„Programele și apelurile de finanțare cu fonduri UE sunt frecvent amânate, decalate sau suspendate temporar din cauza renegocierilor bugetare, întârzierii unor jaloane/reforme naționale sau a blocajelor administrative.

Amânarea deschiderii sau blocarea lansării apelurilor pentru programele de finanțare europeană blochează lichiditățile din piață, întârzie retehnologizarea companiilor și crește vulnerabilitatea IMM-urilor în fața inflației și a costurilor ridicate de creditare, afectând grav competitivitatea pe termen lung a economiei naționale.

Impactul negativ asupra mediului economic se manifestă prioritar prin:

1. Blocajul investițiilor private: Fără granturi nerambursabile, antreprenorii amână planurile de extindere, digitalizare sau tranziție verde.

2. Pierderea oportunităților de piață: Întârzierea finanțărilor face ca firmele românești să piardă teren în fața concurenței regionale care beneficiază la timp de sprijin similar.

3. Efectul de multiplicare ratat: Banii europeni nerealizați nu stimulează piața muncii, subcontractarea locală și consumul productiv.

4. Presiunea pe fluxul de numerar: În lipsa fondurilor UE, companiile depind exclusiv de credite bancare scumpe pentru capital de lucru și dezvoltare.

Exemple tipice de programe și domenii afectate de amânări sunt:

I. Amânări si decalaje la Programele de Finanțare pentru producție și industrie:

I.1. Investiții tehnologice în IMM-uri de producție (Programele Regionale – Intervenția 1.4.1):
Apelurile regionale dedicate achiziției de utilaje industriale, linii robotizate de asamblare și extinderi de fabrici (cu valori între 250.000 și 1.500.000 EUR) au fost decalate succesiv. Teoretic, lansările din majoritatea regiunilor de dezvoltare au fost reeșalonate pentru a permite uniformizarea criteriilor de inovare industrială cerute de UE.

I.2. Sprijin pentru Transformarea Digitală Avansată a IMM (Programele Regionale):

Este un program critic pentru automatizarea proceselor din fabrici (achiziție de sisteme ERP, CRM, automatizări industriale). De exemplu, în Programul Regional București-Ilfov, perioada estimată de depunere a fost mutată în toamnă, deși inițial se viza prima jumătate a anului.

I.3. Schema de ajutor de stat pentru industria materialelor de construcții:

Este un program destinat companiilor mari și IMM-urilor din industrie pentru producția de materii prime și produse de construcții (granturi mari destinate reducerii importurilor). Lansarea efectivă a înscrierilor și definitivarea criteriilor au înregistrat întârzieri administrative în lanț de la publicarea inițială a schemei de către Ministerul Transporturilor

I.4. Liniile de Eficiență Energetică și Green Industry (PNRR & Fondul de Modernizare):

Apelurile destinate achiziției de panouri fotovoltaice industriale sau trecerii la echipamente de producție cu consum redus de energie au suferit reprogarmări administrative frecvente. Teoretic, modificările succesive au fost impuse de renegocierea algoritmilor de ajutor de stat și definirea strictă a criteriilor de reducere a amprentei de carbon.

I.5. Schemele de stocare a energiei în baterii:

Sesiunile destinate companiilor care doreau să investească în capacități de stocare au suferit modificări de calendar și republicări repatate de ghiduri (pe parcursula aproape doi ani calendaristici).

II. Amânări si decalaje la Programele pentru agricultură:

II.1. Apelul de Proiecte DR-14 – Investiții în fermele de mici dimensiuni (buget: 108 mil. €):
Programată inițial pentru lansare în martie, sesiunea de depunere a proiectelor pentru grantul de maximum 50.000 EUR a fost amânată succesiv. Deschiderea oficială a fost decalată pentru toamnă, începând cu 1 septembrie (dacă nu va fi amânată din nou);

II.2. Apelul de Proiecte DR-12 -Consolidarea exploatațiilor tinerilor fermieri instalați (buget: 169,5 mil. €):

Destinată fermierilor recent instalați care vor să acceseze până la 200.000 EUR per proiect, această linie trebuia deschisă în luna aprilie. Din cauza ajustărilor de ghid și criterii, apelul a fost reprogramat pentru 15 septembrie

II.3. Apelul de Proiecte DR-17 – Investiții în sectoarele de hamei și/sau struguri de masă (buget: 40-45 mil. €):
Deși calendarul oficial de la începutul anului preconiza lansarea acestei linii specifice în martie, publicarea variantelor finale de ghid al solicitantului și deblocarea sesiunii au suferit reeșalonări către a doua jumătate a anului.

II.4. Apelul de Proiecte DR-18 – Finanțare pentru floricultură, plante medicinale și aromatice:
Lansarea proiectelor destinate producției de flori a fost concentrată și fixată ferm tot pentru data de 1 septembrie, după ce inițial fusese vizat primul trimestrul din 2026.

Din păcate, acestea sunt doar câteva exemple din lunga listă de programe de finanțare amânate, ceea ce explică si procentul extrem de redus al României în privința gradului de absorbție al fondurilor europene.

În contextul amânărilor și blocajelor legate de fondurile europene, Alianța pentru Unirea Românilor propune măsuri axate pe debirocratizare extremă și transparentizarea publică obligatorie a tuturor proiectelor.

Astfel, Alianța pentru Unirea Românilor propune o serie de măsuri concrete, respectiv:

1. Deschiderea cât mai urgentă a sesiunilor de apeluri de proiecte (sunt sesiuni de apeluri de proiecte amânate de peste doi ani).
2. Simplificarea procedurilor: metodologiile administrative și ghidurile de finanțare trebuie simplificate radical, până la limita maximă permisă de legislația europeană.
3. Reducerea timpilor de așteptare: eliminarea barierelor artificiale impuse de aparatul birocratic național, în procvesul de evaluare (ceea ce determină actual perioade de evaluare extrem de îndelungate).
4. Transparentizarea totală și calendare clare: publicarea de urgență a unui calendar detaliat al apelurilor de proiectelor care să includă alocările exacte, stadiul real de implementare și termenele-limită.
5. Digitalizarea completă a procedurilor de evaluare pentru a elimina factorul uman și suspiciunile de corupție.
6. Oferirea de consultanță gratuită și sesiuni de informare specifice pentru IMM-uri și autoritățile locale, pentru a optimiza procesul de elaborare a proiectelor”, a declarat Victor Cațavei.

The post Victor Cațavei (AUR): „Amânarea deschiderii programelor de finanțare cu fonduri europene – O piedică în dezvoltarea mediului economic național” appeared first on AUR.

Parlamentarul cere celor două instituții să explice public cum s-au desfășurat până acum activitățile vizate de protocol și de ce este nevoie de un nou document pentru atribuțiile pe care statul trebuia deja să le îndeplinească.

„Dacă atribuțiile există deja prin lege, ce cumpărăm prin acest protocol?

Am aflat ieri că, dintr-o dată, sportul produce imagine. Guvernul demis face orice pentru imagine, nimic pentru sportivi. Sportivii au imagine prin munca depusă și performanța câștigată. Sportivii nu au nevoie de imagine și protocoale, sportivii au nevoie de o finanțare corectă și nu după bunul plac politic.

MAE și Agenția Națională pentru Sport au semnat un protocol ca să facă… ceea ce legea le spune deja să facă.

Asta e partea interesantă. Dacă sprijinirea sportivilor români, cooperarea instituțională, promovarea României în străinătate, relația cu autoritățile statelor gazdă și asistența consulară intră deja în atribuțiile celor două instituții, ce anume adaugă acest protocol?

Pentru că legea nu spune: „îți îndeplinești atribuțiile doar după ce mai semnezi un protocol”.

Un protocol poate fi util pentru coordonare. Dar nu poate inventa competențe, nu poate crea drepturi financiare din pix și nu poate înlocui legea, bugetul sau procedurile obligatorii.

Așa că întrebarea simplă este:

Ce făcea MAE înainte, dacă pentru a-și îndeplini atribuțiile era nevoie de un protocol cu ANS? Și ce nu putea face ANS înainte, deși exact pentru asta există?

Dacă răspunsul este „acum colaborăm mai bine”, foarte bine. Dar atunci să-i spunem pe nume: protocol administrativ și atât.

Dacă însă prin acest document se angajează bani publici, se creează obligații noi sau se acordă beneficii unor categorii de persoane, atunci vrem să vedem temeiul legal, bugetul, procedura și competența exactă.

Pentru că, într-un stat de drept, instituțiile nu primesc puteri prin comunicate de presă. Le primesc prin lege. Iar dacă fiecare instituție își avea deja atribuțiile, întrebarea rămâne legitimă.

Protocolul era necesar pentru administrație sau doar pentru fotografia de la semnare?”, a declarat Monica Iagăr, deputat AUR.

The post Monica Iagăr (deputat AUR): „Sportivii nu au nevoie de imagine și protocoale, sportivii au nevoie de o finanțare corectă și nu după bunul plac politic” appeared first on AUR.

Domnului Ilie Bolojan, ministru interimar al Energiei

Domnul Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor

De la: Domnul Răzvan Daniel Biro, Deputat AUR, Circumscripția 28, Mureș

Subiectul întrebării: Obligațiile financiare ale statului față de sistemul judiciar și impactul bugetar al restanțelor salariale câștigate în instanță de magistrați

Domnule prim-ministru,

Domnule ministru,

În timp ce milioane de români se confruntă cu inflație, taxe crescute și degradarea nivelului de trai, statul român riscă să intre într-o spirală a privilegiilor bugetare și a obligațiilor financiare imposibil de susținut pe termen lung, decizia recentă a Curții de Apel București, prin care Guvernul României și Ministerul Finanțelor sunt obligate să aloce integral fondurile necesare plății drepturilor salariale restante ale magistraților, sub sancțiunea unor penalități și amenzi semnificative pentru fiecare zi de întârziere, ridică probleme extrem de grave privind gestionarea finanțelor publice și capacitatea statului român de a controla explozia cheltuielilor generate de procesele din sistemul de justiție. 

Din informațiile publice apărute până în prezent, statul român ar urma să suporte aproximativ 2 miliarde de euro reprezentând drepturi salariale restante câștigate prin mii de acțiuni în instanță promovate de magistrați în ultimii ani. În același timp, Curtea de Apel București a dispus inclusiv aplicarea unei amenzi de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere în executarea obligațiilor stabilite prin hotărâre. 

Consider că această situație reprezintă imaginea unui stat ajuns într-o criză profundă de autoritate și coerență administrativă – în timp ce Guvernul invocă permanent lipsa resurselor bugetare pentru investiții publice, infrastructură, educație, sănătate sau sprijinirea mediului economic, românii află că statul trebuie să achite sume uriașe rezultate din litigii salariale generate chiar de instituțiile statului.

Este inacceptabil, domnule prim-ministru, domnule ministru, ca nota de plată a haosului legislativ și administrativ acumulat în ultimii ani să fie transferată integral asupra contribuabililor români, fără ca nimeni să răspundă pentru adoptarea unor acte normative neclare, contradictorii sau susceptibile de interpretări care au generat mii de procese și obligații financiare uriașe pentru bugetul public!

Având în vedere cele prezentate, vă rog să transmiteți următoarele informații:

1. Care este valoarea totală estimată a obligațiilor financiare ale statului rezultate din hotărârile judecătorești privind drepturile salariale restante ale magistraților și ale altor categorii profesionale din sistemul judiciar? 
2. Care este impactul bugetar estimat pentru anii 2026–2028 al acestor obligații? 
3. Câte acțiuni în instanță privind drepturi salariale au fost formulate de magistrați și personal din sistemul judiciar în ultimii 10 ani? 
4. Ce acte normative sau decizii administrative au generat litigiile care au dus la acumularea acestor restanțe? 
5. Există persoane din cadrul Guvernului, Ministerului Finanțelor sau altor instituții care au fost trase la răspundere pentru prejudiciile produse bugetului public prin gestionarea defectuoasă a acestor situații? 
6. Ce măsuri intenționează Guvernul să adopte pentru a preveni apariția unor noi obligații financiare similare generate de litigii salariale? 
7. Care este poziția Guvernului privind sustenabilitatea pe termen lung a actualului sistem de salarizare și privilegii din sistemul judiciar? 
8. Ce impact estimează Guvernul că vor avea aceste plăți asupra deficitului bugetar și asupra finanțării altor domenii esențiale ale statului?

The post Răzvan Daniel Biro – Întrebare – Obligațiile financiare ale statului față de sistemul judiciar și impactul bugetar al restanțelor salariale câștigate în instanță de magistrați appeared first on AUR.

Și asta îl privește pe Nicușor Dan, adică pe cel care predică zilnic despre moralitate, corectitudine, integritate și bani curați. Pe cel care pozează în olimpicul pur și nevinovat.

Acum să vedem dublul standard. În cazul lui Călin Georgescu, aceiași formatori de opinie, aceleași guri urât mirositoare, aceeași presă, aceleași grupuri politice au țipat luni de zile că ar fi finanțat de ruși. Fără probe, zero documente, doar propagandă. Minciună crasă, de dimineața până seara. Intoxicarea intenționată a populației.

Ce a făcut AEP cu Georgescu? L-a lovit cu amenda maximă. 200.000 de lei pentru nereguli în campanie. Iar dosarul a fost pasat mai departe. Deci, pentru unul acuzat fără dovezi, statul lovește exemplar, dar când vine vorba de Nicușor Dan, unde există un document oficial al AEP care confirmă donații neidentificabile în valoare de 912.000 de lei, brusc instituțiile devin timide. Brusc nu mai vedem nici transparență, nici rigoare, nici sesizări. Evident, nici amenzi sau dosare penale.

Asta nu este doar ipocrizie. Este un dublu standard scandalos. Pe unul îl acuzi că e agent străin fără nicio probă și îl amendezi cu suma maximă. Pe celălalt îl găsești cu finanțare netransparentă de aproape un milion de lei și ridici din umeri.

Și încă ceva. Nicușor Dan are obligația publică să explice cine sunt donatorii lui și de ce AEP nu îi poate identifica. Dacă tot vorbește de transparență, e momentul perfect să o demonstreze. Să ne arate tuturor că nu este un ipocrit mincinos până în măduva oaselor.

România nu poate funcționa cu instituții care aplică legea diferit. Legea trebuie să fie una sigură pentru toți. Aceeași și pentru Georgescu, și pentru Nicușor.

The post Dan Tanasă (deputat AUR): „Nicușor Dan are obligația publică să explice cine sunt donatorii lui și de ce AEP nu îi poate identifica” appeared first on AUR.

Domnul Constantin Bogdan MATEI, Președinte Agenția Națională pentru Sport

De către: Deputat Monica IAGĂR

Circumscripția electorală: nr. 32 Satu Mare

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 03.04.2025

Obiectul întrebării: Lipsa transparenței în acordarea finanțării anuale pentru sport pe anul 2025 pentru cele 69 de federații sportive

Stimate Domnule Președinte,

Agenția Naţională pentru Sport este o instituţie publică, cu personalitate juridică, aflată în subordinea Guvernului şi în coordonarea primministrului, finanţată de la bugetul de stat prin bugetul Secretariatului General al Guvernului.

Având în vedere lipsa transparenței în acordarea finanțării anuale pentru sport pe anul 2025 celor 69 de federații sportive, vă solicit domnule președinte, să puneți în aplicare prevederile acestui recurs în interesul legii, pentru a pune sportul românesc de performanță în legalitate și a elimina uriașa risipă de fonduri publice, fonduri care se cheltuie de așa zisele structuri sportive de drept public, înființate prin acte de dispoziție ale autorităților publice și care structuri sportive sunt afiliate ilicit la federațiile sportive naționale, întrucât acestea nu se supun prevederilor O.G. nr. 26/2000, potrivit art. 85 din această Ordonanță de Guvern.

Însăși Curtea de Conturi a României, în rapoartele periodice de control efectuate la Ministerul Tineretului și Sportului, ulterior Ministerul Sportului, actualmente Agenția Națională pentru Sport, a subliniat faptul că sportul de performanță nu este un atribut al autorității publice, ci este un drept exclusiv al federațiilor sportive naționale,raportat la art. 35 – 37 din Legea nr. 69/2000.

Apartenența la federațiile sportive naționale, a cluburilor sportive de drept public, constituie o discriminare evidentă a cluburilor sportive de drept privat, o gravă încălcare a legii și o imensă sursă de corupție, din ce în ce mai evidentă, dacă se analizează sistemul de finanțare al federațiilor, de către Agenția Națională pentru Sport. Apreciez ca fiind ilicită finanțarea federațiilor sportive naționale de către Agenția Națională pentru Sport, întrucât se încalcă prevederile art. 71 lit.a din Legea nr. 69/2000, coroborat cu prevederile art. 46 lit.f și art. 48^1 din OG 26/2000 cu privire la asociații și fundații.

Suntem singura țară, membră a Uniunii Europene, care încă menține în funcție cluburile sportive de drept public, înființate după modelul sovietic de către regimul comunist, restul de țări procedând la privatizarea acestora. Ca atare, „pentru a elimina ineficiența și corupția din sportul de performanță”, se solicită celor doi miniștri să dispună măsurile legale care se impun. De asemenea, „Rog Ministrul Justiției să ia act de nerespectarea Recursului în Interesul Legii, să sesizeze Guvernul pentru încălcarea acestuia de către Agenția Națională pentru Sport și să dispună măsurile legale ce se impun în cazul refuzului de punere în executare a acestuia, având în vedere puterea de lege dobândită odată cu publicarea acestuia în Monitorul Oficial al României”. Va fi extrem de interesant de urmărit ce răspunsuri vor fi date de către cele două ministere cheie ale Guvernului…

Având în vedere cele expuse, domnule președinte, vă rog să îmi comunicați când veți pune în aplicare prevederilor O.G. nr. 26/2000, potrivit art. 85 din această Ordonanță de Guvern?

Solicit răspuns în scris.

The post Monica Iagăr – Întrebare parlamentară – Lipsa transparenței în acordarea finanțării anuale pentru sport pe anul 2025 pentru cele 69 de federații sportive appeared first on AUR.

Doamnei Natalia-Elena INTOTERO, Ministrul culturii

De către: Deputat Ștefăniță-Alin AVRĂMESCU

Circumscripția electorală nr.31 Prahova

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 10.03.2025

Obiectul întrebării: Finanțarea proiectelor culturale

Stimată doamnă Ministru,

De ani de zile, cultura se confruntă cu subfinanțare cronică, ceea ce se reflectă în dificultățile întâmpinate de instituțiile culturale, artiști și organizațiile non-guvernamentale dedicate promovării valorilor culturale, iar proiectele de promovare a identității naționale sunt aproape inexistente.

Subfinanțarea nu afectează doar marile instituții, ci și creatorii independenți, ale căror proiecte artistice inovatoare se confruntă cu dificultăți majore în obținerea resurselor necesare. Lipsa de investiții în acest sector nu doar că limitează potențialul creativ, dar și contribuie la diminuarea diversității culturale, esențială pentru îmbogățirea dialogului și a identității naționale.

Doamnă ministru, asigurându-vă de întreaga mea considerație, doresc ca, în contextul actual, în care sectorul cultural traversează multiple provocări, inclusiv subfinanțarea cronică, dificultăți în derularea proiectelor și acces limitat la fonduri pentru instituțiile culturale și artiștii independenți, să îmi transmiteți următoarele clarificări:

1. Care sunt prioritățile Ministerului Culturii în ceea ce privește finanțarea instituțiilor culturale (teatre, opere, muzee, biblioteci etc.) pentru anul în curs?

2. Ce măsuri concrete are prevăzute Ministerul Culturii pentru a susține proiectele care promovează cultura și identitatea națională?

3. Ce buget are alocat Ministerul Culturii pentru promovarea proiectelor culturale prin care este promovată cultura și identitatea națională?

4. Cum intenționează Ministerul Culturii să crească accesul la finanțare pentru proiectele culturale în mediul rural și în orașele mici, unde oferta culturală este adesea limitată?

5. Ce demersuri a inițiat Ministerul pentru a asigura o distribuție echitabilă și transparentă a fondurilor destinate culturii și pentru a evita discrepanțele majore între diferitele sectoare artistice?

6. Vă rog să îmi transmiteți și bugetele alocate pentru proiectele culturale din perioada 2022-2024.

Solicit răspunsul în scris.

The post Ștefăniță-Alin Avrămescu – Întrebare parlamentară – Finanțarea proiectelor culturale appeared first on AUR.

Domnului Daniel-Ovidiu DAVID, Ministru, Ministerul Educației și Cercetării

De către: Deputat Dan TANASĂ

Circumscripția electorală: nr. 8 Brașov

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 04.03.2025

Obiectul întrebării: Situația școlilor incluse în programul „Masă sănătoasă” în anul 2025

Stimate domnule Ministru,

Programul Național „Masă Sănătoasă” se adresează copiilor de grădiniță și elevilor de clasele primare și gimnaziu, iar inspectoratele școlare au avut termen până pe 5 ianuarie 2025 să trimită, către ministerul Educației, lista cu școlile selectate în programul „Masă Sănătoasă” pentru anul școlar 2025-2026, conform Ordinului 7.732 din 16 decembrie 2024.

Conform notei de fundamentare, în scopul asigurării continuității intervenției, acordate prin Programul național “Masă sănătoasă”, pentru anul 2024, unitățile de învățământ incluse în program vor continua să implementeze programul și în anul școlar 2024 – 2025 urmând ca programul să fie extins astfel încât acesta să fie generalizat la nivelul întregii ţări pentru toţi beneficiarii primari până la debutul anului şcolar 2029 – 2030.

Domnule ministru, vă rog să aveți amabilitatea de a-mi răspunde următoarelor întrebări:

1. Câte unități de învățământ au beneficiat în anul școlar 2023-2024 de Programul Național “Masă sănătoasă”, defalcat, pentru fiecare județ al țării în parte?

2. Care este numărul preșcolarilor și elevilor care au beneficiat, în anul școlar 2023-2024, respectiv 2024-2025, de Programul Național “Masă sănătoasă”, defalcat, pentru fiecare județ al țării în parte?

3. Care este suma totală necesară finanțării Programul Național “Masă sănătoasă” în anul școlar 2023-2024, respectiv 2024-2025?

4. Programul Național “Masă sănătoasă” constă în acordarea zilnică, cu titlu gratuit, a unui suport alimentar constând într-o masă caldă sau, după caz, întrun pachet alimentar, în cazul în care masa caldă nu poate fi asigurată, în limita unei valori zilnice de 15 lei/beneficiar, inclusiv taxa pe valoarea adăugată – care este numărul preșcolarilor și elevilor care au beneficiat, în anul școlar 2023-2024, respectiv 2024-2025, de pachete alimentare?

Solicit răspuns scris.

The post Dan Tanasă – Întrebare parlamentară – Situația școlilor incluse în programul „Masă sănătoasă” în anul 2025 appeared first on AUR.

Domnului Raed ARAFAT, secretar de stat, șef al Departamentului pentru Situații de Urgență

De către: Deputat Petru-Gabriel NEGREA

Circumscripția electorală: Nr. 35 Suceava

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 04.03.2025

Obiectul întrebării: Situația refugiaților ucraineni și fondurile destinate lor

Stimate domnule secretar de stat,

Alianța pentru Unirea Românilor este primul partid din România care a protestat față de invazia rusească în Ucraina și a sprijinit, prin membrii săi, ajutorarea refugiaților ucraineni.

Lipsa fondurilor a avut și are un impact direct asupra refugiaților ucraineni. De exemplu, în 2023, IGSU a raportat plăți restante de 63,7 milioane de euro pentru cazare și hrană între lunile aprilie și iulie, conform PRESShub. În unele cazuri, gazdele române au încetat să mai ofere sprijin financiar, lăsând refugiații fără resurse esențiale. Protestele din noiembrie 2023 în fața Ministerului Finanțelor, organizate de refugiați, au evidențiat frustrarea cauzată de aceste întârzieri, dar nu au rezolvat mare lucru.

O controversă rămasă nelămurită este legată de fondurile alocate de Uniunea Europeană. Comisia Europeană a cerut redirecționarea unor fonduri nerambursate, cum ar fi cele din programul REACT-EU, către ajutorarea refugiaților ucraineni. Cu toate acestea, conform OCCRP (Organized Crime and Corruption Reporting Project), din aproape 2 miliarde de euro destinate refugiaților, peste 1,5 miliarde nu au ajuns la ei, fiind alocate pentru alte nevoi, cum ar fi echipamente medicale și dezinfectanți pentru școli. Ministerul Fondurilor Europene a justificat această decizie prin alocarea anterioară a sumelor pentru alte scopuri, ceea ce ridică semne de întrebare în legătură cu prioritățile guvernamentale.

Conform EURACTIV, în aprilie 2024, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a anunțat că autoritățile române nu au alocat niciun ajutor financiar pentru refugiații ucraineni. Plățile din februarie 2024 au fost considerate restante din 2023, iar pentru ianuarie și februarie 2024, IGSU a menționat că s-au făcut demersuri către structuri superioare pentru alocarea fondurilor, dar nu se poate estima când vor fi disponibile. Această întârziere fost atribuită problemelor bugetare, similar cu situația din 2023, când alocările au fost, de asemenea, întârziate.

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rugăm să ne transmiteți:

1. Care sunt sumele alocate refugiaților ucraineni în România, de la începutul agresiunii rusești, pe ani și pe categorii de cheltuieli;

2. Care sunt sumele provenite de la Uniunea Europeană pentru refugiații ucraineni și cum au fost ele cheltuite;

3. Ce alte surse de finanțare externă au fost folosite pentru asistența refugiaților ucraineni?

Vă rugăm să transmiteți răspunsul dumneavoastră în scris.

The post Petru-Gabriel Negrea – Întrebare parlamentară – Situația refugiaților ucraineni și fondurile destinate lor appeared first on AUR.

Domnului Marcel-Ioan BOLOȘ, Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene

De către: Deputat Daniel-Răzvan BIRO

Circumscripția electorală: Nr. 28 Mureș

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 24.02.2025

Întrebare parlamentară: PNRR 2025 – România este în a doua jumătate a clasamentului statelor UE în privința numărului de tranșe obținute

Domnule ministru,

Din 2021 de când și-a depus PNRR-ul la Bruxelles, România a primit prefinanțarea și două tranșe, reprezentând în total aproape 9,4 miliarde de euro sub formă de granturi și împrumuturi. Țara noastră mai are la dispoziție mai puțin de de 1 an și 7 luni, până la finalul lunii august 2026, pentru a lua și restul de 19 miliarde de euro alocați prin PNRR.

Din păcate, România a acumulat întârzieri de la finalul anului 2023 și Guvernul – PSD-PNL – nu a reușit să primească nicio tranșă adițională decontată, în plus, nu am avut nicio tranșă decontată nici pe durata anului 2024!

Prin urmare, domnule ministru, vă rog să îmi transmiteți următoarele:

1. Care este suma totală cheltuită de România în proiectele PNRR, inclusiv cu cheltuielile neeligibile?

2. România a transmis la Bruxelles, încă din decembrie 2023, cererea de plată pentru tranșa a treia PNRR, de 2 miliarde de euro, dar nu a fost aprobată nici până acum.

Vă rog să îmi indicați motivele refuzului precum și, nominal, cine este vinovat pentru acest eșec.

Solicit răspuns în scris.

The post Răzvan Biro – Întrebare parlamentară – PNRR 2025 – România este în a doua jumătate a clasamentului statelor UE în privința numărului de tranșe obținute appeared first on AUR.

Domnului  Attila-Zoltán CSEKE, Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației

De către: Deputat Daniel-Răzvan BIRO

Circumscripția electorală: Nr. 28 Mureș

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 19.02.2025

Întrebare parlamentară: Situația proiectelor de construire a creșelor și grădinițelor în județul Mureș

Domnule ministru,

Tot mai mulți părinți îmi semnalează, în cadrul audiențelor parlamentare, faptul că locurile în creșe și grădinițe sunt din ce în ce mai dificil de găsit. În plus, nu întotdeauna acestea își desfășoară activitatea în spații adecvate și, la nivel național, în ultimii 30 de ani au fost construite destul de puține locații cu o astfel de destinație.

Prin urmare, domnule ministru, vă rog să îmi precizați următoarele:

1. Câte cereri pentru construirea de creșe și grădinițe sunt aprobate, până în prezent, pentru județul Mureș, în ce localități și când vor fi date în folosință?

2. Ce procent din finanțarea acestui plan de construire de creșe și grădinițe este finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență

Solicit răspuns în scris.

The post Răzvan Biro – Întrebare parlamentară – Situația proiectelor de construire a creșelor și grădinițelor în județul Mureș appeared first on AUR.