Domnului Ilie Bolojan, ministru interimar al Energiei

Domnul Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor

De la: Domnul Răzvan Daniel Biro, Deputat AUR, Circumscripția 28, Mureș

Subiectul întrebării: Obligațiile financiare ale statului față de sistemul judiciar și impactul bugetar al restanțelor salariale câștigate în instanță de magistrați

Domnule prim-ministru,

Domnule ministru,

În timp ce milioane de români se confruntă cu inflație, taxe crescute și degradarea nivelului de trai, statul român riscă să intre într-o spirală a privilegiilor bugetare și a obligațiilor financiare imposibil de susținut pe termen lung, decizia recentă a Curții de Apel București, prin care Guvernul României și Ministerul Finanțelor sunt obligate să aloce integral fondurile necesare plății drepturilor salariale restante ale magistraților, sub sancțiunea unor penalități și amenzi semnificative pentru fiecare zi de întârziere, ridică probleme extrem de grave privind gestionarea finanțelor publice și capacitatea statului român de a controla explozia cheltuielilor generate de procesele din sistemul de justiție. 

Din informațiile publice apărute până în prezent, statul român ar urma să suporte aproximativ 2 miliarde de euro reprezentând drepturi salariale restante câștigate prin mii de acțiuni în instanță promovate de magistrați în ultimii ani. În același timp, Curtea de Apel București a dispus inclusiv aplicarea unei amenzi de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere în executarea obligațiilor stabilite prin hotărâre. 

Consider că această situație reprezintă imaginea unui stat ajuns într-o criză profundă de autoritate și coerență administrativă – în timp ce Guvernul invocă permanent lipsa resurselor bugetare pentru investiții publice, infrastructură, educație, sănătate sau sprijinirea mediului economic, românii află că statul trebuie să achite sume uriașe rezultate din litigii salariale generate chiar de instituțiile statului.

Este inacceptabil, domnule prim-ministru, domnule ministru, ca nota de plată a haosului legislativ și administrativ acumulat în ultimii ani să fie transferată integral asupra contribuabililor români, fără ca nimeni să răspundă pentru adoptarea unor acte normative neclare, contradictorii sau susceptibile de interpretări care au generat mii de procese și obligații financiare uriașe pentru bugetul public!

Având în vedere cele prezentate, vă rog să transmiteți următoarele informații:

1. Care este valoarea totală estimată a obligațiilor financiare ale statului rezultate din hotărârile judecătorești privind drepturile salariale restante ale magistraților și ale altor categorii profesionale din sistemul judiciar? 
2. Care este impactul bugetar estimat pentru anii 2026–2028 al acestor obligații? 
3. Câte acțiuni în instanță privind drepturi salariale au fost formulate de magistrați și personal din sistemul judiciar în ultimii 10 ani? 
4. Ce acte normative sau decizii administrative au generat litigiile care au dus la acumularea acestor restanțe? 
5. Există persoane din cadrul Guvernului, Ministerului Finanțelor sau altor instituții care au fost trase la răspundere pentru prejudiciile produse bugetului public prin gestionarea defectuoasă a acestor situații? 
6. Ce măsuri intenționează Guvernul să adopte pentru a preveni apariția unor noi obligații financiare similare generate de litigii salariale? 
7. Care este poziția Guvernului privind sustenabilitatea pe termen lung a actualului sistem de salarizare și privilegii din sistemul judiciar? 
8. Ce impact estimează Guvernul că vor avea aceste plăți asupra deficitului bugetar și asupra finanțării altor domenii esențiale ale statului?

The post Răzvan Daniel Biro – Întrebare – Obligațiile financiare ale statului față de sistemul judiciar și impactul bugetar al restanțelor salariale câștigate în instanță de magistrați appeared first on AUR.

Și asta îl privește pe Nicușor Dan, adică pe cel care predică zilnic despre moralitate, corectitudine, integritate și bani curați. Pe cel care pozează în olimpicul pur și nevinovat.

Acum să vedem dublul standard. În cazul lui Călin Georgescu, aceiași formatori de opinie, aceleași guri urât mirositoare, aceeași presă, aceleași grupuri politice au țipat luni de zile că ar fi finanțat de ruși. Fără probe, zero documente, doar propagandă. Minciună crasă, de dimineața până seara. Intoxicarea intenționată a populației.

Ce a făcut AEP cu Georgescu? L-a lovit cu amenda maximă. 200.000 de lei pentru nereguli în campanie. Iar dosarul a fost pasat mai departe. Deci, pentru unul acuzat fără dovezi, statul lovește exemplar, dar când vine vorba de Nicușor Dan, unde există un document oficial al AEP care confirmă donații neidentificabile în valoare de 912.000 de lei, brusc instituțiile devin timide. Brusc nu mai vedem nici transparență, nici rigoare, nici sesizări. Evident, nici amenzi sau dosare penale.

Asta nu este doar ipocrizie. Este un dublu standard scandalos. Pe unul îl acuzi că e agent străin fără nicio probă și îl amendezi cu suma maximă. Pe celălalt îl găsești cu finanțare netransparentă de aproape un milion de lei și ridici din umeri.

Și încă ceva. Nicușor Dan are obligația publică să explice cine sunt donatorii lui și de ce AEP nu îi poate identifica. Dacă tot vorbește de transparență, e momentul perfect să o demonstreze. Să ne arate tuturor că nu este un ipocrit mincinos până în măduva oaselor.

România nu poate funcționa cu instituții care aplică legea diferit. Legea trebuie să fie una sigură pentru toți. Aceeași și pentru Georgescu, și pentru Nicușor.

The post Dan Tanasă (deputat AUR): „Nicușor Dan are obligația publică să explice cine sunt donatorii lui și de ce AEP nu îi poate identifica” appeared first on AUR.

Domnul Constantin Bogdan MATEI, Președinte Agenția Națională pentru Sport

De către: Deputat Monica IAGĂR

Circumscripția electorală: nr. 32 Satu Mare

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 03.04.2025

Obiectul întrebării: Lipsa transparenței în acordarea finanțării anuale pentru sport pe anul 2025 pentru cele 69 de federații sportive

Stimate Domnule Președinte,

Agenția Naţională pentru Sport este o instituţie publică, cu personalitate juridică, aflată în subordinea Guvernului şi în coordonarea primministrului, finanţată de la bugetul de stat prin bugetul Secretariatului General al Guvernului.

Având în vedere lipsa transparenței în acordarea finanțării anuale pentru sport pe anul 2025 celor 69 de federații sportive, vă solicit domnule președinte, să puneți în aplicare prevederile acestui recurs în interesul legii, pentru a pune sportul românesc de performanță în legalitate și a elimina uriașa risipă de fonduri publice, fonduri care se cheltuie de așa zisele structuri sportive de drept public, înființate prin acte de dispoziție ale autorităților publice și care structuri sportive sunt afiliate ilicit la federațiile sportive naționale, întrucât acestea nu se supun prevederilor O.G. nr. 26/2000, potrivit art. 85 din această Ordonanță de Guvern.

Însăși Curtea de Conturi a României, în rapoartele periodice de control efectuate la Ministerul Tineretului și Sportului, ulterior Ministerul Sportului, actualmente Agenția Națională pentru Sport, a subliniat faptul că sportul de performanță nu este un atribut al autorității publice, ci este un drept exclusiv al federațiilor sportive naționale,raportat la art. 35 – 37 din Legea nr. 69/2000.

Apartenența la federațiile sportive naționale, a cluburilor sportive de drept public, constituie o discriminare evidentă a cluburilor sportive de drept privat, o gravă încălcare a legii și o imensă sursă de corupție, din ce în ce mai evidentă, dacă se analizează sistemul de finanțare al federațiilor, de către Agenția Națională pentru Sport. Apreciez ca fiind ilicită finanțarea federațiilor sportive naționale de către Agenția Națională pentru Sport, întrucât se încalcă prevederile art. 71 lit.a din Legea nr. 69/2000, coroborat cu prevederile art. 46 lit.f și art. 48^1 din OG 26/2000 cu privire la asociații și fundații.

Suntem singura țară, membră a Uniunii Europene, care încă menține în funcție cluburile sportive de drept public, înființate după modelul sovietic de către regimul comunist, restul de țări procedând la privatizarea acestora. Ca atare, „pentru a elimina ineficiența și corupția din sportul de performanță”, se solicită celor doi miniștri să dispună măsurile legale care se impun. De asemenea, „Rog Ministrul Justiției să ia act de nerespectarea Recursului în Interesul Legii, să sesizeze Guvernul pentru încălcarea acestuia de către Agenția Națională pentru Sport și să dispună măsurile legale ce se impun în cazul refuzului de punere în executare a acestuia, având în vedere puterea de lege dobândită odată cu publicarea acestuia în Monitorul Oficial al României”. Va fi extrem de interesant de urmărit ce răspunsuri vor fi date de către cele două ministere cheie ale Guvernului…

Având în vedere cele expuse, domnule președinte, vă rog să îmi comunicați când veți pune în aplicare prevederilor O.G. nr. 26/2000, potrivit art. 85 din această Ordonanță de Guvern?

Solicit răspuns în scris.

The post Monica Iagăr – Întrebare parlamentară – Lipsa transparenței în acordarea finanțării anuale pentru sport pe anul 2025 pentru cele 69 de federații sportive appeared first on AUR.

Doamnei Natalia-Elena INTOTERO, Ministrul culturii

De către: Deputat Ștefăniță-Alin AVRĂMESCU

Circumscripția electorală nr.31 Prahova

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 10.03.2025

Obiectul întrebării: Finanțarea proiectelor culturale

Stimată doamnă Ministru,

De ani de zile, cultura se confruntă cu subfinanțare cronică, ceea ce se reflectă în dificultățile întâmpinate de instituțiile culturale, artiști și organizațiile non-guvernamentale dedicate promovării valorilor culturale, iar proiectele de promovare a identității naționale sunt aproape inexistente.

Subfinanțarea nu afectează doar marile instituții, ci și creatorii independenți, ale căror proiecte artistice inovatoare se confruntă cu dificultăți majore în obținerea resurselor necesare. Lipsa de investiții în acest sector nu doar că limitează potențialul creativ, dar și contribuie la diminuarea diversității culturale, esențială pentru îmbogățirea dialogului și a identității naționale.

Doamnă ministru, asigurându-vă de întreaga mea considerație, doresc ca, în contextul actual, în care sectorul cultural traversează multiple provocări, inclusiv subfinanțarea cronică, dificultăți în derularea proiectelor și acces limitat la fonduri pentru instituțiile culturale și artiștii independenți, să îmi transmiteți următoarele clarificări:

1. Care sunt prioritățile Ministerului Culturii în ceea ce privește finanțarea instituțiilor culturale (teatre, opere, muzee, biblioteci etc.) pentru anul în curs?

2. Ce măsuri concrete are prevăzute Ministerul Culturii pentru a susține proiectele care promovează cultura și identitatea națională?

3. Ce buget are alocat Ministerul Culturii pentru promovarea proiectelor culturale prin care este promovată cultura și identitatea națională?

4. Cum intenționează Ministerul Culturii să crească accesul la finanțare pentru proiectele culturale în mediul rural și în orașele mici, unde oferta culturală este adesea limitată?

5. Ce demersuri a inițiat Ministerul pentru a asigura o distribuție echitabilă și transparentă a fondurilor destinate culturii și pentru a evita discrepanțele majore între diferitele sectoare artistice?

6. Vă rog să îmi transmiteți și bugetele alocate pentru proiectele culturale din perioada 2022-2024.

Solicit răspunsul în scris.

The post Ștefăniță-Alin Avrămescu – Întrebare parlamentară – Finanțarea proiectelor culturale appeared first on AUR.

Domnului Daniel-Ovidiu DAVID, Ministru, Ministerul Educației și Cercetării

De către: Deputat Dan TANASĂ

Circumscripția electorală: nr. 8 Brașov

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 04.03.2025

Obiectul întrebării: Situația școlilor incluse în programul „Masă sănătoasă” în anul 2025

Stimate domnule Ministru,

Programul Național „Masă Sănătoasă” se adresează copiilor de grădiniță și elevilor de clasele primare și gimnaziu, iar inspectoratele școlare au avut termen până pe 5 ianuarie 2025 să trimită, către ministerul Educației, lista cu școlile selectate în programul „Masă Sănătoasă” pentru anul școlar 2025-2026, conform Ordinului 7.732 din 16 decembrie 2024.

Conform notei de fundamentare, în scopul asigurării continuității intervenției, acordate prin Programul național “Masă sănătoasă”, pentru anul 2024, unitățile de învățământ incluse în program vor continua să implementeze programul și în anul școlar 2024 – 2025 urmând ca programul să fie extins astfel încât acesta să fie generalizat la nivelul întregii ţări pentru toţi beneficiarii primari până la debutul anului şcolar 2029 – 2030.

Domnule ministru, vă rog să aveți amabilitatea de a-mi răspunde următoarelor întrebări:

1. Câte unități de învățământ au beneficiat în anul școlar 2023-2024 de Programul Național “Masă sănătoasă”, defalcat, pentru fiecare județ al țării în parte?

2. Care este numărul preșcolarilor și elevilor care au beneficiat, în anul școlar 2023-2024, respectiv 2024-2025, de Programul Național “Masă sănătoasă”, defalcat, pentru fiecare județ al țării în parte?

3. Care este suma totală necesară finanțării Programul Național “Masă sănătoasă” în anul școlar 2023-2024, respectiv 2024-2025?

4. Programul Național “Masă sănătoasă” constă în acordarea zilnică, cu titlu gratuit, a unui suport alimentar constând într-o masă caldă sau, după caz, întrun pachet alimentar, în cazul în care masa caldă nu poate fi asigurată, în limita unei valori zilnice de 15 lei/beneficiar, inclusiv taxa pe valoarea adăugată – care este numărul preșcolarilor și elevilor care au beneficiat, în anul școlar 2023-2024, respectiv 2024-2025, de pachete alimentare?

Solicit răspuns scris.

The post Dan Tanasă – Întrebare parlamentară – Situația școlilor incluse în programul „Masă sănătoasă” în anul 2025 appeared first on AUR.

Domnului Raed ARAFAT, secretar de stat, șef al Departamentului pentru Situații de Urgență

De către: Deputat Petru-Gabriel NEGREA

Circumscripția electorală: Nr. 35 Suceava

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 04.03.2025

Obiectul întrebării: Situația refugiaților ucraineni și fondurile destinate lor

Stimate domnule secretar de stat,

Alianța pentru Unirea Românilor este primul partid din România care a protestat față de invazia rusească în Ucraina și a sprijinit, prin membrii săi, ajutorarea refugiaților ucraineni.

Lipsa fondurilor a avut și are un impact direct asupra refugiaților ucraineni. De exemplu, în 2023, IGSU a raportat plăți restante de 63,7 milioane de euro pentru cazare și hrană între lunile aprilie și iulie, conform PRESShub. În unele cazuri, gazdele române au încetat să mai ofere sprijin financiar, lăsând refugiații fără resurse esențiale. Protestele din noiembrie 2023 în fața Ministerului Finanțelor, organizate de refugiați, au evidențiat frustrarea cauzată de aceste întârzieri, dar nu au rezolvat mare lucru.

O controversă rămasă nelămurită este legată de fondurile alocate de Uniunea Europeană. Comisia Europeană a cerut redirecționarea unor fonduri nerambursate, cum ar fi cele din programul REACT-EU, către ajutorarea refugiaților ucraineni. Cu toate acestea, conform OCCRP (Organized Crime and Corruption Reporting Project), din aproape 2 miliarde de euro destinate refugiaților, peste 1,5 miliarde nu au ajuns la ei, fiind alocate pentru alte nevoi, cum ar fi echipamente medicale și dezinfectanți pentru școli. Ministerul Fondurilor Europene a justificat această decizie prin alocarea anterioară a sumelor pentru alte scopuri, ceea ce ridică semne de întrebare în legătură cu prioritățile guvernamentale.

Conform EURACTIV, în aprilie 2024, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a anunțat că autoritățile române nu au alocat niciun ajutor financiar pentru refugiații ucraineni. Plățile din februarie 2024 au fost considerate restante din 2023, iar pentru ianuarie și februarie 2024, IGSU a menționat că s-au făcut demersuri către structuri superioare pentru alocarea fondurilor, dar nu se poate estima când vor fi disponibile. Această întârziere fost atribuită problemelor bugetare, similar cu situația din 2023, când alocările au fost, de asemenea, întârziate.

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rugăm să ne transmiteți:

1. Care sunt sumele alocate refugiaților ucraineni în România, de la începutul agresiunii rusești, pe ani și pe categorii de cheltuieli;

2. Care sunt sumele provenite de la Uniunea Europeană pentru refugiații ucraineni și cum au fost ele cheltuite;

3. Ce alte surse de finanțare externă au fost folosite pentru asistența refugiaților ucraineni?

Vă rugăm să transmiteți răspunsul dumneavoastră în scris.

The post Petru-Gabriel Negrea – Întrebare parlamentară – Situația refugiaților ucraineni și fondurile destinate lor appeared first on AUR.

Domnului Marcel-Ioan BOLOȘ, Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene

De către: Deputat Daniel-Răzvan BIRO

Circumscripția electorală: Nr. 28 Mureș

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 24.02.2025

Întrebare parlamentară: PNRR 2025 – România este în a doua jumătate a clasamentului statelor UE în privința numărului de tranșe obținute

Domnule ministru,

Din 2021 de când și-a depus PNRR-ul la Bruxelles, România a primit prefinanțarea și două tranșe, reprezentând în total aproape 9,4 miliarde de euro sub formă de granturi și împrumuturi. Țara noastră mai are la dispoziție mai puțin de de 1 an și 7 luni, până la finalul lunii august 2026, pentru a lua și restul de 19 miliarde de euro alocați prin PNRR.

Din păcate, România a acumulat întârzieri de la finalul anului 2023 și Guvernul – PSD-PNL – nu a reușit să primească nicio tranșă adițională decontată, în plus, nu am avut nicio tranșă decontată nici pe durata anului 2024!

Prin urmare, domnule ministru, vă rog să îmi transmiteți următoarele:

1. Care este suma totală cheltuită de România în proiectele PNRR, inclusiv cu cheltuielile neeligibile?

2. România a transmis la Bruxelles, încă din decembrie 2023, cererea de plată pentru tranșa a treia PNRR, de 2 miliarde de euro, dar nu a fost aprobată nici până acum.

Vă rog să îmi indicați motivele refuzului precum și, nominal, cine este vinovat pentru acest eșec.

Solicit răspuns în scris.

The post Răzvan Biro – Întrebare parlamentară – PNRR 2025 – România este în a doua jumătate a clasamentului statelor UE în privința numărului de tranșe obținute appeared first on AUR.

Domnului  Attila-Zoltán CSEKE, Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației

De către: Deputat Daniel-Răzvan BIRO

Circumscripția electorală: Nr. 28 Mureș

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 19.02.2025

Întrebare parlamentară: Situația proiectelor de construire a creșelor și grădinițelor în județul Mureș

Domnule ministru,

Tot mai mulți părinți îmi semnalează, în cadrul audiențelor parlamentare, faptul că locurile în creșe și grădinițe sunt din ce în ce mai dificil de găsit. În plus, nu întotdeauna acestea își desfășoară activitatea în spații adecvate și, la nivel național, în ultimii 30 de ani au fost construite destul de puține locații cu o astfel de destinație.

Prin urmare, domnule ministru, vă rog să îmi precizați următoarele:

1. Câte cereri pentru construirea de creșe și grădinițe sunt aprobate, până în prezent, pentru județul Mureș, în ce localități și când vor fi date în folosință?

2. Ce procent din finanțarea acestui plan de construire de creșe și grădinițe este finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență

Solicit răspuns în scris.

The post Răzvan Biro – Întrebare parlamentară – Situația proiectelor de construire a creșelor și grădinițelor în județul Mureș appeared first on AUR.

Domnului Sorin Mihai GRINDEANU, ministrul Transporturilor și Infrastructurii

De către: Deputat Petru-Gabriel NEGREA

Circumscripția electorală: Nr. 35 Suceava

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 18.02.2025

Obiectul interpelării: Situația centurii ocolitoare a orașului Gura Humorului

Stimate domnule ministru,

Orașul-stațiune Gura Humorului este străbătut de drumul național nr. 17, care face legătura dintre Bucovina și Transilvania peste Carpații Orientali, prin Pasul Tihuța și, la nord de acesta, prin Pasul Prislop. Gura Humorului este poarta de intrare în inima Bucovinei, un ținut legendar și o perlă a turismului românesc, pe care vă invităm și pe dumneavoastră să-l vizitați, la volanul mașinii.

Arhitectura urbană a orașului este una tipică așezărilor de munte, cu o stradă principală având două benzi pe sens pe o lungime de doar un kilometru, celelalte străzi, inclusiv așa-zisa variantă ocolitoare pentru trafic greu, fiind înguste, cu o bandă pe sens. Astfel, întreg traficul către celelalte stațiuni și obiective turistice ale Bucovinei se blochează la Gura Humorului, ceea ce aduce pierderi uriașe atât orașului cât și – mai ales – sectorului turistic din regiune. Pe o hartă a celor mai proaste drumuri, nerecomandate de site-urile de călătorii, orașul Gura Humorului este menționat alături de Comarnic, din cauza ambuteiajelor care se întind pe mulți kilometri și a timpilor de traversare a orașului, care se măsoară în ore.

În planurile comunicate periodic drept realizări, mai ales în campaniile electorale, centura ocolitoare a orașului Gura Humorului este prezentată ca parte dintr-o viitoare Autostradă a Nordului (A14). Din păcare, acestea există doar pe hârtie și în imaginația politicienilor.

Cunoaștem, de asemenea, că centura ocolitoare a orașului Gura Humorului se află în stadiul de aprobare a indicatorilor tehnico-economici, și acela reluat după ce s-au cheltuit mai multe milioane de lei pentru o primă variantă a proiectului.

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți punctual și strict la obiect:

1. Când preconizează Ministerul Transporturilor că proiectul centurii ocolitoare a orașului Gura Humorului va obține finanțare și va intra în etapa de realizare?

2. Care din următoarele surse de finanțare le aveți în vedere pentru realizarea investiției:

– Fonduri europene – Programul Operațional Transport 2021-2027;

– Planul Național de Redresare și Reziliență;

– Bugetul de stat, prin programele naționale de investiții;

– Parteneriat public-privat ;

– Credite externe;

– Surse mixte de finanțare.

3. Vă asumați politic, cu votul cetățenilor orașului Gura Humorului și al bucovinenilor care așteaptă investiții pentru dezvoltarea regiunii, intervalul de timp de care facem vorbire la punctul 1?

Vă rugăm să transmiteți răspunsul dumneavoastră în scris.

The post Petru Negrea – Interpelare – Situația centurii ocolitoare a orașului Gura Humorului appeared first on AUR.

Domnului Florin-Ionuț BARBU, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

De către: Deputat Cristina-Emanuela DASCĂLU

Circumscripția electorală: Nr. 24 Iași

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 18.02.2025

Obiectul interpelării: Măsuri concrete pentru sprijinirea fermierilor români în contextul actual

Stimate Domnule Ministru,

În calitate de deputat și reprezentant al cetățenilor din circumscripția mea electorală, vă adresez această interpelare, în contextul dificultăților majore cu care se confruntă fermierii români în prezent. Situația actuală a agriculturii românești necesită măsuri urgente și concrete pentru susținerea producătorilor locali și asigurarea securității alimentare a țării noastre.

România, cu potențialul său agricol remarcabil și cu tradiția sa îndelungată în agricultură, se confruntă cu multiple provocări care afectează direct fermierii: creșterea prețurilor la inputuri, dificultăți în accesarea piețelor de desfacere, precum și competiția neloială din partea importurilor.

În acest context, vă rog, respectuos, să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care sunt măsurile concrete pe care Ministerul Agriculturii le va implementa în următoarele 6 luni pentru a sprijini fermierii români în față crizei actuale din sectorul agricol?

2. Ce programe de finanțare și subvenții sunt planificate pentru anul 2025 pentru a susține micii și mijlocii fermieri în modernizarea exploatațiilor agricole?

3. Cum veți asigura protejarea pieței interne și a producătorilor locali în fața importurilor masive de produse agricole care destabilizează piața?

4. Ce strategie are ministerul pentru facilitarea accesului fermierilor români la piețele de desfacere și pentru dezvoltarea unor lanțuri scurte de aprovizionare?

5. Care sunt măsurile concrete pentru sprijinirea tinerilor fermieri și încurajarea generației tinere să se implice în agricultură?

6. Ce soluții propune ministerul pentru problemele legate de sistemele de irigații și gestionarea efectelor schimbărilor climatice asupra agriculturii românești?

Consider că este vital să oferim fermierilor români sprijinul necesar pentru a-și continua activitatea în condiții optime și pentru a contribui la dezvoltarea durabilă a sectorului agricol românesc.

Solicit răspuns în scris.

The post Cristina Dascălu – Interpelare – Măsuri concrete pentru sprijinirea fermierilor români în contextul actual appeared first on AUR.