Florin Popovici Archives - AUR

Florin – Cornel POPOVICI – Întrebare – Temeiul legal invocat, competența plenului, cronologia raportată la încetarea mandatului și la numirea la Curtea Constituțională, caracterul selectiv, costurile totale, sursele de finanțare, modul de angajare a cheltuielilor și oportunitatea elaborării, aprobării și publicării lucrării „Cartea Albă a Curții de Conturi 2017-2025”, aprobată prin Hotărârea Plenului Curții de Conturi a României nr. 701 din 23 iulie 2026

Claudia — Wed, 19 Aug 2026 11:38:09 +0000

Adresată: Curții de Conturi a României, doamnei Președinte Mirela CĂLUGĂREANU

Spre luarea la cunoștință: Membrii Plenului Curții de Conturi a României

De către: Florin – Cornel POPOVICI, deputat

Circumscripția electorală: nr. 37, Timiș

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebării: Temeiul legal invocat, competența plenului, cronologia raportată la încetarea mandatului și la numirea la Curtea Constituțională, caracterul selectiv, costurile totale, sursele de finanțare, modul de angajare a cheltuielilor și oportunitatea elaborării, aprobării și publicării lucrării „Cartea Albă a Curții de Conturi 2017-2025”, aprobată prin Hotărârea Plenului Curții de Conturi a României nr. 701 din 23 iulie 2026

Stimată doamnă Președinte,

I. Situația de fapt

Prin Hotărârea Plenului Curții de Conturi a României nr. 701 din 23 iulie 2026 a fost aprobată lucrarea „Cartea Albă a Curții de Conturi 2017-2025”, aferentă mandatului domnului președinte al Curții de Conturi, Mihai Busuioc, în conformitate cu Nota nr. 49358/22.07.2026, prevăzută în anexa care face parte integrantă din hotărâre. Nota a fost întocmită de doamna Amanda Bosovcki, consilier al președintelui Curții de Conturi a României, iar hotărârea a fost semnată „p. PREȘEDINTE”, de doamna Mirela Călugăreanu.

Ca temei juridic, hotărârea invocă dispozițiile art. 58 lit. t) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ale art. 5 pct. 5.28 lit. t) din Regulamentul propriu al Plenului Curții de Conturi a României, aprobat prin Hotărârea Plenului nr. 153/15.12.2010, precum și prevederile art. 59 din aceeași lege.

Din verificarea formei consolidate a Legii nr. 94/1992, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 238 din 3 aprilie 2014, rezultă că art. 58 lit. t) are următorul conținut integral: „alte atribuții stabilite în condițiile legii”. Prin urmare, temeiul juridic principal invocat nu este o atribuție de sine stătătoare, ci o normă de trimitere, care nu produce efecte decât prin raportare la o dispoziție legală expresă care să stabilească atribuția respectivă. De asemenea, art. 59 din aceeași lege reglementează exclusiv cvorumul de ședință și majoritatea necesară adoptării hotărârilor, respectiv prezența a cel puțin două treimi din numărul membrilor și votul majorității membrilor prezenți, fără a conferi plenului vreo competență materială nouă.

Se constată totodată că enumerarea atribuțiilor plenului de la art. 58 lit. a) la lit. ș) din lege nu cuprinde nicio atribuție privind elaborarea, aprobarea sau publicarea unor lucrări cu caracter monografic, de bilanț sau comemorativ. Singura dispoziție care privește contractarea de prestații este art. 58 lit. ș), potrivit căruia plenul „aprobă contractarea de lucrări, bunuri, servicii sau alte prestații necesare funcționării Curții de Conturi”, criteriul legal fiind, așadar, necesitatea pentru funcționarea instituției.

Din Nota nr. 49358/22.07.2026 rezultă că mandatul domnului Mihai Busuioc s-a încheiat în luna iulie 2025 și că, prin Hotărârea Plenului nr. 784 din 10 iulie 2025, fusese aprobat, în prealabil, cuprinsul lucrării. Nota propune ca, ulterior aprobării, să se realizeze publicarea versiunii electronice pe website-ul instituției.

Din verificarea Monitorului Oficial rezultă că, prin Hotărârea Senatului nr. 64 din 24 iunie 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 587 din 24 iunie 2025, domnul Busuioc Mihai a fost numit în funcția de judecător la Curtea Constituțională, pentru un mandat de 9 ani, începând cu data de 13 iulie 2025. Rezultă, așadar, următoarea cronologie: la 24 iunie 2025 numirea la Curtea Constituțională devine act public, la 10 iulie 2025 plenul Curții de Conturi aprobă cuprinsul lucrării prin Hotărârea nr. 784, la 13 iulie 2025 începe mandatul de judecător constituțional, iar la 23 iulie 2026, la mai bine de un an distanță, plenul aprobă conținutul integral al lucrării prin Hotărârea nr. 701.

Ulterior, prin Hotărârea Parlamentului României nr. 26 din 14 iulie 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 660 din 14 iulie 2025, adoptată în temeiul art. 67 și art. 140 din Constituție și al art. 8, 47 și art. 56 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 94/1992, s-a vacantat funcția de consilier de conturi și președinte al Curții de Conturi, ca urmare a demisiei domnului Mihai Busuioc, începând cu data de 13 iulie 2025, iar doamna Mirela Călugăreanu, consilier de conturi, a fost desemnată să exercite atribuțiile funcției de președinte până la numirea unui nou președinte. Data vacantării coincide, așadar, cu data de la care curge mandatul de judecător la Curtea Constituțională.

Această cronologie ridică două chestiuni distincte. Prima, aprobarea cuprinsului a intervenit în intervalul de 19 zile dintre publicarea actului de numire la Curtea Constituțională și data de la care mandatul respectiv a început să curgă, ceea ce înseamnă că, la momentul aprobării, încetarea anticipată a mandatului de președinte al Curții de Conturi era deja cunoscută public. A doua, la data de 23 iulie 2026, când se aprobă conținutul integral, persoana căreia îi este dedicată lucrarea exercită funcția de judecător la Curtea Constituțională, instituție a cărei execuție bugetară este controlată, potrivit art. 25 alin. (1) din Legea nr. 94/1992, în mod exclusiv de Curtea de Conturi.

Lucrarea anexată are 81 de pagini numerotate, este structurată pe 8 capitole, conține fotografii, grafice, elemente de identitate vizuală și grafică editorială elaborată, poartă pe copertă mențiunea „Iulie | 2025 | București”, iar Cuvântul înainte, precum și textul final intitulat „În loc de concluzie. Moștenirea unei viziuni și promisiunea viitorului”, sunt semnate de domnul Mihai Busuioc, în calitate de Președinte al Curții de Conturi a României, cu datarea „București, iulie 2025”.

Rezultă, prin urmare, un decalaj de aproximativ un an între data asumată a lucrării și data încetării mandatului, pe de o parte, și data aprobării de către Plen, pe de altă parte, precum și indicii că lucrarea era deja redactată, machetată și, potrivit aparenței materiale a anexei, tipărită anterior actului administrativ de aprobare. De asemenea, lucrarea este dedicată în mod expres și exclusiv mandatului unei singure persoane care, la data adoptării hotărârii, nu mai deținea calitatea de președinte al instituției.

Față de această situație, în exercitarea dreptului de control parlamentar și având în vedere că, potrivit art. 140 alin. (1) și (2) din Constituția României și art. 1 alin. (3) din Legea nr. 94/1992, Curtea de Conturi este autoritatea publică autonomă care își desfășoară activitatea sub controlul Parlamentului, că, potrivit art. 6 din lege, aceasta își întocmește și aprobă bugetul propriu, transmis Guvernului în vederea includerii în proiectul bugetului de stat, iar potrivit art. 25 alin. (2) și (3) din lege controlul bugetului Curții de Conturi se exercită de o comisie instituită în acest scop de cele două Camere ale Parlamentului, vă solicit să îmi comunicați răspunsuri punctuale, numerotate corespunzător, la următoarele întrebări.

II. Temeiul legal invocat și competența materială a plenului

Având în vedere că art. 58 lit. t) din Legea nr. 94/1992, republicată, prevede în integralitatea sa că plenul exercită „alte atribuții stabilite în condițiile legii”, vă rog să indicați în mod expres dispoziția legală, cu precizarea actului normativ, a articolului, a alineatului și a literei, care stabilește atribuția plenului Curții de Conturi de a aproba lucrări cu caracter monografic, de bilanț sau comemorativ, dedicate mandatului unei persoane determinate.
În ipoteza în care o astfel de dispoziție legală expresă nu există, vă rog să precizați dacă instituția consideră că o normă de trimitere poate constitui, prin ea însăși, temei de competență materială, precum și care este poziția Direcției Generale Juridice cu privire la acest aspect.
Vă rog să comunicați conținutul integral al art. 5 pct. 5.28 lit. t) din Regulamentul propriu al Plenului Curții de Conturi, aprobat prin Hotărârea Plenului nr. 153/15.12.2010, precum și forma în vigoare la data de 23 iulie 2026, precizând dacă acest text reia norma de trimitere de la art. 58 lit. t) din lege sau instituie o atribuție distinctă.
Art. 59 din Legea nr. 94/1992 reglementează cvorumul și majoritatea necesare adoptării hotărârilor plenului. Vă rog să precizați care este rațiunea invocării acestui text ca temei juridic al hotărârii, precum și dacă la ședința din 23 iulie 2026 au fost întrunite cvorumul de două treimi și majoritatea membrilor prezenți, cu indicarea numărului de membri prezenți și a rezultatului votului.
Potrivit art. 50 alin. (1) lit. c) din lege, membrii Curții de Conturi sunt obligați să își exprime votul afirmativ sau negativ, abținerea nefiind permisă, iar votul negativ trebuie motivat în scris. Vă rog să precizați dacă au fost exprimate voturi negative la adoptarea Hotărârii nr. 701/2026 și, în caz afirmativ, să comunicați motivările scrise ale acestora.
Portofoliul de produse al Curții de Conturi, astfel cum este prezentat chiar în lucrarea supusă aprobării, cuprinde rapoarte de audit financiar, de conformitate și al performanței, rapoarte de follow-up, note de documentare, Raportul Public Anual, Raportul Anual de Activitate, rapoartele solicitate de Parlament și rapoartele anuale privind finanțele publice locale. Vă rog să precizați în ce categorie de produs instituțional se încadrează „Cartea Albă” și care este natura sa juridică.
Potrivit art. 82 din Regulamentul privind activitatea de audit public extern, aprobat prin Hotărârea plenului nr. 629/2022, în aplicarea regulamentului plenul aprobă manuale, ghiduri, proceduri și alte reglementări specifice cu caracter intern. Vă rog să precizați dacă lucrarea în cauză a fost calificată ca reglementare internă, ca produs de audit sau ca material de comunicare publică, precum și care este regimul juridic aplicabil în fiecare dintre aceste ipoteze.
A fost solicitat și emis un aviz de legalitate al Direcției Generale Juridice cu privire la proiectul de hotărâre și la conținutul lucrării. În caz afirmativ, solicit comunicarea acestuia; în caz negativ, vă rog să precizați motivele.
Potrivit art. 58 lit. ș) din lege, plenul aprobă contractarea de lucrări, bunuri, servicii sau alte prestații necesare funcționării Curții de Conturi. Vă rog să precizați dacă serviciile de concepție, machetare, tipărire și difuzare aferente acestei lucrări au fost aprobate de plen în temeiul acestei dispoziții, prin ce hotărâre și la ce dată, precum și în ce mod a fost fundamentat caracterul de prestație „necesară funcționării” instituției.
Angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor aferente acestei lucrări au fost supuse controlului financiar preventiv propriu. Vă rog să comunicați dacă viza de control financiar preventiv propriu a fost acordată, refuzată sau acordată cu obiecțiuni, precum și temeiul reținut de persoana desemnată.

III. Semnătura «p. PREȘEDINTE», vacanța funcției și exercitarea atribuțiilor de conducere

Având în vedere că, prin art. 2 din Hotărârea Parlamentului României nr. 26/14.07.2025, exercitarea atribuțiilor funcției de președinte al Curții de Conturi a fost conferită doamnei Mirela Călugăreanu până la numirea unui nou președinte, vă rog să precizați dacă, ulterior acestei hotărâri, a fost adoptat vreun act intern privind delimitarea, delegarea sau modul concret de exercitare a atribuțiilor funcției de președinte, și să comunicați, în copie, un asemenea act, dacă acesta există.
Hotărârea nr. 701/2026 este semnată „p. PREȘEDINTE”. Vă rog să precizați care este semnificația juridică a utilizării acestei formule și dacă ea reflectă exercitarea atribuțiilor în temeiul art. 2 din Hotărârea Parlamentului României nr. 26/14.07.2025 ori existența unui act distinct de delegare. În această din urmă ipoteză, solicit comunicarea actului respectiv.
Potrivit art. 47 alin. (1) din lege, Parlamentul numește, dintre consilierii de conturi, președintele Curții de Conturi, iar potrivit art. 60 alin. (1) lit. h) președintele comunică Parlamentului posturile vacante de membri ai Curții. Având în vedere vacantarea, începând cu data de 13 iulie 2025, a funcției de consilier de conturi și de președinte al Curții de Conturi, vă rog să precizați ce demersuri a efectuat Curtea de Conturi, ulterior acestei date, în vederea ocupării acestora, cu indicarea adreselor transmise Parlamentului și a datelor acestora.
Consideră instituția că aprobarea, de către o conducere care exercită atribuțiile cu titlu interimar, a unui document de bilanț dedicat mandatului fostului președinte este compatibilă cu principiile independenței, obiectivității și imparțialității asumate prin Strategia de Dezvoltare Instituțională 2023-2028.
Vă rog să precizați dacă vreunul dintre membrii plenului prezenți la ședința din 23 iulie 2026 a formulat o declarație de abținere sau a semnalat un potențial conflict de interese, personal sau instituțional, raportat la obiectul hotărârii.

IV. Încetarea mandatului, numirea la Curtea Constituțională și cronologia inițierii lucrării

Mandatul domnului Mihai Busuioc a început la 11 octombrie 2017, pentru o perioadă de 9 ani, potrivit art. 46 alin. (1) din lege și chiar mențiunilor din lucrare, ceea ce ar fi condus la expirarea acestuia în luna octombrie 2026. Prin Hotărârea Parlamentului României nr. 26/14.07.2025 s-a constatat vacantarea funcției ca urmare a demisiei, începând cu data de 13 iulie 2025, aceeași dată de la care, potrivit Hotărârii Senatului nr. 64/24.06.2025, curge mandatul de judecător la Curtea Constituțională. Vă rog să comunicați, în copie, actul de demisie, cu mențiunea de înregistrare, precum și să precizați data la care acesta a fost depus și înregistrat la Curtea de Conturi și data la care a fost transmis Parlamentului în vederea constatării vacantării.
Vă rog să precizați dacă, la data de 10 iulie 2025, când plenul a aprobat cuprinsul lucrării prin Hotărârea nr. 784, demisia domnului Mihai Busuioc era deja depusă și înregistrată la Curtea de Conturi, precum și dacă acest fapt a fost adus la cunoștința membrilor plenului anterior sau în cadrul ședinței respective.
Vă rog să precizați dacă postul de consilier de conturi devenit vacant a fost ocupat, în condițiile art. 46 alin. (6) din lege, pentru perioada rămasă până la expirarea mandatului, cu indicarea datei și a actului de numire.
Hotărârea Plenului nr. 784 din 10 iulie 2025, prin care a fost aprobat cuprinsul lucrării, a fost adoptată la 16 zile după publicarea în Monitorul Oficial a actului de numire la Curtea Constituțională și cu 3 zile înainte de data de la care acest mandat a început să curgă. Vă rog să precizați care a fost fundamentarea acestei hotărâri, cine a propus înscrierea punctului pe ordinea de zi, care a fost rezultatul votului și dacă domnul Mihai Busuioc a participat la ședință, a prezidat-o și a votat asupra acestui punct.
Cine a decis inițierea lucrării, la ce dată și în baza cărui document, respectiv referat de necesitate, dispoziție a președintelui, notă de fundamentare sau decizie a plenului. Solicit comunicarea documentului de inițiere, precum și precizarea expresă dacă inițierea a intervenit anterior sau ulterior datei de 24 iunie 2025.
Din ce cauză aprobarea conținutului integral al lucrării a intervenit abia la 23 iulie 2026, la mai bine de un an după aprobarea cuprinsului și după încetarea mandatului, precum și ce operațiuni au fost efectuate asupra lucrării în acest interval.
Vă rog să precizați dacă lucrarea a fost tipărită, integral sau parțial, anterior datei de 23 iulie 2026. În caz afirmativ, în baza cărui act administrativ intern au fost angajate cheltuielile de tipărire înainte de aprobarea de către plen și care este, în opinia instituției, efectul juridic al unei aprobări ulterioare execuției.
Potrivit art. 25 alin. (1) din Legea nr. 94/1992, controlul execuției bugetului Curții Constituționale se exercită în mod exclusiv de Curtea de Conturi. Vă rog să precizați dacă, anterior adoptării Hotărârii nr. 701/23.07.2026, plenul a analizat riscul ca aprobarea și finanțarea din fonduri publice a unei lucrări elogioase dedicate mandatului unei persoane care, la acea dată, exercita funcția de judecător la Curtea Constituțională, să afecteze independența și obiectivitatea instituției în raport cu o entitate aflată în competența sa exclusivă de control, precum și dacă a fost formulat un punct de vedere scris în acest sens.
Vă rog să precizați dacă, ulterior datei de 13 iulie 2025, Curtea de Conturi a efectuat sau a programat misiuni de audit ori acțiuni de control privind execuția bugetului Curții Constituționale, cu indicarea perioadei auditate, a structurii de specialitate competente și a stadiului acestora.

V. Caracterul selectiv al demersului și precedentele instituționale

Câte lucrări de tipul „Carte Albă” dedicate mandatului unui președinte au fost elaborate și aprobate de plenul Curții de Conturi de la reînființarea instituției, în anul 1992, până în prezent. Solicit lista completă, cu numărul și data hotărârilor de aprobare.
Au fost elaborate lucrări similare pentru mandatele foștilor președinți ai Curții de Conturi, între care domnii Ioan Condor, Dan Drosu Șaguna și Nicolae Văcăroiu, menționați chiar în cuprinsul lucrării. Dacă nu, vă rog să precizați criteriul obiectiv care a justificat elaborarea unei astfel de lucrări exclusiv pentru mandatul 2017-2025.
Există la nivelul Curții de Conturi o procedură operațională, o normă internă sau o metodologie care să reglementeze inițierea, fundamentarea, avizarea, aprobarea, tipărirea și difuzarea unor astfel de lucrări. În caz afirmativ, solicit comunicarea acesteia.
Vă rog să precizați dacă lucrarea a fost inclusă în programul anual de activitate al Curții de Conturi, aprobat de plen potrivit art. 58 lit. d) din lege și art. 12 din Regulamentul aprobat prin Hotărârea plenului nr. 629/2022, ori într-un alt document de planificare instituțională, cu indicarea poziției corespunzătoare.

VI. Costurile lucrării, angajarea cheltuielilor și achiziția publică

Care este costul total, exprimat în lei, al elaborării, machetării, tipăririi, difuzării și publicării lucrării. Solicit defalcarea pe fiecare categorie de cheltuială: concepție și redactare, documentare, prelucrare statistică, fotografie, drepturi de utilizare a imaginilor, traducere, corectură, design grafic și tehnoredactare, prepress, tipar, hârtie, legătorie, ambalare, transport, distribuție, promovare, publicare și găzduire electronică.
Din ce sursă au fost suportate aceste cheltuieli. Solicit indicarea capitolului, titlului, articolului și alineatului bugetar, precum și a anului bugetar în care au fost înregistrate.
Câte exemplare au fost tipărite, în ce format, pe ce tip de hârtie, cu ce finisaje, care a fost costul unitar per exemplar și cui au fost difuzate exemplarele tipărite. Solicit lista destinatarilor sau categoriilor de destinatari.
Au fost efectuate plăți către operatori economici terți. Solicit denumirea, codul unic de înregistrare, obiectul, valoarea și data fiecărui contract, comandă sau achiziție directă.
Solicit comunicarea, în copie, a angajamentelor bugetare, a angajamentelor legale, a ordonanțărilor de plată, a facturilor, a proceselor-verbale de recepție și a ordinelor de plată aferente.
Lucrarea a fost cuprinsă în programul anual al achizițiilor publice al Curții de Conturi pentru anul 2025 și/sau 2026. Solicit extrasul relevant din program.
Ce procedură de atribuire a fost utilizată, ce cod CPV a fost folosit, dacă au fost publicate anunțuri în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP/SICAP) și câte oferte au fost depuse.
În situația în care s-a recurs la achiziție directă, vă rog să precizați cum a fost asigurată respectarea principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice și cum a fost evitată divizarea artificială a contractului în vederea situării sub pragurile valorice.
Care este costul, dacă există, al versiunii electronice, al eventualelor versiuni în limba engleză sau franceză și al difuzării către instituțiile supreme de audit partenere, inclusiv cheltuielile de expediere internațională.
Vă rog să precizați dacă aceste cheltuieli au fost prezentate, sub orice formă, comisiei instituite de cele două Camere ale Parlamentului pentru controlul bugetului Curții de Conturi, potrivit art. 25 alin. (2) din lege, precum și dacă ele se regăsesc distinct în execuția bugetară supusă aprobării Parlamentului potrivit art. 25 alin. (3) din lege.

VII. Resursele umane utilizate, cabinetul președintelui și costul de oportunitate

Câte persoane au fost implicate în elaborarea lucrării, din ce structuri ale Curții de Conturi și care a fost numărul total estimat de ore sau zile-om alocate.
Activitatea de elaborare s-a desfășurat în timpul programului normal de lucru și a fost evidențiată ca atare în documentele de evidență a timpului de lucru.
Au fost implicați auditori publici externi și, în caz afirmativ, au fost aceștia degrevați, total sau parțial, de misiuni de audit cuprinse în programul anual de activitate.
Doamna Amanda Bosovcki, consilier al președintelui Curții de Conturi, este nominalizată atât ca autor al Notei nr. 49358/22.07.2026, cât și ca persoană responsabilă cu ducerea la îndeplinire a hotărârii. Având în vedere că, potrivit art. 48 alin. (1) din lege, în subordinea președintelui se organizează și funcționează un cabinet încadrat cu personal contractual, iar potrivit alin. (2) structura și numărul personalului acestuia se stabilesc de plenul Curții de Conturi, vă rog să precizați care este regimul juridic al posturilor din cabinetul președintelui după încetarea mandatului președintelui care a dispus numirea, dacă persoana în cauză mai ocupă această funcție, în ce temei și în subordinea cui își desfășoară activitatea în prezent.
Vă rog să precizați dacă atribuțiile de elaborare, coordonare și ducere la îndeplinire a unor astfel de lucrări sunt prevăzute în fișa postului persoanei nominalizate, cu comunicarea, în copie, a fișei postului în partea relevantă.
Care este costul de oportunitate al demersului, exprimat în număr de misiuni de audit, acțiuni de documentare sau acțiuni de follow-up care ar fi putut fi realizate cu aceleași resurse.

VIII. Oportunitatea lucrării și compatibilitatea cu obligațiile legale ale membrilor Curții de Conturi

Chiar datele publicate în lucrare relevă o reducere semnificativă a volumului de activitate al instituției în perioada analizată, astfel cum rezultă din tabelul de mai jos.

Indicator	Anul 2018	Anul 2024	Variație 2024 față de 2018
Număr total de misiuni de audit, documentare și follow-up	7.852	4.096	scădere cu 47,8%
Misiuni de audit financiar	1.670	535	scădere cu 68,0%
Teme de audit al performanței	30	5	scădere cu 83,3%
Număr de entități auditate	2.522	1.361	scădere cu 46,0%
Opinii exprimate	1.670	519	scădere cu 68,9%
Certificate de conformitate	193	15	scădere cu 92,2%
Acțiuni de follow-up	4.860	2.473	scădere cu 49,1%
Ponderea bugetului Curții în bugetul de stat	0,17%	0,12%	scădere cu 0,05 puncte procentuale

Tabel nr. 1 Evoluția principalilor indicatori de activitate ai Curții de Conturi a României în perioada 2018-2024, potrivit datelor din „Cartea Albă a Curții de Conturi 2017-2025”

În acest context, vă rog să precizați care este justificarea de oportunitate a alocării de resurse publice pentru o lucrare cu caracter retrospectiv și de imagine, dedicată mandatului unei persoane, într-o perioadă în care numărul misiunilor de audit s-a redus cu aproape jumătate, iar numărul certificatelor de conformitate a scăzut cu peste 90%.
Cui se adresează lucrarea, ce nevoie publică satisface și ce obiectiv sau indicator din Strategia de Dezvoltare Instituțională 2023-2028 este atins prin realizarea acesteia.
A fost analizată alternativa publicării unei sinteze exclusiv în format electronic, fără costuri de tipar și distribuție. În caz negativ, care este motivul.
A fost întocmită o analiză cost-beneficiu sau o notă de fundamentare economică prealabilă. În caz afirmativ, solicit comunicarea acesteia.
Cum se conciliază acest tip de cheltuială cu recomandările pe care Curtea de Conturi le formulează, în mod constant, entităților auditate, privind economicitatea, eficiența și eficacitatea cheltuielilor de reprezentare, protocol, publicitate și tipărituri, în aplicarea art. 1 și art. 2 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, precum și cu principiile prevăzute la art. 21 alin. (1) din Legea nr. 94/1992.
Potrivit art. 50 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 94/1992, membrii Curții de Conturi sunt obligați să nu permită folosirea funcțiilor pe care le îndeplinesc în scop de reclamă comercială sau propagandă de orice fel, iar potrivit lit. f) a aceluiași alineat, aceștia sunt obligați să se abțină de la orice activitate sau manifestare contrare independenței și demnității funcției lor. Vă rog să precizați dacă, anterior adoptării hotărârii, a fost analizată compatibilitatea unei lucrări finanțate din fonduri publice și dedicate în mod expres și exclusiv mandatului unei persoane determinate cu obligațiile prevăzute de aceste dispoziții, precum și care a fost concluzia acestei analize.
Comitetul de Etică al Curții de Conturi sau structura de audit public intern s-au pronunțat, sub orice formă, cu privire la acest demers. În caz afirmativ, solicit comunicarea punctelor de vedere.
Instituția a evaluat riscul ca finanțarea din fonduri publice a unei lucrări dedicate în mod expres mandatului unei persoane fizice determinate, aprobată la un an după încetarea acestui mandat, să fie percepută public drept promovare a imaginii personale din bani publici, cu efect asupra credibilității instituției supreme de audit.

IX. Aspecte privind conținutul și datele prezentate

Cine a verificat și validat, din punct de vedere metodologic, datele statistice și graficele cuprinse în lucrare și dacă acestea au fost supuse controlului de calitate intern.
Lucrarea prezintă reducerea volumului de activitate drept rezultat al unei „tranziții strategice de succes”. Vă rog să comunicați studiul, analiza sau setul de indicatori pe baza cărora s-a stabilit că reducerea numărului de misiuni a fost însoțită de o creștere corespunzătoare a impactului auditului.
Lucrarea conține fotografii ale membrilor plenului, inclusiv ale unor foști membri, precum și alte imagini susceptibile să conțină date cu caracter personal. Vă rog să precizați care este temeiul juridic al prelucrării și publicării acestor imagini, dintre cele prevăzute la art. 6 alin. (1) din Regulamentul (UE) 2016/679, cu indicarea, dacă este cazul, a dispoziției de drept intern care fundamentează prelucrarea. În ipoteza în care temeiul reținut a fost consimțământul, solicit dovada obținerii acestuia de la fiecare persoană vizată. În ipoteza în care a fost reținut un alt temei, vă rog să precizați dacă publicarea imaginilor într-o lucrare cu caracter retrospectiv și de imagine constituie o prelucrare ulterioară, într-un scop diferit de cel pentru care imaginile au fost inițial colectate. În caz afirmativ, vă rog să precizați dacă această prelucrare ulterioară se întemeiază pe o dispoziție de drept al Uniunii sau de drept intern care constituie o măsură necesară și proporțională, în sensul art. 6 alin. (4) din regulament, cu indicarea expresă a acesteia, iar în caz contrar solicit comunicarea analizei de compatibilitate efectuate potrivit criteriilor prevăzute la art. 6 alin. (4) lit. a) la e) din regulament.
Vă rog să precizați dacă responsabilul cu protecția datelor din cadrul Curții de Conturi a fost implicat, potrivit art. 38 alin. (1) din Regulamentul (UE) 2016/679, în analiza prealabilă a prelucrării și publicării acestor imagini, la ce dată și sub ce formă, precum și să comunicați, în copie, punctul său de vedere, dacă acesta a fost formulat.

X. Documente solicitate

În temeiul dreptului de control parlamentar, solicit comunicarea, în copie, a următoarelor documente:

Hotărârea Plenului Curții de Conturi nr. 701/23.07.2026, împreună cu anexa integrală;
Nota nr. 49358/22.07.2026;
Hotărârea Plenului nr. 784/10.07.2025 privind aprobarea cuprinsului lucrării;
actul de demisie al domnului Mihai Busuioc, cu mențiunea de înregistrare la Curtea de Conturi, precum și adresa de transmitere către Parlament în vederea constatării vacantării funcției;
art. 5 pct. 5.28 din Regulamentul propriu al Plenului, aprobat prin Hotărârea Plenului nr. 153/15.12.2010, în forma în vigoare la data de 23 iulie 2026;
referatul de necesitate, nota de fundamentare și documentul de inițiere a lucrării;
avizul de legalitate al Direcției Generale Juridice, dacă a fost emis;
documentele privind viza de control financiar preventiv propriu;
actul de delegare în temeiul căruia a fost aplicată semnătura „p. PREȘEDINTE”, dacă acesta există;
contractele, comenzile, facturile, procesele-verbale de recepție și documentele de plată aferente;
extrasul din programul anual al achizițiilor publice pentru anii 2025 și 2026, în partea privitoare la această lucrare;
procesele-verbale ale ședințelor plenului din 10 iulie 2025 și 23 iulie 2026, în partea privitoare la acest punct de pe ordinea de zi, inclusiv lista participanților, rezultatul votului și eventualele motivări scrise ale voturilor negative.

Solicit formularea răspunsului în scris, punctual, urmând numerotarea întrebărilor de mai sus, în termenul prevăzut de Regulamentul Camerei Deputaților. În măsura în care anumite informații sunt considerate exceptate de la comunicare, vă rog să indicați temeiul legal expres al fiecărei excepții.

The post Florin – Cornel POPOVICI – Întrebare – Temeiul legal invocat, competența plenului, cronologia raportată la încetarea mandatului și la numirea la Curtea Constituțională, caracterul selectiv, costurile totale, sursele de finanțare, modul de angajare a cheltuielilor și oportunitatea elaborării, aprobării și publicării lucrării „Cartea Albă a Curții de Conturi 2017-2025”, aprobată prin Hotărârea Plenului Curții de Conturi a României nr. 701 din 23 iulie 2026 appeared first on AUR.

Florin-Cornel POPOVICI – Întrebare – Stadiul constituirii registrelor locale ale spațiilor verzi și oportunitatea unui sistem național de centralizare a acestora; aplicarea regimului sancționator prevăzut de Legea nr. 24/2007 și respectarea normei de minimum 26 mp de spațiu verde pe locuitor, cu termen expirat la 31 decembrie 2013; situația comunelor periurbane supuse expansiunii imobiliare accelerate

Claudia — Tue, 18 Aug 2026 11:01:21 +0000

Către: Ministerul mediului, apelor și pădurilor, doamnei Diana-Anda BUZOIANU, ministru

Spre luare la cunoștință: Domnului Andrei CORLAN, comisar general al Gărzii Naționale de Mediu

De către: Florin-Cornel POPOVICI, deputat

Circumscripția electorală: nr. 37, Timiș

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebării: Stadiul constituirii registrelor locale ale spațiilor verzi și oportunitatea unui sistem național de centralizare a acestora; aplicarea regimului sancționator prevăzut de Legea nr. 24/2007 și respectarea normei de minimum 26 mp de spațiu verde pe locuitor, cu termen expirat la 31 decembrie 2013; situația comunelor periurbane supuse expansiunii imobiliare accelerate

Stimată Doamnă Ministru,

În aplicarea art. 112 din Constituția României, republicată, a art. 34 lit. d) și i) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată, precum și a art. 198, 202, 203 și 212 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, vă adresez prezenta întrebare.

Cadrul normativ în materia spațiilor verzi din intravilan stabilește obligații exprese în sarcina autorităților administrației publice locale. Art. 16 alin. (1) din Legea nr. 24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților, republicată, cu modificările și completările ulterioare, instituie obligația acestora de a ține evidența spațiilor verzi prin constituirea registrelor locale ale spațiilor verzi, pe care le actualizează ori de câte ori intervin modificări, iar alin. (3) al aceluiași articol prevede că registrele se constituie pe baza normelor tehnice aprobate prin ordin al ministrului dezvoltării regionale și locuinței, cu avizul ministrului mediului și al ministrului administrației și internelor. Aceste norme au fost aprobate prin Ordinul nr. 1.549/2008, modificat prin Ordinul nr. 1.466/2010.

Art. 17 din aceeași lege stabilește că obligația organizării și conducerii registrelor spațiilor verzi revine autorităților administrației publice locale, definește registrul local al spațiilor verzi ca sistem informațional care cuprinde datele tehnice ale tuturor spațiilor verzi conform indicilor de calitate și cantitate și consacră caracterul public al acestora, registrele urmând a putea fi consultate la sediile autorităților administrației publice locale. Precizez că forma inițială a Legii nr. 24/2007 prevedea și constituirea unui registru național al spațiilor verzi, dispoziție eliminată ca urmare a modificărilor aduse prin Legea nr. 313/2009 și care nu se mai regăsește în forma republicată a legii.

Neconstituirea registrului local nu este lipsită de consecințe juridice. Potrivit art. 23 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 24/2007, nerespectarea prevederilor art. 16 alin. (1) constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 100.000 lei la 200.000 lei, constatarea contravenției și aplicarea sancțiunii revenind, potrivit art. 23 alin. (2), personalului împuternicit al Gărzii Naționale de Mediu, persoanelor împuternicite în acest scop de autoritatea publică centrală pentru protecția mediului, precum și primarilor sau împuterniciților acestora.

Distinct, art. 10 alin. (3) din Legea nr. 24/2007 condiționează extinderea intravilanului localităților, transformarea zonelor cu alte funcțiuni în zone rezidențiale și construirea pe terenuri de peste 3.000 mp aflate în proprietatea statului, a unităților administrativ-teritoriale ori a autorităților centrale și locale de existența unor documentații de urbanism care să prevadă un minimum de 20 mp de spațiu verde pe cap de locuitor și un minimum de 5% spații verzi publice, nerespectarea acestei dispoziții fiind sancționată prin art. 23 alin. (1) lit. g) cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare metru pătrat de spațiu verde afectat. La rândul său, art. 71 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 interzice schimbarea destinației terenurilor amenajate ca spații verzi ori prevăzute ca atare în documentațiile de urbanism, actele emise cu încălcarea acestei interdicții fiind lovite de nulitate absolută.

Este de reținut, totodată, că art. III din Legea nr. 313/2009, dispoziție proprie a acestei legi, neîncorporată în textul republicat al Legii nr. 24/2007 și care se aplică în continuare, prevede că, până la realizarea registrelor locale ale spațiilor verzi, schimbarea destinației spațiilor verzi definite ca atare în Legea nr. 24/2007 poate fi făcută doar pe baza unor documentații de urbanism legal aprobate, care să stabilească și lucrările de utilitate publică necesare. În unitățile administrativ-teritoriale care nu au constituit registrul local, această dispoziție instituie o condiție suplimentară de legalitate pentru orice schimbare a destinației spațiilor verzi.

Statul dispune, așadar, de obligații legale, de termene, de norme tehnice de aplicare și de un regim sancționator sever, incluzând amenzi de până la 200.000 lei și, pentru anumite încălcări ale regimului juridic al spațiilor verzi, sancțiunea nulității absolute. Ceea ce rămâne problematic este rezultatul concret al aplicării acestor norme.

Termenul legal a expirat în urmă cu peste doisprezece ani. Potrivit datelor comunicate public de Garda Națională de Mediu în urma unei acțiuni de control desfășurate la nivelul a 184 de orașe și municipii, 46 dintre acestea, un sfert, nu dețineau registrul spațiilor verzi, iar 87, aproape jumătate, nu asigurau suprafața obligatorie de 26 mp pe locuitor, printre ele numărându-se inclusiv Municipiul București și Municipiul Timișoara. Din datele comunicate rezultă că verificările au vizat orașe și municipii, fără includerea categoriei comunelor.

Or, o presiune imobiliară deosebit de ridicată se manifestă în numeroase localități periurbane, care au cunoscut în ultimii ani creșteri demografice și o extindere accelerată a suprafețelor construite. În județul Timiș, localități precum Moșnița Nouă, Giroc, Dumbrăvița sau Ghiroda au cunoscut o dezvoltare rezidențială accelerată, care a generat o presiune suplimentară asupra infrastructurii și a dotărilor de mediu. Situații comparabile se regăsesc în localități periurbane precum Florești, în județul Cluj, respectiv Chiajna, Berceni sau Popești-Leordeni, în județul Ilfov.

În practică poate apărea situația în care, în cadrul dezvoltărilor imobiliare, terenurile rezervate prin documentațiile de urbanism cu destinația de spații verzi sunt ulterior transferate în patrimoniul unităților administrativ-teritoriale, prin renunțare la dreptul de proprietate sau prin donație, fără ca acestea să fie amenajate efectiv și fără a fi evidențiate corespunzător în registrul local. În absența unui registru constituit și actualizat, verificarea corespondenței dintre suprafața prevăzută în documentațiile de urbanism, situația juridică a terenurilor și suprafața efectiv amenajată în teren devine dificilă. Persistența unor situații de neconformare la mai mult de doisprezece ani de la expirarea termenului legal ridică problema eficienței mecanismelor actuale de monitorizare, control și sancționare.

Față de cele de mai sus, vă solicit respectuos să îmi comunicați:

Situația centralizată, la data răspunsului, a unităților administrativ-teritoriale care au constituit registrul local al spațiilor verzi, defalcată pe județe și pe categorii de unități administrativ-teritoriale, respectiv municipii, orașe și comune.
Dacă ministerul deține o evidență distinctă privind comunele care au constituit registrul local al spațiilor verzi și, în caz contrar, care sunt motivele pentru care această categorie nu face obiectul unei monitorizări sistematice.
Dacă ministerul deține sau administrează în prezent un sistem informațional ori o bază de date națională prin care sunt centralizate informațiile din registrele locale ale spațiilor verzi și, în caz afirmativ, care este instituția responsabilă, ce categorii de date conține sistemul și în ce condiții poate fi consultat.
Având în vedere că forma inițială a Legii nr. 24/2007 prevedea constituirea unui registru național al spațiilor verzi, dispoziție eliminată ca urmare a modificărilor aduse prin Legea nr. 313/2009, care au fost considerentele care au determinat renunțarea la acest instrument și dacă ministerul apreciază oportună instituirea unui sistem național de centralizare și interoperabilizare a registrelor locale.
Câte unități administrativ-teritoriale au întocmit programul prevăzut de art. II alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2007 și care este stadiul de realizare a etapelor cuprinse în aceste programe.
Câte unități administrativ-teritoriale respectă în prezent norma de minimum 26 mp de spațiu verde pe locuitor, care este suprafața medie de spațiu verde pe locuitor la nivel național și defalcat pe județe, cu indicarea sursei datelor.
Câte sancțiuni contravenționale au fost aplicate, în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2020 și data formulării răspunsului, în temeiul art. 23 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 24/2007, pentru nerespectarea obligației de constituire a registrului local al spațiilor verzi prevăzute de art. 16 alin. (1), cu indicarea numărului acestora, a cuantumului total al amenzilor aplicate și, distinct, al celor efectiv încasate, precum și defalcarea lor pe categorii de unități administrativ-teritoriale.
Câte sancțiuni contravenționale au fost aplicate, în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2020 și data formulării răspunsului, în temeiul art. 23 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 24/2007, pentru nerespectarea art. 10 alin. (3) privind asigurarea minimului de 20 mp de spațiu verde pe cap de locuitor și a minimului de 5% spații verzi publice în cazurile prevăzute de această dispoziție.
Care este rațiunea pentru care acțiunea de control tematic comunicată public de Garda Națională de Mediu, desfășurată la nivelul a 184 de orașe și municipii, nu a inclus categoria comunelor, și dacă ministerul intenționează să dispună extinderea unei asemenea acțiuni la această categorie.
Cum se delimitează în practică competențele de control prevăzute de art. 15 din Legea nr. 24/2007 între instituțiile abilitate de autoritatea publică centrală pentru protecția mediului, autoritatea publică centrală pentru dezvoltare regională și administrație publică și autoritățile administrației publice locale, precum și care dintre acestea verifică efectiv dacă terenurile preluate de unitățile administrativ-teritoriale de la dezvoltatori cu destinația de spații verzi sunt amenajate ca atare și înregistrate în registrul local.
În câte cazuri s-a constatat, în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2020 și data formulării răspunsului, nerespectarea art. III din Legea nr. 313/2009, potrivit căruia, până la realizarea registrelor locale, schimbarea destinației spațiilor verzi poate fi făcută doar pe baza unor documentații de urbanism legal aprobate care să stabilească și lucrările de utilitate publică necesare, respectiv nerespectarea art. 18 alin. (4) din Legea nr. 24/2007, cu indicarea măsurilor dispuse și, distinct, a sancțiunilor contravenționale aplicate, precum și a temeiului legal concret în baza căruia acestea au fost aplicate.
Dacă ministerul apreciază că actualul regim sancționator, respectiv amenda de la 100.000 lei la 200.000 lei prevăzută de art. 23 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 24/2007, este eficient în raport cu nivelul de conformare constatat și dacă are în vedere o inițiativă normativă de completare a acestuia.
Dacă este avut în vedere un mecanism preventiv suplimentar, prin condiționarea aprobării planurilor urbanistice zonale și a emiterii autorizațiilor de construire de existența registrului local al spațiilor verzi, având în vedere că art. 10 alin. (3) din Legea nr. 24/2007 instituie deja o condiționare urbanistică pentru anumite categorii de intervenții.
Ce surse de finanțare, inclusiv prin Administrația Fondului pentru Mediu sau prin programe cu finanțare europeană, sunt disponibile pentru întocmirea și digitalizarea registrelor locale, cu indicarea sumelor alocate și a numărului de beneficiari în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2020 și data formulării răspunsului, precum și ce sprijin tehnic este acordat comunelor care nu dispun de capacitate administrativă proprie pentru inventarierea tehnică, economică și juridică și pentru cartarea de tip Sistem Informațional Geografic.
Dacă ministerul consideră oportună realizarea unei evaluări naționale distincte a localităților periurbane din zonele metropolitane, sub aspectul raportului dintre suprafața construită și suprafața de spațiu verde amenajat, precum și termenul în care o asemenea evaluare ar putea fi efectuată.

Vă solicit ca răspunsul să fie formulat distinct pentru fiecare dintre punctele de mai sus.

The post Florin-Cornel POPOVICI – Întrebare – Stadiul constituirii registrelor locale ale spațiilor verzi și oportunitatea unui sistem național de centralizare a acestora; aplicarea regimului sancționator prevăzut de Legea nr. 24/2007 și respectarea normei de minimum 26 mp de spațiu verde pe locuitor, cu termen expirat la 31 decembrie 2013; situația comunelor periurbane supuse expansiunii imobiliare accelerate appeared first on AUR.

Florin-Cornel POPOVICI – Întrebare – Eficiența mecanismelor de monitorizare, control și sancționare în materia spațiilor verzi din intravilan, în condițiile unei obligații legale al cărei termen a expirat la 31 decembrie 2013, și situația localităților periurbane supuse expansiunii imobiliare accelerate

Claudia — Tue, 18 Aug 2026 10:57:49 +0000

Către: Ministerul mediului, apelor și pădurilor, doamnei Diana-Anda BUZOIANU, ministru

Spre luare la cunoștință: Domnului Andrei CORLAN, comisar general al Gărzii Naționale de Mediu

De către: Florin-Cornel POPOVICI, deputat

Circumscripția electorală: nr. 37, Timiș

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebării: Eficiența mecanismelor de monitorizare, control și sancționare în materia spațiilor verzi din intravilan, în condițiile unei obligații legale al cărei termen a expirat la 31 decembrie 2013, și situația localităților periurbane supuse expansiunii imobiliare accelerate

Stimată Doamnă Ministru,

Prezenta întrebare nu privește o situație punctuală, ci funcționarea de ansamblu a unui mecanism legal care, deși stabilește obligații exprese și un regim sancționator semnificativ, continuă să înregistreze, la mulți ani de la instituirea și de la scadența acestor obligații, un nivel relevant de neconformare.

Or, o presiune imobiliară deosebit de ridicată se manifestă în numeroase localități periurbane, care au cunoscut în ultimii ani creșteri demografice și o extindere accelerată a suprafețelor construite. În județul Timiș, localități precum Moșnița Nouă, Giroc, Dumbrăvița sau Ghiroda s-au dezvoltat cu densități de construire apropiate de cele urbane, păstrând dotări de mediu specifice mediului rural. Situații comparabile se regăsesc în localități periurbane precum Florești, în județul Cluj, respectiv Chiajna, Berceni sau Popești-Leordeni, în județul Ilfov.

Consider că această situație ridică o problemă de responsabilitate care nu aparține exclusiv administrației locale. Existența unei sancțiuni de până la 200.000 lei care nu determină conformarea, la mai bine de doisprezece ani de la expirarea termenului legal, este în cele din urmă o chestiune de politică publică a autorității centrale pentru protecția mediului.

Față de cele de mai sus, vă solicit respectuos să precizați:

Având în vedere că forma inițială a Legii nr. 24/2007 prevedea constituirea unui registru național al spațiilor verzi, dispoziție eliminată ca urmare a modificărilor aduse prin Legea nr. 313/2009, care au fost considerentele de politică publică ce au determinat renunțarea la acest instrument și dacă ministerul apreciază oportună instituirea unui sistem național de centralizare și interoperabilizare a registrelor locale.
Cum explică ministerul faptul că, deși neconstituirea registrului local al spațiilor verzi este sancționată prin art. 23 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 24/2007 cu amendă de la 100.000 lei la 200.000 lei, iar termenul pentru asigurarea normei de 26 mp de spațiu verde pe locuitor a expirat la 31 decembrie 2013, datele comunicate public de Garda Națională de Mediu indică în continuare un nivel semnificativ de neconformare în privința ambelor obligații, luate distinct.
Care este rațiunea pentru care acțiunea de control tematic comunicată public de Garda Națională de Mediu, desfășurată la nivelul a 184 de orașe și municipii, nu a inclus categoria comunelor, tocmai în perioada în care numeroase localități periurbane au înregistrat o extindere accelerată a suprafețelor construite, și dacă ministerul intenționează să dispună extinderea unei asemenea acțiuni la această categorie.
Cum se delimitează în practică competențele de control prevăzute de art. 15 din Legea nr. 24/2007 între instituțiile abilitate de autoritatea publică centrală pentru protecția mediului, autoritatea publică centrală pentru dezvoltare regională și administrație publică și autoritățile administrației publice locale, precum și care dintre acestea verifică efectiv dacă terenurile preluate de unitățile administrativ-teritoriale de la dezvoltatori cu destinația de spații verzi sunt amenajate ca atare și înregistrate în registrul local.
Dacă ministerul apreciază că actualul regim sancționator prevăzut de art. 23 din Legea nr. 24/2007 este eficient în raport cu nivelul de conformare constatat și dacă are în vedere o inițiativă normativă de modificare sau de completare a acestuia, cu precizarea calendarului preconizat.
Dacă Guvernul are în vedere un mecanism preventiv suplimentar, prin condiționarea aprobării planurilor urbanistice zonale și a emiterii autorizațiilor de construire de existența registrului local al spațiilor verzi, având în vedere că art. 10 alin. (3) din Legea nr. 24/2007 instituie deja o condiționare urbanistică pentru anumite categorii de intervenții, precum și modul în care se verifică respectarea acestei din urmă dispoziții.
Ce sprijin financiar și tehnic pune ministerul la dispoziția comunelor pentru întocmirea și digitalizarea registrelor locale, inclusiv în cazul celor care nu dispun de capacitate administrativă proprie pentru realizarea inventarierii tehnice, economice și juridice și a cartării de tip Sistem Informațional Geografic.
Care este poziția ministerului cu privire la oportunitatea unei evaluări naționale distincte a localităților periurbane din zonele metropolitane, sub aspectul raportului dintre suprafața construită și suprafața de spațiu verde amenajat, precum și termenul în care o asemenea evaluare ar putea fi realizată.

Menționez că am adresat, în paralel, o întrebare Gărzii Naționale de Mediu privind activitatea de control desfășurată în această materie. Prezenta întrebare vizează exclusiv opțiunile de politică publică ale Guvernului și măsurile pe care acesta înțelege să le adopte pentru ca protecția spațiilor verzi din intravilan să înceteze a mai fi o obligație formală.

Solicit răspuns în scris, în termenul prevăzut de art. 203 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaților, coroborat cu art. 263 alin. (1) din același regulament.

The post Florin-Cornel POPOVICI – Întrebare – Eficiența mecanismelor de monitorizare, control și sancționare în materia spațiilor verzi din intravilan, în condițiile unei obligații legale al cărei termen a expirat la 31 decembrie 2013, și situația localităților periurbane supuse expansiunii imobiliare accelerate appeared first on AUR.

Florin-Cornel POPOVICI – Întrebare – Activitatea de control privind constituirea registrelor locale ale spațiilor verzi și respectarea normei de minimum 26 mp de spațiu verde pe locuitor în județul Timiș, cu referire specială la Comuna Moșnița Nouă

Claudia — Tue, 18 Aug 2026 10:56:22 +0000

Către: Ministerul mediului, apelor și pădurilor, doamnei Diana-Anda BUZOIANU, ministru

Spre luare la cunoștință: Domnului Andrei CORLAN, comisar general al Gărzii Naționale de Mediu

De către: Florin-Cornel POPOVICI, deputat

Circumscripția electorală: nr. 37, Timiș

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebării: Activitatea de control privind constituirea registrelor locale ale spațiilor verzi și respectarea normei de minimum 26 mp de spațiu verde pe locuitor în județul Timiș, cu referire specială la Comuna Moșnița Nouă

Stimată doamnă ministru,

Stimate Domnule Comisar General,

Garda Națională de Mediu este organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, aflat în subordinea autorității publice centrale pentru protecția mediului, având atribuții de control privind respectarea legislației de mediu, inclusiv în materia regimului juridic al spațiilor verzi din intravilanul localităților.

Art. II alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2007 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată prin Legea nr. 62/2008, a impus asigurarea din terenul intravilan a unei suprafețe de minimum 20 mp de spațiu verde pe locuitor până la 31 decembrie 2010 și de minimum 26 mp pe locuitor până la 31 decembrie 2013, iar alin. (2) al aceluiași articol a stabilit obligația întocmirii, în 90 de zile, a unui program cu etapele de realizare. Obligațiile instituite prin art. II au făcut deja obiectul unor sancțiuni contravenționale aplicate de Garda Națională de Mediu, o amendă de 50.000 lei fiind aplicată municipiului Constanța, în urma constatării unei suprafețe de 17,70 mp de spațiu verde pe locuitor.

Comuna Moșnița Nouă din județul Timiș se află în această situație. Verificările pe care le-am efectuat asupra paginii de internet oficiale a instituției, respectiv www.mosnita.ro, precum și asupra versiunii arhivate a acesteia, nu au permis identificarea registrului local al spațiilor verzi sau a documentației tehnice aferente, deși comuna a adoptat, prin Hotărârea Consiliului Local nr. 137 din 29 aprilie 2025, un regulament privind administrarea și întreținerea spațiilor verzi.

Față de cele de mai sus, vă solicit respectuos să îmi comunicați:

Dacă, în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2020 și data formulării răspunsului, Comisariatul Județean Timiș al Gărzii Naționale de Mediu a efectuat acțiuni de control la Comuna Moșnița Nouă având ca obiect constituirea registrului local al spațiilor verzi și respectarea normei de minimum 26 mp de spațiu verde pe locuitor, cu indicarea numărului acestor controale, a datelor la care au fost efectuate și a concluziilor consemnate.
Ce sancțiuni contravenționale au fost aplicate Comunei Moșnița Nouă în materia regimului juridic al spațiilor verzi în aceeași perioadă, cu indicarea temeiului legal, a cuantumului acestora și a stadiului executării lor.
Câte sancțiuni contravenționale au fost aplicate de Garda Națională de Mediu, în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2020 și data formulării răspunsului, în temeiul art. 23 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 24/2007, pentru nerespectarea obligației de constituire a registrului local al spațiilor verzi, la nivel național și, distinct, în județul Timiș, cu indicarea cuantumului total al amenzilor aplicate și, separat, al celor efectiv încasate.
Câte dintre comunele, orașele și municipiile județului Timiș au fost verificate în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2020 și data formulării răspunsului, sub aspectul deținerii registrului local al spațiilor verzi, câte dintre acestea dețin registrul și câte respectă norma de 26 mp pe locuitor.
Dacă unitățile administrativ-teritoriale de rang comunal sunt incluse ca atare în planurile anuale și tematice de control ale Gărzii Naționale de Mediu în materia spațiilor verzi ori dacă acțiunile de control vizează cu prioritate municipiile și orașele, cu precizarea criteriilor de selecție a entităților controlate.
Dacă acțiunea de control tematic desfășurată la nivelul a 184 de orașe și municipii a fost repetată ulterior, care au fost rezultatele reverificării în privința celor 46 de unități administrativ-teritoriale care nu dețineau registrul spațiilor verzi și dacă aria acțiunii a fost extinsă la categoria comunelor.
Câte sancțiuni contravenționale au fost aplicate la nivel național, în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2020 și data formulării răspunsului, pentru nerespectarea obligațiilor prevăzute la art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2007, cu indicarea temeiului legal concret în baza căruia au fost aplicate, a cuantumului total al amenzilor aplicate și, distinct, al celor efectiv încasate.
Câte acțiuni de control au vizat, în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2020 și data formulării răspunsului, respectarea art. 10 alin. (3) din Legea nr. 24/2007, privind asigurarea minimului de 20 mp de spațiu verde pe cap de locuitor și a minimului de 5% spații verzi publice în cazurile prevăzute de această dispoziție, câte cazuri de nerespectare au fost constatate și ce sancțiuni au fost aplicate în temeiul art. 23 alin. (1) lit. g) din aceeași lege.
Câte acțiuni de control au vizat, în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2020 și data formulării răspunsului, respectarea interdicției prevăzute de art. 71 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind schimbarea destinației terenurilor amenajate ca spații verzi, câte cazuri de nerespectare au fost constatate, ce măsuri au fost dispuse și ce demersuri au fost întreprinse, inclusiv eventuale sesizări adresate instanțelor de contencios administrativ ori organelor de urmărire penală.
Dacă acțiunile de control au vizat și respectarea art. III din Legea nr. 313/2009, care condiționează, până la realizarea registrelor locale ale spațiilor verzi, schimbarea destinației acestora de existența unor documentații de urbanism legal aprobate ce stabilesc lucrările de utilitate publică necesare, precum și respectarea art. 18 alin. (4) din Legea nr. 24/2007, cu indicarea cazurilor de nerespectare constatate, a măsurilor dispuse și, distinct, a sancțiunilor contravenționale aplicate, cu precizarea temeiului legal concret al acestora.
Dacă apreciați necesară și oportună dispunerea unei acțiuni de control la Comuna Moșnița Nouă având ca obiect constituirea și actualizarea registrului local al spațiilor verzi, respectarea normei de 26 mp pe locuitor și situația terenurilor preluate în domeniul public cu destinația de spații verzi, iar, în cazul efectuării controlului, să îmi comunicați constatările, măsurile dispuse și eventualele sancțiuni aplicate.

Solicit răspuns în scris, în termenul prevăzut de art. 203 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaților, coroborat cu art. 263 alin. (1) din același regulament.

The post Florin-Cornel POPOVICI – Întrebare – Activitatea de control privind constituirea registrelor locale ale spațiilor verzi și respectarea normei de minimum 26 mp de spațiu verde pe locuitor în județul Timiș, cu referire specială la Comuna Moșnița Nouă appeared first on AUR.

Florin Cornel POPOVICI – Întrebare – Trasabilitatea documentară a concursului de acordare a licențelor audiovizuale radio, desfășurat în zilele de 30 iunie, 1, 2 și 3 iulie 2025, și conformitatea acesteia cu standardele de control intern managerial aprobate prin Ordinul secretarului general al Guvernului nr. 600/2018

Claudia — Tue, 18 Aug 2026 10:54:11 +0000

Adresată: Consiliului Național al Audiovizualului, domnului Valentin Alexandru JUCAN, Vicepreședinte, care asigură conducerea Consiliului potrivit art. 14 alin. (2) din Legea audiovizualului nr. 504/2002, în calitate de conducător al entității publice

De către: Florin Cornel POPOVICI, deputat

Circumscripția electorală: nr. 37 Timiș

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebării: Trasabilitatea documentară a concursului de acordare a licențelor audiovizuale radio, desfășurat în zilele de 30 iunie, 1, 2 și 3 iulie 2025, și conformitatea acesteia cu standardele de control intern managerial aprobate prin Ordinul secretarului general al Guvernului nr. 600/2018

Stimate domnule Vicepreședinte,

I. Situația de fapt

În exercitarea mandatului de deputat și a atribuțiilor de control parlamentar asupra Consiliului Național al Audiovizualului (CNA), instituție publică autonomă aflată sub control parlamentar potrivit Legii audiovizualului nr. 504/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare, am intrat în posesia procesului-verbal al ședințelor de lucru ale Consiliului din zilele de 30 iunie, 1, 2 și 3 iulie 2025, având ca obiect concursul de acordare a licențelor audiovizuale pentru difuzarea serviciilor de programe de radiodifuziune pe cale radioelectrică terestră, organizat prin Deciziile CNA nr. 489/21.05.2025 și nr. 514/28.05.2025 și finalizat prin Decizia CNA nr. 682/15.07.2025.

Documentul, purtând mențiunea „conform cu originalul” pe fiecare filă, prezintă următoarele caracteristici, verificabile prin simpla examinare a înscrisului:

a) documentul a fost comunicat fără număr de înregistrare. Nici procesul-verbal în sine și nici comunicarea prin care acesta a fost transmis nu poartă vreun element de identificare care să permită regăsirea lui în evidențele instituției. În aceste condiții, trasabilitatea documentului în evidențele instituției nu poate fi verificată pe baza elementelor de identificare comunicate, iar mențiunea „conform cu originalul” ridică problema identificării fără echivoc a originalului în raport cu care a fost efectuată certificarea;

b) este redactat integral olograf, în formă de însemnări personale, fără antet și fără mențiunile de identificare a persoanei care l-a întocmit;

c) pentru fiecare dintre cele aproximativ 21 de societăți audiate în prima zi și 20 de societăți audiate în ziua următoare, cu un timp alocat de 15 minute fiecare, consemnarea se reduce, în majoritatea covârșitoare a cazurilor, la două mențiuni stereotipe de forma „propune” și „susțin”, fără nicio referire la conținutul prezentărilor, la proiectele editoriale, la întrebările adresate de membrii Consiliului sau la răspunsurile primite;

d) nu conține nicio evaluare de fond a ofertelor și nicio motivare a preferinței acordate unui solicitant în raport cu ceilalți competitori pentru aceeași frecvență;

e) conține numeroase tăieturi, ștersături, suprascrieri și renumerotări, niciuna contrasemnată sau atestată în vreun fel;

f) votul nu este consemnat nominal, fiind menționat generic „unanimitate”, respectiv, pentru concurs, mențiunea că se procedează „pe listă, fiecare localitate în parte”;

g) actul care pare să materializeze votul efectiv este o listă dactilografiată a societăților înscrise, purtând adnotări olografe constând în inițiale înscrise în dreptul unor poziții, listă care nu este identificată ca act oficial și nu poartă, la rândul ei, număr de înregistrare;

h) mențiunea „conform cu originalul” este însoțită exclusiv de o parafă ilizibilă, fără nume, funcție și dată, astfel încât persoana care a efectuat certificarea nu poate fi identificată;

i) paginația documentului este discontinuă, ceea ce indică fie o consemnare incompletă, fie o arhivare defectuoasă.

Potrivit Deciziei CNA nr. 277/2013, cu modificările și completările ulterioare, solicitanții participă la concurs prin reprezentanți care furnizează membrilor Consiliului explicații privind statutul și situația juridică, capitalul, proiectul editorial, capacitățile de producție, echiparea studioului și capacitatea de susținere financiară, iar art. 8 din aceeași decizie enumeră criteriile avute în vedere la acordarea licenței, între care interesul public, echilibrul dintre serviciile de programe naționale, regionale și locale, libera concurență, strategia editorială, oferta de programe, experiența și competența profesională, pluralismul și diversitatea. Față de conținutul substanțial al audierii astfel reglementat, înscrisul comunicat nu permite reconstituirea conținutului audierilor și a elementelor prezentate de solicitanți care au fost avute în vedere în procesul de evaluare.

Menționez, de asemenea, că prin Decizia CNA nr. 682/15.07.2025 privind rezultatul concursului Consiliul a expus o motivare generală a considerentelor avute în vedere, între care interesul public, echilibrul dintre programele locale, regionale și naționale, șansele solicitanților locali, calitatea proiectelor editoriale, capacitatea financiară și sustenabilitatea economică, experiența în domeniul audiovizual, structura populației și echilibrul etnico-cultural. Din documentele comunicate nu rezultă însă unde este consemnată evaluarea comparativă care permite corelarea acestor criterii generale cu rezultatul individual al fiecărei frecvențe, respectiv motivarea pentru care un anumit solicitant a fost preferat celorlalți competitori pentru aceeași frecvență.

Precizez că absența numărului de înregistrare nu constituie, în opinia mea, o simplă chestiune de formă. Aceasta afectează posibilitatea de a verifica data, circuitul intern, modul de păstrare și apartenența înscrisului la evidența documentară a instituției, elemente care sunt esențiale atunci când documentul în cauză privește o procedură de atribuire a unei resurse publice limitate, respectiv spectrul radioelectric.

Subliniez, totodată, că însuși Consiliul Național al Audiovizualului publică pe pagina proprie de internet, la rubrica dedicată, extrase dactilografiate din procesele-verbale ale ședințelor sale, cu indicarea nominală a membrilor prezenți și a președintelui de ședință. Existența acestui format standardizat, aplicat curent activității ordinare a Consiliului, face cu atât mai dificil de explicat de ce tocmai procedura de concurs pentru acordarea licențelor audiovizuale, o procedură cu o miză patrimonială și de interes public deosebită, a fost documentată sub acest standard, iar nu peste el.

În fine, potrivit art. 15 alin. (2) din Legea nr. 504/2002, ședințele Consiliului sunt publice, cu singura excepție a celor în care se propune președintele și se alege vicepreședintele, iar CNA anunță public faptul că ședințele sale sunt transmise și înregistrate.

II. Cadrul de referință aplicabil

Consiliul Național al Audiovizualului este entitate publică în sensul definiției cuprinse în anexa la Ordinul secretarului general al Guvernului nr. 600/2018 privind aprobarea Codului controlului intern managerial al entităților publice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 387 din 7 mai 2018, fiind autoritate publică cu personalitate juridică ce utilizează fonduri publice. Potrivit art. 16 alin. (1) și (2) din Legea nr. 504/2002, activitatea Consiliului este finanțată de la bugetul de stat, iar președintele Consiliului este ordonator principal de credite.

În consecință, CNA intră, sub aspectul controlului intern managerial, sub incidența Ordonanței Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern/managerial și controlul financiar preventiv, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și a Ordinului SGG nr. 600/2018, inclusiv sub incidența obligațiilor de raportare prevăzute la art. 8 alin. (3) și art. 9 alin. (2) din ordin, respectiv transmiterea anuală, până la 20 februarie, către Direcția de control intern managerial și relații interinstituționale (DCIMRI) din cadrul Secretariatului General al Guvernului, a situației centralizatoare privind stadiul implementării și dezvoltării sistemului de control intern managerial și a raportului asupra sistemului de control intern managerial. Prezenta întrebare nu privește controlul financiar preventiv și nu pune în discuție oportunitatea editorială a deciziilor Consiliului, ci exclusiv funcționarea administrativă a acestuia ca entitate publică.

Precizez că, în ipoteza în care Consiliul apreciază că se află în situația prevăzută la art. 9 alin. (3) din același ordin, respectiv aceea a entităților publice care, conform reglementărilor legale, nu se subordonează unei entități publice superioare, obligația de întocmire a documentelor prevăzute la art. 8 și la art. 9 alin. (1) subzistă, acestea urmând a fi păstrate ca documente doveditoare ale implementării și dezvoltării sistemului de control intern managerial. În ambele ipoteze, documentele trebuie, așadar, să existe.

Potrivit art. 10 din Ordinul SGG nr. 600/2018, controlul intern managerial este în responsabilitatea conducătorilor entităților publice, care au obligația proiectării, implementării și dezvoltării continue a acestuia.

III. Aspecte care necesită clarificare din perspectiva controlului intern managerial

Raportând caracteristicile documentului descris la Secțiunea I la standardele de control intern managerial cuprinse în anexa la Ordinul SGG nr. 600/2018, se ridică următoarele probleme de conformitate:

Standardul 13 „Gestionarea documentelor”, pct. 13.1, 13.2.1, 13.2.2 și 13.2.5, potrivit cărora conducătorul entității publice organizează și gestionează procesul de creare, revizuire, organizare, stocare, utilizare, identificare și arhivare a documentelor, oferind control asupra ciclului complet de viață al acestora și accesibilitate terților abilitați, sunt definite reguli clare și stabilite proceduri cu privire la înregistrarea, redactarea, clasificarea, îndosarierea, protejarea și păstrarea documentelor, se ține în mod obligatoriu evidența documentelor primite și expediate și este creat un sistem de păstrare și arhivare potrivit unei proceduri. În măsura în care înscrisul nu a fost înregistrat în evidențele instituției, această situație ridică o problemă de conformitate cu cerințele pct. 13.2.2, precum și cu obligațiile ce decurg din Legea Arhivelor Naționale nr. 16/1996, republicată.

Standardul 9 „Proceduri”, pct. 9.2.1 și 9.2.2, potrivit cărora conducerea entității publice se asigură că pentru procesele și activitățile declarate procedurale există o documentație adecvată și că operațiunile sunt consemnate în proceduri documentate, iar procedurile trebuie să fie precizate în documente scrise, să se refere la toate procesele și activitățile importante, să asigure o separare corectă a funcțiilor de inițiere, verificare, avizare și aprobare, să fie simple, complete, precise și actualizate în permanență.

Standardul 9, pct. 9.2.7, potrivit căruia, pentru toate situațiile în care, din cauza unor circumstanțe deosebite, apar abateri față de politicile sau procedurile stabilite, se întocmesc documente adecvate, aprobate la un nivel corespunzător, înainte de efectuarea operațiunilor, iar circumstanțele și modul de gestionare a situațiilor de abatere se analizează periodic. În măsura în care corecturile, ștersăturile, suprascrierile și renumerotările identificate în înscrisul comunicat reprezintă abateri de la politicile sau procedurile stabilite la nivelul instituției, devin incidente cerințele pct. 9.2.7 privind documentarea și aprobarea situațiilor de abatere.

Standardul 10 „Supravegherea”, pct. 10.2.1 și 10.2.2, potrivit cărora conducerea entității publice trebuie să monitorizeze modul de aplicare a instrumentelor de control, pentru a se asigura că procedurile sunt respectate efectiv și continuu, prin revizuiri, testări prin sondaj sau alte modalități care confirmă respectarea procedurilor.

Standardul 15 „Evaluarea sistemului de control intern managerial”, pct. 15.2.2 și 15.2.4, potrivit cărora conducerea entității publice efectuează cel puțin o dată pe an o verificare și autoevaluare a propriului sistem de control intern managerial, iar conducătorul entității elaborează anual un raport asupra sistemului de control intern managerial.

Standardul 16 „Auditul intern”, sub aspectul necesității de a verifica dacă procesul de acordare a licențelor audiovizuale, raportat la nivelul de risc asociat acestuia, a fost avut în vedere la fundamentarea planificării multianuale și anuale a activității de audit public intern.

Menționez că, potrivit glosarului cuprins în anexa la Ordinul SGG nr. 600/2018, printre factorii de risc expres enumerați se numără „activități ce se exercită în condiții de monopol, drepturi exclusive sau speciale”, „modul de delegare a competențelor”, „evaluarea și consilierea care pot implica consecințe grave”, precum și „funcțiile cu competență decizională exclusive”. Procedura de acordare a licențelor audiovizuale prezintă caracteristici care se circumscriu mai multor factori de risc enumerați în glosar, ceea ce justifică un nivel ridicat de formalizare și de trasabilitate documentară.

IV. Întrebări

Față de cele de mai sus, vă rog să îmi comunicați răspunsul dumneavoastră la următoarele întrebări:

1. Care este numărul și data de înregistrare a procesului-verbal al ședințelor de lucru din zilele de 30 iunie, 1, 2 și 3 iulie 2025? Vă rog să comunicați poziția corespunzătoare din registrul de intrări și ieșiri al instituției.

2. În ipoteza în care documentul nu a fost înregistrat, vă rog să precizați în ce temei a fost întocmit, certificat „conform cu originalul” și eliberat unui terț un înscris care nu figurează în evidența documentelor instituției, precum și modul în care această situație se conciliază cu cerința prevăzută la pct. 13.2.2 din Standardul 13 al Codului controlului intern managerial.

3. Cine a efectuat certificarea „conform cu originalul” pe filele documentului și în ce temei? Care este procedura internă aplicabilă certificării copiilor și de ce certificarea aplicată nu conține numele, funcția și data, elemente fără de care persoana responsabilă nu poate fi identificată?

4. Sub ce poziție din nomenclatorul arhivistic al CNA se clasează procesele-verbale ale ședințelor Consiliului și care este termenul de păstrare stabilit? Documentul în cauză a fost predat la arhivă și sub ce indicativ?

5. Există publicat, la rubrica de extrase din procesele-verbale de pe pagina de internet a instituției, extrasul aferent ședințelor din zilele de 30 iunie, 1, 2 și 3 iulie 2025? În caz negativ, vă rog să precizați motivele pentru care aceste ședințe nu au făcut obiectul practicii de publicare aplicate celorlalte ședințe ale Consiliului.

6. Există, la nivelul CNA, o procedură documentată, de sistem sau operațională, elaborată potrivit art. 6 din Ordinul SGG nr. 600/2018 și Standardului 9, care să reglementeze desfășurarea concursului de acordare a licențelor audiovizuale, inclusiv audierea solicitanților, evaluarea ofertelor, modul de exprimare a votului și consemnarea rezultatelor? În caz afirmativ, vă rog să comunicați codul procedurii, ediția, revizia, data aprobării și să transmiteți o copie.

7. Există o procedură documentată care să reglementeze întocmirea, redactarea, verificarea, avizarea, aprobarea, înregistrarea și arhivarea proceselor-verbale ale ședințelor Consiliului, conform Standardului 13? Vă rog să transmiteți o copie.

8. Ședințele din zilele de 30 iunie, 1, 2 și 3 iulie 2025 s-au desfășurat în regim public, conform art. 15 alin. (2) din Legea nr. 504/2002? Există înregistrare audio sau audio-video și/sau stenogramă a acestora? În caz afirmativ, vă rog să indicați unde sunt publicate sau arhivate și să confirmați termenul de păstrare.

9. Care este documentul care constituie procesul-verbal oficial al acestor ședințe? Consemnarea olografă transmisă este singura consemnare scrisă existentă? Vă rog să comunicați numele și funcția persoanei care a întocmit consemnarea, precum și temeiul din fișa postului în baza căruia a realizat această operațiune.

10. Există o procedură aplicabilă efectuării corecturilor, ștersăturilor, suprascrierilor și renumerotărilor în documentele care consemnează ședințele Consiliului și, în caz afirmativ, au fost respectate aceste reguli în privința înscrisului comunicat? În măsura în care modificările respective reprezintă abateri de la procedura aplicabilă, au fost întocmite documentele prevăzute la pct. 9.2.7 din Standardul 9?

11. Care este documentul oficial și înregistrat din care rezultă modul de exprimare și rezultatul votului membrilor Consiliului pentru fiecare frecvență și localitate? Lista dactilografiată purtând adnotări olografe sub forma unor inițiale constituie documentul oficial de consemnare a votului? În caz afirmativ, vă rog să comunicați numărul și data înregistrării, precum și semnificația inițialelor utilizate.

12. Prin ce documente a fost consemnată aplicarea, pentru fiecare frecvență și pentru fiecare solicitant, a criteriilor prevăzute la art. 8 din Decizia CNA nr. 277/2013 și a considerentelor de evaluare menționate în Decizia CNA nr. 682/15.07.2025? Unde este consemnată motivarea alegerii câștigătorului în raport cu ceilalți solicitanți pentru aceeași frecvență? Vă rog să transmiteți documentele de evaluare și motivarea aferente frecvenței atribuite în municipiul Timișoara, județul Timiș.

13. Registrul de riscuri al CNA, întocmit potrivit art. 5 din Ordinul SGG nr. 600/2018 și Standardului 8, conține riscuri asociate procedurii de acordare a licențelor audiovizuale? În caz afirmativ, vă rog să comunicați riscurile identificate, evaluarea expunerii și măsurile de control stabilite prin Planul de implementare a măsurilor de control.

14. A fost constituită, prin act de decizie internă, Comisia de monitorizare prevăzută la art. 3 din Ordinul SGG nr. 600/2018? Vă rog să comunicați actul de constituire, componența actuală și Programul de dezvoltare a sistemului de control intern managerial aferent anilor 2024, 2025 și 2026.

15. Au fost întocmite, pentru exercițiile 2023, 2024 și 2025, situația centralizatoare privind stadiul implementării și dezvoltării sistemului de control intern managerial și raportul asupra sistemului de control intern managerial la data de 31 decembrie? Vă rog să precizați dacă acestea au fost transmise Secretariatului General al Guvernului, prin DCIMRI, în termenul prevăzut la art. 8 alin. (3) și art. 9 alin. (2) din ordin, cu indicarea numerelor și datelor de înregistrare, ori dacă au fost păstrate ca documente doveditoare, în temeiul art. 9 alin. (3) din ordin. În oricare dintre situații, vă rog să transmiteți copii ale acestor documente.

16. Care a fost, la 31 decembrie 2023, 31 decembrie 2024 și 31 decembrie 2025, stadiul implementării fiecăruia dintre Standardele 9, 10, 13 și 16, potrivit documentelor de autoevaluare întocmite la nivelul CNA? Vă rog să transmiteți documentele din care rezultă calificativul sau stadiul declarat pentru fiecare dintre aceste standarde.

17. Compartimentul de audit public intern al CNA, prevăzut de Standardul 16 și de Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern, republicată, cu modificările ulterioare, a efectuat în ultimii cinci ani vreo misiune de audit având ca obiect procesul de acordare a licențelor audiovizuale sau sistemul de gestionare a documentelor? În caz afirmativ, vă rog să comunicați constatările și recomandările formulate, precum și stadiul implementării acestora. În caz negativ, vă rog să precizați modul în care aceste procese au fost avute în vedere la fundamentarea planurilor multianuale și anuale de audit.

18. Ce măsuri corective intenționează conducerea Consiliului Național al Audiovizualului să dispună pentru asigurarea înregistrării, trasabilității și arhivării documentelor care stau la baza procedurilor de acordare a licențelor audiovizuale și în ce termen?

V. Solicitare

Solicit răspuns în scris, însoțit de copii ale documentelor menționate, în termenul prevăzut de Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare.

Documentele solicitate privesc modul de administrare a unei resurse publice limitate, respectiv spectrul radioelectric, iar, în măsura în care nu sunt incidente excepții prevăzute expres de lege, comunicarea acestora se circumscrie obligațiilor de transparență ce revin instituției, atât în temeiul controlului parlamentar, cât și al Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare. Pentru orice document a cărui comunicare o considerați exceptată, vă rog să indicați expres temeiul legal al exceptării.

Anexez prezentei întrebări, în copie, procesul-verbal al ședințelor de lucru ale Consiliului Național al Audiovizualului din zilele de 30 iunie, 1, 2 și 3 iulie 2025, purtând mențiunea „conform cu originalul”, împreună cu anexa dactilografiată intitulată „Concurs acordare licențe radio / Vot 03.07.2025”, astfel cum acestea mi-au fost comunicate, respectiv fără număr de înregistrare.

The post Florin Cornel POPOVICI – Întrebare – Trasabilitatea documentară a concursului de acordare a licențelor audiovizuale radio, desfășurat în zilele de 30 iunie, 1, 2 și 3 iulie 2025, și conformitatea acesteia cu standardele de control intern managerial aprobate prin Ordinul secretarului general al Guvernului nr. 600/2018 appeared first on AUR.

Florin-Cornel POPOVICI – Întrebare – Caracterul incomplet și susceptibil de a induce în eroare al răspunsului nr. 5/13.805/2026 din 19.03.2026 la întrebarea nr. 4257A/25.02.2026 — dosarele penale cu vechime de peste 9 ani omise din statistica oficială ca efect al criteriului de raportare utilizat în cazul reînregistrării în ECRIS; solicitarea reluării raportării pe criteriul primului termen de judecată, cu includerea Înaltei Curți de Casație și Justiție

Claudia — Wed, 12 Aug 2026 10:19:42 +0000

Către: Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiției

În atenția: Domnului Marian-Cătălin PREDOIU, viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne și ministru interimar al justiției

Spre luare la cunoștință: Doamnei inspector-șef al Inspecției Judiciare

De către: Florin-Cornel POPOVICI, deputat

Circumscripția electorală: nr. 37, Timiș

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebării: Caracterul incomplet și susceptibil de a induce în eroare al răspunsului nr. 5/13.805/2026 din 19.03.2026 la întrebarea nr. 4257A/25.02.2026 — dosarele penale cu vechime de peste 9 ani omise din statistica oficială ca efect al criteriului de raportare utilizat în cazul reînregistrării în ECRIS; solicitarea reluării raportării pe criteriul primului termen de judecată, cu includerea Înaltei Curți de Casație și Justiție

Stimate Domnule Ministru,

În aplicarea art. 112 din Constituția României, a art. 34 lit. d) și i) din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaților și al senatorilor, republicată, precum și a art. 202, 203, 212 și 213 din Regulamentul Camerei Deputaților, vă adresez prezenta întrebare, ca urmare a răspunsului dumneavoastră nr. 5/13.805/2026 din 19.03.2026 la întrebarea mea nr. 4257A/25.02.2026.

Prin întrebarea menționată am solicitat o situație centralizată, pe fiecare dosar, a cauzelor penale cu o vechime de peste 9 ani de la primul termen de judecată. Mi-ați transmis, în locul acesteia, o statistică agregată (336 de dosare, pe instanță, obiect și stadiu procesual), fără niciun număr de dosar, motivând că datele „nu pot fi dezagregate”. Afirmația este contrazisă de propriile instrumente publice ale sistemului judiciar: numerele de dosar, data înregistrării, obiectul, stadiul, părțile și istoricul complet al termenelor sunt date publice pe portal.just.ro, interogabile automat prin serviciul oficial portalquery.just.ro, iar data primului termen, chiar dacă nu constituie un câmp statistic predefinit, poate fi determinată prin reconstituire din istoricul public al termenelor. Singurul criteriu care nu este public este valoarea prejudiciului.

Mai grav, anexa transmisă folosește vechimea de la data înregistrării dosarului în ECRIS, nu de la primul termen de judecată, cum am solicitat. Diferența este de substanță: dosarul reînregistrat (după casare cu rejudecare, scoatere de pe rol, desființarea completului etc.) dobândește o nouă dată de înregistrare, iar dacă această dată este utilizată ca reper statistic al vechimii, dosarul „întinerește” statistic și iese din raportarea cauzelor vechi. Dovada cea mai elocventă este chiar dosarul care a generat întrebarea: dosarul nr. 2819/115/2016 al Tribunalului Caraș-Severin — prejudiciu de 10.585.691 euro, primul termen la 18.05.2017, 84 de termene până la 13 august 2026 inclusiv (ultimele cinci fiind amânări succesive ale pronunțării) — nu figurează deloc în situația transmisă, fiind reînregistrat la 16.11.2022 sub numărul 2819/115/2016*, cu o „vechime” statistică de aproximativ 3 ani (16.11.2022 → 31.12.2025, data de referință a raportării Ministerului Justiției). Anexa nu conține, de altfel, nicio poziție pentru Tribunalul Caraș-Severin.

Confruntarea anexei cu datele publice ale portalului instanțelor, în perimetrul comparabil (dosare înregistrate până la 31.12.2016, cu termen de judecată fixat), a identificat cel puțin 28 de dosare principale de fond care lipsesc din situația transmisă (18 purtând sufixul de reînregistrare „*”), precum și dosare vechi în curs de judecată la cel puțin 12 curți de apel, față de numai două menționate în anexă. Totodată, niciunul dintre cele 15 dosare raportate la Înalta Curte de Casație și Justiție nu a putut fi identificat ca dosar activ prin motorul public de căutare al instanței supreme (www.scj.ro); aceste poziții nu pot fi individualizate sau verificate prin instrumentele publice consultate. Toate cifrele menționate sunt sistematizate într-o situație de verificare, cu trimiterea la sursa publică pentru fiecare dosar în parte, pe care o pun la dispoziția Ministerului.

Nu pot să nu remarc, Domnule Ministru, eleganța soluției. Justiția română nu a descoperit încă celeritatea, dar a descoperit, iată, secretul tinereții fără bătrânețe: reînregistrarea în ECRIS. Dosarul despre care v-am întrebat are aproape zece ani în realitate și doar trei în statisticile dumneavoastră, basmul lui Ispirescu s-a împlinit, măcar în evidențele Ministerului Justiției. Regret un singur lucru: că acest elixir este rezervat dosarelor tergiversate, nu și cetățenilor care își așteaptă dreptatea de un deceniu. Și îmi permit să cred că Parlamentul României merită mai mult decât o statistică astfel construită încât să nu conțină tocmai ceea ce se întreabă.

Față de cele de mai sus, vă solicit respectuos să îmi comunicați:

Având în vedere că adresa nr. 5/13.805/2026 este un înscris oficial, semnat de ministrul justiției și transmis Parlamentului în exercitarea controlului parlamentar, vă solicit să precizați: structura/structurile și persoanele care au întocmit, verificat și validat datele cuprinse în anexă; sursele de date și criteriile de interogare utilizate; verificările de exactitate efectuate anterior transmiterii răspunsului; explicația pentru neconcordanțele semnalate prin prezenta întrebare; precum și măsurile administrative dispuse sau avute în vedere pentru verificarea modului în care aceste date au fost întocmite și comunicate Parlamentului. În măsura în care verificările efectuate vor evidenția indicii privind săvârșirea unor fapte prevăzute de legea penală, vă solicit să precizați dacă veți proceda la sesizarea organelor competente, în condițiile legii.ntru prezentarea răspunsului.

Situația centralizată a tuturor dosarelor penale aflate pe rolul instanțelor judecătorești și al Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu o vechime de peste 9 ani calculată de la primul termen de judecată acordat în cauză, iar în cazul dosarelor reînregistrate, de la primul termen acordat în procedura inițială, nu de la data reînregistrării în ECRIS, cu indicarea, pentru fiecare dosar: a numărului unic de dosar, iar în cazul dosarelor reînregistrate, atât a numărului actual, cât și a numărului dosarului inițial din care acesta provine, acolo unde diferă, a instanței, a datei primului termen, a obiectului, a stadiului procesual, a numărului total de termene acordate și, acolo unde este stabilită, a valorii prejudiciului.

Care este tratamentul statistic al dosarelor reînregistrate (rejudecare, scoatere de pe rol, desființarea completului) în sistemul ECRIS și în raportările statistice ale Ministerului și ale CSM? Precizați dacă dosarul reînregistrat dobândește o nouă dată de înregistrare utilizată ca reper în raportările statistice, precum și câte dosare penale reînregistrate, a căror procedură inițială a început cu cel puțin 9 ani în urmă, existau la 31.12.2025.

Care este explicația pentru absența dosarului nr. 2819/115/2016 al Tribunalului Caraș-Severin, și a oricărei poziții aferente acestui tribunal, din situația transmisă ca răspuns la o întrebare care privea tocmai acest dosar?

Lista dosarelor penale cu vechime de peste 9 ani aflate pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție (15 poziții în anexa transmisă), cu numerele de dosar și anul primului termen, având în vedere că ICCJ nu publică pe portal.just.ro și că aceste poziții nu pot fi individualizate prin instrumentele publice consultate.

Situația dosarelor penale vechi suspendate, fără termen de judecată fixat, care nu apar în nicio evidență publică a termenelor: numărul lor, instanțele, temeiul suspendării și durata suspendării pentru fiecare dosar.

Stadiul „completării răspunsului” anunțate în adresa nr. 5/13.805/2026 cu privire la informațiile solicitate de la Inspecția Judiciară (pct. IV al interpelării inițiale), pentru care nu am primit până în prezent nicio comunicare.

The post Florin-Cornel POPOVICI – Întrebare – Caracterul incomplet și susceptibil de a induce în eroare al răspunsului nr. 5/13.805/2026 din 19.03.2026 la întrebarea nr. 4257A/25.02.2026 — dosarele penale cu vechime de peste 9 ani omise din statistica oficială ca efect al criteriului de raportare utilizat în cazul reînregistrării în ECRIS; solicitarea reluării raportării pe criteriul primului termen de judecată, cu includerea Înaltei Curți de Casație și Justiție appeared first on AUR.

Florin-Cornel POPOVICI – Întrebare – Utilizarea banilor publici pentru elaborarea Strategiei naționale pentru conservarea biodiversității 2026–2030, nefinalizarea procedurii de aprobare prin hotărâre a Guvernului după restituirea proiectului de către Consiliul Legislativ și promovarea ulterioară, pe cale parlamentară, a unui conținut normativ similar (PL-x nr. 532/2026), în condițiile avizului Consiliului Legislativ nr. 704/29.07.2026

Claudia — Wed, 12 Aug 2026 10:15:05 +0000

Adresată: Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, doamnei ministru Diana BUZOIANU

Spre luarea la cunoștință: Domnului Prim-ministru al României; Președintele Administrației Fondului pentru Mediu

De către: Florin-Cornel POPOVICI, deputat

Circumscripția electorală: nr. 37, Timiș

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebării: utilizarea banilor publici pentru elaborarea Strategiei naționale pentru conservarea biodiversității 2026–2030, nefinalizarea procedurii de aprobare prin hotărâre a Guvernului după restituirea proiectului de către Consiliul Legislativ și promovarea ulterioară, pe cale parlamentară, a unui conținut normativ similar (PL-x nr. 532/2026), în condițiile avizului Consiliului Legislativ nr. 704/29.07.2026

Stimată doamnă Ministru,

În calitate de deputat și membru al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților, în exercitarea controlului parlamentar asupra Guvernului și a administrației publice, vă adresez prezenta întrebare, cu solicitare de răspuns scris, cu privire la modul în care au fost angajate și utilizate fonduri publice pentru elaborarea Strategiei naționale pentru conservarea biodiversității 2026–2030 și la modalitatea în care documentul astfel finanțat a ajuns să fie promovat, în procedură de urgență, ca propunere legislativă parlamentară înregistrată la Camera Deputaților sub nr. PL-x 532/2026.

Precizez că prezenta întrebare nu constituie o imputare de fapte și nici o antepronunțare asupra legalității operațiunilor descrise, ci urmărește clarificarea acestora prin comunicarea informațiilor și documentelor relevante. Ea este determinată de împrejurarea că documentele financiare și de achiziție care stau la baza documentului adoptat nu se regăsesc în dosarul public al inițiativei legislative, deși inițiativa a fost adoptată în procedură de urgență, într-un interval de nouă zile de la înregistrare, și în pofida unor obiecții de fond formulate de Consiliul Legislativ.

I. Temeiul de drept

Prezenta întrebare are în vedere următoarele dispoziții:

– art. 1 alin. (4) și alin. (5) din Constituția României, republicată, privind principiul separației și echilibrului puterilor în stat și obligativitatea respectării legilor;

– art. 111 alin. (1) și art. 112 alin. (1) din Constituția României, republicată, privind obligația Guvernului și a celorlalte organe ale administrației publice de a prezenta informațiile și documentele cerute de Camera Deputaților, solicitarea obligatorie a informării Guvernului în cazul inițiativelor legislative care implică modificarea prevederilor bugetului de stat, precum și dreptul deputaților de a adresa interpelări Guvernului și membrilor acestuia;

– art. 138 alin. (5) din Constituția României, republicată, potrivit căruia nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanțare;

– art. 15 și art. 53 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 69/2010 a responsabilității fiscal-bugetare, republicată, privind obligația inițiatorilor de a prezenta fișa financiară și declarația de compatibilitate cu strategia fiscal-bugetară, respectiv atribuția Consiliului Fiscal de a emite opinii asupra inițiativelor legislative cu impact asupra cheltuielilor bugetare;

– art. 34 lit. d) și lit. i) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, privind dreptul deputatului de a face întrebări și interpelări și de a exercita controlul parlamentar sub toate formele acestuia;

– art. 202 și art. 203 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1181 din 27 noiembrie 2024, privind regimul întrebărilor scrise, dreptul deputatului de a le adresa și în perioada în care Camera Deputaților nu este în sesiune, precum și termenul de răspuns de 15 zile, și art. 212 și art. 213 din același regulament, privind dreptul deputatului de a obține informațiile și documentele necesare desfășurării activității sale de la organele administrației publice;

– art. 25 lit. e) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, potrivit căruia Guvernul aprobă prin hotărâre strategiile, programele și metodologiile, pe domenii de activitate;

– art. 4 și art. 30–31 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare, privind ierarhia actelor normative și instrumentele de prezentare și motivare;

– art. 15 și art. 22 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, privind fișa financiară, respectiv obligațiile și responsabilitățile ordonatorilor de credite în angajarea și utilizarea creditelor bugetare;

– Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările și completările ulterioare, privind categoriile de proiecte și programe care pot fi finanțate din acest fond;

– Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările ulterioare, precum și normele metodologice de aplicare;

– Hotărârea Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe, cu modificările și completările ulterioare;

– Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

II. Situația de fapt, astfel cum rezultă din dosarul inițiativei și din surse publice

Potrivit comunicatului public al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), studiul care a stat la baza Strategiei a costat 373.600 lei fără taxa pe valoarea adăugată (TVA), a fost finanțat din Fondul pentru mediu, iar Guvernul aprobase încă din anul 2022 o alocare maximă de 500.000 lei în acest scop. Tot din aceeași sursă rezultă că asocierea contractantă este formată din două societăți comerciale și o organizație neguvernamentală de profil, că Direcția biodiversitate are în prezent 13 angajați, că contractul ar fi fost semnat la 11 septembrie 2025, iar prima versiune tehnică a Strategiei ar fi datată 30 ianuarie 2026.

Strategia a fost, la origine, elaborată și promovată de minister în vederea aprobării prin hotărâre a Guvernului. Potrivit comunicatului oficial publicat de MMAP la 23 iulie 2026, Guvernul a aprobat în acea zi, la propunerea ministerului, proiectul de hotărâre a Guvernului privind aprobarea Strategiei naționale pentru conservarea biodiversității 2026–2030, comunicatul anunțând totodată că prin îndeplinirea acestui jalon de reformă România primește undă verde pentru fonduri din PNRR de peste 972,4 milioane de euro. Hotărârea nu a fost însă publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, neintrând astfel în vigoare.

Din avizul Consiliului Legislativ nr. 704 din 29 iulie 2026 rezultă și etapa anterioară acestei aprobări: Secretariatul General al Guvernului transmisese Consiliului Legislativ, cu adresa nr. 109 din 21 iulie 2026, proiectul de hotărâre a Guvernului cu un conținut similar, iar pentru acel proiect a fost emisă Nota de restituire nr. R1852 din 22 iulie 2026, cu o zi înainte de aprobarea în ședința Guvernului. Ulterior, la 28 iulie 2026, un conținut normativ similar a fost înregistrat la Senat ca propunere legislativă (b447/28.07.2026), transmisă Consiliului Legislativ cu adresa Secretarului General al Senatului nr. XXXV/3515/28.07.2026.

Inițiativa a fost semnată de 26 de parlamentari, respectiv 18 deputați și 8 senatori, aparținând grupurilor Uniunii Salvați România și Partidului Național Liberal. Ea a fost înregistrată la Senat sub nr. L455/2026, iar la Camera Deputaților sub nr. 532/04.08.2026 (B.P.I. nr. 617/04.08.2026). Senatul a adoptat inițiativa la 4 august 2026, în calitate de primă Cameră sesizată; Camera Deputaților a adoptat-o cu amendamente la 5 august 2026, în calitate de Cameră decizională, dispunând totodată, potrivit art. 117 alin. (4) din Regulamentul Camerei Deputaților, transmiterea legii Senatului spre dezbatere în procedură de urgență; Senatul a adoptat legea la 6 august 2026, dată la care aceasta a fost depusă la Secretarul general pentru exercitarea dreptului de sesizare asupra constituționalității.

Sub aspect bugetar, Consiliul Fiscal, prin adresa nr. 50 din 29 iulie 2026, nu a emis opinia solicitată. Consiliul a constatat că, din analiza propunerii legislative b447/28.07.2026, nu au fost întrunite cerințele prevăzute de art. 15 alin. (1) din Legea nr. 69/2010, aplicabile propunerilor de acte normative care conduc la majorarea cheltuielilor bugetare, întrucât inițiativa prevede finanțarea acțiunilor din Planul național de acțiune din bugetul de stat, din bugetele locale, din fonduri europene, din Fondul pentru mediu și din alte surse legal constituite, și a solicitat documentele prevăzute de acest text, respectiv fișa financiară însoțită de ipotezele și metodologia de calcul, precum și declarația de compatibilitate cu strategia fiscal-bugetară. Legea a fost adoptată fără ca aceste documente să fie depuse și fără ca opinia Consiliului Fiscal să fie emisă.

Consiliul Economic și Social, prin avizul nr. 5188 din 30 iulie 2026, a avizat favorabil inițiativa, dar a semnalat o lacună de natură să compromită întregul demers, respectiv absența unui angajament concret și verificabil privind finanțarea implementării. În susținere, Consiliul a arătat că, deși cadrul strategic existent prevede alocarea a 20% din Fondul pentru mediu pentru natură și arii protejate, alocările reale s-au situat la cel mult 0,2% din bugetul anual al Administrației Fondului pentru Mediu, de aproximativ o sută de ori mai puțin decât ținta asumată, în condițiile în care acest buget a depășit în anul 2025 pragul de 3 miliarde de euro; că programele au fost orientate constant către măsuri cu impact politic imediat, fără fundamentare științifică și fără aplicarea evaluării strategice de mediu; că au fost plătite prime de sechestrare a carbonului de aproape 90 de milioane de euro pentru plantații de salcâm, specie calificată în aviz drept invazivă, în timp ce pentru pădurile naturale cu funcții de protecție nu se achită compensații de ani de zile; că din cele 370 de milioane de euro disponibile prin componenta C2 a PNRR pentru păduri și protecția biodiversității au fost absorbite doar 5%; și că tarifele colectate legal pentru ariile protejate au fost returnate bugetului de stat în loc să fie direcționate către măsuri de conservare.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea numai sub rezerva însușirii observațiilor sale, dar a semnalat, la pct. 4 al avizului, că, potrivit art. 25 lit. e) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, aprobarea strategiilor ține de competența exclusivă a Guvernului, iar Parlamentul nu se poate substitui autorității executive în această privință; că, procedând astfel, Parlamentul ar acționa în afara competenței sale, cu încălcarea principiului ierarhiei actelor normative prevăzut de art. 4 din Legea nr. 24/2000 și cu crearea premiselor unor vicii de neconstituționalitate în raport cu art. 1 alin. (4) și alin. (5) din Constituție; și că, prin renunțarea la forma hotărârii de Guvern, se creează premisele sustragerii măsurilor preconizate de la controlul judecătoresc prevăzut de art. 126 alin. (6) din Constituție, cu posibila afectare a art. 21 și art. 52 din Constituție. În susținerea acestor observații, Consiliul Legislativ a invocat jurisprudența Curții Constituționale, inclusiv Decizia nr. 457 din 25 iunie 2020, și a exemplificat cu patru hotărâri ale Guvernului prin care au fost aprobate strategii naționale în anii 2025 și 2026.

Expunerea de motive arată că adoptarea Strategiei reprezintă un obiectiv asumat prin jalonul 31 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), că termenul de îndeplinire a jalonului a fost stabilit pentru 30 iunie 2026 și că expunerea califică suma de 972.455.220 euro drept penalitate asociată neîndeplinirii acestuia. Tot din expunerea de motive rezultă că Strategia a fost supusă evaluării de mediu potrivit Hotărârii Guvernului nr. 1076/2004, fiind emisă decizia etapei de încadrare nr. 4 din 11 mai 2026.

Rezultă, așadar, o succesiune care ridică întrebări legitime. Un document a cărui elaborare a fost comandată și plătită de minister, asumat public de acesta și aprobat în ședința Guvernului la 23 iulie 2026 ca proiect de hotărâre, nu ajunge să fie publicat; la cinci zile de la aprobare, un conținut normativ similar este depus în Parlament sub semnătura a 26 de parlamentari, iar la nouă zile de la depunere este adoptat în procedură de urgență, după expirarea, la 30 iunie 2026, a termenului jalonului, fără fișa financiară cerută de lege și fără opinia Consiliului Fiscal. Această succesiune și similitudinea de conținut dintre documentele menționate impun clarificarea raportului dintre documentația elaborată și finanțată de executiv și propunerea legislativă ulterior asumată de cei 26 de parlamentari inițiatori, inclusiv sub aspectul modului în care documentația a fost pusă la dispoziția acestora și al eventualului sprijin tehnic acordat de structurile executivului. Ele impun totodată clarificarea măsurii în care schimbarea instrumentului juridic a avut drept consecință neaplicarea unor cerințe procedurale specifice actelor Guvernului, precum avizarea interministerială, avizul Consiliului Legislativ asupra formei promovate și transparența decizională, precum și, distinct, a modului în care au fost respectate obligațiile incidente în procedura parlamentară, inclusiv informarea Guvernului prevăzută de art. 111 alin. (1) din Constituție. Clarificarea acestei succesiuni, pe bază de documente, este necesară atât pentru exercitarea mandatului parlamentar, cât și pentru protejarea interesului public asociat unei sume de aproape un miliard de euro.

III. Solicitări

Față de cele de mai sus, în temeiul dispozițiilor invocate la pct. I, vă solicit să comunicați, în scris, următoarele informații și documente justificative:

1. Cu privire la procedura de achiziție publică a studiului:

a) copia contractului de achiziție publică, împreună cu caietul de sarcini, documentația de atribuire și eventualele acte adiționale;

b) tipul procedurii aplicate și temeiul legal al alegerii acesteia din Legea nr. 98/2016, criteriul de atribuire, numărul de operatori economici participanți și raportul procedurii de atribuire;

c) referatul de necesitate, nota privind determinarea valorii estimate, metodologia și datele de piață utilizate pentru fundamentarea acesteia, precum și pragul procedural aplicabil la data inițierii achiziției;

d) denumirea, codul unic de înregistrare și cota de participare ale fiecărui membru al asocierii contractante, lista subcontractanților și a experților-cheie propuși și acceptați;

e) procesele-verbale de recepție a fiecărui livrabil, documentele de plată și valoarea totală plătită, cu și fără TVA.

2. Cu privire la sursa de finanțare:

a) temeiul legal concret – categoria de finanțare prevăzută de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005 – în baza căruia studiul a fost finanțat din Fondul pentru mediu, precum și actul administrativ al Administrației Fondului pentru Mediu prin care s-a aprobat această finanțare;

b) numărul, data și titlul actului Guvernului din anul 2022 prin care s-ar fi aprobat alocarea maximă de 500.000 lei, precum și motivele pentru care, în intervalul 2022–2025, contractarea nu a fost realizată;

c) dacă pentru același obiectiv au mai fost angajate, în perioada 2021–2026, alte cheltuieli din Fondul pentru mediu, din bugetul ministerului sau din asistență tehnică europeană, cu indicarea contractelor și a sumelor.

3. Cu privire la capacitatea administrativă proprie a ministerului:

a) regulamentul de organizare și funcționare în vigoare, în partea privind Direcția biodiversitate, precum și atribuțiile din fișele de post referitoare la elaborarea documentelor de politică publică;

b) numărul de posturi prevăzute și ocupate în cadrul direcției și cheltuielile de personal aferente exercițiilor bugetare 2025 și 2026;

c) documentele, analizele sau referatele prin care a fost fundamentată necesitatea externalizării serviciilor, inclusiv evaluarea disponibilității și a capacității resurselor interne ale ministerului și ale instituțiilor din subordine sau coordonare;

d) în ce măsură datele primare utilizate în studiu au fost furnizate de minister și de instituțiile din subordine sau coordonare și dacă acestea au fost puse gratuit la dispoziția contractantului.

4. Cu privire la livrabile și la drepturile de autor:

a) forma integrală a studiului și a fiecărui livrabil, împreună cu centralizatorul observațiilor din avizarea interministerială și din consultarea publică și răspunsurile ministerului;

b) clauzele contractuale privind cesiunea drepturilor patrimoniale de autor asupra livrabilelor către autoritatea contractantă;

c) dacă ministerul a efectuat o analiză comparativă între livrabilele contractate și textul adoptat de Parlament și, în caz afirmativ, comunicarea acesteia; în caz negativ, precizarea, pe baza evidențelor deținute de minister, a principalelor elemente de conținut preluate din livrabile.

5. Cu privire la aprobarea și la neintrarea în vigoare a hotărârii de Guvern:

a) copia proiectului de hotărâre a Guvernului transmis Consiliului Legislativ cu adresa Secretariatului General al Guvernului nr. 109 din 21 iulie 2026 și copia Notei de restituire nr. R1852 din 22 iulie 2026, împreună cu motivele restituirii;

b) copia hotărârii aprobate în ședința Guvernului din 23 iulie 2026, în forma adoptată, și temeiul în baza căruia aceasta a fost supusă aprobării în lipsa avizului Consiliului Legislativ, în raport cu nota de restituire emisă cu o zi înainte;

c) actul, data și motivele pentru care hotărârea nu a mai fost transmisă spre publicare în Monitorul Oficial al României, precum și autoritatea, structura sau persoana care, potrivit competențelor legale, a decis ori a propus netransmiterea spre publicare;

d) analiza juridică pe baza căreia s-a renunțat la instrumentul hotărârii de Guvern, cu precizarea dacă a fost avut în vedere efectul acestei opțiuni asupra posibilității de contestare a măsurilor în contencios administrativ, în condițiile art. 126 alin. (6) din Constituție;

e) motivele pentru care nu a fost reluată procedura de aprobare prin hotărâre a Guvernului, cu remedierea observațiilor semnalate de Consiliul Legislativ.

6. Cu privire la comunicarea publică din 23 iulie 2026 și la raportarea jalonului:

a) în ce temei comunicatul oficial al ministerului din 23 iulie 2026 a anunțat îndeplinirea jalonului de reformă și accesul la fonduri de peste 972,4 milioane de euro, în condițiile în care hotărârea nu a fost publicată în Monitorul Oficial al României și nu a intrat în vigoare;

b) dacă, în baza acelei aprobări, au fost transmise Comisiei Europene ori structurilor naționale de coordonare a PNRR documente sau raportări privind îndeplinirea jalonului și, în caz afirmativ, copia acestora;

c) dacă și când a fost rectificată ori completată comunicarea publică și cea instituțională după retragerea hotărârii de la publicare.

7. Cu privire la preluarea documentului de către inițiatorii propunerii legislative:

a) actul și temeiul juridic prin care documentația elaborată și plătită de minister a fost pusă la dispoziția celor 26 de parlamentari inițiatori ai propunerii legislative b447/28.07.2026, precum și dacă a existat o aprobare expresă a ordonatorului principal de credite în acest sens;

b) gradul de identitate dintre textul propunerii legislative și proiectul de hotărâre aprobat în ședința Guvernului din 23 iulie 2026, cu indicarea diferențelor de conținut, dacă există;

c) dacă personalul ministerului sau al instituțiilor din subordine ori coordonare a acordat sprijin tehnic la redactarea propunerii legislative, a expunerii de motive ori a amendamentelor și, în caz afirmativ, în ce temei și în ce interval;

d) corespondența purtată de minister cu inițiatorii sau cu grupurile parlamentare în perioada 21–28 iulie 2026 cu privire la promovarea documentului;

e) care sunt, în opinia ministerului, consecințele juridice ale promovării pe cale parlamentară a unui conținut normativ elaborat inițial în vederea aprobării prin hotărâre a Guvernului, inclusiv în ceea ce privește aplicabilitatea cerințelor privind avizarea interministerială, avizul Consiliului Legislativ asupra formei promovate și transparența decizională prevăzută de Legea nr. 52/2003.

8. Cu privire la avizul Consiliului Legislativ nr. 704/29.07.2026:

a) poziția ministerului față de observația potrivit căreia aprobarea strategiilor ține, în temeiul art. 25 lit. e) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, de competența exclusivă a Guvernului, iar Parlamentul nu se poate substitui autorității executive;

b) dacă a fost efectuată, la nivelul ministerului, o analiză a riscului de neconstituționalitate semnalat în raport cu art. 1 alin. (4) și alin. (5) din Constituție și, în caz afirmativ, concluziile acesteia;

c) care dintre observațiile de tehnică legislativă formulate de Consiliul Legislativ au fost însușite în forma adoptată și care nu, cu motivarea aferentă;

d) punctul de vedere al Guvernului asupra propunerii legislative, transmis Parlamentului potrivit art. 111 din Constituție, în forma comunicată, precum și opinia Consiliului Fiscal și avizul Consiliului Economic și Social.

9. Cu privire la impactul bugetar și la lipsa fișei financiare:

a) fișa financiară întocmită potrivit art. 15 din Legea nr. 500/2002 și art. 15 alin. (1) din Legea nr. 69/2010, împreună cu ipotezele și metodologia de calcul, precum și declarația de compatibilitate cu obiectivele și prioritățile strategiei fiscal-bugetare, ori, în lipsa acestora, precizarea expresă că documentele nu au fost întocmite;

b) dacă ministerul a fost solicitat să furnizeze elementele necesare întocmirii fișei financiare și, în caz afirmativ, ce a comunicat și când;

c) estimarea ministerului privind necesarul de resurse pentru implementarea Planului național de acțiune în perioada 2026–2030, defalcat pe surse – buget de stat, bugete locale, fonduri europene, Fondul pentru mediu – și pe ordonatori principali de credite implicați;

d) impactul estimat asupra bugetelor locale al obligațiilor ce revin autorităților administrației publice locale, inclusiv al procedurii de aviz consultativ, și dacă acestea au fost consultate;

e) analiza ministerului privind respectarea art. 138 alin. (5) din Constituție, inclusiv modul în care sursele generale de finanțare prevăzute de actul normativ satisfac, în opinia ministerului, cerința constituțională privind stabilirea sursei de finanțare;

f) informarea Guvernului solicitată potrivit art. 111 alin. (1) din Constituție în cazul inițiativelor legislative care implică modificarea prevederilor bugetului de stat, în forma comunicată Parlamentului.

10. Cu privire la observațiile Consiliului Economic și Social privind Fondul pentru mediu:

a) execuția, pentru fiecare dintre anii 2021–2025 și pentru semestrul I al anului 2026, a sumelor din bugetul Administrației Fondului pentru Mediu alocate pentru conservarea naturii și pentru ariile naturale protejate, în valoare absolută și ca pondere din bugetul anual, în raport cu ținta de 20% invocată de Consiliul Economic și Social;

b) situația plăților efectuate cu titlu de prime de sechestrare a carbonului pentru plantații de salcâm, cu indicarea programului, a valorii totale și a numărului de beneficiari, precum și fundamentarea științifică și juridică a eligibilității acestei specii în cadrul programului respectiv;

c) situația compensațiilor datorate proprietarilor de păduri cu funcții de protecție, cu indicarea sumelor restante și a vechimii acestora;

d) gradul de absorbție a celor 370 de milioane de euro din componenta C2 a PNRR pentru păduri și protecția biodiversității, pe ani și pe linii de finanțare, și măsurile de redresare avute în vedere;

e) temeiul legal în baza căruia tarifele colectate pentru ariile naturale protejate au fost returnate bugetului de stat, precum și cuantumul acestora pe ultimii trei ani;

f) poziția ministerului față de propunerile Consiliului Economic și Social privind un angajament financiar explicit, bugetarea multianuală a măsurilor și raportarea publică anuală, precum și motivele pentru care acestea nu au fost preluate în forma adoptată.

11. Cu privire la evaluarea de mediu:

a) copia deciziei etapei de încadrare nr. 4 din 11 mai 2026 și documentația care a stat la baza acesteia;

b) dacă amendamentele adoptate în cele două Camere modifică substanțial versiunea supusă procedurii de evaluare de mediu și, în caz afirmativ, dacă se impunea reluarea ori completarea acelei proceduri potrivit Hotărârii Guvernului nr. 1076/2004.

12. Cu privire la jalonul 31 din PNRR:

a) formularea exactă a jalonului 31, cu precizarea instrumentului juridic asumat față de Comisia Europeană pentru aprobarea Strategiei, și corespondența purtată cu Comisia Europeană în anul 2026;

b) natura juridico-financiară exactă a sumei de 972.455.220 euro, indicată în expunerea de motive drept penalitate asociată neîndeplinirii jalonului, respectiv dacă aceasta reprezintă o penalitate aplicabilă automat, o sumă susceptibilă de suspendare, o valoare aferentă unei cereri de plată ori o estimare calculată potrivit metodologiei Comisiei Europene, precum și raportul dintre această sumă și cea de peste 972,4 milioane de euro anunțată public la 23 iulie 2026 ca fonduri deblocate;

c) având în vedere că termenul asumat a fost 30 iunie 2026, iar adoptarea a intervenit în august 2026, evaluarea ministerului privind eventuala incidență asupra României a consecinței financiar-bugetare asociate jalonului, astfel cum aceasta va fi clarificată potrivit lit. b), precum și demersurile efectuate pentru evitarea acesteia;

d) dacă a fost analizată compatibilitatea formei adoptate de Parlament, inclusiv a amendamentelor privind caracterul de document de orientare, cu obligațiile asumate prin PNRR, și concluziile acestei analize;

e) evaluarea riscurilor în ipoteza în care legea face obiectul controlului de constituționalitate anterior promulgării ori al unei cereri de reexaminare.

13. Cu privire la strategia anterioară și la evaluarea ex-post:

a) raportul de evaluare a gradului de îndeplinire a obiectivelor strategiei privind biodiversitatea aferente perioadei 2014–2020 și costurile totale ale acesteia;

b) în lipsa unei asemenea evaluări, elementele obiective pe care s-a întemeiat stabilirea noilor obiective și ținte naționale.

14. Cu privire la verificările interne și externe:

a) dacă achiziția și cheltuiala în discuție au făcut obiectul unor misiuni de audit public intern sau al unor acțiuni de verificare ale Curții de Conturi a României ori ale Autorității de Audit și, în caz afirmativ, constatările și măsurile dispuse;

b) dacă, în urma aspectelor prezentate și a verificărilor interne efectuate, ministerul apreciază necesară sesizarea structurilor de audit ori a altor instituții competente și, în caz afirmativ, ce demersuri intenționează să întreprindă.

Pentru documentele și informațiile deținute de instituțiile aflate în subordinea, sub autoritatea ori în coordonarea ministerului, solicit centralizarea acestora prin grija ministerului. Pentru documentele deținute de alte autorități publice, solicit indicarea expresă a autorității deținătoare și, după caz, a demersurilor efectuate pentru obținerea lor.

Solicit comunicarea unui răspuns scris, în termenul de 15 zile prevăzut de art. 203 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaților, precum și anexarea documentelor justificative aferente fiecăruia dintre aspectele solicitate. Pentru documentele neclasificate și destinate publicității, în măsura în care acestea există în format electronic, solicit transmiterea lor și în acest format.

Documentele clasificate ori nedestinate publicității, dacă există, se transmit pe suport hârtie la sediul Parlamentului României, pe numele subsemnatului, având acces la informații clasificate în temeiul art. 7 alin. (4) lit. d) din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, cu modificările și completările ulterioare; în cuprinsul răspunsului se face doar mențiunea existenței lor.

The post Florin-Cornel POPOVICI – Întrebare – Utilizarea banilor publici pentru elaborarea Strategiei naționale pentru conservarea biodiversității 2026–2030, nefinalizarea procedurii de aprobare prin hotărâre a Guvernului după restituirea proiectului de către Consiliul Legislativ și promovarea ulterioară, pe cale parlamentară, a unui conținut normativ similar (PL-x nr. 532/2026), în condițiile avizului Consiliului Legislativ nr. 704/29.07.2026 appeared first on AUR.

Florin-Cornel POPOVICI – Întrebare – Modul de utilizare a resurselor Fondului pentru mediu destinate conservării naturii și ariilor naturale protejate în perioada 2021–2026, în raport cu ținta de alocare de 20% invocată de Consiliul Economic și Social, precum și cheltuielile efectuate de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor pentru elaborarea Strategiei naționale pentru conservarea biodiversității 2026–2030

Claudia — Wed, 12 Aug 2026 10:13:33 +0000

Adresată: Curții de Conturi a României, doamnei președinte Mirela CĂLUGĂREANU

Spre luarea la cunoștință: Membrii Plenului Curții de Conturi a României

De către: Florin-Cornel POPOVICI, deputat

Circumscripția electorală: nr. 37, Timiș

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebării: modul de utilizare a resurselor Fondului pentru mediu destinate conservării naturii și ariilor naturale protejate în perioada 2021–2026, în raport cu ținta de alocare de 20% invocată de Consiliul Economic și Social, precum și cheltuielile efectuate de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor pentru elaborarea Strategiei naționale pentru conservarea biodiversității 2026–2030

Stimată doamnă Președinte,

În calitate de deputat și membru al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților, în exercitarea controlului parlamentar și având în vedere raporturile constituționale ale Curții de Conturi cu Parlamentul, vă adresez prezenta întrebare privind modul de formare, administrare și întrebuințare a resurselor Fondului pentru mediu destinate conservării naturii și ariilor naturale protejate, precum și cheltuielile efectuate pentru elaborarea documentului aprobat prin legea privind Strategia națională și Planul național de acțiune pentru conservarea biodiversității 2026–2030 (PL-x nr. 532/2026).

I. Temeiul de drept

Prezenta întrebare are în vedere următoarele dispoziții:

– art. 140 alin. (1)–(3) din Constituția României, republicată, privind controlul exercitat de Curtea de Conturi asupra modului de formare, de administrare și de întrebuințare a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public, raportul anual prezentat Parlamentului, precum și controalele efectuate la cererea Camerei Deputaților sau a Senatului;

– art. 3, art. 4, art. 21, art. 28 și art. 39–40 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată, cu modificările și completările ulterioare, privind autonomia programului de activitate, controalele dispuse de Camerele Parlamentului, auditul performanței și raportarea către Parlament;

– art. 34 lit. d) și lit. i) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

– Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările și completările ulterioare.

II. Situația de fapt

Consiliul Economic și Social, prin avizul nr. 5188 din 30 iulie 2026, emis asupra propunerii legislative care a devenit legea privind aprobarea Strategiei naționale și a Planului național de acțiune pentru conservarea biodiversității 2026–2030, a consemnat un set de constatări care privesc direct modul de utilizare a resurselor publice și care, în opinia mea, justifică o verificare de specialitate.

Potrivit acestui aviz: deși cadrul strategic existent prevede alocarea a 20% din Fondul pentru mediu pentru natură și arii protejate, alocările reale s-au situat la cel mult 0,2% din bugetul anual al Administrației Fondului pentru Mediu, de aproximativ o sută de ori mai puțin decât ținta asumată, în condițiile în care acest buget a depășit în anul 2025 pragul de 3 miliarde de euro; programele au fost orientate constant către măsuri cu impact politic imediat, fără fundamentare științifică și fără aplicarea evaluării strategice de mediu, iar bugetul Fondului, echivalent cu aproximativ 1% din produsul intern brut, nu a făcut niciodată obiectul unei dezbateri publice reale; au fost plătite prime de sechestrare a carbonului de aproape 90 de milioane de euro pentru plantații de salcâm, specie calificată în aviz drept invazivă, în timp ce pentru pădurile naturale cu funcții de protecție nu se achită compensații de ani de zile; din cele 370 de milioane de euro disponibile prin componenta C2 a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru păduri și protecția biodiversității au fost absorbite doar 5%; iar tarifele colectate legal pentru ariile naturale protejate au fost returnate bugetului de stat, în loc să fie direcționate către măsuri concrete de conservare.

Aceste constatări nu provin dintr-o luare de poziție politică, ci dintr-un aviz al unui organ consultativ al Parlamentului și al Guvernului, consacrat de art. 141 din Constituție. Ele indică, în esență, o discrepanță semnificativă între destinația declarată a unor resurse publice și nivelul utilizării lor efective, pe o perioadă de mai mulți ani, la o entitate al cărei buget anual este comparabil ca ordin de mărime cu bugetele unor ministere.

Separat, în legătură cu același document, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) a comunicat public că studiul care a stat la baza Strategiei a costat 373.600 lei fără taxa pe valoarea adăugată și a fost finanțat din Fondul pentru mediu, în condițiile în care în minister funcționează o direcție de specialitate în domeniul biodiversității. Documentul astfel finanțat a fost pregătit spre aprobare prin hotărâre a Guvernului – proiect pentru care Consiliul Legislativ a emis Nota de restituire nr. R1852 din 22 iulie 2026 – a fost aprobat în ședința Guvernului din 23 iulie 2026, dar nu a mai fost publicat în Monitorul Oficial al României, iar un conținut normativ similar a fost ulterior promovat ca propunere legislativă înregistrată la 28 iulie 2026 și adoptată în procedură de urgență la începutul lunii august 2026.

Consiliul Fiscal, prin adresa nr. 50 din 29 iulie 2026, nu a emis opinia solicitată, constatând că nu au fost întrunite cerințele art. 15 alin. (1) din Legea nr. 69/2010 a responsabilității fiscal-bugetare, întrucât inițiativa prevede finanțarea acțiunilor din bugetul de stat, din bugetele locale, din fonduri europene, din Fondul pentru mediu și din alte surse legal constituite, fără a fi depuse fișa financiară și declarația de compatibilitate cu strategia fiscal-bugetară. Totodată, expunerea de motive arată că documentul corespunde jalonului 31 din PNRR, cu termen de îndeplinire la 30 iunie 2026 și cu o penalitate asociată de 972.455.220 euro în caz de neîndeplinire.

Față de cele de mai sus, vă solicit să comunicați, în scris, următoarele informații și documente justificative:

1. Cu privire la acțiunile deja efectuate la Administrația Fondului pentru Mediu:

a) dacă, în perioada 2021–2026, Administrația Fondului pentru Mediu a fost cuprinsă în programele anuale de activitate ale Curții de Conturi și, în caz afirmativ, tipul acțiunilor, perioadele auditate și temele abordate;

b) principalele constatări și abateri reținute, valoarea estimată a acestora, măsurile dispuse prin decizii și stadiul valorificării lor la data prezentei;

c) dacă vreuna dintre aceste acțiuni a vizat expres finanțarea conservării naturii, a ariilor naturale protejate și a biodiversității.

2. Cu privire la ținta de alocare de 20% din Fondul pentru mediu:

a) dacă respectarea acestei ținte a făcut obiectul unei verificări din partea Curții de Conturi, cu indicarea actului normativ ori a documentului programatic care o instituie;

b) în caz afirmativ, nivelul alocărilor și al plăților efective destinate conservării naturii și ariilor naturale protejate, pentru fiecare dintre anii 2021–2025, în valoare absolută și ca pondere din bugetul anual al Administrației Fondului pentru Mediu;

c) dacă a fost cuantificată diferența dintre ținta asumată și nivelul realizat și dacă aceasta a fost analizată din perspectiva principiilor economicității, eficienței și eficacității, respectiv ce constatări au fost formulate.

3. Cu privire la programele de sechestrare a carbonului:

a) dacă plățile efectuate cu titlu de prime de sechestrare a carbonului pentru plantații de salcâm au făcut obiectul unei acțiuni de verificare, cu indicarea valorii totale a plăților și a numărului de beneficiari;

b) dacă a fost analizată fundamentarea științifică și juridică a eligibilității acestei specii în cadrul programului respectiv, inclusiv în raport cu regimul aplicabil speciilor alogene, și dacă a fost reținut vreun prejudiciu;

c) dacă a fost verificată situația compensațiilor datorate proprietarilor de păduri cu funcții de protecție, respectiv cuantumul și vechimea sumelor restante.

4. Cu privire la tarifele colectate pentru ariile naturale protejate:

a) dacă modul de gestionare a acestor tarife a făcut obiectul unei verificări, cu precizarea temeiului legal în baza căruia sumele ar fi fost virate la bugetul de stat în loc să fie utilizate pentru măsuri de conservare, și a cuantumului acestora pe ultimii trei ani.

5. Cu privire la cheltuiala efectuată de minister pentru elaborarea Strategiei:

a) dacă contractul de servicii având ca obiect studiul care a stat la baza Strategiei, în valoare de 373.600 lei fără taxa pe valoarea adăugată, a făcut obiectul unei acțiuni de audit sau de control;

b) dacă finanțarea unui asemenea studiu se încadrează în categoriile de proiecte și programe care pot fi finanțate din Fondul pentru mediu potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005;

c) dacă a fost analizată economicitatea achiziției, în condițiile existenței unei direcții de specialitate proprii a ministerului, finanțată tot din fonduri publice;

d) dacă a fost analizată situația în care proiectul de hotărâre a Guvernului pentru fundamentarea căruia documentul a fost achiziționat nu a mai fost publicat și nu a intrat în vigoare, sub aspectul atingerii scopului cheltuielii, precum și regimul patrimonial al livrabilelor ulterior preluate într-o inițiativă legislativă parlamentară.

6. Cu privire la fondurile europene aferente biodiversității:

a) dacă gradul de absorbție a celor 370 de milioane de euro alocate prin componenta C2 a PNRR pentru păduri și protecția biodiversității a făcut obiectul unei acțiuni a Curții de Conturi și, în caz afirmativ, cauzele reținute pentru nivelul scăzut de absorbție;

b) dacă riscul financiar asociat neîndeplinirii jalonului 31 din PNRR, al cărui termen a fost stabilit la 30 iunie 2026, inclusiv sub aspectul sumei de 972.455.220 euro indicate în expunerea de motive drept penalitate asociată neîndeplinirii jalonului, a fost evaluat în cadrul vreunei acțiuni a Curții de Conturi ori al colaborării cu Autoritatea de Audit.

7. Cu privire la programul de activitate:

a) data la care Plenul Curții de Conturi urmează să se pronunțe asupra includerii în programul de activitate a unei acțiuni de audit al performanței, în temeiul art. 28 din Legea nr. 94/1992, având ca temă economicitatea, eficiența și eficacitatea utilizării resurselor Fondului pentru mediu destinate conservării biodiversității și ariilor naturale protejate în perioada 2021–2026;

b) în ipoteza neincluderii, considerentele care fundamentează această decizie, prin raportare la ordinul de mărime al resurselor financiare implicate și la aspectele semnalate de Consiliul Economic și Social;

c) dacă rezultatele acțiunilor deja finalizate la Administrația Fondului pentru Mediu și la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor pot fi comunicate Parlamentului, în tot sau în extras, potrivit art. 40 din Legea nr. 94/1992.

Totodată, vă solicit să dispuneți efectuarea verificărilor necesare cu privire la aspectele semnalate, prin includerea în programul de activitate a unei acțiuni având ca obiect utilizarea resurselor Fondului pentru mediu destinate conservării naturii și ariilor naturale protejate în perioada 2021–2026, precum și cheltuiala efectuată de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor pentru elaborarea Strategiei, și să comunicați Parlamentului rezultatele acestora.

The post Florin-Cornel POPOVICI – Întrebare – Modul de utilizare a resurselor Fondului pentru mediu destinate conservării naturii și ariilor naturale protejate în perioada 2021–2026, în raport cu ținta de alocare de 20% invocată de Consiliul Economic și Social, precum și cheltuielile efectuate de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor pentru elaborarea Strategiei naționale pentru conservarea biodiversității 2026–2030 appeared first on AUR.

Florin-Cornel POPOVICI – Întrebare – modul de atribuire și de derulare a contractului „Modernizarea liniei de cale ferată Caransebeș – Timișoara – Arad”, Lotul 2: Lugoj – Timișoara Est, finanțat prin PNRR – proiect cu o valoare de aproximativ 500 milioane euro (cu TVA) – lanțul de furnizori de materiale, managementul tehnic și supervizarea lucrării, cantitățile livrate și puse în operă, stadiul lucrărilor și procedurile de atribuire

Claudia — Tue, 11 Aug 2026 10:43:20 +0000

Adresată: Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, domnului Radu-Dinel MIRUȚĂ, ministru interimar

Spre luarea la cunoștință: Compania Națională de Căi Ferate „CFR” S.A.; Autoritatea pentru Reformă Feroviară

De către: Florin-Cornel POPOVICI, deputat

Circumscripția electorală: nr. 37, Timiș

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)

Obiectul întrebării: modul de atribuire și de derulare a contractului „Modernizarea liniei de cale ferată Caransebeș – Timișoara – Arad”, Lotul 2: Lugoj – Timișoara Est, finanțat prin PNRR – proiect cu o valoare de aproximativ 500 milioane euro (cu TVA) – lanțul de furnizori de materiale, managementul tehnic și supervizarea lucrării, cantitățile livrate și puse în operă, stadiul lucrărilor și procedurile de atribuire

Stimate domnule Ministru,

În calitate de deputat și membru al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților, în exercitarea controlului parlamentar, vă adresez prezenta întrebare privind proiectul de modernizare a liniei de cale ferată Lugoj – Timișoara Est (Lotul 2 al obiectivului „Modernizarea liniei de cale ferată Caransebeș – Timișoara – Arad”), în lungime de 54,13 km, pentru care, potrivit informațiilor publice, contractul de proiectare și execuție a fost semnat la data de 28.11.2022, în valoare de aproximativ 1,91 miliarde lei fără TVA, cu o asociere condusă de FCC Construcción, cu finanțare din Planul Național de Redresare și Reziliență – Componenta C4 „Transport sustenabil”, cu o durată contractuală de 42 de luni (6 luni proiectare și 36 de luni execuție) și un stadiu fizic raportat public de aproximativ 75%.

Având în vedere valoarea foarte mare a fondurilor publice și europene implicate, precum și cantitățile considerabile de materiale necesare proiectului (piatră spartă, agregate minerale, traverse, șine de cale ferată, aparate de cale, elemente de catenară etc.), precum și, după caz, informațiile privind eventualele contracte conexe de achiziție a materialului rulant destinat exploatării liniei modernizate, o informare completă asupra lanțului de furnizare și a stadiului contractelor este necesară pentru exercitarea controlului parlamentar asupra utilizării acestor fonduri.

I. Temeiul de drept

Prezenta întrebare are în vedere următoarele dispoziții:

– art. 112 alin. (1) din Constituția României, republicată, privind obligația Guvernului și a celorlalte organe ale administrației publice de a răspunde la întrebările formulate de deputați;

– art. 34 lit. d) și lit. i) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, privind dreptul deputatului de a pune întrebări și de a face interpelări, precum și dreptul de control parlamentar sub toate formele de exercitare a acestuia;

– art. 198, art. 199 alin. (3) și art. 202–203 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat în Monitorul Oficial nr. 1181 din 27 noiembrie 2024, privind regimul întrebărilor scrise și termenul de răspuns;

– art. 212 și art. 213 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, privind dreptul deputaților de a solicita și de a obține informațiile și documentele necesare exercitării mandatului parlamentar.

Față de cele de mai sus, vă solicit respectuos să comunicați, în scris, următoarele:

1. Cu privire la atribuirea contractului:

a) denumirea completă a asocierii câștigătoare, componența acesteia (lider și membri, cu cotele de participare), precum și subcontractanții declarați la ofertare și cei aprobați ulterior, cu activitățile fiecăruia;

b) procedura de atribuire aplicată (tipul procedurii, numărul anunțului de participare din SEAP/SICAP, numărul de oferte depuse, ofertele respinse și motivele respingerii, contestațiile formulate și soluțiile pronunțate);

c) valoarea contractului la semnare și valoarea actualizată la zi, cu indicarea tuturor actelor adiționale încheiate (număr, dată, obiect, impact valoric) și a temeiului fiecărei ajustări de preț;

d) structura finanțării (PNRR, buget de stat, TVA) și sumele efectiv decontate până în prezent din fiecare sursă;

e) cu privire la subcontractanți: lista completă a subcontractanților declarați la ofertare și a celor aprobați pe parcursul execuției (denumire, CUI), activitățile și valorile subcontractate de fiecare, dacă pentru fiecare subcontractant au fost verificate motivele de excludere prevăzute de legislația achizițiilor publice/sectoriale, plățile directe efectuate către subcontractanți (dacă este cazul), precum și dacă furnizarea de materiale a fost calificată, în cadrul contractului, drept subcontractare sau drept simplă furnizare, cu indicarea criteriilor aplicate.

2. Cu privire la furnizorii de materiale:

a) lista completă a furnizorilor de materiale aprobați (de către Inginer/Supervizor sau, după caz, de către beneficiar) în cadrul contractului, pentru fiecare categorie principală de materiale: piatră spartă pentru prisma de balastare, agregate minerale (balast, nisip, piatră spartă pentru terasamente și betoane), traverse de cale ferată, șine de cale ferată, aparate de cale, elemente de suprastructură și catenară, betoane și oțel-beton;

b) pentru fiecare furnizor: denumirea, CUI-ul, materialul furnizat și calitatea în care livrează (producător sau intermediar/distribuitor); totodată, în baza documentelor depuse spre aprobare în cadrul contractului, să se indice, pentru fiecare furnizor, data și părțile contractului de furnizare ori ale documentului comercial în baza căruia acesta a fost aprobat;

c) pentru agregatele minerale și piatra spartă: sursa de proveniență a materialului (denumirea carierei/balastierei/gropii de împrumut, localizarea, titularul licenței sau permisului de exploatare emis de A.N.R.M.P.S.G. și CUI-ul acestuia), precum și documentele de atestare a conformității (certificate de conformitate a controlului producției în fabrică, declarații de performanță) pentru fiecare sursă;

d) pentru fiecare furnizor și pentru fiecare sursă de materiale aprobată în cadrul contractului: actul (avizul, aprobarea, procesul-verbal, minuta sau orice alt document echivalent) prin care Inginerul/Supervizorul ori beneficiarul a aprobat utilizarea respectivului furnizor sau a respectivei surse, cu indicarea datei și a numărului documentului, precum și transmiterea unei copii a acestuia.

3. Cu privire la managementul tehnic al lucrării și dirigenția de șantier:

a) cine asigură managementul tehnic al lucrării, respectiv serviciile de consultanță/supervizare (Inginer/Supervizor): denumirea operatorului economic sau a asocierii (lider și membri, cu cotele de participare), CUI-ul, contractul de servicii încheiat (număr, dată, valoare inițială și actualizată, durata), procedura de atribuire aplicată și eventualele acte adiționale;

b) lista diriginților de șantier autorizați I.S.C. desemnați pentru acest obiectiv, pe specialități (infrastructură și suprastructură de cale ferată, lucrări de artă, instalații), cu numărul autorizațiilor, precum și responsabilii tehnici cu execuția atestați, desemnați de antreprenor, cu indicarea specialității pentru care sunt atestați;

c) numărul rapoartelor de progres și al rapoartelor de neconformitate întocmite de Inginer/Supervizor până în prezent, neconformitățile majore constatate și măsurile dispuse, cu transmiterea de copii ale rapoartelor privind neconformitățile majore;

d) procedura și criteriile pe baza cărora Inginerul/Supervizorul aprobă furnizorii și sursele de materiale, documentele solicitate în acest scop și dacă vreo propunere de furnizor a fost respinsă, cu motivele respingerii.

4. Cu privire la materialul rulant:

a) dacă proiectul include sau este conex cu achiziții de material rulant (inclusiv prin Autoritatea pentru Reformă Feroviară, din PNRR ori alte programe) destinat circulației pe linia modernizată Timișoara – Lugoj;

b) în caz afirmativ: furnizorii de material rulant, contractele încheiate (părți, dată, valoare, procedura de atribuire), stadiul livrărilor și graficul de livrare rămas.

5. Cu privire la cantitățile de materiale:

a) cantitățile contractate, cantitățile livrate în șantier și cantitățile efectiv puse în operă și recepționate, la zi, pentru fiecare categorie principală de materiale (piatră spartă/balast, agregate pentru terasamente, traverse, șine, aparate de cale, betoane), cu perioadele de livrare;

b) explicarea eventualelor diferențe dintre cantitățile livrate și cele puse în operă, precum și modul în care beneficiarul verifică aceste cantități (măsurători topografice, atașamente, laboratoare de șantier);

c) prețurile unitare utilizate la decontare, potrivit listelor de cantități și situațiilor de lucrări, pentru principalele materiale (piatră spartă, balast, traverse, șine), și modul de raportare a acestora la prețurile pieței.

6. Cu privire la stadiul lucrărilor:

a) stadiul fizic (procentual, pe obiecte: linie curentă, stații, poduri și podețe, instalații ERTMS/catenară) și stadiul valoric (sume decontate) la zi;

b) certificatele interimare de plată emise (număr, perioadă, valoare), valoarea certificatelor sau a sumelor respinse ori diminuate de Inginer/Supervizor, precum și cererile de plată/rambursare depuse pentru finanțarea din PNRR;

c) termenul contractual de finalizare, termenul estimat în prezent, cauzele eventualelor întârzieri și penalitățile aplicate sau în curs de aplicare;

d) riscul de pierdere a finanțării PNRR în cazul nefinalizării la termen și măsurile dispuse de minister pentru evitarea acestuia.

7. Cu privire la verificări și trasabilitate:

a) modul în care C.F.R. S.A. și Inginerul/Supervizorul verifică proveniența, trasabilitatea și calitatea materialelor puse în operă (teste de laborator, rapoarte de neconformitate, materiale refuzate);

b) dacă s-a verificat că furnizorii de agregate minerale dețin licențe/permise de exploatare valabile și certificări de producător conforme Regulamentului (UE) nr. 305/2011, iar în caz contrar, măsurile dispuse;

c) dacă la nivelul ministerului, al C.F.R. S.A. ori al organismelor de control au fost înregistrate sesizări, nereguli sau suspiciuni de fraudă în legătură cu acest contract și, în caz afirmativ, măsurile dispuse, cu indicarea instituției care a efectuat fiecare verificare, a actului prin care aceasta a fost dispusă și a stadiului măsurilor dispuse, inclusiv eventualele sesizări transmise D.L.A.F., O.L.A.F. sau Parchetului European potrivit art. 8 din O.U.G. nr. 66/2011.

Solicit comunicarea unui răspuns scris, în termenul prevăzut de Regulamentul Camerei Deputaților, precum și anexarea copiilor tuturor documentelor aflate la nivelul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, al Companiei Naționale de Căi Ferate „C.F.R.” S.A. ori al Autorității pentru Reformă Feroviară care fundamentează răspunsul la fiecare dintre aspectele solicitate, inclusiv anexele, situațiile centralizatoare și documentele la care răspunsul face trimitere.

Totodată, solicit transmiterea, fără ca enumerarea de mai jos să aibă caracter limitativ, a următoarelor documente: extrasele din contract și din actele adiționale, lista furnizorilor aprobați, situațiile privind cantitățile de materiale contractate, livrate și puse în operă, certificatele și declarațiile de conformitate, precum și orice alte documente justificative aferente aspectelor solicitate.

The post Florin-Cornel POPOVICI – Întrebare – modul de atribuire și de derulare a contractului „Modernizarea liniei de cale ferată Caransebeș – Timișoara – Arad”, Lotul 2: Lugoj – Timișoara Est, finanțat prin PNRR – proiect cu o valoare de aproximativ 500 milioane euro (cu TVA) – lanțul de furnizori de materiale, managementul tehnic și supervizarea lucrării, cantitățile livrate și puse în operă, stadiul lucrărilor și procedurile de atribuire appeared first on AUR.

Florin-Cornel POPOVICI – Întrebare – verificarea condițiilor statutare de vechime în specialitate la numirile în funcțiile de conducere, inclusiv la numirile temporare cu delegație (art. 7 alin. (2) și art. 23 alin. (1) din Statutul auditorului public extern)

Claudia — Tue, 11 Aug 2026 10:41:55 +0000

Adresată: Curții de Conturi a României, doamnei președinte Mirela CĂLUGĂREANU

Spre luarea la cunoștință: Membrii Plenului Curții de Conturi a României

De către: Florin-Cornel POPOVICI, deputat

Circumscripția electorală: nr. 37, Timiș

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebării: verificarea condițiilor statutare de vechime în specialitate la numirile în funcțiile de conducere, inclusiv la numirile temporare cu delegație (art. 7 alin. (2) și art. 23 alin. (1) din Statutul auditorului public extern)

Stimată doamnă Președinte,

În calitate de deputat și membru al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților, în exercitarea controlului parlamentar și având în vedere raporturile constituționale ale Curții de Conturi cu Parlamentul, vă adresez prezenta întrebare privind verificarea condițiilor statutare de vechime în specialitate la numirile în funcțiile de conducere, întrucât documentele publice relevă că, ulterior concursului organizat în august 2017, funcțiile de conducere au fost ocupate prin numiri temporare succesive, cu delegație și cazuri semnalate public de numiri ale unor persoane cu vechime redusă în specialitate sau în instituție.

I. Temeiul de drept

Prezenta întrebare are în vedere următoarele dispoziții:

– art. 140 din Constituția României, care consacră statutul constituțional al Curții de Conturi și raporturile acesteia cu Parlamentul, inclusiv obligația de a prezenta anual Parlamentului raportul asupra conturilor de gestiune ale bugetului public național;

– art. 34 lit. d) și lit. i) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, privind dreptul deputatului de a pune întrebări și de a face interpelări, precum și dreptul de control parlamentar sub toate formele de exercitare a acestuia;

Statutul auditorului public extern, aprobat de Plen în temeiul art. 58 lit. k) din Legea nr. 94/1992 și publicat pe pagina de internet a instituției, condiționează la art. 7 alin. (2) ocuparea funcțiilor de conducere de praguri precise de vechime în specialitate: minimum 10 ani pentru director, 8 ani pentru director adjunct, 7 ani pentru șef serviciu/șef oficiu regional de audit și 6 ani pentru șef birou. Potrivit art. 23 alin. (1) din același Statut, exercitarea cu caracter temporar a unei funcții de conducere se realizează prin promovarea temporară a unui auditor public extern „care îndeplinește condițiile specifice pentru ocuparea acestei funcții” — condițiile de vechime fiind, așadar, obligatorii inclusiv în cazul delegațiilor.

Din documente publice rezultă că ultimul concurs pentru funcțiile de director și director adjunct a fost organizat în august 2017, funcțiile fiind ocupate de atunci prin numiri temporare succesive, iar în spațiul public au fost semnalate cazuri de numiri în funcții de conducere ale unor persoane cu vechime redusă în specialitate sau în instituție.

Față de cele de mai sus, vă solicit să comunicați, în scris, următoarele informații și documente justificative:

1. Cu privire la ansamblul numirilor în funcții de conducere efectuate începând cu 1 ianuarie 2018:

a) situația centralizată a numirilor (inclusiv temporare, cu delegație) în funcțiile de director, director adjunct, șef serviciu/șef oficiu regional de audit și șef birou, cu indicarea, pentru fiecare numire: data, structura, vechimea în specialitate reținută la data numirii și modul de calcul al acesteia;

b) documentele din care rezultă verificarea condiției de vechime prevăzute de art. 7 alin. (2) din Statut, în copie sau în extras comunicabil, în măsura în care nu conțin informații clasificate;

2. Cu privire la numirea în funcția de director adjunct al Camerei de Conturi Cluj (2022):

a) vechimea în specialitate reținută la data numirii și modul concret de calcul al acesteia;

b) în măsura în care în calcul a fost valorificată vechime din activități anterioare angajării în instituție (de exemplu, activitatea de avocatură), temeiul juridic al asimilării acestei vechimi cu vechimea în specialitate cerută de art. 7 alin. (2) lit. b) din Statut;

3. Cu privire la propunerea de numire în funcția de director adjunct al Camerei de Conturi Constanța (HP nr. 1431/29.12.2025):

a) vechimea în specialitate și vechimea în cadrul Curții de Conturi ale persoanei propuse, la data propunerii, și documentele de verificare a condiției statutare;

4. Cu privire la situațiile de neconformitate:

a) dacă, în urma verificărilor proprii, au fost identificate numiri în funcții de conducere efectuate fără îndeplinirea condiției de vechime prevăzute de art. 7 alin. (2) din Statut și, în caz afirmativ, măsurile dispuse.

Solicit comunicarea unui răspuns scris, în termenul prevăzut de Regulamentul Camerei Deputaților, precum și anexarea documentelor justificative aferente fiecăruia dintre aspectele solicitate.

În măsura în care acestea există în format electronic, solicit transmiterea lor și în format electronic.

The post Florin-Cornel POPOVICI – Întrebare – verificarea condițiilor statutare de vechime în specialitate la numirile în funcțiile de conducere, inclusiv la numirile temporare cu delegație (art. 7 alin. (2) și art. 23 alin. (1) din Statutul auditorului public extern) appeared first on AUR.