Stimate domnule ministru,

În anul 2023, Ministerul Muncii a transmis, ca răspuns la o interpelare parlamentară, o situație potrivit căreia aproximativ 81.000 de angajați din sectorul public figurau cu contracte individuale de muncă ce, cumulate, depășeau 12 ore de activitate zilnică.
Având în vedere că această informație ridica încă de atunci serioase semne de întrebare privind respectarea legislației muncii și modul de gestionare a resurselor umane din sectorul public, vă solicit să îmi comunicați situația actualizată la zi.
În concret, vă rog să îmi transmiteți următoarele:

1. Care este, la data prezentei, numărul total de angajați din sectorul public la nivel național care figurează cu contracte individuale de muncă ce, cumulate, depășesc 12 ore de muncă pe zi?
2. Care este situația detaliată pentru județul Mehedinți, respectiv:

• numărul total de angajați din sectorul public;
• numărul angajaților care figurează cu contracte cumulate ce depășesc 12 ore/zi;
• distribuția acestora pe instituții publice, autorități, regii autonome și companii de stat.

1. Care este evoluția acestui fenomen în perioada 2023–2026?

• numărul de cazuri înregistrate anual;
• tendința (creștere/scădere).

1. Ce măsuri de control au fost dispuse de Ministerul Muncii și de Inspecția Muncii pentru verificarea acestor situații?
2. Câte controale au fost efectuate în perioada 2023–2026 pe această temă și care au fost principalele constatări?
3. Ce sancțiuni au fost aplicate instituțiilor sau entităților unde s-au identificat nereguli?
4. Există un plan concret al Ministerului Muncii pentru limitarea sau eliminarea acestor practici și pentru asigurarea respectării prevederilor legale privind durata timpului de muncă și repausul zilnic?
   Consider că menținerea sau agravarea unei astfel de situații indică disfuncționalități sistemice în administrarea sectorului public, cu impact direct asupra bugetului de stat și asupra respectării drepturilor fundamentale ale angajaților.

The post Eduard Koler – Interpelare – Actualizarea situației contractelor individuale de muncă cumulate peste 12 ore/zi în sectorul public. appeared first on AUR.

Domnule Ministru,

Vă adresez această interpelare în urma sesizărilor primite din partea familiilor din Drobeta Turnu Severin care au în îngrijire copii cu dizabilități și cerințe educaționale speciale.
După ce aceste familii au fost deja afectate de creșterea poverii fiscale și de diminuarea veniturilor disponibile, statul vine astăzi cu o nouă măsură care lovește direct acolo unde este mai sensibil: în capacitatea părinților de a-și hrăni copiii în mod adecvat.
Alocația de hrană, în cuantum de 32 lei/zi, nu este un privilegiu. Este un instrument minim prin care părinții pot adapta alimentația la nevoile reale ale copiilor lor. Vorbim despre copii cu afecțiuni complexe, unde alimentația nu este o opțiune, ci parte din terapie.
Decizia de a înlocui acest sprijin financiar cu o masă caldă sau un pachet alimentar standardizat demonstrează o ruptură totală de realitate.
Nu poți standardiza nevoile unor copii care, din motive medicale și comportamentale, acceptă doar anumite tipuri de alimente.

Există cazuri concrete în care copiii diagnosticați cu tulburări din spectrul autist pot consuma exclusiv produse foarte specifice. În aceste situații, o masă standard nu este doar inutilă, este pur și simplu imposibil de utilizat.
Prin această măsură, statul nu oferă o alternativă. Elimină un sprijin funcțional și îl înlocuiește cu unul formal, care nu poate fi folosit în practică.
Mai grav, această decizie vine într-un moment în care familiile se confruntă deja cu dificultăți economice majore. În loc să ofere sprijin, statul alege să reducă flexibilitatea și să transfere povara înapoi asupra părinților
Aceasta nu este o politică socială. Este o politică birocratică, rece, construită fără contact cu realitatea din teren.
Vă solicit să răspundeți punctual la următoarele întrebări:

1. Care este fundamentarea acestei măsuri și ce analiză de impact a fost realizată asupra copiilor cu dizabilități?
2. Ce consultări au avut loc cu organizațiile de părinți și specialiștii din domeniu?
3. Ce soluții sunt prevăzute pentru copiii care nu pot consuma alimente standardizate?
4. Aveți în vedere menținerea alocației de hrană sub formă financiară pentru aceste cazuri?
5. Cum justificați eliminarea unui sprijin funcțional în favoarea unei soluții care, în numeroase situații, nu poate fi utilizată?
   Precizez că, deși implementarea acestei măsuri implică sistemul educațional, responsabilitatea principală aparține Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, fiind vorba despre un beneficiu social destinat unei categorii vulnerabile.
   În esență, statul ia o măsură care simplifică administrativ lucrurile pentru instituții, dar complică viața unor familii deja greu încercate.
   Nu vorbim despre economie la buget. Vorbim despre transferul unei probleme de la stat către cetățean.
   Și, în cazul de față, către părinții unor copii care nu au niciun fel de alternativă.

The post Eduard Koler – Interpelare – Clarificări privind eliminarea unui sprijin real pentru copiii cu dizabilități și înlocuirea lui cu o măsură rigidă și inaplicabilă appeared first on AUR.

Domnule Ministru,

În contextul discursului public privind reducerea cheltuielilor bugetare și necesitatea eficientizării aparatului administrativ, există o preocupare legitimă privind evoluția reală a numărului de angajați și a fondului de salarii în administrația publică locală.
În temeiul art. 111 din Constituția României, vă solicit următoarele:
I. Evoluție agregată

1. Valoarea totală a cheltuielilor de personal în administrația publică locală la:

• 01.01.2025
• 01.01.2026

1. Numărul total de angajați din administrația publică locală la aceleași date.
   II. Dinamică și tendințe
2. Numărul total de angajări realizate în perioada 2025– 2026.
3. Evoluția funcțiilor:

• de conducere
• de execuție
  III. Distribuție și identificare

5. Situația unităților administrativ-teritoriale care au
   înregistrat:

• creșteri ale numărului de personal
• creșteri ale fondului de salarii

5. Topul UAT-urilor cu cele mai mari creșteri procentuale și absolute.
   IV. Corelarea calificare – funcție
6. Existența unor analize la nivel ministerial privind corelația dintre:

• calificarea profesională
• funcțiile ocupate și eventualele măsuri luate.
  V. Control și conformitate

5. Numărul controalelor efectuate privind:

• respectarea legislației în angajări
• ocuparea funcțiilor publice

5. Numărul neregulilor constatate și măsurile dispuse.
   Având în vedere diferența tot mai vizibilă între discursul public privind austeritatea și evoluția reală a aparatului administrativ, aceste informații sunt esențiale pentru o evaluare corectă a politicilor publice.

The post Eduard Koler – Interpelare – Evoluția cheltuielilor de personal și a numărului de angajați în administrația publică locală din cadrul Primăriei Drobeta Turnu Severin (2025–2026) appeared first on AUR.

Aici este întreaga problemă.

Aveam capacitate. Aveam oameni. Aveam nevoie. Aveam și acces la finanțare. Și totuși, nu am făcut nimic.

Decizia Adunării Creditorilor din 6 aprilie nu este decât punctul final al unei lungi serii de ezitări și refuzuri. Falimentul înseamnă oprirea activității, lichidarea companiei și trimiterea acasă a sute de oameni. Pentru ei, nu este o procedură juridică. Este sfârșitul unei stabilități construite în ani.

Statul nu poate invoca lipsa de control. Este acționar majoritar. A avut toate instrumentele necesare pentru a interveni. Nu a făcut-o.

Și nu vorbim despre o unitate industrială oarecare. Vorbim despre o infrastructură strategică, într-un context în care securitatea la Marea Neagră este o realitate, nu un scenariu. România are nevoie de flotă modernă, de mentenanță, de capacitate de producție navală.

Toate acestea puteau fi legate într-un program coerent: comenzi multianuale pentru Marina Română, extinderea producției pentru alte state NATO, utilizarea fondurilor europene pentru dezvoltare industrială.

În loc de asta, alegem varianta cea mai simplă și cea mai costisitoare pe termen lung: cumpărăm.

Cumpărăm nave, în timp ce închidem șantiere.

Cumpărăm tehnologie, în timp ce pierdem specialiști.

Cumpărăm din exterior, în timp ce distrugem capacități interne.

Aceasta nu mai este doar o eroare economică. Este o decizie strategică greșită.

Guvernarea PSD–PNL–USR–UDMR nu poate spune că nu a știut. A știut. A avut toate datele. A ales, însă, să nu facă nimic.

Iar rezultatul este acum vizibil: România pierde nu doar locuri de muncă, ci și capacitatea de a produce pentru ea însăși.

În contrast, programul AUR propune explicit reindustrializarea României, nu ca slogan, ci ca direcție concretă de guvernare. Asta înseamnă utilizarea capacităților existente, relansarea comenzilor de stat către industria românească și crearea unui lanț economic intern care să păstreze valoarea aici, nu să o exporte sub formă de dependență.

Înseamnă exact ceea ce nu s-a făcut la Mangalia: să legi nevoia statului de capacitatea proprie de producție.

Pentru că oamenii care pleacă astăzi din șantiere nu sunt o problemă socială, ci o resursă strategică pierdută. Iar un stat care își pierde specialiștii și infrastructura nu mai poate vorbi despre dezvoltare, ci doar despre supraviețuire.

Reindustrializarea nu este opțională. Este singura cale prin care România poate redeveni relevantă economic și strategic.

România nu duce lipsă de resurse.

România nu duce lipsă de oameni.

România duce lipsă de decizie.

The post Eduard Koler – Declarație politică – Falimentul de la Mangalia nu este o întâmplare. Este o alegere. appeared first on AUR.

Stimate domnule ministru,

În continuarea interpelării formulate la data de 5 ianuarie 2026, precum și a răspunsului transmis de Ministerul Afacerilor Interne, prin care se precizează că protocolul privind activitatea Clubului Sportiv „Frontiera” nu mai este aplicabil începând cu data de 18.11.2025 și că au fost inițiate demersuri de verificare, vă solicit să comunicați următoarele:

1. Care sunt concluziile finale ale verificărilor efectuate de structurile de control intern ale Poliției de Frontieră Române în acest caz?
2. Ce măsuri concrete au fost dispuse ca urmare a constatărilor (administrative, disciplinare sau de altă natură)?
3. Care este situația actuală a activității desfășurate anterior de Clubul Sportiv „Frontiera” în incinta Serviciului Teritorial al Poliției de Frontieră Mehedinți?
4. În prezent, este permisă încheierea de protocoale, acorduri sau alte forme de colaborare între structuri ale Ministerului Afacerilor Interne și entități sportive sau private pentru utilizarea spațiilor aflate în administrarea MAI?
5. Dacă răspunsul este afirmativ, care sunt condițiile legale și procedurale obligatorii pentru încheierea unor astfel de protocoale?
6. Există în prezent alte situații similare la nivel național în care entități private desfășoară activități în incinta unor structuri operative ale MAI?
   Având în vedere natura sensibilă a utilizării unor spații aparținând structurilor operative ale statului, consider necesară o clarificare completă și transparentă a cadrului legal aplicabil, precum și a măsurilor dispuse în urma controalelor efectuate.

The post Eduard Koler – Interpelare – Posibilitatea încheierii de noi protocoale cu entități sportive/private în incinta structurilor MAI și măsurile dispuse după verificările efectuate la nivelul Serviciului Teritorial al Poliției de Frontieră Mehedinți appeared first on AUR.

De la: Eduard-Virgil KOLER, deputat în circumscriptia electorala nr.27 Mehedinți

Obiect: Situația locurilor disponibile în aeronava utilizată pentru repatrierea cetățenilor români din Orientul Mijlociu

Stimată doamnă ministru,

În contextul operațiunilor de repatriere organizate de Ministerul Afacerilor Externe pentru cetățenii români aflați în Orientul Mijlociu, au apărut în spațiul public informații privind refuzul accesului la bordul aeronavei utilizate pentru transportul către România al unei persoane cu cetățenie română, respectiv domnișoara Irina Ponta.

Având în vedere interesul public major privind modul în care sunt gestionate astfel de operațiuni de evacuare și repatriere a cetățenilor români aflați în zone de risc, vă rog să comunicați următoarele informații:

1. Care a fost capacitatea totală a aeronavei utilizate pentru transportul cetățenilor români din Orientul Mijlociu către România?

2. Câte locuri au fost efectiv ocupate la momentul decolării aeronavei și câte locuri au rămas neocupate?

3. Câte solicitări de repatriere erau înregistrate la momentul respectiv din partea cetățenilor români aflați în Orientul Mijlociu?

4. Câte dintre aceste solicitări se aflau în așteptare la momentul decolării aeronavei?

5. Care au fost criteriile utilizate de Ministerul Afacerilor Externe pentru stabilirea listei persoanelor care au avut acces la bordul aeronavei?

Consider că transparența totală în gestionarea operațiunilor de repatriere este esențială pentru menținerea încrederii cetățenilor români în instituțiile statului, mai ales în situații de criză.

The post Eduard-Virgil Koler – Interpelare – Situația locurilor disponibile în aeronava utilizată pentru repatrierea cetățenilor români din Orientul Mijlociu appeared first on AUR.

Presa internațională scrie că Bruxellesul analizează acum reducerea unor taxe din facturile de energie, diminuarea tarifelor de rețea și chiar ajustarea costurilor certificatelor de carbon. Cu alte cuvinte, exact acele mecanisme pe care tot Bruxellesul le-a creat și le-a impus statelor membre.

Este o recunoaștere indirectă a unui eșec major de politică economică.

În timp ce Europa își împovăra industria cu scheme de emisii, taxe verzi și reguli birocratice, Statele Unite au făcut exact invers: au ieftinit energia prin exploatarea resurselor proprii și prin subvenții masive pentru industrie. China, la rândul ei, continuă să producă energie ieftină din toate sursele posibile – inclusiv cărbune – pentru a-și menține competitivitatea industrială.

Rezultatul este vizibil: fabrici europene închid, investițiile pleacă peste Atlantic, iar continentul care a inventat revoluția industrială riscă să devină doar o piață de consum.

România este prinsă exact în această capcană.

Avem hidrocentrale, gaze naturale, energie nucleară și potențial uriaș de producție. Cu toate acestea, românii plătesc facturi mari, iar industria românească pierde competitivitate, pentru că politica energetică nu mai este decisă în funcție de interesele economiei reale, ci în funcție de directive și obiective ideologice stabilite la Bruxelles.

Când Bruxellesul spune astăzi că trebuie reduse taxele din energie, recunoaște implicit un adevăr simplu: energia ieftină este fundamentul prosperității economice.

Fără energie accesibilă, nu există industrie.

Fără industrie, nu există salarii bune.

Fără salarii bune, nu există prosperitate.

Europa începe să înțeleagă acest lucru. Întrebarea este dacă îl va înțelege suficient de repede pentru a nu-și pierde definitiv competitivitatea globală.

Pentru România, lecția este și mai clară: un stat care are resurse energetice și totuși plătește energie scumpă nu suferă de lipsă de resurse, ci de lipsă de strategie.

The post Eduard Koler – Declarație politică – Europa descoperă, târziu, că energia scumpă distruge economia! appeared first on AUR.

Îi reamintim doamnei Șucu că adevăratele nereguli nu sunt pe tarabele cu câteva legături de verdeață și saci de cartofi, ci în guvernul pe care familia dânsei l-a sprijinit. Soțul dânsei nu este doar un afacerist prosper, ci și unul dintre finanțatorii importanți ai campaniei prezidențiale a lui Nicușor Dan. Așadar, familia Șucu poartă o parte din răspunderea pentru austeritatea care sufocă România, pentru taxele crescute, pentru facturile uriașe și pentru falimentul micilor afaceri românești.

Și să nu uităm un detaliu esențial: domnul Șucu a vândut mobilă către școlile din România, pe bani publici. Cu alte cuvinte, averea familiei Șucu s-a făcut nu din munca grea a piețarilor, ci din contracte cu statul român, plătite din buzunarele celor pe care acum îi disprețuiesc.

Românii nu mai acceptă lecții de morală de la milionari rupți de realitate. Micii producători nu au vile de lux, conturi grase în bănci sau vacanțe pe iahturi. Ei au doar muncă, bătături în palme și grija zilei de mâine. Și tot ei sunt cei care țin vie hrana sănătoasă și autentică a acestei țări.

Doamnă Șucu, dacă vreți să arătați cu degetul, începeți din propria casă. Uitați-vă la soțul dumneavoastră și la politicienii pe care i-a sprijinit. Nu micii producători din piață sunt vinovați pentru austeritatea și suferința românilor. Vinovați sunt cei care, cu banii și contractele familiei dumneavoastră, au ajuns la putere și au impus aceste politici.

Românii nu merită umilință, ci respect și sprijin!”, a declarat Eduard Koler, deputat AUR.

The post Eduard Koler (deputat AUR): „Tupeul doamnei Diana Șucu de a-i ataca pe micii producători și comercianți din piețe întrece orice limită” appeared first on AUR.

Companiile strategice ale României precum Hidroelectrica, Nuclearelectrica, TAROM, CFR Marfă sau Salrom urmează a fi sacrificate sub pretextul “atragerii de capital”, prin vânzarea activelor la prețuri extrem de scăzute. Avem zeci de întreprinderi ale statului care ar putea redresa economia națională dacă s-ar reforma de urgență administrarea lor pentru a le face profitabile. Însă, pentru guvernanții care își protejează camarila de partid conectată la rețeaua de bani publici, este mult mai simplu să vândă tot ce se poate, sub masca “reformei” și a “listării la bursă”.

România nu se poate reforma cu acești trădători la guvernare. Măsurile sunt contrare rațiunii, bunei guvernări și împotriva intereselor naționale. Milioane de români sunt țapii ispășitori care plătesc TVA de 21%, facturi duble la energie, impozite ridicate pe sănătate și proprietate doar pentru a acoperi gaura bugetară. Scăderea puterii de cumpărare, reducerea veniturilor la buget, inflația și dobânzile crescute vor împinge România spre recesiune.

Fiecare zi în care Guvernul Bolojan rămâne la putere înseamnă o zi în care datoria publică crește, deficitul bugetar continuă, iar povara apasă tot mai greu pe umerii românilor. Trebuie să redresăm economia prin competență și valorificarea resurselor naționale, nu prin vânzarea lor”, a declarat Eduard Koler, deputat AUR.

The post Eduard Koler (deputat AUR): „Guvernul Bolojan pregătește vânzarea țării prin înstrăinarea companiilor de stat și a activelor românești” appeared first on AUR.