„Au câștigat băncile și conducătorii instituțiilor de stat. Au pierdut, pe de altă parte (…) cei aproape 400.000 de profesori, ale căror venituri s-au redus per total cu 2 miliarde de lei; firmele care au un profit real în scădere, impozitul pe profit colectat a crescut cu 1,5% la o inflație de 10%; cei 5 milioane de pensionari, cu pensiile înghețate; și infrastructura publică, pentru că nu s-au mai făcut cheltuieli de capital în valoare de 9 miliarde de lei”, a declarat senatorul AUR.

Potrivit lui Petrișor Peiu, veniturile statului au crescut din cauza majorărilor de taxe și impozite, iar scăderea cheltuielilor a venit pe fondul tăierii investițiilor și a înghețării pensiilor și salariilor.

„Execuția bugetară ne indică foarte clar care este esența reformei Bolojan: stoparea investițiilor, înghețarea pensiilor și creșterea cheltuielilor cu dobânzile (…) Efectul PNRR asupra bugetului este zero. Avem venituri de 4 miliarde de lei, cheltuieli în plus față de anul trecut, cheltuieli în plus de 4,2 miliarde de lei.

Plusul de venituri vine din creșterea cotelor de impozitare și din inflație, pe când minusul de la cheltuieli vine în proporție de 90% din reducerea cheltuielilor de capital, investițiile reduse, dar și din înghețarea pensiilor și scăderea salariilor în educație”, a mai spus liderul AUR.

Petrișor Peiu a prezentat datele și evoluția execuției bugetare din ultimele 10 luni.

„Băncile care au împrumutat Guvernul și care se bucură de dobânzi mult mai mari încasate. În raport cu cele încasate anul trecut, avem un plus de 3,2 miliarde de lei pe care, în primele patru ani, băncile le-au primit de la Guvern în contul dobânzilor pentru datoria publica.

Avem un plus de 1,6 miliarde de lei la cheltuielile cu bunurile și serviciile, adică toate achizițiile de zi cu zi pe care le realizează șefii instituțiilor publice (…) Avem peste 9 miliarde de lei în plus de la TVA. Această sumă reprezintă creșterea cotelor de TVA de la 19% la 21% pentru cota standard, de la 9% la 11% pentru cota redusă, plus efectul inflației.

Avem o creștere de 6 miliarde de lei din colectările la contribuțiile pe asigurări. Iarăși, în primul rând, este creșterea salariilor datorată inflației și, în al doilea rând, este impunerea unor cote de CASS pentru mame, veterani, foști deținuți politici.

După aceea, avem 4,5 miliarde de lei în plus la impozitul pe venit. Acești bani vin din creșterea impozitului pe dividende și din faptul că anul trecut și anul acesta s-au distribuit dividende în plus.

4 miliarde de lei încasări din PNRR, încă 2,2 miliarde de lei încasări în plus la impozitul pe proprietate, adică acesta este efectul creșterii cotei de impozitare pe proprietate. Și au scăzut veniturile nefiscale încasate de stat.

De unde vine scăderea de cheltuieli? Cu 9 miliarde de lei au scăzut cheltuielile de capital, adică investițiile, plus achiziția de tehnologii, de echipamente, de utilaje, de programe software, întreținere și mentenanță.

Cu aproape 2 miliarde de lei a scăzut anvelopa cheltuielilor cu salariile bugetarilor, ca urmare a diminuării numărului de angajați și a creșterii normei didactice în educație. 1,4 miliarde de lei mai puțin cheltuieli cu pensiile.

Cheltuielile cu pensiile au fost înghețate, nu au mai fost indexate, iar numărul de pensionari a scăzut. Și, de asemenea, au crescut cheltuielile cu dobânzile și cheltuielile cu PNRR”, a declarat liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „Execuția bugetară indică clar esența ‘reformei’ Bolojan: stoparea investițiilor, înghețarea pensiilor și creșterea cheltuielilor cu dobânzile” appeared first on AUR.

„Execuția bugetară pe primele patru luni ale anului 2026 ne arată, în mod cât se poate de clar, cam ce crede Guvernul Bolojan că înseamnă „reformă” sau „consolidare fiscală”: a crescut nivelul taxelor (TVA, impozit pe dividende, impozite pe proprietate), a redus cheltuielile de capital la jumătate (investiții, modernizări, întreținere, noi echipamente sau programe software), a înghețat pensiile și a crescut normele profesorilor.

Cine pierde în România, pe primele patru luni din 2026:

• cei aproape 400.000 de profesori, ale căror venituri s-au redus cu aproape 2 miliarde de lei;
• firmele, cu un profit real în scădere (impozit pe profit în creștere cu 1,5% la o inflație de 10%);
• cei aproape 5 milioane de pensionari, care au pensiile înghețate, la o inflație cumulată de 16% în ultimii doi ani;
• infrastructura publică, prin reducerea la jumătate a cheltuielilor de capital;
• proprietarii de locuințe, care plătesc un impozit mărit cu 70%.

Cine câștigă ceva în plus din bugetul pe ianuarie-aprilie 2026:

• băncile care au împrumutat România, care au încasat 3,2 miliarde de lei în plus;
• șefii din instituțiile statului și firmele de partid, care au încasat 1,6 miliarde de lei în plus, categorie în care intră și contractul de lobby pentru președinte în SUA.

Atât!

Cifrele mari sunt următoarele:

• veniturile statului au crescut cu 24 de miliarde de lei, adică cu 12% față de anul trecut, de la 200 la 224 de miliarde de lei;
• cheltuielile statului au scăzut cu 8 miliarde de lei, adică cu 0,4% față de anul trecut, pe primele patru luni, de la 256 la 248 de miliarde de lei;
• deficitul bugetar s-a redus de la 56 la 24 de miliarde de lei, adică a scăzut cu 32 de miliarde de lei;
• totul la o rată a inflației de peste 10%.

Guvernul Bolojan se laudă pe la toate televiziunile că a făcut reformă și a redus deficitul bugetar. Ei bine, hai să vedem ce a făcut, de fapt.

De unde vine creșterea de venituri:

• 4,5 miliarde de lei în plus din impozitul pe venit, efectul creșterii impozitului pe dividende plus inflația;
• 2,2 miliarde de lei în plus din impozitul pe proprietate, care a crescut cu 70%;
• 9,3 miliarde de lei în plus din încasările pe TVA, ca efect al creșterii cotelor de TVA și al inflației;
• 6 miliarde de lei în plus din contribuțiile pe asigurări, ca efect al creșterii salariului minim, al introducerii CASS pentru mame, veterani și foști deținuți politici, plus inflația;
• 4 miliarde de lei în plus din încasările din PNRR.

Au scăzut, în schimb, sumele din venituri nefiscale, cu 1,8 miliarde de lei, și încasările de la UE din fondurile pentru perioada 2021-2027, cu 800 de milioane de lei.

De unde vine scăderea de cheltuieli:

• a scăzut cu 1,9 miliarde de lei cheltuiala cu salariile bugetarilor, prin înghețarea salariilor și creșterea normei în învățământ;
• a scăzut cu 1,4 miliarde de lei cheltuiala cu pensiile, prin înghețarea pensiilor și scăderea numărului de pensionari;
• au scăzut cu 9 miliarde de lei cheltuielile de capital, adică investițiile și echipamentele.

Au crescut, în schimb:

• cheltuielile cu dobânzile, cu 3,3 miliarde de lei;
• cheltuielile cu bunurile și serviciile, cu 1,6 miliarde de lei, adică achizițiile de zi cu zi ale statului;
• cheltuielile pentru PNRR, cu 4,2 miliarde de lei.

Au scăzut:

• cheltuielile din împrumuturile din PNRR, cu 1,4 miliarde de lei;
• cheltuielile din fondurile UE 2021-2027, cu 1,2 miliarde de lei.

Concluzii:

1. Efectul PNRR asupra bugetului este zero: plus 4 miliarde la venituri, plus 4,2 miliarde la cheltuieli.

2. Plusul de la venituri vine din creșterea taxelor de către guvern și din inflație. Au crescut prețurile, a crescut și TVA-ul aferent.

3. Minusul de la cheltuieli vine din reducerea investițiilor, în proporție de 90%, și din înghețarea pensiilor și a salariilor, în proporție de 10%.

4. Avem o execuție bugetară care ne indică clar „reforma Bolojan”: stoparea investițiilor, sugrumarea nivelului de trai, pedepsirea pensionarilor, profesorilor, proprietarilor de locuințe și a antreprenorilor, umplerea buzunarelor băncilor care împrumută statul și ale șefilor care cumpără orice, de la hârtie la benzină!”, a declarat liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „Execuția bugetară arată adevărul despre „reforma” Bolojan, austeritate pentru români, miliarde pentru sistem” appeared first on AUR.

Niculina Stelea subliniază că actuala guvernare nu face decât să agraveze problemele economice, în timp ce românii resimt tot mai puternic efectele unei fiscalități sufocante.

„Scăderea consumului demonstrează că românii nu mai au bani”, spune senatorul Niculina Stelea.

Conform acesteia, datele Institutului Național de Statistică indică un început de an dificil pentru economie. Sectorul comerțului cu amănuntul și construcțiile înregistrează scăderi semnificative, în timp ce industria și serviciile stagnează. Mai mult, toate prognozele indică o creștere a prețurilor în toate domeniile economiei.

„În acest context foarte dificil, statul ar trebui să fie o ancoră pentru economia privată, dar, din păcate, Guvernul PSD-PNL-UDMR demonstrează că nu este capabil nici măcar să își gestioneze propriile finanțe, darămite să stimuleze mediul privat”, susține senatorul AUR, Niculina Stelea.

Senatorul Niculina Stelea atrage atenția că execuția bugetară aferentă lunii ianuarie 2025 a înregistrat un deficit record de 0,58% din PIB, cel mai mare de la aderarea României la Uniunea Europeană. Aceasta evidențiază că încasările bugetare au fost mai mici cu 1,4% față de ianuarie 2024, în ciuda faptului că guvernul a construit bugetul pe o creștere estimată de 16% a veniturilor.

„Această realitate demonstrează că fiscalitatea crescută este contraproductivă și că românii nu mai au bani. Așa se explică prăbușirea încasărilor din TVA cu 11,9% și a celor din accize cu 20,1%, ceea ce a condus la o pierdere de 2,3 miliarde de lei în doar o lună” – a declarat Niculina Stelea.

”Guvernul PSD-PNL este mână spartă cu cheltuielile, dar taie investițiile”, mai precizează Niculina Stelea.

În timp ce veniturile statului se prăbușesc, senatorul AUR, Niculina Stelea, denunță creșterea necontrolată a cheltuielilor bugetare. Potrivit acesteia, în ianuarie 2025:
• Cheltuielile curente au crescut cu 10%;
• Cheltuielile de personal au explodat cu 18,6%;
• Cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut cu 3,9%.

În același timp, investițiile au fost sacrificate, cheltuielile de capital reducându-se cu 49,3%.

„În timp ce românii sunt obligați să strângă cureaua, Guvernul Ciolacu crește salariile bugetarilor și ignoră cu totul investițiile, care ar fi singura șansă pentru o redresare economică sustenabilă” – susține senatorul Niculina Stelea.

România plătește dobânzi uriașe: 800 de milioane de euro într-o singură lună

Un alt aspect alarmant semnalat de senatorul Niculina Stelea este explozia dobânzilor pe care România trebuie să le plătească pentru împrumuturile contractate de guvernele anterioare. Doar în ianuarie 2025, statul a plătit 800 de milioane de euro pe dobânzi, fără să returneze nici măcar un leu din împrumuturile propriu-zise.

„Dacă acest ritm se menține, România va ajunge să plătească peste 10 miliarde de euro în 2025 doar pe dobânzi. AUR a avertizat de patru ani că această politică a împrumuturilor nesăbuite nu este sustenabilă, dar guvernul actual continuă să îngroape țara în datorii”, avertizează senatorul Niculina Stelea.

În concluzie, senatorul AUR, Niculina Stelea, susține că Guvernul Ciolacu este incapabil să promoveze politici economice sustenabile și că România riscă să fie retrogradată la statutul de „junk” de agențiile de rating internaționale.

„Singura soluție reală este cea propusă de Alianța pentru Unirea Românilor: simplificarea fiscalității și reducerea numărului de taxe și impozite. Dacă Guvernul Ciolacu nu schimbă direcția, România riscă să intre într-o criză economică fără precedent” declară senatorul Niculina Stelea.

Declarația senatorului AUR este un semnal de alarmă pentru întreaga societate, iar realitatea economică confirmă că politicile guvernamentale actuale conduc România spre un colaps inevitabil.

The post Niculina Stelea (AUR): “Execuția bugetară pentru luna ianuarie 2025 dovedește falimentul spre care ne îndreaptă Guvernul Ciolacu” appeared first on AUR.

The post Sorin Lavric, senator AUR: ”Deficitul bugetar crește, țopăiala guvernamentală continuă” appeared first on AUR.