Adresată: Domnului Ministru al Educației și Cercetării

De către Domnul senator: Virgiliu-George Vlăescu                              

Circumscripția electorală:  Suceava Nr. 35

Grupul Parlamentar: A.U.R.

Obiectul Interpelării – Digitalizarea învățământului – priorități, cheltuieli și eficiență

Stimate Domnule Ministru,

În contextul eforturilor susținute ale Ministerului Educației de a implementa proiectul de digitalizare a învățământului românesc, vă adresez această interpelare pentru a clarifica o serie de aspecte esențiale legate de această inițiativă. Consider că este imperativ ca cetățenii să primească răspunsuri clare și detaliate, mai ales în condițiile în care școlile din România se confruntă cu lipsuri fundamentale care afectează procesul educațional zilnic.

1. De ce Ministerul Educației prioritizează investiții masive în digitalizare – table inteligente, platforme digitale și alte tehnologii – în condițiile în care numeroase școli din România nu dispun de materiale didactice esențiale, cum ar fi manuale actualizate, hârtie pentru copiatoare, echipamente de bază (xeroxuri, imprimante) sau chiar condiții minime de igienă? Cum justificați alocarea fondurilor pentru tehnologii avansate când nevoile primare ale elevilor și profesorilor rămân nesoluționate?
2. Cum explicați diferența dintre investițiile în table inteligente și lipsa fondurilor pentru reparații de bază în școli, cum ar fi toaletele funcționale (în 2024 erau 180 de școli în România cu wc în curte) sau încălzirea?
3. Care este impactul real al digitalizării asupra analfabetismului funcțional, care afectează peste 40% dintre elevii români, conform testelor PISA și studiilor naționale? A fost monitorizat acest efect în școlile unde s-au introdus table inteligente sau alte tehnologii? Dacă da, ce date concrete aveți care să arate o îmbunătățire a competențelor de literație și gândire critică? Dacă nu, de ce ați investit în digitalizare fără a verifica dacă este o soluție eficientă pentru această problemă critică?
4. Ce măsuri concrete ați luat pentru a asigura că profesorii, mulți fără competențe digitale avansate, pot folosi aceste tehnologii? Câte ore de formare au primit în medie cadrele didactice și cine a finanțat acest proces?
5. Cât a cheltuit Guvernul României până în prezent pentru programul de digitalizare a învățământului (inclusiv PNRR și alte surse)? Vă rog să oferiți o defalcare detaliată a sumelor alocate pe categorii (echipamente, software, formare profesori etc.) până la data de 5 aprilie 2025. De asemenea, ce sumă este planificată pentru investiții suplimentare în următorii 5 ani? Cum explicați sustenabilitatea acestor cheltuieli în contextul unui buget educațional deja tensionat?

The post Virgiliu-George Vlăescu – Interpelare -Digitalizarea învățământului – priorități, cheltuieli și eficiență appeared first on AUR.

Adresată: Doamnei ministru Ligia DECA, Ministerul Educației

De către:  Domnul Senator Sorin Cristian MATEESCU

Circumscripţia electorală nr.14 Constanța,  Grupul  Parlamentar  AUR – Senat

şi prezentată în şedinţa Plenului din 26.03.2024

Obiectul interpelării: propunerile de standarde minime educaționale

Doamnă ministru,  având în vedere informațiile furnizate privind modalitatea de sustinere a criteriilor de acordare a standardelor educaționale, în conformitate cu Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică și prevederile Legii învățământului superior nr. 199/2023, aș dori să aduc în atenție faptul că proiectele de standarde minimale naționale necesare și obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice de conferențiar și profesor din învățământul superior, a atestatului de abilitare, precum și a diplomei de doctor, elaborate de către CNATDCU și publicate în vederea consultării publice, creează anumite neclarități, cum ar fi :

–Variația nepermisă în denumiri: se remarcă o diversitate nejustificată în denumirile propuse pentru standardele de conferire a titlului de doctor în diverse domenii. Această variație poate crea confuzie și poate afecta aplicarea coerentă a standardelor ;

– Diferențe semnificative în conținut și structură: analiza propunerilor a relevat diferențe semnificative în conținutul și structura standardelor între domenii, uneori chiar confuze. Această lipsă de uniformitate poate compromite procesul de evaluare și conferire a titlurilor academice ;

– Modul de redactare neprofesionist: se observă că modul de redactare al documentului este sub nivelul așteptat pentru un document de o asemenea importanță. Prezentarea acestor standarde necesită o revizuire atentă pentru a asigura claritatea și profesionalismul necesare.

Având în vedere aceste aspecte, vă solicităm să luați în considerare următoarele acțiuni:

1.Reevaluarea și revizuirea denumirilor și conținutului standardelor pentru a asigura uniformitate și claritate în întreaga documentație;

2.Corectarea diferențelor semnificative în conținut și structură între standardele propuse pentru diverse domenii ;

3.Revizuirea modului de redactare a documentului pentru a asigura un nivel adecvat de profesionalism și claritate.

Solicităm, de asemenea, un răspuns în scris cu privire la măsurile întreprinse pentru abordarea acestor preocupări și pentru îmbunătățirea propunerilor de standarde.

Vă mulțumesc pentru atenția acordată acestor aspecte și așteptăm cu interes măsurile pe care le veți lua pentru îmbunătățirea propunerilor de standarde.

The post Sorin-Cristian Mateescu – Interpelare – propunerile de standarde minime educaționale appeared first on AUR.

Adresată: Doamnei Ligia Deca, Ministrul Educației

De către Domnul senator: Costea Adrian

Circumscripţia electorală: 23, Ialomița

Grupul Parlamentar: AUR

Şedinţa Senatului din data de: 12.12.2023

Obiectul întrebării: Adevărata situație a educației românești conform raportului PISA al OECD / 2022 și strategiile Ministerului pentru următoarea perioadă

Stimată Doamnă Ministru,

Am obvservat că strategia de comunicare a ministerului pe care îl conduceți este axată pe arătarea „părții pline a paharului”, în detrimentul unei analize reale a stării educației românești, mai ales după tele-învățământul practicat în pandemie. Un ministru curajos este cel ce prezintă situația reală și propune soluții adecvate pe termen lung. Se pare că acel ministru curajos nu sunteți dumneavoastră.

Raportul PISA al OECD, generat în urma testărilor din 2022, conține – și vă dau dreptate – și o concluzie care ne este favorabilă: reziliența sistemului de educație din România în fața pandemiei, evidențiind eforturile întregului sistem pentru limitarea impactului. Dacă documentarea noastră privind starea educației românești s-ar face dintr-o singură sursă, aceea fiind comunicatul Ministerului din data de 8 decembrie 2023, educația din România n-ar avea nevoie de niciun fel de măsuri de îmbunătățire, totul fiind sub control. De altfel, pe site-ul  Ministerului sunt cele mai favorabile concluzii, traduse din Raportul de pe site-ul OECD.

Numai că Raportul relevă și alt fapt, extrem de important, care ar trebui să fie punctul de pornire pentru viitoarea reformă a educației din România: nivelul de competențe și performanțe al elevilor români este în stagnare din anul 2018, iar rezultatele lor sunt în mare parte mediocre, submediocre și îngrijorător de slabe[1]. Deși predarea matematicii, mai ales la gimnaziu, se bucură de un număr de ore suficient pentru aprofundarea acestei discipline, competențele și rezultatele elevilor români sunt sub nivelul mediei statelor membre OECD[2].

Cea mai stringentă problemă, prezentată în mass-media, inexistentă în comunicarea Ministerului Educației, este analfabetismul funcțional. 42 la sută din elevii românii nu reușesc să atingă un nivel optim al competenței de înțelegere a unui text scris[3].

Să fie raportul OCDE o operă de artă apreciată în mod diferit de privitori, în funcție de perspectivă?

Acestea fiind prezentate, solicit următoarele:

1. Prezentarea unei definiții clare și a unor date exacte și complete privind fenomenul analfabetismului funcțional din ultimul deceniu; analiza cauzelor și contextului, precum și soluții pentru reducerea lui drastică.
2. Cum veți aplica concret standardele OECD privind educația (domeniu vital pentru dezvoltarea economică a unei națiuni)?
3. Aveți o strategie proprie de soluționare a problemelor sistemului de educație din România, în afară de citarea de articole din noua Lege a Educației, prezentată ca o „Biblie” a reformei educației?
4. Cum evaluați capacitatea sistemului de educație de a se reforma „de la firul ierbiiʺ?

• [1] A smaller proportion of students in Romania, than on average across OECD countries, were top performers (Level 5 or 6) in at least one subject. At the same time a smaller proportion of students than on average across OECD countries achieved a minimum level of proficiency (Level 2 or higher) in all three subjects.
• In Romania, 51% of students attained at least Level 2 proficiency in mathematics, significantly less than on average across OECD countries (OECD average: 69%). At a minimum, these students can interpret and recognize, without direct instructions, how a simple situation can be represented mathematically (e.g. comparing the total distance across two alternative routes, or converting prices into a different currency). Over 85% of students in Singapore, Macao (China), Japan, Hong Kong (China)*, Chinese Taipei and Estonia (in descending order of that share) performed at this level or above.
• Some 58% of students in Romania attained Level 2 or higher in reading (OECD average: 74%). At a minimum, these students can identify the main idea in a text of moderate length, find information based on explicit, though sometimes complex criteria, and can reflect on the purpose and form of texts when explicitly directed to do so. The share of 15-year-old students who attained minimum levels of proficiency in reading (Level 2 or higher) varied from 89% in Singapore to 8% in Cambodia.
• In Romania, 2% of students scored at Level 5 or higher in reading (OECD average: 7%). These students can comprehend lengthy texts, deal with concepts that are abstract or counterintuitive, and establish distinctions between fact and opinion, based on implicit cues pertaining to the content or source of the information.

The post Adrian Costea – Întrebare parlamentară – Adevărata situație a educației românești conform raportului PISA al OECD / 2022 și strategiile Ministerului pentru următoarea perioadă appeared first on AUR.

„Așa cum s-a dovedit de atâtea ori în istorie, un decalaj gestionat și planificat înțelept poate fi un avantaj, pentru că facilitează salturi peste etape. Astfel se poate întâmpla și cu sistemul educațional românesc, dacă ne propunem ținte precise și planificăm din timp resurse pentru realizarea lor” – declară unul dintre inițiatori, senatorul AUR Rodica Boancă.

Legea propune un Program Național structurat pe trei piloni: Platforma Națională Educațională, Proiectul „Conectivitate în școli” și Planul de măsuri pentru transformarea digitală la toate nivelurile de învățământ preuniversitar prin formarea competențelor digitale superioare.

Proiectul încurajează învățământul cu prezența fizică a elevilor și profesorilor în sălile de clasă, definind totodată  învățământul on-line, căruia i se precizează domeniile și proporțiile în care va fi folosit. Astfel, în procesul educațional, învățământul on-line este, mai degrabă, o excepție la care se va recurge doar în anumite circumstanțe bine definite. „Reformele în educație trebuie puse sub autoritatea statului român și să beneficieze de susținerea totală a partidelor politice parlamentare. Alianța pentru Unirea Românilor este deschisă pentru orice inițiativă care poate duce la perfectarea legii”, adaugă Rodica Boancă.

The post AUR a elaborat o lege pentru informatizarea sistemului de educație appeared first on AUR.