Adresată:  Doamnei Luminița-Teodora ODOBESCU, ministru al Afacerilor Externe

De către: Senator Ionuț NEAGU, membru al Comisiei pentru  drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi

Circumscripția electorală: nr. 15 Covasna

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Data: 02/04/2024

Obiectul întrebării: Prezentarea distorsionată a Patriarhiei Române în manualele de istorie din Ucraina pentru școlile publice cu predarea în limba română.

Stimată doamnă ministru,

Am fost sesizați zilele acestea de către etnici români din fosta plasă Herța a fostului județ Dorohoi al României, anexată de către URSS la RSS Ucraineană, că, din păcate, în școlile de limbă română din Ucraina este practicată propaganda antiromânească.

Vă sesizez oficial, la rândul meu, în calitate de senator al României, asupra faptului că în manualul de Istorie pentru clasa a X-a pentru școlile publice cu predarea în limba română, manual aprobat de Ministerul Educației și Științei al Ucrainei, Biserica Ortodoxă Română este prezentată vădit distorsionat, inducându-se, cu vădită ostilitate, o falsă imagine a acesteia.

Astfel, în manualul respectiv, elevilor de limbă română din școlile publice din Ucraina li se transmit, între altele, următoarele informații:

”Victimă a ”românizării” pe pământurile ucrainene a devenit și biserica ortodoxă. Patriarhia Română și-a subordonat eparhiile ortodoxe ale Basarabiei și Mitropolia bucovineană autonomă. Preoții ucraineni nu erau admiși în posturi superioare în ierarhia bisericească, ucrainenii erau limitați la studii în seminarele teologice.

Caracterul colonial al economiei

Politica colonială a autorităților române pe pământurile ucrainene se manifesta destul de convingător în viața economică. Bucovina de Nord și pământurile ucrainene din Basarabia au devenit pentru autoritățile române sursă ieftină de materie primă și mână de lucru”.

Exprimăm opinia că o asemenea prezentare a Bisericii Ortodoxe Române nu doar că este distorsionată, ci induce populației școlare române din Ucraina, o imagine falsă și negativă a Bisericii Ortodoxe Române.

Nu cunoaștem dacă vreo autoritate română s-a autosesizat sau nu asupra situației. Considerăm că Ambasada României la Kiev, Consulatele generale ale României de la Cernăuți, Slatina și Odesa, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) al României și Guvernul țării noastre ar fi trebuit să ia atitudine promptă și fermă, cerând autorităților Ucrainei scoaterea din uz a acestui manual, în scopul revizuirii lui și prezentării obiective a Bisericii Ortodoxe Române.

Admitem că și în alte manuale școlare de istorie din Ucraina România, poporul român și Biserica Ortodoxă Română au parte de o prezentare similară cu cea din manualul de istorie pentru clasa a X-a.

Considerăm că linia propagandistică antiromânească prezentă în manualul de Istorie pentru clasa a X-a, cu referire la Biserica Ortodoxă Română (Patriarhia Română) și reflectând politica și ideologia statului ucrainean, este de natură să trezească îngrijorări întemeiate că autoritățile ucrainene se vor opune realizării de către credincioșii ortodocși români din Ucraina a dreptului legitim al acestora de a se organiza într-un cult religios distinct, în comuniune cu Patriarhia Română mamă, de care au aparținut istoric.

Amintim că la 29 februarie 2024 Sinodul Bisericii Ortodoxe Române a hotărât, între altele, binecuvântarea, încurajarea și susținerea inițiativelor comunităților ortodoxe românești din Ucraina de a reface comuniunea cu Biserica Mamă, Patriarhia Română, prin organizarea lor juridică în structura religioasă numită Biserica Ortodoxă Română din Ucraina.

Vă facem cunoscut că am primit mai multe semnale la Parlamentul României că în mai multe localități din regiunile Transcarpatică, Cernăuți și Odesa din Ucraina agenți ai statului, în special reprezentanți ai Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) au exercitat presiuni și au recurs la intimidarea preoților și credincioșilor ortodocși români care și-au exprimat dorința de a ieși de sub jurisdicția canonică abuzivă a Bisericii Ortodoxe Ucrainene, derivată a Patriarhiei Ruse de la Moscova, și de a reface comuniunea lor cu Biserica mamă, Patriarhia Română, în conformitate cu legislația ucraineană în domeniul libertății de conștiință și organizațiilor religioase, precum și în conformitate cu normele europene privind drepturile omului.

Exprimăm opinia că asemenea cazuri nu ar fi trebuit să aibă loc în condițiile în care Ucraina pretinde a fi un stat democratic, aspirant (candidat oficial) la aderarea la Uniunea Europeană, din care România face parte.

Având în vedere cele expuse mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți:

1. Dacă Ambasada României în Ucraina și Consulatele generale ale României la Cernăuți, Slatina și Odesa au adus sau nu la cunoștința MAE cazul asupra căruia v-am sesizat prin prezenta. În eventualitatea unui răspuns afirmativ la acest punct al întrebării parlamentare, care au fost reacția și deciziile MAE.

• O informație succintă, în baza interpelării de către MAE a misiunii diplomatice a României la Kiev, privind prezentarea corectă sau distorsionată a Bisericii Ortodoxe Române, în toate manualele școlare din Ucraina atât cele pentru școlile cu predarea în limba română sau alte limbi minoritare, cât și în cele pentru școlile cu predarea în limba ucraineană.

• Dacă misiunea diplomatică a României în Ucraina, precum și oficile consulare ale țării noastre în Ucraina au sau nu știință despre cazurile multiple de intimidare și exercitare de presuni de către reprezentanții Serviciului Ucrainean de Informații (SBU) asupra preoților și credincioșilor ortodocși români din Ucraina care și-au exprimat deja dorința de a se organiza într-un cult religios distinct – Biserica Ortodoxă Română din Ucraina în comuniune cu Biserica mamă, Patriarhia Română.

• Dacă, în cadrul dialogului politic bilateral, Ministerul Afacerilor Externe este disponibil să sesizeze partea ucraineană asupra inadmisibilității imixtiunii statului și a serviciilor de securitate ale acestuia în exercitarea de către cetățenii ucraineni de origine română a dreptului acestora de liberă organizare religioasă în comuniune cu orice centru religios din interiorul Ucrainei sau din afara acesteia, în speță din România, fără niciun amestec din afară, conform cadrului european și a standardelor în domeniu.

The post Ionuț Neagu – Întrebare parlamentară – Prezenatrea distorsionată a Patriarhiei Române în manualele de istorie din Ucraina pentru școlile publice cu predarea în limba română appeared first on AUR.

Adresată:  Doamnei Luminița-Teodora ODOBESCU, ministrul Afacerilor Externe

                   Doamnei Natalia-Elena INTOTERO, Ministru al Familiei

De către: Senator Ionuț NEAGU, membru al Comisiei pentru  drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi

Circumscripția electorală: nr. 15 Covasna

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Data: 01/11/2023

Obiectul întrebării: Numărul de copii născuți din cetățeni români peste hotare.

Stimate doamnelor miniștri,

Așa cum bine se cunoaște, România se plasează pe locul întâi în Uniunea Europeană și printre primele locuri în lume în ceea ce privește rata anuală a expatrierii. Astfel, se estimează să un număr de aproximativ 7 milioane de cetățeni români își au în prezent domiciliul sau reședința peste hotare. Este vorba în special despre persoane tinere sau de vârstă medie, active în câmpul muncii, reproductive, care, în foarte multe cazuri, își întregesc familia în străinătate.

La un moment dat au apărut în presa națională informații cum că numărul copiilor români născuți anual în afara țării l-ar concura pe cel al copiilor născuți în România.

Totodată, constatăm că la EUROSTAT, organismul care se ocupă cu statistica Uniunii Europene, publică periodic informații cu privire la numărul copiilor născuți în UE în funcție de cetățenia părinților.

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți:

1. Care este, defalcat pe fiecare an din intervalul 2013-2023 și pe fiecare stat de domiciliu sau reședință, numărul de copii născuți în alte state din părinți români.

• Care este, potrivit estimărilor ministerelor pe care le conduceți, numărul total de copii cetățeni români care au în prezent domiciliul sau reședința peste hotarele țării.

Orice alte informații tangente cu acest subiect sunt binevenite.

Vă rugăm să prezentați în scris răspunsul dumneavoastră coordonat interinstituțional.

The post Ionuț Neagu – Întrebare parlamentară – Numărul de copii născuți din cetățeni români peste hotare. appeared first on AUR.

Adresată: Domnului Bogdan Aurescu, Ministrul Afacerilor Externe

De către: Senator Adrian Costea

Grupul Parlamentar: AUR

Şedinţa Senatului din: 6 iunie 2023

Subiect: Eliminarea dreptului de veto al Statelor Membre UE în domeniul politicii externe și de securitate

România s-a alăturat celor 9 țări care au cerut eliminarea dreptului de veto al statelor membre UE în două domenii cruciale – politica externă și de securitate. Nu a existat nici o dezbatere internă pe acest subiect, autoritățile din România au evitat să discute public, în Parlament sau alte foruri, poziția pe această temă.

Statele inițiatoare (Belgia, Finlanda, Franţa, Germania, Italia, Luxemburg, Slovenia, Spania, Olanda) au lansat pe 4 mai 2023 pledoaria pentru această schimbare majoră, cerând introducerea votului cu majoritate calificată în cele două domenii în locul votului în unanimitate în vigoare în prezent.

Pe 22 mai România a participat ca membru la reuniunea Grupului, după anterior participase ca observator. Nu s-a explicat public ce a determinat transformarea României din observator în susținător al inițiativei, care diminuează drastic valoarea votului unui stat membru.

Vă cunoaștem declarațiile, ați spus:

„Am avut inițial poziția de susținere a unanimității, pentru că totdeauna am considerat că statele mici trebuie să aibă această pârghie la îndemână într-o situație în care interesele lor cer să poată bloca o anume decizie. Am constatat că România a acționat totdeauna în spirit european, încercând să găsească formule altfel decât prin veto.”

„Ultimul an a fost marcat de decizii europene fără precedent, în termeni de rapiditate și impact, privind sprijinul dat Ucrainei de UE în fața agresiunii Rusiei. Rezultatele au demonstrat capacitatea de acțiune a UE în plan extern, când cele 27 state membre mențin unitatea în jurul unor obiective și valori comune… pentru menținerea eficienței UE pe termen lung într-un context global în rapidă schimbare și cu provocări ce se multiplică constant. Pentru aceasta un proces decizional cu majoritate calificată ar oferi UE capacitatea de a se pronunța rapid și a avea o acțiune de impact. România dorește să se implice din fazele timpurii ale discuțiilor ce vor urma pe acest subiect de interes european pentru a participa la definirea unor abordări constructive.”

Ați susținut că această decizie se va limita la politica externă și de securitate și nu va urmări modificarea Tratatelor de funcționare UE.

Totuși, considerăm neconvingătoare argumentele în favoarea renunțării la dreptul de veto.

Este evident că primele argumente, de susținere a unanimității, sunt mult mai convingătoare.

Într-adevăr, este evident că statele mici trebuie să aibă la îndemână această pârghie, în situații în care interesele lor cer să poată bloca o anume decizie, chiar a majorității.

Ne opunem înlocuirii procesului decizional prin consens, în politica externă a UE, cu cel prin vot cu majoritate calificată (centralist în esență). Unanimitatea e singurul mecanism ce garantează egalitatea statelor mai mici și apărarea intereselor lor.

Suntem în favoarea unităţii UE, România n-a blocat niciodată vreo decizie, a fost întotdeauna un colaborator constructiv, dar credem că, deși consensul e dificil de atins, e singurul care asigură democraţia şi diversitatea.

Solicit răspuns oral în Plenul Senatului, precum și în scris, la următoarele întrebări, vitale pentru România:

1. În baza cărui mandat ați luat decizia de alăturare la grupul celor 9 – decizie cu implicații prea ample ca să fie luată fără consultare publică și a Parlamentului?
2. Ce pârghie eficace mai rămâne la îndemâna României și altor state mai puțin influente, în situații în care interesele noastre ar cere să putem bloca o anume decizie, chiar luată de majoritatea membrilor?
3. Cum am putea bloca traseul spre federalizarea Uniunii Europene – tendință tot mai evidentă – dacă renunțăm la dreptul de veto?

Vă rog să primiți, Domnule Ministru, expresia desăvârșitei mele considerații,

The post Adrian Costea – Interpelare – Eliminareadreptului de veto al Statelor Membre UE în domeniul politicii externe și de securitate appeared first on AUR.

Adresată:  Domnului Bogdan Lucian AURESCU, ministru al Afacerilor Externe

De către: Senator Ionuț NEAGU, membru al Comisiei pentru  drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi

Circumscripția electorală: nr. 15 Covasna

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Data: 12/04/2023

Obiectul întrebării: Asistența acordată de România părții bosniace în vederea îndeplinirii recomandărilor Comitetului de Experți ai Consiliului Europei privind statutul limbii române minoritare și cooperarea cu Bosnia și Herțegovina în vederea sprijinirii eficiente a minorității naționale române din această țară.

Stimate domnule ministru,

Limba română este, din anul 2011, una din cele 15 limbi minoritare și/sau regionale recunoscute oficial în Bosnia și Herțegovina. În secolul XIX, mai mulți etnografi și lingviști români și străini au făcut cercetări de teren în Bosnia și au stabilit existența românilor în mai multe localități, precum Travnik, Bugojno, Banjaluka, Čepulica, Gradačać, Bjelina, Porebrica, Ostružnje, Stanari, Pribinčić, Bozučić, Odjak, Gojčina, Orahovica și altele.

Se pare că în prezent minoritatea națională română este concentrată în mai multe localități, dar singura cunoscută este Ostružnica Gornja din comuna Stanari. Anterior localitatea Ostružnica Gornja a ținut de comuna orașului vecin Doboj. Aici ar exista circa 350 de români dintre care peste 220 sunt și vorbitori nativi de română. Tot aici funcționează de mai bine de un deceniu și Asociația Românilor ”Ostružnica”. Minoritatea națională română este reprezentată de către Silvija Vujović în Consiliul Minorităților Naționale din Bosnia și Herțegovina (Republika Srpska). Se estimează că numărul real al etnicilor români și al vorbitorilor de limbă română din Bosnia și Herțegovina ar fi cu mult mai mare.

În ceea ce privește limba română minoritară, Raportul Comitetului de Experți prezentat Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei conform articolului 16 al Cartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare, la 17 martie 2022, a fost evaluată aplicarea Cartei în Bosnia și Herțegovina în vederea adresării, dacă sunt necesare, de recomandări privind ameliorarea legislației interne, a politicilor și practicilor naționale în domeniu.

Comitetul de Experți ai Consiliului Europei au reținut între altele: ”Limbile minoritare sunt larg absente din serviciul public de radiodifuziune și nu există emisiuni dedicate în majoritatea limbilor minoritare. În plus, este necesară luarea de măsuri pentru a face mai bine cunoscute limbile minoritare în societate, în sens larg. Învățământul în limbile minoritare rămâne aproape absent în educația publică. Niciun răspuns nu a fost prezentat în legătură cu lipsa de suport pedagogic și de formare a elevilor. Cursurile de limbă sunt organizate și finanțate în principal de către asociațiile vorbitorilor, de către ”statele înrudite” și vorbitorii înșiși ai acestor limbi. Comitetul de Experți reiterează astfel poziția sa potrivit căreia o punere eficientă în aplicare cere din partea autorităților publice un efort suplimentar, întrucât acestora le revine obligația de a defini cadrul financiar și de a organiza învățământul în limbile minoritare în sistemul educației publice. (…) Limbile minoritare lipsesc din procedurile judiciare și administrative, întrucât cadrul juridic nu este conform Cartei. (…) Finanțarea proiectelor culturale ale minorităților naționale nu este întotdeauna transparentă și nici sistematică”.

De asemenea, la Capitolul ”Situația diferitor limbi regionale sau minoritare din Bosnia și Herțegovina”, Comitetul de Experți ai Consiliului Europei arată, în paragraful 77: ”Potrivit datelor recensământului din 2013, 109 locuitori se declară Români, în principal pe teritoriul Republicii Srpska. Ei sunt reprezentanți în consiliile minorităților naționale. Comitetul de Experți regretă că nu a fost posibil să se întrețină cu reprezentanții (minorității române – n.n.) și că aceștia din urmă nu au furnizat informații privind situația limbii lor minoritare”.

Comitetul de Experți a formulat 3 Recomandări pentru acțiune imediată, și anume:

1. să facă mai bine cunoscută Carta printre vorbitorii și printre toate autoritățile care au în sarcină punerea ei în aplicare;
2. să stabilească forma și să furnizeze mijloacele potrivite pentru învățarea limbii române la toate treptele vizate de către ratificare, să informeze direct elevii și părinții acestora asupra învățământului propus și să-i încurajeze să profite de acesta;
3. să stabilească un plan de finanțare a activităților și echipamentelor aferente promovării limbii române.

Alte recomandări formulate de Comitetul de Experți sunt:

• să adopte dispozițiile potrivite pentru  ca radiodifuzorii publici să programeze emisiuni în limba română, în special destinate copiilor;
• să indice concret cine este responsabil, din punct de vedere administrativ, de aplicarea Cartei și să adopte un plan de acțiune vizând asigurarea respectării angajamentelor respective;
• să se asigure de punerea la dispoziție a mijloacelor financiare suficiente pentru învățarea limbii române, să înceapă să formeze învățători și să elaboreze materialul pedagogic;
• să promoveze studii și cercetări privind limba română la nivel universitar și în așezămintele echivalente;
• să sensibilizeze publicul în ceea ce privește limba română ca limbă minoritară în societate;
• să asigure învățarea istoriei și culturii a căror expresie este limba română;
• să modifice legislație astfel încât să se aprobe folosirea limbii române în instanțele de judecată fără cheltuieli suplimentare;
• să promoveze cooperarea transfrontalieră, în particular între organizații ale vorbitorilor (limbii române – n.n.).

Având în vedere cele expuse mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți:

1. Numărul oficial și estimat al minorității naționale române din Bosnia și Herțegovina și principalele localități de răspândire a persoanelor aparținând minorității noastre înrudite.
2. Informații cu privire la existența în Bosnia și Herțegovina a altor grupuri etnice înrudite, indiferent de originea acestora sau apelativul folosit (vlahi, caravlahi, maurovlahi etc.).
3. Ce ajutor poate acorda partea română autorităților Bosniei și Herțegovina pentru buna îndeplinire a recomandărilor pentru acțiune imediată și a celorlalte recomandări formulate de către Comitetul de Experți al Consiliului Europei în ceea ce privește limba română ca limbă minoritară în Bosnia și Herțegovina.
4. Dacă partea română ar putea propune părții bosniace asistență și sprijin financiar sau de alt ordin pentru:
5. construirea unei școli cu predarea în limba română;
6. formarea în instituțiile din România a cadrelor didactice care să predea limba română în Bosnia și Herțegovina;
7. delegarea pentru început a unor cadre didactice din România în vederea organizării, în cooperare cu autoritățile bosniace din domeniu, a învățării limbii române în școlile publice din zonele cu maximă concentrație a populației școlare de origine română;
8. furnizarea de manuale, dicționare și alte materiale didactice pentru învățarea limbii române;
9. retransmisia unor emisiuni de radio și televiziune în limba română în Bosnia și Herțegovina;
10. facilitarea trimiterii în Bosnia și Herțegovina a unui preot misionar român care să că acorde asistență religioasă în limba română pentru românii din această țară.
11. Ce acțiuni proprii poate iniția și desfășura partea română, în speță MAE și Ambasada României la Sarajevo, în sprijinirea minorității naționale române din Bosnia și Herțegovina.

Orice alte informații suplimentare sunt binevenite. Vă rugăm să transmiteți răspunsul dumneavoastră în scris.

The post Ionuț Neagu – Întrebare parlamentară – Asistența acordată de România părții bosniace în vederea îndeplinirii recomandărilor Comitetului de Experți ai Consiliului Europei privind statutul limbii române minoritare și cooperarea cu Bosnia și Herțegovina în vederea sprijinirii eficiente a minorității naționale române din această țară. appeared first on AUR.

Adresată: Domnului Ministru al Afacerilor Externe – Bogdan Aurescu

De către: Senator Rodica Boancă

Circumscripția: nr. 23, Ialomița

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Senatului din data de: 12.04.2023

Obiectul interpelării: desele cazuri de umilire a românilor în străinătate

Stimate domnule Ministru,

            Sute de mii de români emigrează în fiecare an pentru o viață mai bună. În momentul de față, peste 4,5 milioane de români lucrează în străinătate. Statisticile nu sunt cele mai exacte, întrucât unii nu au permis de muncă și lucrează la negru, cerșetoria nu este inventariată, la fel și persoanele traficate ori navetiștii care lucrează doar periodic în afara țării. 

            Cu toate acestea, un lucru este sigur: exodul românilor este cauzat de indiferența guvernanților și se perpetuează de la un mandat la celălalt!

            În acest context, părăsiți de autorități, românii din Diaspora se confruntă cu mari probleme din partea cetățenilor băștinași. Recent, un copil român care învață într-o școală din Germania a fost umilit în timpul orelor din cauza profesoarei care l-a pus să vorbească despre hoți, pe motiv că românii sunt cunoscuți pentru asta. De asemenea,

proprietara unei pensiuni din Olanda a refuzat cazarea unui student român din cauza naționalității sale, fiindu-i anulată rezervarea.

            În tot acest timp, la Palatul Cotroceni se organizează o întâlnire la care participă Cancelarul Germaniei, și președinții României și Republicii Moldova sub semnul ”unităţii Europei”. Unde este această unitate cât timp părinților români le sunt luați copiii de către autoritățile țărilor occidentale, iar românii sunt discriminați sau umiliți?

            Un raport al Băncii Mondiale arată că 40% din emigranții români sunt absolvenți de studii superioare. Cu ce au greșit românii încât să fie discriminați, refuzați, umiliți de cetățeni ai Uniunii Europene?

            Prin urmare, stimate domnule ministru, conform prerogativelor dumneavoastră și în baza atribuțiilor conferinte de funcția pe care o dețineți, vă solicit răspuns la următoarele întrebări:

1. Ministerul Afacerilor Externe, prin intermediul Ambasadelor sau al consulatelor a demarat anchete cu privire la recentele cazuri de discriminări?
2. Care au fost măsurile dispuse pentru reglementarea celor întâmplate?
3. Câte astfel de cazuri au fost sesizate în timpul mandatului dumneavoastră de Ministru al Afacerilor Externe?
4. Având în vedere faptul că una dintre atribuțiile principale ale MAE o reprezintă ”apărarea în străinătate a drepturile şi interesele statului român și ale cetăţenilor săi” care este reacția dumneavoastră raportată la nivelul diplomatic, în cele două cazuri relatate?

The post Rodica Boancă – Interpelare – Desele cazuri de umilire a românilor în străinătate appeared first on AUR.

Adresată: Domnului Bogdan Lucian AURESCU, ministrul Afacerilor Externe

De către: Senator Ionuț NEAGU, membru al Comisiei pentru  drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi

Circumscripția electorală: nr. 15 Covasna

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Data: 21/03/2022

Obiectul întrebării: Participarea României la Uniunea Latină și funcționarea Biroului acestei organizații internaționale la București.

Stimate domnule ministru,

România a devenit membru al Uniunii Latine, organizație creată în anul 1954, la Madrid, funcțională între 1983 și 2012. România a aderat la Convenția de la Madrid privind constituirea Uniunii Latine, la 25 februarie 1980. Româna a fost una din cele șase limbi oficiale ale organizației. La 31 iulie 2012 a intrat în vigoare decizia din 26 ianuarie 2012 privind suspendarea activităților acestei organizații, fără ca aceasta să fie desființată. În momentul luării deciziei de suspendare a activității Uniunii Latine au fost invocate o serie de dificultăți financiare.

La 14 octombrie 2005 a fost semnat ”Acordul dintre Guvernul României și Uniunea Latină privind înființarea unui Birou al Uniunii Latine la București și privilegiile și imunitățile Biroului Uniunii Latine pe teritoriul României” (în vigoare din 23 mai 2006).

Având în vedere cele expuse mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți:

1. Dacă Biroul Uniunii Latine la București și-a continuat activitatea după 26 ianuarie 2012.

• Dacă România a înregistrat restanțe/întârzieri la plata cotizației de membru al Uniunii Latine.

• Dacă România a întreprins după 2012 demersuri și dacă în prezent consideră necesar să angajeze consultări cu membrii fondatori ai Uniunii Latine în vederea reformării și reluării activității acesteia.

Orice alte informații suplimentare tangente cu acest subiect sunt binevenite.

The post Ionuț Neagu – Întrebare parlamentară – Participarea României la Uniunea Latină și funcționarea Biroului acestei organizații internaționale la București. appeared first on AUR.

Adresată: Domnului ministru Bogdan Lucian AURESCU, Ministrul Afacerilor Externe

De către :  Domnul Senator Sorin Cristian MATEESCU

 Circumscripţia electorală nr.14 Constanța,  Grupul  Parlamentar  AUR – Senat

 şi prezentată în şedinţa Plenului din 22.03.2023 

Obiectul întrebării: stadiul extrădării lui  George Rusu, clujeanul care este întemnițat de 19 ani în Chile.

Domnule ministru, după cazul profesorului Marius Balo, care a fost condamnat abuziv timp de 8 ani de închisoare în China, iar în urma mediatizării cazului și a interpelărilor către dumneavoastră și domnii prim-ministri Cîțu și ulterior Ciucă, ați reușit să demarați procedurile de extrădare,  vă prezint mai jos un caz care a fost tratat cu lejeritate de reprezentanții diplomatici din subordinea dumneavoastră:

George Rusu a fost arestat în anul 2004 în Chile și ulterior condamnat la 30 de ani de închisoare pentru trafic de droguri. Cantitatea era uriașă. Nu știu cum a ajuns implicat în așa ceva. Nu știu dacă pedeapsa pe care a primit-o este corectă sau nu.

După 19 ani petrecuți în temnița chiliană, George a intrat în greva foamei în urmă cu 10 zile. De ce? Pentru că în urmă cu doi ani, în luna martie 2021, Tribunalul Cluj i-a admis cererea de transfer în România, pentru a își ispăși aici, într-un penitenciar românesc, restul de pedeapsă. Nu a mai venit însă nimeni după el. Așteaptă de doi ani de zile să fie adus în țară.

Domnul George Rusu mai are 11 ani de executat. Nu cere să fie eliberat ci doar să beneficieze de acest drept pe care îl are un cetățean român întemnițat într-o țară străină. Să fie adus acasă. Este dreptul lui. În cazul lui Marius Balo s-a adus ca scuză pandemia, în cazul lui  Rusu se pare că nu există nicio scuză.

În acest sens vă rog să precizaţi domnule ministru care este stadiul negocierilor pe care ministerul dumneavoastră le întreprinde cu autorităţile chiliene pentru extrădarea lui George Rusu ?

The post Sorin-Cristian Mateescu – Întrebare parlamentară – Stadiul extrădării lui  George Rusu, clujeanul care este întemnițat de 19 ani în Chile. appeared first on AUR.

Adresată: Domnului Bogdan AURESCU, ministru al Afacerilor Externe

De către: Senator Ionuț NEAGU, membru al Comisiei pentru  drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi

Circumscripția electorală: nr. 15 Covasna

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Data: 08/02/2023

Obiectul interpelării: Standard unic sau dublu standard? Solicitarea de către Republica Ungară a acordului României pentru acordarea de burse identitare elevilor aparținând minorității maghiare din țara noastră și solicitarea de către România a acordului Ucrainei pentru acordarea de burse elevilor aparținând minorității române din Ucraina.

Stimate domnule ministru,

Constituția României stabilește, la articolul 7 Românii din străinătate, că ”Statul sprijină întărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor ţării şi acţionează pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase, cu respectarea legislaţiei statului ai cărui cetăţeni sunt”.

Procesul de acordare a burselor identitare elevilor din Ucraina care studiază în limba română sau limba română ca limbă maternă a fost, de-a lungul ultimilor 7 ani blocat pentru un motiv invocat constant de către reprezentanții Guvernului României. Acesta făcea referire la absența ”acordului părții ucrainene” care era solicitat ANUAL de către partea română.

Legislația ucraineană în materie de minorități nu stabilește necesitatea obținerii ACORDULUI ANUAL al părții ucrainene pentru acordarea de sprijin vreunei minorități naționale din cuprinsul acestui stat, singura exigență fiind cea a respectării prevederilor legale în vigoare.

Exprimăm opinia că între noțiunea constituțională de ”respectare a legislației statului” ai cărui cetățeni sunt românii din afara frontierelor țării, pe de o parte, și, pe de altă parte, noțiunea invocată an de an de către autoritățile guvernamentale române drept ”acordul părții ucrainene” există o diferență majoră și fundamentală. Prima noțiune este una care ține de un cadru legal obiectiv și euroconform, pe când a doua noțiune ține de voința politică subiectivă a ”părții ucrainene”.

În același timp, constatăm că Republica Ungară acordă anual peste 120 de mii de burse identitare elevilor din România instruiți în limba maghiară în școlile publice. Opinia publică nu cunoaște dacă Republica Ungară solicită și obține ANUAL acordul oficial al părții române pentru acest tip de asistență.

Cu toate acestea, având în vedere cele expuse mai sus, vă rurgăm respectuos să ne comunicați:

1. Dacă MAE apreciază că legislația Ucrainei limitează sau condiționează într-un fel Statul român în demersul lui firesc de îndeplinire obligațiunii constituționale de sprijinire a etnicilor români din Ucraina, inclusiv prin acordarea de burse identitare.

• Dacă legislația ucraineană, acordurile bilaterale româno-ucrainene sau tratatele internaționale la care România și Ucraina sunt parte prevăd sau nu în mod expres obținerea ANUALĂ a ACORDULUI țării de reședință pentru acordarea de către statul înrudit a asistenței pentru persoanele aparținând minorității sale înrudite.

• De câte ori și când anume a solicitat România ACORDUL ”părții ucrainene” pentru acordarea de sprijin elevilor care studiază în limba română în școlile publice din Ucraina sau care studiază limba română ca limbă maternă și care a fost, în fiecare caz aparte, autoritatea ucraineană care și-a dat ACORDUL, data la care a făcut-o.

• De câte ori și când anume a solicitat Republica Ungară ACORDUL ”părții române” pentru acordarea de sprijin elevilor care studiază în limba maghiară în școlile publice din țara noastră și care a fost, în fiecare caz aparte, autoritatea română care și-a dat ACORDUL, data la care a făcut-o.

The post Ionuț Neagu – Interpelare – Standard unic sau dublu standard? Solicitarea de către Republica Ungară a acordului României pentru acordarea de burse identitare elevilor aparținând minorității maghiare din țara noastră și solicitarea de către România a acordului Ucrainei pentru acordarea de burse elevilor aparținând minorității române din Ucraina. appeared first on AUR.

Adresată: Domnului NICOLAE CIUCĂ, PRIMUL MINISTRU AL ROMÂNIEI, Ministrul INTERIMAR Al Apărării Naționale

DOMNULUI BOGDAN AURESCU, MINISTRUL AFACERILOR EXTERNE

DOMNULUI ADRIAN CÂCIU, MINISTRUL FINANȚELOR PUBLICE

De către: Senator Adrian COSTEA

Circumscripţia electorală: 23 Ialomița

Grupul Parlamentar: AUR

Şedinţa Senatului din data de: 26.10.2022

Obiectul interpelării: Excluderea cheltuielilor pentru Apărare din deficitul bugetar

Stimate Domnule Prim-Ministru,

Stimate Domnule Ministru al Afacerilor Externe,

Stimate Domnule Ministru al Finanțelor Publice,

La nivel global, într-un mediu de securitate complex și volatil, au loc schimbări de paradigmă. Se modifică natura războiului modern, care include forme precum războiul continuu, în rețea și de a patra generație, extins la scara întregii societăți, cu tehnologii disruptive și agresiuni sofisticate, non-cinetice, asimetrice.

Noile amenințări cu care se confruntă România, în contextul conflictului din proximitate, sunt reflectate în documentele strategice ale României – Strategia Națională de Apărare, Strategia Militară și Carta Albă a Apărării.

Implementarea arhitecturii strategice și de securitate integrate este guvernată de conceptul de Apărare Națională Consolidată – concept fundamental de operare a Armatei Române.

Se pune un nou accent pe strategiile generative și de potențial și pe consolidarea rezilienței  tuturor sectoarelor societății.

În vederea întăririi potențialul militar al țării, Apărarea Națională are nevoie de resurse.

Se preconizează creșterea bugetului Apărării la 2,5% din PIB.

Dar această creștere riscă să mărească deficitul bugetar.

Pentru 2023 deficitul bugetar e previzionat la 6,24% din PIB.

Pentru 2024 deficitul-țintă este 3% din PIB.

Aceste ținte vor fi greu de atins în actuala perioadă de criză.

O soluție care ar ajuta România să-și mențină angajamentele asumate, întărindu-și postura de apărare, ar fi excluderea cheltuielilor pentru Apărare din calculul deficitului bugetar.  Sau, dacă nu exceptarea tuturor cheltuielilor pentru Apărare, atunci cel puțin a investițiilor pentru Apărare.

Exceptarea Apărării din calcularea deficitului ar permite alocarea unei sume egale cu 2,5% din PIB cheltuielilor pentru Apărare, fără ca ea să fie inclusă în cheltuielile luate în calcul pentru stabilirea deficitului bugetar.

La nivelul UE regulile privind cheltuielile publice prevăd un deficit sub 3%.

Bruxelles-ul a suspendat aceste prevederi din cauza pandemiei.

Suspendarea s-ar putea prelungi în contextul războiului din Ucraina, pentru ca Statele Membre să facă față actualelor provocări de securitate, dar și celor legate de povara datoriei externe și de schimbările climatice.

Inclusiv Pactul de Stabilitate și Creștere ar trebui modificat, mulți decidenți europeni considerându-i regulile prea restrictive. În actualul context el ar impune politici de austeritate nesustenabile pentru cetățenii Uniunii.

Neincluderea Apărării în deficit trebuie negociată cu Comisia Europeană.

La începutul lui 2022 un grup de 9 State Membre au solicitat acest lucru: Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovenia, Ungaria, Italia, Grecia.

E firesc ca solicitarea să vină de la țările de pe flancul estic al NATO, aflate în prima linie în fața amenințărilor din partea Rusiei.

Și Hotărârea Senatului României referitoare la Comunicarea Comisiei Europene JOIN(2022) 24 final „privind analiza decalajelor de investiții în domeniul apărării și calea de urmat”, emisă pe baza Raportului nr. LXII/337/06.10.2022 al Comisiei pentru Afaceri Europene, specifică:

„Un factor important în vederea stimulării investițiilor în domeniul apărării este excluderea din calculul deficitului bugetar a achizițiilor din domeniul apărării.”

Având în vedere cele prezentate, vă rog respectuos să-mi transmiteți:

Cum se poziționează în prezent România, respectiv ministerele pe care le conduceți, față de propunerea excluderii din calculul deficitului bugetar a cheltuielilor (sau măcar achizițiilor) pentru apărare?

Ce demersuri ați făcut în acest sens?

The post Adrian Costea – Întrebare parlamentară – Excluderea cheltuielilor pentru Apărare din deficitul bugetar appeared first on AUR.

De către: Domnul deputat, Dănuț AELENEI, Circumscripția electorală: nr. 14, Constanța

Subiectul întrebării: Românii din Valea Timocului – uitaţi de politica externă românească

                             Stimate domnule ministru,

Comunitatea românească din Serbia trăieşte în două regiuni, în Voivodina şi în Serbia de nord-est, în zona cunoscută generic ca Valea Timocului. 

Principala problemă a minorităţii române din Serbia o reprezintă separarea artificială dintre români, majoritatea înregistraţi în Voivodina, şi „vlahii” din Valea Timocului, transpusă într-o diferenţă de tratament faţă de comunitatea românească. Astfel, etnicii români din nord-estul Serbiei nu beneficiază de drepturile acordate persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale în domeniile educaţiei, mass media, religiei sau administraţiei publice. Aici nu sunt biserici în limba română, nu sunt medici de limba română sau școli cu predare în limba maternă.

Autorităţile sârbe, din păcate, nu recunosc că românii şi vlahii înseamnă acelaşi lucru. Prin aceasta se încearcă ruperea legăturilor cu ţara mamă, România şi asimilarea mai uşoară. Acesta este scopul autorităţilor sârbe.

În unele zone locuite de români, după anul 2000, au fost instalați refugiați sârbi din foste provincii iugoslave, intervenindu-se asupra proporțiilor naționale, în defavoarea românilor

Serbia nu respectă protocolul semnat cu România, refuzând, systematic, să respecte drepturile comunităţii româneşti. Asta cu toate că, în martie 2012, la Bruxelles a fost semnat protocolul româno-sârb privind respectarea drepturilor pentru minoritatea românilor/vlahilor din Valea Timocului. Documentul a fost solicitat de partea română, care a condiţionat acceptarea statutului de ţară candidată la Uniunea Europeană pentru Serbia, de semnarea acestui protocol.

E impresionantă voinţa copiilor timoceni de a învăţa limba română.  Mai ales că orele se desfăşoară seara, când trebuie să se joace cu alţi copii, ei vin la orele de limba română şi învaţă. Sunt mulţi elevi din liceul sanitar, liceul teoretic, care sunt români, din familii româneşti şi vor să plece cu burse în România. N-au avut unde să înveţe limba română corect şi trebuie să-şi piardă un an la Craiova sau Timişoara, anul pregătitor.

Este un miracol că românii din Timoc au reuşit să-şi păstreze limba şi tradiţia fără şcoli sau biserici româneşti. Sunt atât de aproape de România, dar o perioadă foarte lungă de timp au fost uitaţi de ţara mamă.

În ultimii ani, lucrurile au început să se schimbe, dar este nevoie de mai mult. Serbia trebuie să respecte drepturile minorităţilor.

Foarte mulţi români din Valea Timocului sunt interesaţi de a dobândi cetăţenia română. Dar, cei care au făcut demersuri pentru a deveni români cu acte în regulă ar fi fost refuzaţi din cauza birocraţiei. Autorităţile române şi-au motivat refuzul prin faptul că legea nu permite dobândirea cetăţeniei române doar pe baza originii etnice. E trist ceea ce se întâmplă şi oamenii sunt dezamăgiţi. Trebuie schimbată legea. În Europa sunt destule exemple de bună practică în privinţa acordării cetăţeniei pe criterii etnice.

Concluzia este că România nu protejează nici pe departe cum ar trebui interesele etnicilor săi din afara graniţelor.
          Prin urmare, domnule ministru, vă rog să îmi precizați următoarele:

1. Ce  măsuri veți lua pentru respectarea drepturilor românilor din Valea Timocului?
2. Care este strategia ministerului condus de dumneavoastră cu privire la protejarea intereselor etnicilor români din afara granițelor și mai ales a celor din Valea Timocului?
3. De ce nu se respectă protocolul semnat de Serbia cu România?

The post Aelenei Dănuț – întrebare parlamentară către M.A.E. – Românii din Valea Timocului – uitaţi de politica externă românească. appeared first on AUR.