Este vorba despre trei epave din lemn, datate în secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea, descoperite în anul 2015 de arheologul Iulian Rusu în Bazinul Mare al Administraţiei Zonei Libere Sulina. Având în vedere valoarea deosebită a acestor nave pentru patrimoniul subacvatic tulcean şi naţional, zona a fost vizată de o procedură de clasare ca sit arheologic, cu regim special de protecţie culturală şi arheologică. De anul trecut şi până în prezent, în zonă se desfăşoară lucrări de dragare, iar în spaţiul public au apărut suspiciuni că bucăţi dintr-una dintre epave ar fi fost deja afectate. În mod firesc, orice intervenţie asupra fundului bazinului portuar, orice lucrare de dragare sau orice modificare a regimului juridic al sitului trebuia justificată, avizată şi documentată în mod transparent.
Din păcate, acest lucru nu s-a întâmplat. În urma solicitărilor formulate de domnul Iulian Rusu către Ministerul Culturii, răspunsul transmis de instituţie ridică mai multe semne de întrebare decât clarificări. Pe de o parte, se recunoaşte faptul că lucrările sunt situate într-o zonă cu relevanţă arheologică subacvatică, iar pe de altă parte se susţine că epavele semnalate nu ar fi fost identificate în aria lucrărilor.
Mai mult, se invocă faptul că o parte din situl arheologic ar fi fost declasată prin ordin al ministrului Culturii, pentru a permite continuarea lucrărilor, însă nu sunt explicate clar motivele, avizele, documentele tehnice şi responsabilităţile instituţionale care au stat la baza acestei decizii. Simpla afirmaţie că “nu s-a găsit nimic” nu poate fi suficientă într-o zonă vizată anterior ca sit arheologic.
În acest context, am formulat deja demersuri parlamentare către ministrul Culturii, prin care am solicitat transmiterea tuturor informaţiilor clare, în ordine cronologică, privind avizele, procedurile de clasare, eventualele declasări sau modificări ale regimului juridic al sitului arheologic din Bazinul Mare portuar al Zonei Libere Sulina. De asemenea, am cerut comunicarea avizelor, rapoartelor şi documentelor tehnice care au stat la baza continuării lucrărilor de dragare, precum şi stabilirea instituţiilor şi persoanelor care îşi asumă răspunderea administrativă, tehnică şi juridică în cazul în care cele trei nave/epave sunt afectate, distruse sau acoperite în urma lucrărilor.
Ministerul trebuie să clarifice şi contradicţia dintre existenţa unei zone cu regim de protecţie arheologică şi afirmaţia potrivit căreia în zona verificată “nu s-a găsit nimic”.
În paralel, am formulat o întrebare şi către directorul Administraţiei Zonei Libere Sulina, având în vedere declaraţia publică potrivit căreia s-au făcut studii şi expertize, iar ?în zona respectivă nu avem absolut niciun punct care să ne spună că avem vreo navă, vreo corabie?. Prin această întrebare, am solicitat o informare corectă şi transparentă privind studiile şi expertizele invocate, cine le-a realizat, când au fost efectuate şi dacă au fost transmise instituţiilor competente.
Tulcea este unul dintre judeţele României cu cel mai bogat patrimoniu arheologic, însă prea multe obiective istorice rămân neprotejate, nevalorificate sau lăsate în uitare. Tocmai de aceea, Ministerul Culturii are obligaţia să trateze cu maximă seriozitate această situaţie şi să intervină înainte ca distrugerea să devină ireversibilă.
Patrimoniul istoric al Tulcei nu poate fi sacrificat în tăcere, sub acoperirea unor răspunsuri generale şi a unor proceduri neexplicate public. Modernizarea infrastructurii portuare este necesară, dar nu poate fi făcută cu preţul distrugerii unor mărturii istorice unice pentru România”, a declarat deputatul AUR, Elena Doboş.

The post Elena Doboș – Declarație de presă – O parte din istoria Tulcei şi a României riscă să fie pierdută definitiv în Portul Sulina appeared first on AUR.

Discuţiile au vizat relaţiile foarte bune dintre România şi Spania, cooperarea în cadrul Uniunii Europene, viitorul buget european, investiţiile, tranziţia verde şi dezvoltarea unor proiecte comune în domenii importante pentru ambele ţări, cum ar fi apărare, cooperare economică, educaţie.
În cadrul întâlnirii, Elena Doboş a vorbit despre potenţialul uriaş al Dobrogei şi al judeţului Tulcea, atât în zona energiei verzi, cât şi în turism. Judeţul Tulcea are resurse naturale importante şi poate deveni un punct important pentru proiecte de energie eoliană şi solară.
Tulcea are un potenţial uriaş, atât în zona energiei verzi, cât şi în turism. Avem un judeţ cu resurse naturale extraordinare, cu oportunităţi reale pentru dezvoltarea energiei eoliene şi solare, dar şi poarta către una dintre cele mai frumoase minuni naturale ale Europei: Delta Dunării. Zona Dobrogei şi a Deltei Dunării sunt de importante pentru turismul sustenabil şi pentru proiectele de energie verde, domenii în care experienţa Spaniei poate fi un sprijin valoros pentru România şi pentru judeţul Tulcea, a declarat deputatul Elena Doboş.
În discuţii a fost punctată şi importanţa investiţiilor spaniole în România. Spania este un partener economic important, iar colaborarea dintre cele două ţări poate aduce noi oportunităţi pentru economie, locuri de muncă şi dezvoltare locală. Spania este un partener important pentru România, cu investiţii de peste 1,73 miliarde de euro, distribuite în peste 7.200 de companii cu participare de capital spaniol, potrivit datelor incluse în document.
Deputatul Elena Doboş a subliniat că Tulcea trebuie să fie mai prezentă pe agenda marilor proiecte europene, mai ales în domenii în care judeţul are deja avantaje clare: energia verde, turismul, protejarea patrimoniului natural şi dezvoltarea sustenabilă.
Dobrogea şi Delta Dunării trebuie promovate mai puternic la nivel european. Tulcea are resurse, are potenţial şi are nevoie de proiecte care să aducă dezvoltare reală pentru comunităţile locale, a declarat deputatul AUR de Tulcea, Elena Doboş.

The post Elena Doboș – Declarație de presă – Dobrogea şi Delta Dunării pot deveni repere pentru turism sustenabil şi energie verde appeared first on AUR.

De către: Deputat Elena DOBOŞ

Circumscripția electorală: nr.38 TULCEA

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)

Obiectul întrebării: Subvenționarea Aeroportului „Delta Dunării” Tulcea și strategia de atragere a curselor comerciale

Stimate domnule ministru-interimar,

După aprobarea bugetului Consiliului Județean Tulcea, au reapărut în spațiul public discuții privind oportunitatea susținerii financiare a Aeroportului „Delta Dunării” Tulcea, în contextul în care această infrastructură poate avea un rol important în dezvoltarea economică, turistică și strategică a județului.

Aeroportul reprezintă o poartă de acces către Delta Dunării, una dintre cele mai importante destinații turistice ale României, însă lipsa unor curse comerciale regulate limitează semnificativ potențialul său de dezvoltare. În același timp, susținerea financiară a aeroportului trebuie corelată cu o strategie clară de atragere a operatorilor aerieni și de creștere a conectivității județului Tulcea.

Solicit răspunsul în scris.

În acest context, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Are Ministerul Transporturilor în vedere sprijinirea financiară, directă sau indirectă, a Aeroportului „Delta Dunării” Tulcea, în vederea asigurării funcționării și dezvoltării acestuia?
2. Există, la nivelul Ministerului, o strategie sau un plan de măsuri pentru atragerea de curse comerciale regulate către și dinspre Aeroportul „Delta Dunării” Tulcea?
3. Ce demersuri concrete au fost realizate până în prezent, împreună cu autoritățile județene, pentru identificarea unor operatori aerieni interesați să opereze zboruri de pe Aeroportul Tulcea?
4. Ce forme de finanțare, scheme de sprijin sau programe naționale/europene pot fi accesate în anul 2026 pentru dezvoltarea infrastructurii aeroportuare și creșterea conectivității județului Tulcea?

The post Elena DOBOŞ – Întrebare – Subvenționarea Aeroportului „Delta Dunării” Tulcea și strategia de atragere a curselor comerciale appeared first on AUR.

De către: Deputat Elena DOBOŞ

Circumscripția electorală: nr.38 TULCEA

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)

Obiectul întrebării: Lucrările de la Școala Gimnazială Maliuc (jud. Tulcea), incidentul grav din 13 mai 2026, natura reală a proiectului, firma executantă și posibile conflicte de interese

Domnule Ministru,

La data de 13 mai 2026, în timpul orelor de curs, un perete al Școlii Gimnaziale din comuna Maliuc, județul Tulcea, s-a prăbușit, punând în pericol iminent viața a cel puțin 15 elevi și a unui cadru didactic. Incidentul a avut loc în contextul unor lucrări executate la temelia clădirii cu utilaje grele, în prezența copiilor.

Deși public aceste lucrări au fost prezentate ca fiind „consolidări seismice” prin Programul Național de Consolidare a Clădirilor cu Risc Seismic (PNCCRS), din relatările părinților și ale localnicilor reiese că, de fapt, firma executantă efectua excavații masive la fundația clădirii vechi pentru a alipi o nouă anexă cu zece grupuri sanitare. Lucrările au fost autorizate și s-au desfășurat în plin program școlar, fără evacuarea elevilor și fără măsuri adecvate de siguranță.

În acest context, vă adresez următorul set de întrebări și solicit răspunsuri scrise, complete, punctuale și documentate în termenul legal:

1. Care este natura exactă a proiectului aprobat și finanțat pentru Școala Gimnazială Maliuc? A fost un proiect de consolidare seismică prin PNCCRS sau, de fapt, un proiect de extindere a clădirii prin construirea unei noi anexe cu grupuri sanitare? Vă rog să atașați copia proiectului tehnic aprobat și a contractului de execuție.
2. Care este denumirea completă a firmei executante (Iacomi SRL din Galați sau orice altă denumire oficială)? Cine a câștigat licitația, în ce condiții și prin ce procedură?
3. Având în vedere multiplele relatări locale potrivit cărora aceeași firmă câștigă majoritatea sau toate proiectele de construcții și reabilitări din comuna Maliuc, considerați că există un posibil conflict de interese, o situație de favorizare sau o concentrare nejustificată a contractelor publice în favoarea unui singur operator economic? A fost sesizată Direcția de Combatere a Fraudelor sau alte structuri de control ale Ministerului?
4. A fost efectuată o expertiză tehnică de rezistență și o evaluare seismică independentă înainte de începerea lucrărilor? Care au fost concluziile acesteia și de ce nu s-au executat lucrările în perioada vacanței școlare?
5. Cine a emis autorizația de construire / autorizația de execuție și cine a avizat explicit desfășurarea lucrărilor (inclusiv excavațiile la temelia clădirii) în timpul orelor de curs, cu elevi prezenți în școală? Vă rog să indicați numele și funcția persoanelor care au semnat aceste avize/autorizații.
6. A fost oprită execuția lucrărilor imediat după incidentul din 13 mai 2026? Care este stadiul actual al contractului și ce măsuri de remediere ați dispus?
7. A fost sancționată firma executantă pentru modul de desfășurare a lucrărilor (execuție în timpul programului școlar, punerea în pericol a vieții elevilor, nerespectarea proiectului etc.)? Dacă da, cu ce sancțiuni și când? Dacă nu, de ce?
8. Intenționați să trimiteți Corpul de Control al Ministerului Dezvoltării într-o verificare tematică urgentă la Maliuc pentru a clarifica toate aspectele de mai sus (legalitatea proiectului, respectarea procedurilor, posibile conflicte de interese, calitatea execuției)?

The post Elena DOBOŞ – Întrebare – Lucrările de la Școala Gimnazială Maliuc (jud. Tulcea), incidentul grav din 13 mai 2026, natura reală a proiectului, firma executantă și posibile conflicte de interese appeared first on AUR.

Domnule Prim-ministru interimar,

Vă adresez această interpelare nu doar în calitate de demnitar al statului român, ci purtând în suflet o revoltă profundă, aceea de mamă. Pe data de 13 mai 2026, în comuna Maliuc, s-a petrecut un fapt de o gravitate înfiorătoare: un perete al școlii s-a prăbușit peste o clasă în care se aflau 15 copii și cadrul didactic, fix în timpul orelor de curs. Doar o minune de la Dumnezeu a făcut ca astăzi să nu plângem vieți pierdute. Însă trauma acelor micuți, panica și teroarea pe care le-au trăit nu le va șterge nimeni.
De la aflarea acestei vești, trăiesc un sentiment de profundă indignare. Cum este posibil ca în timp ce copiii noștri stau în bănci, executantul construcției să sape cu excavatorul direct la temelia clădirii vechi pentru a alipi zece toalete? Și asta nu în vacanță, cum încearcă autoritățile locale să mintă public ca să-și acopere urmele, ci în timpul programului școlar!

În timp ce zidurile școlilor românești cad peste copii la propriu, agenda dumneavoastră și a domnului Președinte pare să fie cu totul alta. În loc să alocați resurse serioase către educație și pentru siguranța elementară a copiilor noștri, prioritatea zero a devenit securitatea globală. Ne spune, domnul președinte de la tribunele internaționale, inclusiv acum, la finalul Summitului B9, despre cum „trebuie să dezvoltăm o bază industrială, militară, transatlantică solidă” și despre cum „este o oportunitate pentru a reafirma sprijinul nostru pentru Ucraina și Republica Moldova, pentru că de securitatea lor depinde securitatea noastră”.
Domnule Prim-ministru interimar, vă întreb direct, ca de la părinte la părinte: de securitatea copiilor din Delta Dunării, de viața lor de zi cu zi, cine se mai ocupă? Din acțiunile dumneavoastră se vede o realitate dureroasă, interesul pare să fie mai degrabă binele altor țări, în detrimentul siguranței copiilor noștri. Finanțăm strategii mari, dar ne cad pereții în cap.
Pentru că comunitatea din Maliuc merită adevărul și măsuri clare, vă adresez o singură întrebare punctuală:

1. Când veți trimite Corpul de Control al Prim-ministrului la Inspectoratul Școlar Județean Tulcea și la Primăria din Maliuc pentru a ancheta autorizarea acestor lucrări în timpul orelor de curs, modificarea bugetului proiectului și tentativa de mușamalizare a acestui caz?

The post Elena Doboș – Interpelare – Prăbușirea zidului Școlii Maliuc în timpul orelor de curs și riscurile pentru siguranța elevilor appeared first on AUR.

The post Elena Doboș – Declarație politică – Ne cad pereții peste copii, iarul vorbește despre miliarde pentru arme appeared first on AUR.

Proiectul acesta, pornit din rândurile noastre, din tabăra celor care încă mai cred că suveranitatea unei națiuni începe cu dreptul poporului de a ști cine îi influențează destinul, obligă pur și simplu la declararea anuală a tuturor surselor de finanțare. Dacă ești un cetățean sau o firmă și decizi să pui pe masă mai mult de 5.000 de lei pentru un ONG… păi, să știm și noi. Să fie asumat.

Și mă uitam la zvârcolirile astea… la strigătele astea de disperare din spațiul public. E o ironie absolut colosală aici, dacă stai să o analizezi la rece. Oamenii ăștia care ies în stradă fluturând steagul european, care ne dau lecții despre cum trebuie să fim „în rândul lumii”, sunt exact aceiași care acum ignoră cu o aroganță incredibilă semnalele de alarmă care vin chiar de la Bruxelles. Pentru că, da, Uniunea Europeană a spus-o clar: finanțarea ONG-urilor e o zonă gri, un teren unde, sub paravanul acțiunilor civice sau al granturilor, se ascund interese mari, activități de lobby mascat și influențare politică directă. Când le convine, normele europene sunt literă de evanghelie; când vine vorba să își arate propriile buzunare, brusc, Europa nu mai are dreptate, brusc e dictatură.

Să fim cinstiți până la capăt, căci poporul român s-a săturat de ipocrizie. Părinții noștri, bunicii noștri, familiile care încearcă să își crească copiii în spiritul valorilor creștine și al decenței, sunt bombardați zilnic cu teorii, cu narative agresive, cu o diviziune socială profundă, alimentată artificial. Ne întrebăm de mulți ani: de unde vin toate astea? Cine plătește articolele de presă scrise la comandă, cele care ne desființează identitatea națională? Cine finanțează protestele care încearcă să schimbe decizii politice, luate prin vot?

Dacă legea aceasta va trece și de Camera Deputaților  și am credința că va trece, pentru că adevărul nu poate fi îngropat la nesfârșit. Vom afla, în sfârșit, răspunsurile. Vom vedea cine ne cenzurează pentru că avem opinii diferite, cine finanțează propaganda care ne spune cum ar trebui să trăim și ce ar trebui să credem.

Dacă aceste organizații sunt atât de curate și au o misiune atât de nobilă, de ce le e frică? Oamenii corecți nu se ascund la umbra anonimatului. O lege a transparenței ar trebui să le pună o cunună de flori pe frunte, să le valideze bunele intenții. Faptul că se tem atât de tare ne dovedește, de fapt, că miza e alta: ascunderea urmelor.

The post Elena Doboș – Declarație politică – Adoptarea de către Senat a inițiativei AUR pentru transparentizarea finanțării ONG-urilor appeared first on AUR.

De către: Deputat Elena DOBOŞ

Circumscripția electorală: nr.38 TULCEA

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)

Obiectul întrebării: Pierderile României pe piața energiei: export ieftin, import scump și lipsa stocării

Domnule Ministru,

România are astăzi peste 10.100 MW instalați în eolian și fotovoltaic, mai mult decât Bulgaria, dar realitatea pieței este dramatică: producem energie foarte ieftină la prânz (aproximativ 50 euro/MWh), o exportăm, iar seara, în orele de vârf, importăm energie la prețuri care ajung până la 250 euro/MWh. Practic vindem ieftin bulgarilor, ei o stochează în bateriile lor și ne-o vând înapoi foarte scump.

Bulgaria are deja peste 2 GW putere instalată în baterii și aproape 8 GWh capacitate de stocare (cu proiecte să ajungă la 10 GWh), în timp ce noi avem abia 0,6 GW și puțin peste 1 GWh. Raportul stocare/regenerabile este de 30% la ei și doar 6% la noi.

Cetățeanul român simte cel mai mult aceste scumpiri la factură, iar IMM-urile abia mai fac față acestor scumpiri, unele dintre întreprinderi și-au închis activitate. Energie ieftină și predictibilă este vitală în contextul unei economii emergente precum economia României. Nu ne permitem să continuăm să pierdem zeci sau sute de milioane de euro anual doar pentru că nu avem suficiente capacități de stocare.

De aceea vă adresez următoarele întrebări:

1. De ce România ajunge să exporte energie electrică în orele de mijloc ale zilei, când producția fotovoltaică este ridicată și prețurile sunt reduse, iar în orele de vârf de seară importă energie la prețuri mult mai mari?
2. Vă solicit să transmiteți, pentru perioada 1 ianuarie 2025 – 17 mai 2026, datele orare privind producția, consumul, exporturile, importurile și prețurile energiei electrice, soldul import/export al României, în MWh , prețul mediu ponderat al energiei exportate și prețul mediu ponderat al energiei importate, defalcat pe stat, interval orar, săptămână și lună; defalcate pe surse de producție, state de export/import, intervale orare, săptămâni și luni.
3. Care este situația reală a capacităților de stocare din România? Avem doar 0,6 GW putere instalată în baterii și puțin peste 1 GWh, față de peste 2 GW și aproape 8 GWh ale Bulgariei. De ce am rămas atât de mult în urmă?
4. Care este planul concret al Ministerului pentru dezvoltarea urgentă a bateriilor de stocare? Câte proiecte sunt aprobate, în ce stadiu se află și când vom ajunge măcar la un raport de 15-20% capacitate de stocare față de regenerabile (față de actualul 6%)?
5. Cât ne costă anual această lipsă de stocare? Cât pierdem din cauza exporturilor ieftine și a importurilor scumpe? Ce măsuri urgente veți lua în următoarele 12-18 luni?
6. În județul Tulcea, care este puterea instalată în energie verde (eolian și fotovoltaic) și ce capacități de stocare în baterii există în prezent sau sunt planificate? Având în vedere că Tulcea este unul dintre cele mai importante centre de energie regenerabilă din țară, de ce nu avem acolo și baterii care să echilibreze producția?

The post Elena DOBOŞ – Întrebare –  Pierderile României pe piața energiei: export ieftin, import scump și lipsa stocării appeared first on AUR.

De către: Deputat Elena DOBOŞ

Circumscripția electorală: nr.38 TULCEA

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)

Obiectul întrebării: Stadiul fondurilor europene accesate de România pentru baterii de stocare și riscul de pierdere a finanțărilor disponibile până la sfârșitul anului 2026

Domnule Ministru,

România se confruntă cu o problemă tot mai vizibilă: în intervalele de prânz, când producția din solar și eolian este ridicată, energia ajunge să fie vândută la prețuri foarte mici, uneori chiar în condiții de presiune asupra sistemului, iar seara, când consumul crește și producția regenerabilă scade, România ajunge să cumpere energie la prețuri mult mai mari.

Conform informațiilor publice, Bulgaria a investit masiv în baterii de stocare și reușește să monetizeze mult mai bine regenerabilele, în timp ce România, deși produce foarte mult energie ieftină la prânz din eolian și solar, o vinde ieftin și o cumpără scump seara.  Bulgaria, spre exemplu, a aprobat finanțări consistente pentru proiecte de baterii, inclusiv prin programul RESTORE, cu proiecte care depășesc 4 GWh capacitate planificată de stocare.

Comisia Europeană a aprobat în martie 2026 o schemă de ajutor de stat de 150 de milioane de euro pentru România, destinată instalării a cel puțin 2.174 MWh de capacitate nouă de stocare în baterii. Totodată, au existat declarații publice potrivit cărora România ar urma să aibă instalați 1.500 MW de stocare până la finalul anului 2026, prin PNRR și Fondul pentru Modernizare.

În acest context, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Ce fonduri europene a accesat România până în prezent pentru baterii de stocare a energiei, separat de finanțările acordate pentru parcuri fotovoltaice și eoliene? Vă rog să precizați programele de finanțare, sumele disponibile, sumele aprobate, sumele contractate, sumele efectiv plătite până în prezent și beneficiarii proiectelor, acolo unde aceștia au fost selectați.
2. Ce proiecte de stocare sunt prevăzute în PNRR, în Fondul pentru Modernizare sau în alte programe europene gestionate ori monitorizate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene? Vă rog să indicați câte proiecte au fost depuse, câte au fost aprobate, câte sunt contractate, câte se află în implementare și ce capacitate totală de stocare ar urma să rezulte din aceste proiecte.
3. Care sunt jaloanele, țintele și termenele asumate de România în domeniul stocării energiei prin PNRR sau prin alte finanțări europene?
4. Ce capacitate de stocare va fi instalată efectiv până la sfârșitul anului 2026 prin proiecte finanțate din fonduri europene?
5. Care sunt principalele cauze pentru care România nu a folosit mai rapid fondurile europene disponibile pentru baterii de stocare? Vă rog să precizați dacă întârzierile țin de ghidurile de finanțare, procedurile de evaluare, lipsa proiectelor mature, coordonarea între ministere sau alte blocaje administrative.
6. Ce măsuri concrete are în vedere Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene pentru a accelera absorbția fondurilor europene dedicate stocării energiei?

The post Elena DOBOŞ – Întrebare – Stadiul fondurilor europene accesate de România pentru baterii de stocare și riscul de pierdere a finanțărilor disponibile până la sfârșitul anului 2026 appeared first on AUR.

În cadrul întrevederilor cu oficiali ai statului austriac, parlamentari, reprezentanți ai mediului diplomatic și ai mediului de afaceri discuțiile au vizat cooperarea bilaterală, economică și sectorială, dimensiunea umană, investițiile austriece în România, precum și colaborarea în domeniul educației și cercetării. 

Un accent important a fost pus pe contribuția comunității românești din Austria. 

„Românii din Austria nu sunt doar o statistică. Sunt oameni care țin pe picioare sisteme esențiale, care lucrează în sănătate, educație, finanțe, energie și în îngrijirea la domiciliu. Contribuția comunității românești din Austria este o punte vie între cele două țări. Am insistat pe protejarea drepturilor lor, pentru că o relație diplomatică sănătoasă se vede, în primul rând, în felul în care muncitorul român este tratat și respectat”, a declarat deputatul Elena Doboș. 

De asemenea, a fost subliniată importanța strategică a cooperării pe ruta Dunării, România și Austria fiind co-fondatoare ale Strategiei UE pentru Regiunea Dunării.  

Vizita a inclus și depunerea unei coroane de flori la placa memorială dedicată lui Titu Maiorescu, de la Academia Tereziană din Viena, restaurată de aceasta anul trecut cu ocazia aniversării a 185 de ani de la nașterea lui Titu Maiorescu . 

The post Elena Doboș (deputat AUR): „Contribuția comunității românești din Austria, o punte vie între cele două țări” appeared first on AUR.