De către: Deputat Elena DOBOŞ, circumscripția electorală nr.38, TULCEA

Obiectul întrebării: De ce sunt pescarii Deltei pedepsiți pentru lipsa scrumbiei, un pește pe care nu ei îl alungă din Dunăre?

Stimată Doamnă Ministru,

Am fost contactat de pescarii comerciali din Delta Dunării, oameni care duc mai departe una dintre cele mai vechi tradiții ale acestei țări, profund îngrijorați de o decizie care îi poate lăsa fără dreptul de a-și mai exercita meseria. Pentru al doilea an consecutiv, Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării, instituție aflată în subordinea ministerului pe care îl conduceți, impune pescarilor autorizați obligația de a realiza o cotă minimă de captură la scrumbie, iar nerealizarea acestei cote poate duce la neavizarea permisului de pescuit și a actelor de reglementare pentru anul 2027. Cu alte cuvinte, un pescar care a muncit toată campania, dar nu a prins suficientă scrumbie, riscă să rămână fără autorizație și fără sursă de venit.

Problema este că scrumbia este o specie migratoare, anadromă, a cărei apariție și abundență depind exclusiv de factori naturali, asupra cărora niciun pescar nu are vreo putere. Condițiile hidrologice și climatice, debitele și nivelurile Dunării, fluctuațiile naturale ale resursei piscicole, toate acestea hotărăsc câtă scrumbie urcă pe Dunăre într-un an, nu efortul sau priceperea omului care aruncă plasa. În ultimii ani, capturile de scrumbie au scăzut semnificativ, lucru confirmat atât de rapoartele oficiale de captură, cât și de experiența directă a pescarilor. A condiționa dreptul de a pescui anul viitor exclusiv de realizarea unei cote la o specie pe care natura o aduce sau nu o aduce înseamnă, practic, a pedepsi lipsa peștelui, nu conduita pescarului.

Dimensiunea problemei este una îngrijorătoare. În anul 2025, cei 1.050 de pescari comerciali din Deltă au avut dreptul să captureze în total 3.038.844 de kilograme de pește, însă au prins doar 2.759.403,55 de kilograme, iar 410 dintre ei, adică aproape 40% din totalul pescarilor autorizați, nu au atins nici măcar 75% din cota alocată. Vorbim despre 410 familii care riscă să rămână fără dreptul de a munci, nu pentru că ar fi încălcat vreo lege sau ar fi pescuit ilegal, ci pentru că scrumbia pur și simplu nu a mai urcat pe Dunăre în cantitatea de altădată. Există posibilitatea ca această măsură administrativă, deși justificată prin nevoia de a gestiona resursa piscicolă, să nu respecte principiul proporționalității și să distrugă, în fapt, ultima generație de pescari ai Deltei.

În acest context, vă adresez rugămintea de a-mi răspunde punctual la următoarele întrebări:

1. Pe ce bază științifică și legală a stabilit Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării obligativitatea realizării unei cote minime de captură la scrumbie drept criteriu pentru avizarea actelor de reglementare a pescuitului comercial în anul 2027, în condițiile în care scrumbia este o specie migratoare a cărei abundență nu depinde de efortul pescarilor?
2. Intenționați să dispuneți reanalizarea acestei condiții și înlocuirea criteriului cantitativ cu un criteriu bazat pe participarea efectivă la pescuitul sezonier, dovedită prin declarații de captură, costuri cu combustibilul sau alte documente prevăzute de lege?
3. Cum explică ministerul faptul că aproape 40% dintre pescarii autorizați din Deltă nu au atins cota alocată în 2025, și cum poate o instituție să suspende dreptul de muncă al acestor oameni pentru o cauză care nu le este imputabilă, ci ține de scăderea naturală a resursei?
4. A organizat sau intenționează ARBDD să organizeze consultări publice reale cu organizațiile reprezentative ale pescarilor comerciali înainte de aplicarea unor măsuri cu impact major asupra dreptului la muncă al acestor comunități?
5. Ce măsuri concrete are în vedere ministerul pentru protejarea comunităților tradiționale de pescari din Delta Dunării, astfel încât reglementările privind conservarea resursei piscicole să nu ducă la dispariția activității legale de pescuit comercial și la ruina familiilor care trăiesc din ea?

The post Elena DOBOŞ – Întrebare – De ce sunt pescarii Deltei pedepsiți pentru lipsa scrumbiei, un pește pe care nu ei îl alungă din Dunăre? appeared first on AUR.

Domnului Tánczos Barnam viceprim-ministru, ministru interimar 

De către: Deputat Elena DOBOŞ, circumscripția electorală nr.38 TULCEA

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)

Obiectul întrebării: Cota de scrumbie care lasă fără autorizație 410 pescari ai Deltei — un criteriu corect sau o condamnare administrativă?

Stimate Domnule Ministru,

Am fost contactat de pescarii comerciali din Delta Dunării, oameni care trăiesc dintr-o meserie veche de sute de ani și care se văd astăzi amenințați că își pierd dreptul de a o mai practica. Pentru al doilea an consecutiv, Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării impune acestor pescari o cotă minimă de captură la scrumbie drept condiție pentru avizarea actelor de reglementare a pescuitului comercial în anul 2027, iar nerealizarea acestei cote poate duce la pierderea autorizației. Întrucât pescuitul comercial este reglementat și prin Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, aflată în coordonarea ministerului pe care îl conduceți, vă adresez această întrebare convins că aveți un cuvânt important de spus în privința unui criteriu care, în forma actuală, riscă să distrugă economic sute de familii.

Scrumbia este o specie migratoare, anadromă, a cărei prezență în apele Dunării depinde exclusiv de factori naturali — condițiile hidrologice și climatice, debitele și nivelurile fluviului, fluctuațiile naturale ale resursei. Niciun pescar, oricât de priceput și de muncitor ar fi, nu poate face scrumbia să urce pe Dunăre dacă natura nu o aduce. În ultimii ani, capturile au scăzut semnificativ, fapt confirmat de rapoartele oficiale și de experiența directă a oamenilor. A condiționa reautorizarea exclusiv de realizarea unei cote la o astfel de specie înseamnă, în fapt, a sancționa lipsa peștelui în loc de conduita pescarului, ceea ce încalcă principiul proporționalității și transformă un risc biologic natural într-o pedeapsă administrativă suportată de om.

Cifrele oficiale arată gravitatea situației. În anul 2025, cei 1.050 de pescari comerciali din Deltă au avut dreptul să captureze 3.038.844 de kilograme de pește, dar au prins doar 2.759.403,55 de kilograme, iar 410 dintre ei nu au atins nici măcar 75% din cota alocată. Vorbim despre aproape 40% din totalul pescarilor autorizați, adică 410 familii care riscă să rămână fără sursă de venit, nu pentru că ar fi pescuit ilegal sau ar fi încălcat vreo obligație legală, ci pentru că scrumbia nu a mai venit în cantitatea de altădată. Există posibilitatea ca acest criteriu, aplicat rigid, să ducă la dispariția ultimei generații de pescari comerciali ai Deltei, o pierdere ireparabilă pentru identitatea și economia acestei regiuni.

În acest context, vă adresez rugămintea de a-mi răspunde punctual la următoarele întrebări:

1. Care este poziția Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură față de impunerea unei cote minime de captură la scrumbie drept criteriu de reautorizare a pescarilor comerciali din Delta Dunării, în condițiile în care scrumbia este o specie migratoare a cărei abundență nu depinde de efortul pescarilor?

2. Considerați corect, din punct de vedere al reglementării pescuitului comercial, ca dreptul de muncă al unui pescar să fie condiționat de realizarea unei cote la o specie a cărei prezență ține exclusiv de factori naturali, și nu de criterii care reflectă efortul real de pescuit?

3. Intenționați să interveniți, prin ANPA, pentru înlocuirea criteriului cantitativ cu unul bazat pe participarea efectivă la pescuitul sezonier, dovedită prin declarații de captură, costuri cu combustibilul sau alte documente prevăzute de legislația în vigoare?

4. Ce date deține ministerul privind evoluția stocurilor de scrumbie din Dunăre în ultimii ani, și cum se corelează aceste date cu impunerea unor cote pe care aproape 40% dintre pescari nu le pot realiza?

5. Ce măsuri concrete intenționează ministerul să adopte, în coordonare cu celelalte autorități competente, pentru protejarea activității legale de pescuit comercial din Delta Dunării și pentru sprijinirea comunităților tradiționale care depind de această resursă?

The post Elena DOBOŞ – Întrebare – Cota de scrumbie care lasă fără autorizație 410 pescari ai Deltei — un criteriu corect sau o condamnare administrativă? appeared first on AUR.

De către: Deputat Elena DOBOŞ

Circumscripția electorală: nr.38 TULCEA

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)

Obiectul întrebării: Domnule Bociu, dumneavoastră ați semnat excepția care a lăsat o oaie infectată să circule 12 zile prin țară?

Domnule președinte,

Vă scriu direct dumneavoastră pentru că instituția pe care o conduceți a luat o decizie ale cărei consecințe le plătesc astăzi mii de fermieri și crescători de ovine din toată țara, nu funcționarii din birourile ANSVSA. România este sancționată de Uniunea Europeană prin Decizia (UE) 2026/1387, care suspendă complet exporturile de ovine până la 31 decembrie 2026, iar oamenii care m-au contactat nu mai înțeleg cum a fost posibil ca, în plină derulare a unui program de screening pentru o boală de Categoria A, animalele să fie lăsate să circule spre porturi și centre de export.

Animalul purtător al crotaliei RO1641262191 a fost testat într-o exploatație din județul Timiș la 29 mai 2026. În loc să rămână blocat acolo până la rezultatul analizei, a fost mutat, în baza unei excepții introduse în Nota de serviciu a instituției dumneavoastră, către un centru de colectare din județul Constanța, la 5 iunie 2026. Rezultatul pozitiv a venit abia pe 17 iunie 2026, prin Buletinul de analiză nr. 12484 — la 12 zile după ce animalul ajunsese deja acolo unde nu ar fi trebuit să ajungă. Vă întreb direct: cine a semnat acea excepție și de ce ați permis ca animale netestate complet să se îndrepte spre export, în loc să fie izolate la sursă, așa cum cere orice protocol elementar de biosecuritate?

Cu doar două zile înainte de termenul legal de raportare, pe 15 iunie 2026, la Constanța se semna un Acord Tehnic între ANSVSA și mai mulți operatori din sectorul de export, printre care figurează exact firma în curtea căreia ajunsese animalul respectiv. Acel document vă numește „garantul tehnic al acordurilor internaționale” și cere explicit menținerea dumneavoastră în funcție, motivând că orice schimbare ar bloca vapoarele aflate în porturi. Există posibilitatea ca excepția din Nota de serviciu să nu fi fost o greșeală tehnică, ci o decizie luată în interesul acestor operatori, nu în interesul fermierilor și al siguranței sanitare a țării. Dumneavoastră trebuie să răspundeți pentru asta, nu instituția în mod abstract.

În acest context, vă adresez rugămintea de a-mi răspunde personal și punctual la următoarele întrebări:

1. Dumneavoastră ați aprobat sau ați avut cunoștință de excepția din Nota de serviciu prin care animalele puteau circula spre abatoare și centre de colectare pentru export în timp ce restul mișcărilor de ovine erau suspendate la nivel național? Dacă nu dumneavoastră, cine a luat această decizie în cadrul instituției pe care o conduceți?
2. Cum explicați faptul că animalul cu crotalia RO1641262191 a circulat 12 zile prin țară, de la 5 iunie la 17 iunie 2026, fără ca rezultatul testului să fie cunoscut? Ce ați făcut personal, ca președinte al ANSVSA, pentru a verifica respectarea termenului legal de raportare?
3. De ce ați semnat, cu doar două zile înainte de termenul legal de raportare a screeningului, un Acord Tehnic cu operatori economici din sectorul de export, printre care firma direct implicată în acest caz? Considerați normal ca președintele ANSVSA să încheie acorduri cu companiile pe care, teoretic, ar trebui să le supravegheze și să le sancționeze?
4. Vă veți asuma personal răspunderea pentru sancțiunea aplicată de Uniunea Europeană prin Decizia (UE) 2026/1387, sau veți aștepta ca alții fermierii din țară să plătească prețul deciziilor luate sub semnătura dumneavoastră?
5. Intenționați să vă mențineți în funcție în continuare, în condițiile în care propriile documente ale instituției arată o gestionare defectuoasă a acestui caz, sau luați în calcul demisia, în semn de asumare reală a răspunderii?

The post Elena DOBOŞ – Întrebare – Domnule Bociu, dumneavoastră ați semnat excepția care a lăsat o oaie infectată să circule 12 zile prin țară? appeared first on AUR.

Încep această declarație cu o durere în glas și cu o rugăciune pentru sufletul copilului mort în mod tragic de foame într-un apartament din Galați. Îmi este greu să rostesc aceste cuvinte sunt o amestecătură de tristețe, furie, neputință și dezamăgire, pe care nu știu cum să le mai despart unele de altele.

În România anului 2026, copii mor de foame! Asta e realitatea crudă în care am ajuns. O țară care se vrea modernă, dezvoltată și membră a Uniunii Europene, în care copii se culcă flămânzi, sunt malnutriți și trăiesc într-o sărăcie extremă, iar în cel mai rău caz, copii mor de foame. Asta e realitatea în care trăim. Nu vreau să politizez nimic prin acest discurs, nu vreau să dau vina pe nimeni, chiar dacă aș putea, dar cu ce folos? Viața copilului nu se va mai întoarce niciodată. Un copil care nu a apucat nici să vorbească, nici să se joace, nici să se bucure prin ochii lui curioși și plini de viață, pentru că soarta a avut un alt destin cu el. Dumnezeu să-l aibă în paza Lui! Nu pot să-mi imaginez ce este în sufletul părinților!

Aș vrea doar să spun un singur lucru: nu vreau ca acest caz să fie mușamalizat sau trecut cu vederea de către autorități. Este momentul unui T-0, un moment de reflecție, un moment în care neglijența, nepăsarea, superficialitatea și demagogia din politica românească trebuie să se schimbe. Vorbim despre moartea unui copil, un copil de 2 ani! Mort de foame! Cu un părinte care a plecat de lângă el, la muncă în străinătate, ca să aducă pâine pe masa copilului său, pentru că România nu a putut să-i ofere un trai mai bun, pentru că nu a putut să-i ofere șansa de a-și crește copilul, de a fi lângă el atunci când avea cea mai mare nevoie. Și asta costă. A costat viața unui prunc. Asta e România, guvernată de atâta amar de timp de „oameni politici” și o spun cu ironie, de oameni care au contribuit, încet, zi de zi, lună de lună, an de an, la sărăcia acestei țări. Crize, inflație, recesiune, migrație, subdezvoltare, lipsă de management. Aș putea continua. Dar atât spun.

Voi, care ați adus țara în această situație, nu trebuie să vă enumăr, știți foarte bine cine sunteți și ce ați făcut, cu bună știință, cinic, doar pentru bunăstarea voastră și a clientelei voastre, într-un hedonism prost înțeles de voi. Pentru că la voi nu a existat niciodată altceva decât interesul vostru: nu țara, nu oamenii, nu copiii. Doar voi.

Închei prin a transmite sincere condoleanțe familiei și o sinceră părere de rău că țara nu l-a protejat. Acum, Dumnezeu îl va proteja.

The post Elena Doboş – Declarație Politică – Moartea unui copil de 2 ani: oglinda unei țări care și-a abandonat copiii! appeared first on AUR.

De către: Deputat Elena DOBOŞ

Circumscripția electorală: nr.38 TULCEA

Obiectul întrebării: Potențialul energetic și economic al valorificării stufului în județul Tulcea

Domnule ministru,

Stuful din Delta Dunării reprezintă o resursă naturală cu un potențial economic important pentru județul Tulcea. Cu toate acestea, în prezent, cererea pe piața internă se află într-o scădere evidentă, iar stuful este valorificat, în mare parte, doar prin export.

Această scădere a cererii interne este cauzată de mai mulți factori economici și structurali, printre care reducerea investițiilor în construcția de pensiuni sau resorturi, lipsa specialiștilor care să realizeze acoperișuri tradiționale din stuf, precum și absența unor capacități locale de prelucrare. În consecință, mii de tone de stuf cu potențial economic rămân neexploatate, deși această resursă ar putea fi transformată într-un avantaj real pentru comunitățile din Delta Dunării.

În acest context, județul Tulcea și comunitățile din Delta Dunării au nevoie de soluții economice concrete prin care stuful să nu mai fie privit doar ca o materie primă destinată exportului, ci ca o resursă locală care poate genera valoare adăugată aici, în România.

O soluție oportună ar fi transformarea stufului în peleți pentru încălzirea locuințelor din zona Deltei Dunării, unde multe localități sunt izolate, iar sărăcia reprezintă un factor tot mai vizibil pentru numeroși tulceni. În acest sens, înființarea unei fabrici de peleți care să utilizeze stuful ca materie primă principală ar putea reprezenta o măsură concretă de sprijin pentru economia locală. 

Ministerul pe care îl conduceți ar putea analiza posibilitatea dezvoltării unui program-pilot pentru realizarea unor capacități de producție a peleților din stuf. O astfel de investiție ar putea contribui la reducerea costurilor de încălzire pentru gospodăriile din zonă, dar și pentru afacerile locale, în special pentru pensiunile din Delta Dunării, care se confruntă cu cheltuieli tot mai mari la energie și combustibil. De asemenea, valorificarea inteligentă a stufului ar putea sprijini economia locală, ar putea crea noi locuri de muncă, ar încuraja antreprenoriatul în comunitățile izolate și ar transforma o resursă naturală existentă într-un avantaj economic pentru județul Tulcea.

Peleții din stuf reprezintă o sursă ecologică și regenerabilă de energie, care ar putea fi compatibilă cu standardele privind accesarea fondurilor europene destinate energiei verzi. Totodată, aceștia au o putere calorică ridicată, estimată la aproximativ 4,5–5 kWh/kg, comparabilă cu cea a lemnului. Prin urmare, peleții din stuf ar putea fi utilizați inclusiv pentru încălzirea școlilor, dispensarelor și altor clădiri publice din Delta Dunării, contribuind astfel la reducerea costurilor energetice și a presiunii bugetare asupra administrațiilor locale și naționale.

În acest context, vă solicit să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Are Ministerul Economiei în vedere sprijinirea unor investiții locale pentru valorificarea stufului din Delta Dunării, inclusiv prin înființarea unei fabrici de peleți? 
2. Ce programe de finanțare naționale sau europene pot fi accesate pentru dezvoltarea unei astfel de capacități de producție în județul Tulcea? 
3. Poate Ministerul Economiei susține realizarea unui proiect-pilot prin care peleții produși din stuf să fie utilizați pentru încălzirea gospodăriilor, pensiunilor, școlilor, dispensarelor și altor clădiri publice din Delta Dunării? 
4. Există, la nivelul Ministerului Economiei, o analiză privind potențialul economic al stufului ca materie primă pentru produse cu valoare adăugată, inclusiv peleți, materiale pentru construcții, produse artizanale sau alte utilizări industriale? 
5. Ce măsuri concrete are în vedere Ministerul Economiei pentru sprijinirea micilor producători, meșterilor și antreprenorilor locali care activează în domeniul valorificării stufului? 
6. Considerați oportună includerea stufului din Delta Dunării într-un program național de bioeconomie locală, prin care resursele naturale regenerabile să fie transformate în produse utile pentru comunități și pentru economia românească?

The post Elena DOBOŞ – Întrebare – Potențialul energetic și economic al valorificării stufului în județul Tulcea appeared first on AUR.

De către: Deputat Elena DOBOŞ

Circumscripția electorală: nr.38 TULCEA

Obiectul întrebării: Utilizarea stufului din Delta Dunării ca resursă locală pentru producerea de peleți și reducerea costurilor de încălzire

                                                     Stimate domnule ministru,

Stuful din Delta Dunării reprezintă o resursă naturală importantă pentru județul Tulcea, însă în prezent potențialul său economic și energetic este insuficient valorificat. Pe vremuri avea o piață solidă în România, dar cererea internă a scăzut, iar o mare parte din producție este exportată.

În același timp, comunitățile din Deltă se confruntă cu dificultăți reale legate de costurile de încălzire, atât în gospodării, cât și în pensiunile și unitățile de cazare care susțin turismul local.

În acest context, transformarea stufului în peleți ar putea reprezenta o soluție practică și adaptată nevoilor județului Tulcea.

Ministerul Energiei are deja la dispoziție mai multe instrumente prin care poate sprijini astfel de inițiative. Ne referim aici la programele de finanțare existente, la schemele de ajutor de stat sau la fondurile europene disponibile, cum este și Fondul pentru Modernizare. În plus, instituția dumneavoastră are posibilitatea de a susține direct proiecte de cogenerare, acele instalații care utilizează biomasa pentru a produce concomitent energie termică și electrică.

Totuși, pentru ca aceste soluții să fie puse în practică, este nevoie ca Ministerul să contribuie direct la crearea unui cadru legislativ și strategic clar. Doar în acest fel peleții din stuf vor putea fi integrați cu succes în soluțiile locale de încălzire și, acolo unde situația o cere, se va putea sprijini tranziția către centrale moderne pe biomasă

Peleții din stuf reprezintă o sursă ecologică și regenerabilă de energie, care ar putea fi compatibilă cu standardele privind accesarea fondurilor europene destinate energiei verzi. Totodată, aceștia au o putere calorică ridicată, estimată la aproximativ 4,5–5 kWh/kg, comparabilă cu cea a lemnului. Prin urmare, peleții din stuf ar putea fi utilizați inclusiv pentru încălzirea școlilor, dispensarelor și altor clădiri publice din Delta Dunării, contribuind astfel la reducerea costurilor energetice și a presiunii bugetare asupra administrațiilor locale și naționale.

În acest context, vă solicit să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Are Ministerul Energiei în vedere sprijinirea unor proiecte locale prin care stuful din Delta Dunării să fie utilizat ca resursă de biomasă pentru producerea de peleți destinați încălzirii?
2. Pot fi accesate fonduri prin programele derulate de Ministerul Energiei, inclusiv prin Fondul pentru Modernizare, pentru investiții în producerea de peleți din stuf sau în centrale moderne pe biomasă?
3. Poate Ministerul analiza posibilitatea unui proiect-pilot în județul Tulcea prin care peleții produși din stuf să fie utilizați pentru încălzirea gospodăriilor, pensiunilor, școlilor, dispensarelor și altor clădiri publice din Delta Dunării?
4. Există în prezent o analiză la nivelul Ministerului privind includerea stufului în categoria resurselor locale de biomasă cu potențial energetic?
5. Are Ministerul în vedere măsuri legislative, scheme de sprijin sau subvenții pentru integrarea peleților din biomasă, inclusiv din stuf, în mixul național sau local de încălzire?
6. Poate Ministerul Energiei sprijini, în colaborare cu autoritățile locale și cu alte instituții competente, dezvoltarea unor centrale de cogenerare sau micro-sisteme locale de încălzire care să utilizeze biomasă provenită din stuf?
7. Ce sprijin poate oferi Ministerul Energiei pentru comunitățile din Delta Dunării care doresc să dezvolte soluții locale de încălzire bazate pe resurse regenerabile?

The post Elena DOBOŞ – Întrebare – Utilizarea stufului din Delta Dunării ca resursă locală pentru producerea de peleți și reducerea costurilor de încălzire appeared first on AUR.

Discuțiile au vizat relațiile foarte bune dintre România și Spania, cooperarea în cadrul Uniunii Europene, viitorul buget european, investițiile, tranziția verde și dezvoltarea unor proiecte comune în domenii importante pentru ambele țări, cum ar fi apărare, cooperare economică, educație.  

În cadrul întâlnirii, Elena Doboș a vorbit despre potențialul uriaș al Dobrogei și al județului Tulcea, atât în zona energiei verzi, cât și în turism. Județul Tulcea are resurse naturale importante și poate deveni un punct important pentru proiecte de energie eoliană și solară. 

„Tulcea are un potențial uriaș, atât în zona energiei verzi, cât și în turism. Avem un județ cu resurse naturale extraordinare, cu oportunități reale pentru dezvoltarea energiei eoliene și solare, dar și poarta către una dintre cele mai frumoase minuni naturale ale Europei: Delta Dunării. Zona Dobrogei și a Deltei Dunării sunt de importante pentru turismul sustenabil și pentru proiectele de energie verde, domenii în care experiența Spaniei poate fi un sprijin valoros pentru România și pentru județul Tulcea”, a declarat deputatul Elena Doboș. 

În discuții a fost punctată și importanța investițiilor spaniole în România. Spania este un partener economic important, iar colaborarea dintre cele două țări poate aduce noi oportunități pentru economie, locuri de muncă și dezvoltare locală. Spania este un partener important pentru România, cu investiții de peste 1,73 miliarde de euro, distribuite în peste 7.200 de companii cu participare de capital spaniol, potrivit datelor incluse în document.

Deputatul Elena Doboș a subliniat că Tulcea trebuie să fie mai prezentă pe agenda marilor proiecte europene, mai ales în domenii în care județul are deja avantaje clare: energia verde, turismul, protejarea patrimoniului natural și dezvoltarea sustenabilă.  

„Dobrogea și Delta Dunării trebuie promovate mai puternic la nivel european. Tulcea are resurse, are potențial și are nevoie de proiecte care să aducă dezvoltare reală pentru comunitățile locale”, a declarat deputatul AUR de Tulcea, Elena Doboș.

The post Elena Doboș (deputat AUR): „Dobrogea și Delta Dunării pot deveni repere pentru turism sustenabil și energie verde” appeared first on AUR.