Cei trei europarlamentari solicită verificări urgente din partea instituțiilor competente și avertizează asupra riscurilor pe care astfel de practici le pot avea asupra drepturilor fundamentale și a imaginii României.

”Adrian Axinia, avocat dr. Gheorghe Piperea si avocat dr. Maria-Georgiana Teodorescu, europarlamentari AUR, am luat la cunoștință din spațiul public de conținutul referatului cu propunere de autorizare a efectuării unor percheziții domiciliare în dosarul nr. 573/160/P/2026, mai exact de fundamentarea acestei solicitări către judecătorul de drepturi și libertăți invocându-se faptul că persoana în cauză ”vorbește despre subiecte politice și sociale, exprimându-și nemulțumirea față de sistemul politic actual și actele normative inițiate de către acesta, pe diferite domenii de aplicabilitate”.

Fără a dori să influențăm în vreun fel actul de justiție și bunul mers al procesului penal, ne manifestăm profunda indignare față de această formulare de tip totalitar, neconstituțional și care încalcă grav drepturile omului.

Împrejurarea că un cetățean al României critică în mediul online sistemul politic actual nu trebuie să reprezinte un criteriu pe baza căruia să se aprecieze necesitatea admiterii unei propuneri de percheziție domiciliară sau luarea vreunei măsuri care să îi restrângă drepturile și libertățile. Ba mai mult, un astfel de argument nici nu ar trebui menționat în vreun act de urmărire penală.

Dorim să reamintim onoratului organ de cercetare penală faptul că România este stat semnatar al Convenției Europene a Drepturilor Omului, iar jurisprudența CEDO oferă protecție extinsă discursurilor politice și criticilor aduse guvernelor sau regimurilor. Altfel spus, prin invocarea unui astfel de argument, se încalcă nu numai art. 10 cât și art. 6 al CEDO, cu privire la dreptul la un proces echitabil.

Solicităm Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Justiției, precum și CSM, efectuarea de verificări urgente în cauză și luarea de măsuri urgente pentru sancționarea acestor derapaje.

România a trecut deja printr-o perioadă extinsă de 16 ani de MCV în care s-a analizat starea justiției. În plus, condiționalitatea privind statul de drept poate atrage, în cazul unor astfel de derapaje grave, chiar și suspendarea fondurilor europene privind țara noastră. Considerăm că nu este cazul ca un abuz de acest fel, nesancționat, să întoarcă România în situația de dinaintea MCV, sau, chiar mai grav, în epoca totalitară a cenzurii totale asupra criticilor aduse regimului.

Facem așadar apel către toate autoritățile din țară să dea dovadă de profesionalism și respectare a legii, pentru a nu afecta imaginea și situația pe plan extern a României”, au declarat europarlamentarii AUR/ECR.

The post Adrian Axinia, Gheorghe Piperea și Georgiana Teodorescu (europarlamentari AUR/ECR): „Împrejurarea că un cetățean al României critică în mediul online sistemul politic actual nu trebuie să reprezinte un criteriu pe baza căruia să se aprecieze necesitatea admiterii unei propuneri de percheziție domiciliară” appeared first on AUR.

În scrisoare se arată că explozia a generat panică și a perturbat activitățile turistice de pe întreg litoralul românesc. Semnatarii atrag atenția asupra gravității situației și asupra numeroaselor semne de întrebare legate de circumstanțele incidentului.

Potrivit scrisorii, drona ar fi staționat în port mai mult de patru ore fără intervenția autorităților române și fără informarea aliaților din NATO și UE. De asemenea, informația privind proveniența ucraineană a dronei ar fi fost comunicată cu doar 20 de minute înainte de explozie.

Europarlamentarii AUR menționează că, potrivit declarațiilor publice ale statului ucrainean, drona s-ar fi autodetonat, ceea ce ridică întrebări privind controlul acesteia după pătrunderea într-un port comercial. Totodată, aceștia subliniază că în aceeași zonă ar fi existat alte trei drone de aceeași proveniență care s-au autodetonat în larg.

În document se arată și că explicațiile publice au indicat faptul că cele patru drone maritime ar fi vizat petrolierul Safeen Elona, navă sub pavilion al Emiratelor Arabe Unite care nu se află sub sancțiuni. În acest context, semnatarii afirmă că rezultă concluzia că „în apele teritoriale ale unui stat membru UE și NATO, Ucraina a desfășurat o operațiune de piraterie”.

Europarlamentarii atrag atenția și asupra faptului că România nu dispune de capacitățile necesare pentru identificarea unor astfel de pericole și avertizează că incidente similare s-ar putea produce și în alte state membre ale Uniunii Europene din zona Mării Negre sau a Mării Baltice.

Scrisoarea evidențiază, de asemenea, riscurile majore pe care le-ar fi putut genera explozia dronei în apropierea unor facilități logistice importante din Portul Constanța, inclusiv depozite de țiței, carburant, metanol și azotat de amoniu. Semnatarii susțin că, dacă explozia s-ar fi produs cu aproximativ 300 de metri mai aproape de aceste obiective, consecințele ar fi putut fi catastrofale pentru port și pentru municipiul Constanța.

Cei trei europarlamentari AUR / ECR subliniază că Portul Constanța reprezintă o infrastructură strategică esențială pentru economia României, pentru o parte a economiei Uniunii Europene și pentru logistica de război a Ucrainei. În opinia lor, prezența unor drone militare nesupravegheate într-un asemenea obiectiv poate afecta susținerea populației europene pentru eforturile Ucrainei în războiul împotriva Rusiei.

În scrisoarea adresată Comisiei Europene, Gheorghe Piperea, Georgiana Teodorescu și Adrian Axinia solicită ca autoritățile ucrainene:
• să explice pe deplin circumstanțele și cauzele incidentului din Portul Constanța din 5 iunie 2026, inclusiv dacă este vorba despre o operațiune de tip „false flag”;
• să ofere garanții că dronele răspândite în Marea Neagră nu reprezintă un pericol pentru obiectivele civile și pentru populație;
• să informeze în timp util autoritățile statelor riverane Mării Negre cu privire la incidente similare, prin canalele militare de comunicații, pentru a preveni producerea unor catastrofe.

Semnatarii explică faptul că au apelat la Comisia Europeană având în vedere existența unor incidente similare în alte state europene și îngrijorarea legitimă a unor state membre aflate în proximitatea conflictului că ar putea fi angrenate în război.

„Credem că este esențial ca, de la vârful Uniunii Europene, să se transmită un mesaj foarte clar că nu este acceptabil un comportament neglijent care să pericliteze viețile unor cetățeni europeni și securitatea statelor noastre”, scrie în în scrisoare.

Europarlamentarii AUR precizează că această scrisoare, precum și eventualele răspunsuri ale Comisiei Europene, vor fi făcute publice, având în vedere interesul public major și impactul produs asupra populației de incidentul din Portul Constanța.

The post Europarlamentarii AUR / ECR solicită Comisiei Europene explicații privind incidentul dronei ucrainene din Portul Constanța appeared first on AUR.

„Unul dintre motivele pentru care Guvernul Bolojan trebuie demis ține de nevoia de a scăpa inclusiv de incompetența arogantului Dragoș Pîslaru. Acesta a anunțat vineri că România a mai pierdut 459 de milioane de euro din PNRR. Asta după ce, în toamna lui 2025, el este cel care a renegociat o tăiere a PNRR de 7,1 miliarde de euro și a anulat orice încercare a țării noastre de a prelungi cu 18 luni implementarea măcar pentru proiectele de infrastructură.

Evident, în loc să-și asume responsabilitatea pentru eșec, Pîslaru, în cel mai pur stil bolojenist, a dat vina pe dezastruoasa moștenire. A spus că nu putea el să repare ce nu au făcut alții înainte. Doar că băiețelul lui CIoloș care nu a primit votul să intre în Parlament uită că e ministru de aproape un an. La fel cum ignoră cu bună știință faptul că ei (cei de la USR) au scris celebrul PNRR în 2021 și au pus acele jaloane care erau, practic, imposibil de atins.

Eu am mai spus-o și în alte rânduri. Astfel de miniștri sunt puși cu mâna din afara țării. Iar scopul lor final nu este să apere interesele României, ci pe ale celor care îi păpușează. Spre exemplu, în ceea ce privește Recovery and Resilience Facility (căci acesta este numele bruxellez al programului), plata acestui împrumut este făcută de marile economii, nu direct din Bugetul UE. Adică PNRR-urile tuturor țărilor sunt plătite de Franța, Germania, Italia, Olanda sau Spania. Or, aceste state se bucură atunci când văd că o țară de la periferia UE, așa cum este România, nu absoarbe toți banii. La fel cum Bruxelles-ul nu lăcrimează în cazul proiectelor pe fonduri de coeziune.

E important să tragem și o concluzie din această poveste. Avem nevoie ca de aer în fruntea țării de oameni care să apere interesele naționale. De patrioți adevărați care să știe cum să pună probleme în raport cu Bruxelles-ul. Bolojan ne-a propus un conțopist arogant care nu a desfăcut nici măcar unul dintre nodurile moștenite, e adevărat, de la Ciolacu și Ciucă”, a declarat Adrian Axinia, europarlamentar AUR.

The post Adrian Axinia (europarlamentar AUR / ECR): „România pierde încă 459 de milioane de euro din PNRR din cauza deciziilor Guvernului Bolojan” appeared first on AUR.

Scenariul se poate evita doar dacă dă Dumnezeu să se termine războiul din Iran (așa gândesc progresiștii când dau de greu – se numește uișfulfinching în romgleză) sau dacă UE vrea din nou petrol și gaz ieftine de la … ruși.

Măsurile anunțate de UvdL (călătoriți mai puțin cu avionul și mașina, munciți online, achiziții comune, centralizate, de kerosen) sunt tot atât de “eficiente” ca și masca, distanțarea socială și vaccinul din pandemie.

Starea la zi a stocurilor europene de kerosen (jet fuel) este tensionată.

Conform raportului lunar IEA Oil Market Report din aprilie 2026 și declarațiilor oficiale recente (14-16 aprilie 2026) stocurile comerciale se epuizează rapid din cauza crizei din Orientul Mijlociu.

Numai că problemele erau deja agravate de sancțiunile aplicate Rusiei de UE, de lupta contra climei și de pandemie.

La sfârșitul lui decembrie 2025 stocurile la nivel de UE acopereau doar 37 de zile de cerere (scădere cu 10 % față de anul anterior). Nivelul normal, care nu ridică temeri, este de 45 de zile.

Stocurile scad de obicei de la 37-38 zile la început de an la ~30 de zile la mijlocul anului. Din 2020 încoace, stocurile au coborât chiar și la sub 29 de zile de acoperire.
Pragul critic este de 23 de zile. După acest prag apar penurii fizice, anulări de zboruri și chiar închideri parțiale ale unor aeroporturi.

Stocurile de azi din hub-ul ARA (Amsterdam-Rotterdam-Antwerp) sunt la minimul intervalului ultimilor 5 ani. Directorul executiv IEA, Fatih Birol, a declarat că Europa are „aproximativ 6 săptămâni de kerosen rămas”.

Europa consumă ~1,6 milioane barili/zi kerosen/jet fuel, produce intern ~1,1 mb/d și importă net ~0,5 mb/d, din care 75 % proveneau din Orientul Mijlociu/Golf înainte de criză.

Comisia Europeană a confirmat criza iminentă, pe data de 14 aprilie 2026.

Perioada următoare este critică și se încadrează exact în fereastra de risc ridicat evidențiată de IEA. Stocurile continuă să scadă accelerat, iar cererea sezonieră (vară) crește.

Scenarii IEA de înlocuire a importurilor pierdute din Golf:

– Dacă se înlocuiesc 100 %, stocurile acoperă cererea pe 2026, dar rămân la limită.
– Dacă se înlocuiesc 75 %, stocul devine deja insuficient pentru cererea de vară, pragul critic urmând a fi atins în august.
– Dacă se înlocuiesc doar 50 %, se atinge pragul critic de 23 de zile deja în iunie (posibil chiar la sfârșitul lui mai la unele aeroporturi).

Scenariul este optimist în toate variantele. Alternativa importurilor din SUA este deja utilizată la maxim și nu e deloc ieftină.

Deja prețul kerosenului a crescut cu 95 – 150% din februarie încoace, de unde concluzia că se va scumpi substanțial costul călătoriilor.

Dacă Strâmtoarea Hormuz rămâne blocată încă 3 săptămâni, scenariul roșu devine inevitabil.

Deci, brace for impact”, a declarat Gheorghe Piperea, europarlamentar AUR.

The post Gheorghe Piperea (europarlamentar AUR/ECR):„Europa mai are la dispoziție timp de doar 6 săptămâni carburant pentru avion (kerosen). Impactul asupra circulației românilor și asupra turismului va fi crunt” appeared first on AUR.

După o gestionare „memorabilă” a pandemiei, urmată de aceeași lipsă de direcție în criza din Ucraina, Comisia Europeană vine acum cu soluții trase la indigo. Mesajul este același, doar contextul diferă: atunci ni se spunea „stați acasă dacă vă pasă”, astăzi ni se sugerează, cu același aer superior, să ne reorganizăm viața de zi cu zi ca să compensăm eșecurile lor.

Este greu să nu remarci ruptura dintre decidenții de la Bruxelles și realitatea oamenilor. Pentru milioane de europeni, mașina nu este un moft, ci o necesitate.

La fel cum munca de acasă nu este o opțiune pentru toți, ci un privilegiu pentru foarte puțini. Dar astfel de nuanțe nu par să conteze atunci când deciziile sunt luate departe de cei care trebuie să le suporte.
Mai ironic este că, în timp ce Ursula recomandă transportul public, în România guvernarea PSD-PNL-USR-UDMR face exact opusul: scumpește biletele și îi descurajează pe oameni să folosească aceste servicii. Probabil încă nu a ajuns „linia de mesaje” aprobată de la Bruxelles.

Așa arată, în realitate, „solidaritatea europeană” în viziunea actualei Comisii: cetățenii trebuie să se adapteze, să consume mai puțin, să accepte restricții, în timp ce deciziile care au dus la această criză nu sunt asumate de nimeni.

Nu putem ignora nici rolul politicilor promovate în ultimii ani. Insistența asupra unor măsuri precum Green Deal, împinse fără o dezbatere reală și fără o adaptare la specificul fiecărui stat, a slăbit capacitatea Europei de a face față unor șocuri energetice. Astăzi vedem consecințele acestor decizii.
Parcă trăim într-un scenariu de tip ”Ziua Cârtiței”: criza apare, oamenii sunt puși să se adapteze, iar cei care au luat deciziile inițiale rămân în afara oricărei responsabilități.

Nu poți construi viitorul unei uniuni pe recomandări de tip „stați acasă” și „mergeți cu autobuzul”. Iar când acestea devin răspunsul standard la fiecare criză, problema nu mai este contextul, ci modul în care este condusă Europa”, a declarat Georgiana Teodorescu, europarlamentar AUR.

The post Georgiana Teodorescu (europarlamentar ECR/AUR): „După pandemie și Ucraina, Ursula ne spune din nou să stăm acasă. Acum, ca să salvăm… combustibilul” appeared first on AUR.

Europarlamentarul român avertizează că încercarea Comisiei Europene de a impune un „șablon unic” pentru toate programele europene ignoră realitățile biologice și economice ale sectorului agricol.

Sistemul „0/40/100%” – O capcană pentru fermierii români

Un punct critic vizat de amendamentele depuse se referă la metodologia de monitorizare a cheltuielilor climatice. Comisia propune un sistem de ponderare rigid, în care o măsură este considerată ca având o contribuție de 0%, 40% sau 100%.

„Agricultura nu este matematică fixă. Multe dintre măsurile de agro-mediu pe care fermierii noștri le aplică – de la agricultura de precizie la gestionarea durabilă a pășunilor – aduc beneficii climatice care se situează adesea la un nivel intermediar, de 60% sau 75%. Prin impunerea pragului de 40%, Comisia practic ‘fură’ din meritele fermierilor, subevaluându-le munca și riscând să taie finanțări esențiale în viitorul cadru financiar 2028-2034,” a declarat europarlamentarul Georgiana Teodorescu.

Dublă reglementare și birocrație: PAC are deja propriile reguli orizontale

Al doilea argument major susținut de europarlamentarul român este respectarea autonomiei PAC. În prezent, politica agricolă funcționează deja sub un Regulament Orizontal strict și un cadru de performanță specific (Planurile Strategice PAC), care sunt adaptate nevoilor rurale.

„Nu putem accepta o dublă reglementare care nu face altceva decât să îngroape fermierul și administrațiile naționale în hârțogărie. PAC are deja propriul său mecanism de control și performanță. Introducerea unui nou strat de reguli de la nivel centralizat va duce la blocaje în plăți și la o confuzie legislativă pe care fermierii români nu și-o permit. Subvenția trebuie să ajungă la timp în contul fermierului, nu să fie blocată de indicatori de performanță desprinși de realitatea din câmp,” a adăugat membrul Comisiei AGRI.

Amendamentele depuse vor fi dezbătute în cadrul Comisiei pentru Agricultură, urmând ca poziția fermierilor să fie susținută în negocierile cu Comisia pentru Bugete (BUDG) și ulterior în plenul Parlamentului European. Europarlamentarul Georgiana Teodorescu își reafirmă angajamentul de a menține agricultura ca politică strategică de sine stătătoare, protejată de ingerințe care ar putea vulnerabiliza securitatea alimentară a României și a Uniunii Europene.

The post Georgiana Teodorescu (europarlamentar AUR/ECR): „Politica Agricolă Comună nu poate fi condusă din birourile de la Bruxelles, prin reguli rigide si neconforme cu realitatea” appeared first on AUR.

Stop discriminării bazate pe „reprezentativitate”

În prezent, normele europene impun ca o organizație să reprezinte cel puțin 50% din piața națională pentru a putea accesa fonduri. Într-o țară cu o agricultură fragmentată precum România, acest criteriu este aproape imposibil de atins pentru cooperativele emergente.

„Criteriul actual de reprezentativitate de 50% este o barieră artificială care favorizează doar marile conglomerate din Vest. În România, avem sute de mii de mici producători care nu pot atinge acest prag individual. Am cerut, prin amendamentele mele, o flexibilizare a acestor reguli și permiterea asocierii mai multor cooperative mici pentru a accesa finanțarea. Nu putem avea o politică europeană care ignoră realitatea structurală din statele estice”, a declarat europarlamentarul român Georgiana Teodorescu.

Apărarea sectoarelor cărnii și vinului

În contextul presiunilor de a exclude carnea roșie și vinul din schemele de finanțare pe motive ideologice, eurodeputatul AUR a reafirmat poziția fermă de protejare a tradițiilor culinare și economice ale României.

„Sectorul avicol, cel al cărnii de porc și vită, precum și viticultura, sunt motoare economice pentru satele românești. Nu acceptăm ‘demonizarea’ unor produse de bază. Fondurile de promovare trebuie să fie dictate de piață, nu de ideologii de birou. Dacă există cerere pe piețele internaționale, producătorii noștri trebuie sprijiniți să exporte, nu blocați de strategii, precum Pactul Verde, care pun în pericol securitatea alimentară”, a adaugat Georgiana Teodorescu.

Principalele solicitări incluse în amendamente:

1. Reducerea pragului de reprezentativitate: Permiterea accesului la fonduri pentru structuri asociative mai mici, adaptate realității din România.
2. Sprijin pentru procesare: Direcționarea banilor către produse cu valoare adăugată, pentru a transforma România din exportator de materie primă (cereale) în exportator de produse finite.
3. Simplificare administrativă și Prefinanțare: Creșterea plăților în avans și reducerea birocrației, pentru ca IMM-urile să nu fie descurajate de lipsa fluxului de numerar (cash-flow).
4. Promovarea originii naționale: Introducerea obligativității menționării țării de origine (România) alături de logo-ul UE, pentru a construi un brand de țară puternic pe piețele externe.
5. Eliminarea limitelor de timp: Extinderea suportului pentru campanii dincolo de limita actuală de două runde (6 ani), esențială pentru consolidarea încrederii consumatorilor în piețe dificile precum China sau SUA.

„România are un deficit comercial major în sectorul agroalimentar. Este inacceptabil ca banii europeni să rămână necheltuiți pe linii bugetare rigide (precum cele pentru produse organice în țări terțe unde nu există cerere), în timp ce proiectele viabile ale producătorilor noștri de carne sau vin sunt respinse. Cerem o distribuție corectă, bazată pe merit și pe potențialul real de export”, a conchis Georgiana Teodorescu.

The post Georgiana Teodorescu (europarlamentar AUR/ECR): „Politica de promovare agricolă a UE trebuie să fie pentru toți, nu doar pentru elite. Criterii corecte pentru sectorul agricol din România” appeared first on AUR.

“Noul text legislativ simplifică tranziția de la documentele pe hârtie la cele digitale. Am negociat un proces accelerat de modernizare, fără să facem compromisuri în ceea ce privește flexibilitatea. În numele Grupului ECR, m-am asigurat că cetățenii vor putea în continuare solicita certificatele clasice pe hârtie. Mai ales dacă este vorba despre persoane în vârstă, cu dizabilități sau cu venituri reduse. Toate documentele fizice vor avea coduri QR, astfel încât autenticitatea acestora să poată fi ușor și rapid verificată de oriunde”, a declarat Adrian Axinia.

Eurodeputații au votat modificari importante și în ceea ce privește datele din registrele naționale, iar Adrian Axinia insistă pe regulile simplificate care să reducă povara birocratică.

“Registrele naționale vor include date clare privind funcțiile vehiculelor automatizate, schimbările de proprietate, dar și cele privind deținătorul certificatului de înmatriculare, inclusiv în cazul vehiculelor a căror înmatriculare este suspendata sau anulată, sau care sunt radiate temporar.

Cetățenii vor avea acces gratuit la propriile date de înmatriculare a vehiculelor. Și foarte important, noile reguli intensifică cooperarea dintre statele membre pentru combaterea fraudei, inclusiv manipularea odometrului și a comerțului cu vehicule furate sau documentate necorespunzător. Să lăsăm în urmă deceniile în care oamenii au fost înșelați, cumpǎrând mașini vechi care se stricau imediat după semnarea contractului sau care erau furate din alte state.

Am luptat pentru armonizare și o mai mare claritate juridică, dar și pentru respectarea subsidiarității prin menținerea anumitor decizii la nivelul statelor membre, cum ar fi recunoașterea certificatelor de inmatriculare ale unor vehiculele care nu au omologare UE”, a conchis europarlamentarul AUR, Adrian Axinia.

The post Adrian Axinia (europarlamentar AUR/ECR): „Digitalizăm certificatele de înmatriculare, simplificăm regulile europene și armonizăm datele din registrele naționale ale statelor UE” appeared first on AUR.

În luna ianuarie, guvernul a adoptat OUG 6/2026 prin care a abrogat articolul 25 ^1 din Codul Fiscal care limita la 1% din cifra de afaceri cheltuielile cu managementul, consultanța, drepturile de autor samd efectuate cu afiliații din străinătate pe care companiile multinaționale le puteau deduce din profitul impozabil. Prin aceste tertipuri companiile “optimizau”profitul obținut în România, adică îl sustrăgeau de la impozitare. Prin OUG 6/2026 Guvernul a permis așadar evaziunea fără limite.

În luna martie, prezent în fața comisiilor reunite de buget-finanțe ale celor două camere ale Parlamentului, ministrul Finanțelor Alexandru Nazare a fost întrebat în ce temei guvernul a adoptat o asemenea măsură.

Ministrul a pretins că măsura respectivă ar fi fost adoptată la cererea OCDE, însă a fost neconvingător, pentru că nu a putut invoca un document anume care ar conține solicitarea OCDE.

OCDE este acronimul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economica, ce reunește statele dezvoltate, organism la care România este candidată.

Ministrul Alexandru Nazare a mințit Parlamentului României, după cum a dovedit Georgiana Teodorescu, europarlamentar AUR.

Georgiana Teodorescu, în calitatea domniei sale de vicepreședinte al Comisiei pentru Muncă și Afaceri sociale i-a trimis o scrisoare lui Mathias Corman, secretarul general al OCDE pentru a stabili dacă măsura permiterii deductibilității fără limite a multinaționalelor a fost o solicitare a OCDE la adresa Guvernului României, după cum a pretins ministrul Alexandru Nazare.

În acest sens, Georgiana Teodorescu l-a întrebat concret pe Corman dacă măsura guvernului din OUG 6/2026 a fost o condiție a parcursului României spre aderarea la OCDE, dacă ghidurile OCDE asigură o protecție care efectiv exceptează multinaționalele de la rigorile împotriva transferului profitului la care companiile românești se supun și cum se împacă presiunea OCDE pentru armonizarea impozitării cu dreptul unei națiuni suverane ca România de a-și proteja baza de impozitare prin adoptarea de măsuri stricte când identifică modele de externalizare sistematică a profitului.

În răspunsul sau la scrisoarea doamnei Georgiana Teodorescu, secretarul general al OCDE a dezmințit practic minciunile spuse de ministrul Alexandru Nazare.

Mathias Corman nu a confirmat sub nicio formă că adoptarea OUG 6/2026 cu desființarea limitei de deductibilitate pentru multinaționale ar fi fost o condiție pusă României în parcursul său către intrarea în OCDE și nici nu a confirmat câ Pilonul 2 sau ghidurile OCDE ar conține asemenea prevederi.

În schimb, secretarul OCDE enumerat principii ale organizației îndreptate spre combaterea evitării plății impozitelor de către multinaționale. Este evident așadar că permiterea deductibilitatii nelimitate a unor cheltuieli menite să “optimizeze” profitul multinaționalelor contravine principiilor OCDE.

Mathias Corman a încheiat scrisoarea sa spunând că a luat act de implementarea de către România a câtorva dintre standardele OCDE menite să limiteze evaziunea multinaționalelor și protejarea colectării impozitelor, însă aceasta a fost o palmă diplomatică dată guvernului care a pretins că vorbește în numele OCDE, din moment ce acestea au fost anterioare OUG 6/2026 și de sens contrar acesteia.

Guvernul nu lucrează pentru români ci în interesul multinaționalelor.

Pentru a ascunde adevăratele scopuri ale guvernului, ministrul Alexandru Nazare a comis un fapt de o gravitate deosebită, mințind Parlamentul.

The post Ministrul Alexandru Nazare trebuie demis pentru că a mințit Parlamentul appeared first on AUR.

Obiectivul central al acestor amendamente este eliminarea oricărei ambiguități legislative care ar putea permite produselor din țări terțe (precum SUA sau Canada) să utilizeze sigla ecologică a UE fără a respecta standardele europene deosebit de riguroase, în special în ceea ce privește interzicerea agriculturii hidroponice și respectarea bunăstării animalelor.

„Consumatorul român și european, atunci când alege un produs cu sigla verde a Uniunii Europene, are dreptul să știe că acel aliment a fost crescut în pământ viu, nu în soluții chimice, și că standardele de bunăstare a animalelor au fost respectate până în cel mai mic detaliu. Nu putem accepta ca produse care nu ar primi certificarea bio în România sau în Franța să fie vândute sub aceeași siglă doar pentru că provin din afara Uniunii,” a declarat europarlamentarul Georgiana Teodorescu.

În urma deciziei Curții de Justiție a UE în cazul Herbaria II, a devenit clar că sigla „Euro-leaf” (frunza verde) trebuie să rămână un simbol al conformității totale, nu doar al unei „echivalențe” aproximative. Amendamentele depuse introduc o nouă Anexă, care stabilește o listă de „cerințe de conformitate obligatorii” pentru partenerii comerciali ai UE.

Prin aceste măsuri, se asigură un cadru de concurență loială. Fermierii europeni, care fac investiții masive pentru a respecta reglementările stricte ale UE, nu vor mai fi nevoiți să concureze pe aceeași piață, sub aceeași siglă, cu produse din țări unde regulile sunt mai permisive.

„Este un pas necesar pentru a preveni un potențial conflict comercial, oferind în același timp partenerilor noștri o cale clară: vor să folosească sigla UE? Atunci trebuie să producă exact ca în UE. Este singura modalitate de a menține încrederea în sectorul bio, care este un pilon central al strategiei noastre ‘De la Fermă la Consumator’,” a concluzionat eurodeputatul român Georgiana Teodorescu.

The post Georgiana Teodorescu (europarlamentar AUR/ECR): „Echivalarea până la cel mai mic detaliu pentru produsele organice importate din afara Uniunii Europene” appeared first on AUR.