„Am prezentat astăzi în Parlament solicitarea de amânare a implementării noului plan-cadru pentru învățământul liceal, aprobat prin ordin de ministru în iunie 2025. Consider că această reformă, deși prezentată ca o modernizare a educației, riscă să bulverseze și mai mult un sistem care se confruntă deja cu probleme serioase. Nu suntem pregătiți pentru o asemenea schimbare de amploare.

Profesorii nu au parcurs încă toate etapele necesare de formare și adaptare la noua arhitectură curriculară. Programele școlare, manualele și resursele educaționale trebuie analizate și corelate riguros înainte de implementare. În același timp, modificarea normelor didactice generează incertitudine în rândul cadrelor didactice și poate produce dezechilibre importante în școli.

Cei mai afectați riscă însă să fie elevii. Lor li se cere să facă alegeri care le pot influența parcursul educațional și profesional într-un context încă neclar și insuficient explicat. Sunt puși să opteze între diferite trasee educaționale în condiții pe care nici specialiștii nu le pot evalua încă pe deplin.

Mă întreb dacă nu cerem prea mult unui copil de paisprezece ani. Îi cerem să decidă încă din clasa a VIII-a ce fel de adult va deveni. Îi cerem să aleagă între real și uman, între diferite direcții de pregătire, într-o perioadă în care personalitatea sa este încă în formare. Nu cumva rolul liceului este tocmai acela de a-i descoperi vocația, de a-i dezvolta aptitudinile și de a-i lărgi orizontul de cunoaștere, nu de a-l obliga să își stabilească viitorul înainte de a intra pe porțile liceului?

Educația are nevoie de reforme bine fundamentate, construite împreună cu profesorii, sindicatele, părinții, elevii și universitățile. O reformă care va influența generații întregi trebuie pregătită cu responsabilitate, pe baza unor evaluări de impact reale și a unor consultări autentice, nu implementată în grabă”, a declarat Silviu Gurlui, deputat AUR.

The post Silviu Gurlui (deputat AUR): „Educația are nevoie de reforme bine fundamentate, construite împreună cu profesorii, sindicatele, părinții, elevii și universitățile” appeared first on AUR.

„Educația nu poate fi tratată ca o variabilă bugetară ajustabilă în funcție de interese conjuncturale. Ea reprezintă principiul unei societăți sănătoase, iar modul în care este tratată astăzi reflectă, din păcate, o lipsă de viziune și responsabilitate la nivel guvernamental”, a declarat deputatul AUR Cristina Emanuela Dascălu.

Domnia sa subliniază că actualele politici economice și sociale promovate de Guvern, printr-o succesiune de acte normative adoptate fără consultare reală cu actorii din sistem, au generat dezechilibre majore și au afectat drepturi esențiale ale personalului din învățământ.

Printre problemele semnalate se numără creșterea normei didactice, în contradicție cu prevederile contractuale existente, blocarea ocupării posturilor vacante, care conduce la suprasolicitarea personalului, neplata sau întârzierea unor drepturi salariale stabilite inclusiv prin hotărâri judecătorești, diminuarea veniturilor pentru activitățile desfășurate în regim de plată cu ora, creșterea numărului de elevi în clase și comasarea unităților de învățământ, birocrația excesivă și politizarea actului educațional, lipsa unor măsuri eficiente de protecție a cadrelor didactice în fața fenomenelor de violență școlară.

În același timp, intențiile anunțate privind eliminarea titularizării sau modificarea normei didactice riscă să destabilizeze și mai mult un sistem deja fragilizat.

„Un stat care își descurajează profesorii își compromite viitorul. Nu putem construi performanță în educație pe baza incertitudinii, a subfinanțării și a lipsei de respect față de profesie”, a subliniat doamna deputat.

Un aspect deosebit de grav îl reprezintă subfinanțarea cronică a educației. Potrivit datelor recente, bugetul alocat Ministerului Educației se situează la cel mai scăzut nivel din ultimele decenii, în timp ce angajamentele privind creșterea salarială a personalului didactic nu au fost respectate.

„Educația trebuie să redevină o prioritate națională autentică, nu doar un slogan. România are nevoie de profesori respectați, motivați și protejați, pentru a putea forma generațiile care vor duce mai departe această țară”, a mai declarat deputatul AUR, Cristina Emanuela Dascălu.

The post Cristina Emanuela Dascălu (deputat AUR): „Educația românească, între promisiuni încălcate și realități alarmante. Solidaritate cu profesorii României!” appeared first on AUR.

Reacția federațiilor sindicale FSLI și FSE „Spiru Haret” reprezintă expresia unei realități pe care puterea refuză să o mai vadă. Educația este împinsă sistematic într-o zonă de subfinanțare cronică și de marginalizare instituțională.

Prin ignorarea explicită a prevederilor OUG nr. 57/2023, Guvernul nu doar că încalcă un cadru normativ în vigoare, ci transmite un mesaj periculos: legea devine opțională atunci când nu mai servește interesului politic de moment. Această abordare erodează însăși ideea de stat de drept și compromite orice pretenție de predictibilitate în politicile publice.

Plafonarea salariilor profesorilor sub niveluri deja negociate și asumate, inclusiv în raport cu profesii esențiale precum cea medicală, nu este o simplă ajustare bugetară. Este o decizie de ierarhizare socială, prin care educația este plasată deliberat într-un plan secund. Diferențele salariale consistente nu reflectă doar dezechilibre economice, ci o viziune politică profund greșită asupra rolului profesorului în societate.

În loc să elibereze sistemul educațional de poverile birocratice și de incoerențele legislative, autoritățile aleg să le amplifice. În loc să redea demnitatea profesiei didactice, o fragilizează. În loc să investească în elevi, investesc în amânări și justificări.

La fel de gravă este absența unei reacții din partea Președintelui României. Într-un moment în care educația traversează o criză structurală profundă, tăcerea nu mai poate fi interpretată ca prudență instituțională. Este o tăcere care validează, implicit, degradarea continuă a unui domeniu esențial.

Adevărul este simplu și incomod. Statul român nu mai îngreunează doar educația prin incompetență, ci o face prin decizii asumate. Iar costurile nu vor fi plătite astăzi, ci de generațiile care vor crește într-un sistem lipsit de stabilitate, respect și viziune.

Susținerea educației nu se declară, se demonstrează. Prin respectarea legii. Prin onorarea angajamentelor. Prin politici coerente care pun profesorul și elevul în centrul deciziei publice, nu la periferia ei.

Orice altă direcție nu este reformă. Este, fără echivoc, o formă de abandon”, a declarat Cristina Dascălu, deputat AUR.

The post Cristina Dascălu (deputat AUR): „Statul român nu mai îngreunează doar educația prin incompetență, ci o face prin decizii asumate”      appeared first on AUR.

Am susținut un amendament necesar și firesc,alocarea de fonduri pentru cantina Școlii „Vasile Lupu” din Iași. Un proiect care ține de condiții decente pentru elevi. Din păcate, acest amendament a fost respins.

Dincolo de acest exemplu punctual, problema este una sistemică. Nu sunt bani pentru bursele elevilor și studenților. Nu sunt bani pentru bursele de merit și pentru olimpici, exact pentru acei tineri care fac performanță și reprezintă România. Nu sunt bani pentru salariile profesorilor, care ar trebui să fie la nivelul responsabilității pe care o poartă. Nu sunt fonduri suficiente pentru plata cu ora, afectând direct funcționarea unităților de învățământ. Nu sunt bani pentru renovarea clădirilor școlare, multe dintre ele fiind într-o stare precară. Nu sunt bani pentru programul „Masa caldă”, esențial pentru prevenirea abandonului școlar.

Vorbim despre educație ca despre o prioritate națională, dar refuzăm să o tratăm ca atare în buget.

Educația nu este o cheltuială. Este o investiție strategică în viitorul României.

Iar astăzi, din păcate, acest viitor este, din nou, ignorat”, a declarat Cristina Dascălu, deputat AUR.

The post Cristina Dascălu (deputat AUR): „Educația rămâne, încă o dată, subfinanțată” appeared first on AUR.

Amendamentele AUR au fost blocate în Parlament, în ciuda a 121 de voturi pentru, doar 24 împotrivă și 206 abțineri, vot care arată clar refuzul coaliției de a susține educația și performanța academică.

„Am propus suplimentarea cu suma de 402.769 mii lei a burselor pentru elevi și studenți. Guvernul Bolojan a început cu tăierile de la Educație fiindcă nu are capacitatea de a înțelege rolul esențial al acestui domeniu.

Bursele sunt un mecanism de compensare a vulnerabilității socio-economice, cresc prezența școlară și scad abandonul. Ele corectează inegalitatea de șanse, crescând echitatea în societate, cresc performanța educațională, reduc efectele negative ale sărăciei asupra învățării, facilitează continuarea parcursului educațional și contribuie la creșterea mobilității sociale și la întreruperea ciclurilor intergeneraționale de sărăcie, generând beneficii economice și sociale pe termen lung, inclusiv prin reducerea costurilor asociate excluziunii sociale.

Guvernul Bolojan, în mod inconștient și iresponsabil, pur și simplu a masacrat, în luna iulie, bursele pentru elevi și studenți. De aceea, vă rog să votați responsabil pentru viitorul României”, a declarat senatorul AUR Laurențiu Plăeșu.

În același timp, președintele AUR, George Simion, a atras atenția asupra ignorării excelenței și a riscului ca tinerii valoroși să părăsească România, în contextul respingerii amendamentului AUR privind alocarea a 100.000 de lei pentru centrul de excelență din București.

„Să nu ignorați excelența! Amendamentul meu face referire la alocarea sumei de 100.000 de lei pentru centrul principal București, eu fiind deputat de București, centrul de excelență. Vă rog să nu ignorați vocea elevilor și studenților, care reprezintă elita României de mâine. Dacă îi veți trata astfel, este foarte probabil să aleagă să își desfășoare activitatea profesională, după terminarea liceului și a universității, în altă țară. Nu cred că ne dorim acest lucru!”, a declarat liderul AUR.

Prin respingerea acestor amendamente, coaliția PSD-PNL-USR-UDMR a demonstrat că educația nu este o prioritate pentru actuala guvernare și au ales să ignore nevoile reale ale elevilor și studenților, blocând măsuri concrete care susțin performanța și reduc abandonul școlar.

The post Laurențiu Plăeșu (senator AUR): „Coaliția PSD-PNL-USR-UDMR taie de la educație și respinge sprijinul pentru elevi, studenți și centrele de excelență” appeared first on AUR.

În fața membrilor Comisiei de Învățământ, deputatul AUR Cristina Dascălu a vorbit despre „un sistem ținut în viață din improvizații”, în care creșterile bugetare punctuale nu reușesc să acopere problemele de fond.

„Bugetul arată cât prețuim viitorul. Bugetul educației este oglinda maturității unei societăți”, a declarat deputata, subliniind că modul în care sunt alocate resursele reflectă direct prioritățile reale ale statului.

Potrivit acesteia, proiectul de buget pentru 2026 menține educația într-un „echilibru fragil”, departe de nevoile reale ale elevilor, profesorilor și sistemului universitar.

Criza din sistem: profesori puțini, diferențe mari

Dascălu a punctat direct problemele majore: lipsa acută de cadre didactice în anumite domenii, dezinteresul tinerilor pentru cariera didactică, prăpastia dintre școlile din mediul urban și cele din rural, presiunea tot mai mare asupra universităților și cercetării.

„Nu putem construi un sistem solid fără să investim în oameni. Profesorii și cercetătorii sunt baza educației”, a spus aceasta.

Academia Română, ignorată în buget

Un alt punct sensibil ridicat a fost finanțarea instituțiilor academice. Deputata a atras atenția că Academia Română, „pilon esențial al cercetării fundamentale”, nu beneficiază de atenția bugetară necesară.

Tir de întrebări pe PNRR: unde sunt banii și rezultatele?

Intervenția a fost urmată de o listă extinsă de întrebări adresate Ministerului Educației, vizând direct implementarea PNRR.

Dascălu a cerut răspunsuri clare privind: gradul real de absorbție a fondurilor până la finalul lui 2025; proiectele întârziate și termenele reale de finalizare; riscul pierderii banilor europeni.

De asemenea, deputata a pus sub semnul întrebării stadiul investițiilor: câte școli sunt efectiv construite sau reabilitate;
câte sunt în execuție; câte au fost dotate cu echipamente digitale.

Abandonul școlar și reformele – între promisiuni și realitate

Un capitol important al intervenției a vizat reducerea abandonului școlar. Dascălu a cerut cifre concrete privind numărul școlilor incluse în programe și rezultatele obținute până acum.

În paralel, aceasta a solicitat clarificări privind reformele asumate prin PNRR și indicatorii de performanță pentru universități.

Probleme de capacitate în Minister

Deputata a ridicat și o problemă sensibilă: capacitatea administrativă a Ministerului Educației.

„Există echipe dedicate? Avem oameni suficienți pentru a gestiona aceste proiecte sau doar bifăm obiective pe hârtie?”, a întrebat aceasta.

Cofinanțarea, punct nevralgic

Un alt subiect critic a fost cofinanțarea proiectelor PNRR. Dascălu a avertizat că lipsa resurselor din bugetul național ar putea bloca implementarea unor proiecte.

Întârzieri și riscuri reale

Pe fondul informațiilor apărute în spațiul public privind întârzieri în implementare, deputata a cerut clarificări urgente: există proiecte blocate? Cine răspunde?

„Educația nu e o cheltuială, e o investiție”

În final, mesajul a fost unul ferm: educația nu poate fi tratată contabil.

„Nu putem vorbi despre o Românie competitivă fără investiții reale în educație, cercetare și formarea noilor generații”, a concluzionat Cristina Dascălu.

The post Cristina Dascălu (deputat AUR), avertisment dur în Comisia de Învățământ: „Educația nu poate funcționa pe avarie” appeared first on AUR.

„Boicotul anunțat de profesori la simulările examenelor naționale este un semnal de alarmă extrem de grav pentru întreaga societate. Nu vorbim despre un moft sindical, ci despre rezultatul direct al unor ani întregi de bătaie de joc la adresa sistemului de educație și a celor care îl țin în viață: profesorii.

Coaliția aflată la guvernare demonstrează încă o dată că educația nu reprezintă o prioritate reală. În loc să repare un sistem deja fragil, au ales să taie bani de la educație în bugetul pentru acest an. Este o decizie cinică, care arată clar unde se află educația în ierarhia lor: la coada listei. În ultimul an, sistemul de educație din România a pierdut un număr semnificativ de cadre didactice. Potrivit datelor oficiale, 367 de profesori și-au dat demisia din învățământul preuniversitar, majoritatea fiind cadre angajate pe perioadă determinată, dar printre aceștia regăsindu-se și profesori titulari sau debutanți. Valul de demisii reflectă tensiunile tot mai mari din sistem, generate de lipsa resurselor, creșterea normei didactice și nemulțumirile legate de politicile educaționale din ultimii ani și semnalează o criză reală de personal în școli.

Cei care astăzi se declară surprinși de reacția profesorilor sunt aceiași care au girat ani la rând politici publice eșuate. Proiectul „România Educată”, promovat de Klaus Iohannis, s-a dovedit a fi doar un slogan gol. După ani de promisiuni, realitatea din școli este aceeași: salarii insuficiente, infrastructură precară, lipsă de respect instituțional.

În același timp, lideri ai coaliției, precum Ilie Bolojan și conducerea PNL, vorbesc despre reforme și responsabilitate fiscală, dar aleg să economisească exact acolo unde un stat serios ar trebui să investească masiv: în educație. Este o ipocrizie politică pe care profesorii o resimt direct în fiecare zi.

Profesorii nu sunt problema sistemului. Profesorii sunt cei care au ținut educația în picioare, în ciuda deciziilor politice greșite, în ciuda subfinanțării cronice și în ciuda promisiunilor neonorate.

De aceea, mesajul trebuie să fie același pentru toată lumea, indiferent de culoarea politică, toți ar trebui să ieșim în stradă pentru educație, cu o presiune puternică, fără oprire, până când se cimentează în mentalitatea guvernamentală că de educație nu te atingi. Educația nu este un capitol bugetar de unde tai când ai nevoie de bani. Este fundația viitorului unei națiuni.

Boicotul profesorilor nu este un act de sabotaj, ci un strigăt de disperare după ani de indiferență politică. Dacă guvernanții nu înțeleg acest semnal, atunci criza din educație nu va face decât să se adâncească, iar responsabilitatea va aparține exclusiv celor care au tratat școala românească ca pe o temă de campanie, nu ca pe o prioritate națională”, a declarat Cristina Dascălu, deputat AUR.

The post Cristina Dascălu (deputat AUR): „Profesorii au ajuns să boicoteze simulările pentru că guvernele au boicotat educația ani la rând” appeared first on AUR.

Altfel spus, educația este scoasă la tabla austerității, deși premierul Ilie Bolojan declara săptămânile trecute că “s-a terminat” cu ajustările fiscale pe cârca învățământului. Nu, nu s-a terminat.

Solicitările profesorilor, elevilor și studenților nu contează pentru PSD, PNL, USR, UDMR. De fapt, nu au contat niciodată.

Guvernul Bolojan se aliniază tuturor celorlalte foste guvernări care fie nu s-au priceput, fie au acționat cu premeditare pentru a distruge din temelii sistemul de educație românesc. Suntem țara europeană în care fenomenul abandonului școlar a scăpat de sub control. Potrivit unui raport OCDE, 16% dintre copiii români între 6 și 14 ani nu sunt înscriși la școală, iar 32% dintre tinerii între 15 și 19 ani nu urmează liceul.

România Educată a fost un eșec. Un eșec care poartă amprenta PNL, partid care l-a ținut în brațe 10 ani pe Klaus Iohannis. După 36 de ani în care Ministerul Educației a fost pasat când la PSD, când la PNL, rezultatele vorbesc de la sine: procentul analfabetismului funcțional este de aproape 46% în rândul tinerilor de liceu!

Ce trebuia să facă Guvernul Bolojan? Să aloce 6% din PIB sau ponderea de 15% din cheltuielile statului pentru Educație, așa cum prevede Legea 198/2023 a învățământului preuniversitar.

Ce vrea să facă, de fapt, Guvernul Bolojan? Să oprească investițiile, să amâne reformele și să aloce mai puțini bani din PIB decât unele țări africane.

Noul ministru al Educației trebuie să preia frâiele funcției pe care o deține în acest moment și să devină vocea rațiunii din Guvern. Profesorii, elevii și studenții au nevoie de un ministru hotărât să spună stop tăierilor din sistem dictate de Ilie Bolojan. Altfel, va fi un vinovat direct pentru colapsul în care riscă să ajungă sistemul de învățământ de stat”, a declarat Silviu Gurlui, deputat AUR.

The post Silviu Gurlui (deputat AUR): „Bugetul propus pentru Educație este forma tăcută prin care Guvernul Bolojan spune că nu-i pasă de profesori, elevi și studenți” appeared first on AUR.

Faptele arată însă altceva. Deciziile luate cot la cot cu PNL, USR și UDMR demonstrează contrariul: această coaliție a acționat împotriva intereselor românilor și ale României.

A nu te opune tăierilor din Sănătate, Educație și Siguranță Națională este un act cinic și o formă de complicitate la sărăcirea românilor. Dacă PSD și Sorin Grindeanu ar fi vrut cu adevărat să fie de partea cetățenilor, ar fi putut face un lucru simplu încă din vara anului trecut: să nu voteze măsurile de austeritate, vândute drept „reformă” de mașinăria de propagandă a Guvernului. Consecințele acestor măsuri au afectat mame, pensionari, categorii sociale vulnerabile și veterani.

Deficitul bugetar, inflația ridicată, lipsa investițiilor strategice, împrumuturile la dobânzi foarte mari de pe piețele externe, recesiunea și creșterea prețurilor la energie și gaze au dus la un dezechilibru economic major. Iar măsurile adoptate pentru a opri această cădere au lovit tocmai în domeniile care ar fi trebuit protejate, în special în educație.

Educația a fost grav afectată: 39.000 de angajați au fost concediați, bursele au fost reduse sau eliminate, facilitățile pentru transportul feroviar au fost tăiate, școli au fost comasate, iar normele profesorilor au fost majorate. Aceasta este realitatea.

Toate aceste măsuri au afectat și județul pe care îl reprezint. Deciziile coaliției din care face parte și domnul Grindeanu au avut consecințe și mai grave într-un județ cu un nivel de dezvoltare economică deja redus. Comasările de școli, reducerea burselor și majorarea normelor profesorilor au dus la reconfigurarea traseelor către școală, la incertitudine și la presiuni financiare suplimentare pentru elevi, părinți și cadre didactice. Școlile și liceele au fost împinse să angajeze personal la plata cu ora, inclusiv la discipline esențiale precum fizica, chimia și matematica.

Pentru părinți și elevi, aceste schimbări înseamnă drumuri mai lungi către școală, orare modificate și profesori noi la clasă. Pentru cadrele didactice, situația înseamnă mobilitate impusă și reîncadrări, într-un județ în care izolarea geografică și lipsa personalului calificat complică și mai mult lucrurile.

Pentru Tulcea, rămâne de clarificat dacă aceste măsuri aduc progres sau adâncesc regresul?

Datele publicate de Institutul Național de Statistică arată o realitate îngrijorătoare: județul Tulcea a pierdut, din anii ’90 până astăzi, peste jumătate dintre elevi. Peste această situație s-au adăugat creșterea impozitelor pe clădiri, terenuri și mijloace de transport. Încă o povară pusă pe umerii tulcenilor, greu de suportat mai ales în zonele izolate.

Întrebarea este cât vor mai putea suporta? Câți copii vor abandona școala? Câți tineri vor migra către alte județe sau în străinătate pentru un trai mai bun?

PSD avea responsabilitatea de a preveni măsurile de austeritate ale guvernului din care face parte. În schimb, a susținut creșteri de taxe și impozite care au afectat direct populația”, a declarat Elena Doboș, deputat AUR de Tulcea.

The post Elena Doboș (deputat AUR): „A nu te opune tăierilor din Sănătate, Educație și Siguranță Națională este un act cinic și o formă de complicitate la sărăcirea românilor” appeared first on AUR.

„Am un mesaj pentru cei care conduc România: treziți-vă! România are una dintre cele mai mari rate de abandon școlar timpuriu. Cauzele sunt multiple, dar, de cele mai multe ori, au legătură cu sărăcia extremă și cu incapacitatea voastră de a construi politici de încurajare a copiilor să continue să meargă la școală.

Ați tăiat mesele calde ale copiilor din școli, știind că, în multe cazuri disperate, fix acea masă caldă făcea diferența între școlarizare și abandon școlar. Ați tăiat bursele de merit ale copiilor, știind că ele puteau face diferența între excelență și mediocritate. Ați tăiat facilitățile de transport pentru studenții săraci, știind că mulți dintre ei vor fi nevoiți să abandoneze studiile, deoarece nu își permit chirii în orașele unde studiază. Ați închis școlile de meserii, știind că ele puteau face diferența între un loc de muncă cinstit, acasă, și drumul pribegiei peste hotare.

Guvernele care nu pun educația pe primul loc, de fapt, nu pun cetățenii pe primul loc și nici viitorul țării pe care o conduc. Cei care vă bateți joc, prin politicile voastre mici, de copii nu îi meritați. Și nici nu meritați funcțiile pe care le ocupați, pentru că nu știți ce înseamnă responsabilitatea”, a declarat europarlamentarul AUR/ECR, Georgiana Teodorescu.

The post Georgiana Teodorescu (europarlamentar AUR/ECR): „Educația nu este o cheltuială, este fundamentul națiunii” appeared first on AUR.