile minime prevăzute pentru constituirea structurilor din administrația publică, precum și o pondere ridicată a funcțiilor de conducere în raport cu posturile de execuție.

1. Temeiul de drept

Prezenta întrebare are în vedere următoarele dispoziții:

– art. 140 din Constituția României, care consacră statutul constituțional al Curții de Conturi și raporturile acesteia cu Parlamentul, inclusiv obligația de a prezenta anual Parlamentului raportul asupra conturilor de gestiune ale bugetului public național;

– art. 34 lit. d) și lit. i) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, privind dreptul deputatului de a pune întrebări și de a face interpelări, precum și dreptul de control parlamentar sub toate formele de exercitare a acestuia;

– art. 198, art. 199 alin. (3) și art. 202–203 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat în Monitorul Oficial nr. 1181 din 27 noiembrie 2024, privind regimul întrebărilor scrise și termenul de răspuns;

– art. 212 și art. 213 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, privind dreptul deputaților de a solicita și de a obține informațiile și documentele necesare exercitării mandatului parlamentar.

Din analiza structurii organizatorice la nivel central rezultă că, în cadrul direcțiilor din cele 12 departamente, numărul posturilor de execuție se situează, în toate direcțiile analizate, sub pragurile minime de constituire prevăzute pentru structurile din administrația publică prin Legea nr. 296/2023 (minimum 10 posturi pentru un serviciu, minimum 20 pentru o direcție, pondere maximă de 8% a funcțiilor de conducere), norme de la care Curtea de Conturi este exceptată. Există direcții cu câte un post de director și un post de director adjunct la cinci sau șase posturi de execuție, precum și direcții în cadrul cărora funcționează câte două posturi de director și două de director adjunct la zece posturi de execuție.

Instituția supremă de audit verifică respectarea normelor de structură și de disciplină bugetară la toate entitățile auditate, iar INTOSAI-P 12 — publicat de Curte în traducere oficială — îi cere să fie o organizație model, care conduce prin puterea exemplului.

Față de cele de mai sus, vă solicit să comunicați, în scris, următoarele informații și documente justificative:

1. Cu privire la structura organizatorică în vigoare:

a) statul de funcții al structurilor centrale, pe departamente și direcții, cu numărul posturilor de conducere și de execuție, aprobate și ocupate, în extras comunicabil;

b) numărul total al funcțiilor de conducere la nivelul întregii instituții (central și teritorial) și ponderea acestora în totalul posturilor ocupate;

2. Cu privire la justificarea dimensionării:

a) justificarea menținerii direcțiilor al căror personal de execuție se situează sub pragurile de constituire prevăzute de Legea nr. 296/2023 pentru administrația publică, cu indicarea actelor prin care Plenul a analizat această situație;

b) justificarea situațiilor în care în cadrul aceleiași direcții funcționează câte două posturi de director și două posturi de director adjunct;

3. Cu privire la costuri:

a) costul salarial anual al funcțiilor de conducere din structurile centrale, pentru anii 2023–2026 — cu precizarea că solicitarea vizează costul distinct al funcțiilor de conducere, iar nu cheltuielile totale de personal reflectate agregat în execuția bugetară;

b) dacă Plenul a analizat redimensionarea structurilor în acord cu INTOSAI-P 12 (instituția supremă de audit ca organizație model) și, sub aspectul justificării și publicării deciziilor de organizare, cu INTOSAI-P 20 și, în caz afirmativ, actul prin care s-a dispus sau s-a respins această măsură.

The post Florin-Cornel POPOVICI – Întrebare – Dimensionarea structurilor organizatorice centrale ale Curții de Conturi în raport cu normele de constituire aplicabile administrației publice și costurile aferente funcțiilor de conducere appeared first on AUR.