„Din 2020 încoace, puterea pro-europeană a condus țara prin stări de excepție: alertă, urgență, război, pandemie, fierbere climatică. În stare excepțională, lucrurile nu mai sunt judecate limpede și normal, iar drepturile și obligațiile sunt înghețate sau amânate pentru vremuri „normale”.

Conducerea prin management de criză este un joc între salvator și dușman (deseori, dușmanul este participant voluntar la joc), în care guvernele nu fac politici publice și nici planificare strategică pe termen mediu sau lung, ci reacționează la crize cu ordonanțe de urgență, legi trecute prin Parlament fără dezbatere (prin „asumarea” răspunderii) și cheltuieli de avarie. Astfel de guverne nu rezolvă cauzele structurale ale crizelor. Nici nu își propun. Stingând focul, distrug și mai mult, dar, între timp, unii, puțini, fac bani, iar alții, foarte puțini, fac ceva mult mai prețios: acumulează control și resurse.

Bugetul unei națiuni este un uriaș sac plin cu bani. România a avut un buget mediu de 650 de miliarde de lei anual, din 2020 încoace, la care s-au adăugat și niște bănuți de la Uniunea Europeană, precum și împrumuturi masive. Banii intră continuu în sac. Ar putea fi de trei-patru ori mai mulți dacă nu s-ar practica sistematic evaziunea și „optimizarea” fiscală sub privirile binevoitoare ale statului. Numai că sacul este ciuruit și rupt în fund.

Banii ies din sac mai repede și în cantități mai mari decât intră, prin:
• plăți către o administrație supradimensionată și ineficientă;
• bugete exorbitante alocate anual organelor de represiune (servicii secrete, jandarmi, milițieni și procurori specializați pe delictele de opinie);
• susținerea unor războaie care nu ar trebui să ne implice;
• dezvoltarea complexului industrial al cenzurii;
• achiziții publice de unde se fură 30-40% din valoare (care mai sunt și inutile, scumpe, prost executate și orientate exclusiv către clientela politică);
• ajutoare de stat acordate corporațiilor;
• dobânzi exorbitante achitate băncilor.

Rezultatul: deficitul rămâne structural ridicat (în jur de 6-7% în ultimii ani), datoria publică crește, iar cetățeanul de rând nu primește nimic. În continuare lipsesc spitale, școli, drumuri, salarii decente în sectorul privat și șansele unui trai decent.

Guvernul Bolojan a prezentat bugetul pe 2026 ca pe unul „responsabil”, cu reforme, fără majorări mari de taxe și cu o țintă de deficit în scădere. Interimatul prelungit dincolo de limitele Constituției arată că, de fapt, se amână sau se încearcă evitarea rectificării bugetare din august, care ar putea arăta adevărul dureros al anului de domnie bolojaniană: poporul a fost chinuit degeaba, nimic nu s-a rezolvat, totul s-a agravat, până în buza falimentului suveran..

Oprirea consumului prin austeritate brutală, în criză, a agravat recesiunea; a dus la stagflație, adică recesiune economică, inflație și șomaj în creștere.

Strângerea șurubului doar pe seama oamenilor de rând (înghețarea salariilor publice mici și medii, înghețarea sau reducerea pensiilor, creșterea TVA și a accizelor, creșterea prețurilor la energie, creșterea taxelor pe proprietate), în timp ce privilegiile rămân, este o greșeală strategică majoră. Erodează încrederea în democrație, în statul de drept și în economia de piață. Alimentează extremismul. Pavează calea către totalitarism.

România are o problemă structurală de productivitate a cheltuielilor publice de zeci de ani. Cauzele sunt hoția, corupția, conflictele de interese, precum și incompetența, birocrația obtuză, lipsa de responsabilitate și prioritățile greșite. Bolojan, văzând România pe marginea prăpastiei, a obligat-o să facă un pas înainte. Achizițiile publice încredințate entităților de pe „lista scurtă” a politicienilor și a birocraților de rang înalt, ajutoarele de stat selective pentru corporații și „optimizările fiscale” permise marilor actori sunt forme de clientelism și anti-concurență. Asta distorsionează piața și fură din buzunarul statului și al cetățeanului.

România a cheltuit enorm cu înarmarea: 28 de miliarde de euro în cei patru ani de la declanșarea războiului din Ucraina. A cheltuit acești bani ineficient (unele achiziții vor fi livrate peste cinci sau chiar zece ani), pe armament scump (contractare directă, cu partener impus, fără licitație), prost și învechit. O parte din acest armament vechi, ineficient și scump a fost donată Ucrainei.

Apropo, România a cheltuit incredibil de mult cu ajutorul acordat Ucrainei (condusă la dezastru de un regim mafiot). Atât de mult, încât nimeni nu a putut afla vreodată câți bani au fost aruncați în această gaură neagră. Totul este secret de stat, situație unică în grupul susținătorilor financiari ai Ucrainei.

Astfel de ajutor extern trebuie justificat strict când ai un deficit structural de 9% din PIB, iar pentru acesta plătești cea mai mare dobândă la credite și titluri de stat din întreaga Uniune Europeană. De aceea, este urgentă suspendarea oricărui ajutor financiar sau militar către Ucraina, precum și a oricărui ajutor financiar către alte state terțe, până la revenirea la un deficit bugetar de sub 3% din PIB.

În aceeași logică, sunt necesare înghețarea oricărui ajutor de stat pentru corporațiile care au cifre de afaceri de peste 100 de milioane de euro în România și restituirea tuturor ajutoarelor de stat și a subvențiilor acordate de statul român unor corporații mari care nu au avut, până acum, un impact clar, ușor demonstrabil, în locuri de muncă reale și tehnologie.

Digitalizarea fiscală (e-Factura, SAF-T etc.) nu a livrat rezultatele promise. Gradul de necolectare a TVA rămâne cel mai mare din Uniunea Europeană: 30%. Dacă gradul de colectare ar fi fost mai mare cu doar 10 puncte procentuale, nu am fi avut probleme de finanțare a indexării pensiilor. De aceea, atenția și logistica organelor fiscale trebuie concentrate asupra lanțurilor mari, lungi sau medii de aprovizionare și asupra marilor rețele de evaziune, nu asupra PFA-urilor și microîntreprinderilor care, oricum, plătesc.

„Optimizarea fiscală” agresivă a multinaționalelor și a marilor jucători locali trebuie pedepsită ca practică anticoncurențială. Trebuie oprite sau reduse la minimum împrumuturile noi pentru cheltuieli curente sau ajutoare externe. Astfel de credite trebuie utilizate doar pentru investiții cu randament clar (infrastructură productivă, energie, educație, sănătate). În mod normal, un buget care are venituri predictibile și cheltuieli clare, transparente, nu ar trebui să fie niciodată pe deficit, caz în care împrumuturile ar deveni inutile. Cea mai mare problemă a împrumuturilor este că, fiind nevoit să le rambursezi, devii dependent de creditor.

O națiune suverană nu are captivități cauzate de supraîndatorare. Tot ce trebuie făcut este ca statul să nu mai fure de la propriii cetățeni prin clientelism, evaziune fiscală selectiv permisă și privilegii. Disciplina fiscală fără protecția oamenilor de rând este sinucidere politică. Disciplina fiscală pentru dulăi, tăierea privilegiilor și combaterea reală a marii evaziuni reprezintă singura combinație care poate funcționa fără să arunce țara în feudalism.”, a declarant europarlamentarul AUR/ECR Gheorghe Piperea.

The post Gheorghe Piperea (europarlamentar AUR/ECR): „După ani de guvernare prin crize și împrumuturi, guvernul Bolojan continuă să pună povara dezechilibrelor bugetare pe umerii românilor” appeared first on AUR.

Punctul central al ofensivei legislative declanșate de Georgiana Teodorescu vizează modificarea directă a formulei matematice de alocare a fondurilor europene (Home Affairs Key) gestionată de Comisia Europeană.

„Incidentele recente din România, care au implicat pătrunderea ilegală a unor drone în spațiul aerian național, prăbușirea de resturi militare și pagubele materiale aferente, au fost la un pas de a se transforma în adevărate tragedii umane. Aceste realități crunte demonstrează că actualul algoritm de calcul al Comisiei Europene este complet depășit”, a declarat Georgiana Teodorescu.

În prezent, formula standard a Comisiei încadrează frontierele externe ale României la un nivel de risc de bază, oferind bonusuri exclusiv frontierelor directe cu Federația Rusă și Belarus. Europarlamentarul AUR Georgiana Teodorescu a demontat această abordare absurdă, solicitând ca uriașul efort logistic și lungimea kilometrică a granițelor României să fie recunoscute la adevărata lor valoare geopolitică printr-o dublare a finanțării.

„România păzește cea mai extinsă frontieră terestră externă a spațiului Schengen. Nu putem asigura radare de ultimă generație, sisteme anti-dronă (C-UAV) și blindate pe baza unei formule matematice care ignoră faptul că la granița noastră se desfășoară un război cinetic real”, a subliniat deputatul european.

O altă solicitare a europarlamentarul român o reprezintă definirea și introducerea oficială a conceptului de „pericol hibrid” în textul regulamentului. Deși Comisia Europeană a recunoscut oficial existența și gravitatea atacurilor hibride în flancul estic prin Comunicarea sa privind regiunile de frontieră estice, textul legislativ de finanțare rămânea blocat în tipare învechite de management migraționist standard. Georgiana Teodorescu a impus un cadru legislativ modern care definește amenințările hibride ca fiind acele acțiuni coordonate, situate sub pragul unui conflict militar convențional—precum manipularea informațiilor, atacurile cibernetice, bruierea sistemelor GPS (GNSS), sabotajul infrastructurii maritime și instrumentalizarea migrației—transformând recunoașterea politică a Comisiei într-o obligație bugetară fermă de finanțare a contra-măsurilor.

Pentru a asigura succesul acestor amendamente în contextul viitoarelor negocieri dure din Parlamentul European și din Consiliu, europarlamentarul român a derulat un amplu și intens demers de consultare și coordonare diplomatică.

Georgiana Teodorescu a organizat întâlniri de lucru cu ambasadorii și reprezentanții permanenți ai statelor membre direct vizate din Flancul Estic, asigurând o axă de solidaritate regională cu Polonia, Lituania, Letonia, inclusiv România. Scopul acestei coeziuni este susținerea reciprocă a amendamentelor în Consiliul UE.

În paralel, pe dimensiunea tehnică, europarlamentarul ECR a purtat consultări strânse cu conducerile agențiilor europene cheie implicate în securitatea frontierelor și a spațiului cibernetic: Europol, Frontex și eu-LISA. În acest sens, a fost depus un amendament specific care obligă statele și Comisia să finanțeze eliminarea barierelor de mandat care blochează în prezent schimbul de date în timp real între Frontex (managementul frontierelor) și Europol (combaterea criminalității și a atacurilor hibride).

„Banii europeni nu trebuie să mai rămână blocați în birocrație sau în proiecte conceptuale în centrul Europei, în timp ce pe frontiera estică ne confruntăm zilnic cu amenințări la adresa siguranței naționale. Am pus pe masa Parlamentului European o soluție completă: recunoașterea pericolului hibrid, sprijin diplomatic solid din partea statelor din prima linie, suportul tehnic al agențiilor UE și, cel mai important, o formulă financiară corectă care să acopere nu doar achiziția de tehnică militară de graniță, ci și costurile uriașe de mentenanță și operare a acestor sisteme de ultimă generație. Siguranța cetățenilor români este nenegociabilă, iar granițele României sunt granițele Europei”, a conchis Georgiana Teodorescu.

The post Europarlamentarul AUR Georgiana Teodorescu solicită modificarea radicală a formulei de finanțare a frontierelor UE: „Securitatea României nu poate fi evaluată prin algoritmi birocrați independenți de realitatea dronelor care cad sau explodeaza în România” appeared first on AUR.

Cei trei europarlamentari solicită verificări urgente din partea instituțiilor competente și avertizează asupra riscurilor pe care astfel de practici le pot avea asupra drepturilor fundamentale și a imaginii României.

”Adrian Axinia, avocat dr. Gheorghe Piperea si avocat dr. Maria-Georgiana Teodorescu, europarlamentari AUR, am luat la cunoștință din spațiul public de conținutul referatului cu propunere de autorizare a efectuării unor percheziții domiciliare în dosarul nr. 573/160/P/2026, mai exact de fundamentarea acestei solicitări către judecătorul de drepturi și libertăți invocându-se faptul că persoana în cauză ”vorbește despre subiecte politice și sociale, exprimându-și nemulțumirea față de sistemul politic actual și actele normative inițiate de către acesta, pe diferite domenii de aplicabilitate”.

Fără a dori să influențăm în vreun fel actul de justiție și bunul mers al procesului penal, ne manifestăm profunda indignare față de această formulare de tip totalitar, neconstituțional și care încalcă grav drepturile omului.

Împrejurarea că un cetățean al României critică în mediul online sistemul politic actual nu trebuie să reprezinte un criteriu pe baza căruia să se aprecieze necesitatea admiterii unei propuneri de percheziție domiciliară sau luarea vreunei măsuri care să îi restrângă drepturile și libertățile. Ba mai mult, un astfel de argument nici nu ar trebui menționat în vreun act de urmărire penală.

Dorim să reamintim onoratului organ de cercetare penală faptul că România este stat semnatar al Convenției Europene a Drepturilor Omului, iar jurisprudența CEDO oferă protecție extinsă discursurilor politice și criticilor aduse guvernelor sau regimurilor. Altfel spus, prin invocarea unui astfel de argument, se încalcă nu numai art. 10 cât și art. 6 al CEDO, cu privire la dreptul la un proces echitabil.

Solicităm Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Justiției, precum și CSM, efectuarea de verificări urgente în cauză și luarea de măsuri urgente pentru sancționarea acestor derapaje.

România a trecut deja printr-o perioadă extinsă de 16 ani de MCV în care s-a analizat starea justiției. În plus, condiționalitatea privind statul de drept poate atrage, în cazul unor astfel de derapaje grave, chiar și suspendarea fondurilor europene privind țara noastră. Considerăm că nu este cazul ca un abuz de acest fel, nesancționat, să întoarcă România în situația de dinaintea MCV, sau, chiar mai grav, în epoca totalitară a cenzurii totale asupra criticilor aduse regimului.

Facem așadar apel către toate autoritățile din țară să dea dovadă de profesionalism și respectare a legii, pentru a nu afecta imaginea și situația pe plan extern a României”, au declarat europarlamentarii AUR/ECR.

The post Adrian Axinia, Gheorghe Piperea și Georgiana Teodorescu (europarlamentari AUR/ECR): „Împrejurarea că un cetățean al României critică în mediul online sistemul politic actual nu trebuie să reprezinte un criteriu pe baza căruia să se aprecieze necesitatea admiterii unei propuneri de percheziție domiciliară” appeared first on AUR.

În scrisoare se arată că explozia a generat panică și a perturbat activitățile turistice de pe întreg litoralul românesc. Semnatarii atrag atenția asupra gravității situației și asupra numeroaselor semne de întrebare legate de circumstanțele incidentului.

Potrivit scrisorii, drona ar fi staționat în port mai mult de patru ore fără intervenția autorităților române și fără informarea aliaților din NATO și UE. De asemenea, informația privind proveniența ucraineană a dronei ar fi fost comunicată cu doar 20 de minute înainte de explozie.

Europarlamentarii AUR menționează că, potrivit declarațiilor publice ale statului ucrainean, drona s-ar fi autodetonat, ceea ce ridică întrebări privind controlul acesteia după pătrunderea într-un port comercial. Totodată, aceștia subliniază că în aceeași zonă ar fi existat alte trei drone de aceeași proveniență care s-au autodetonat în larg.

În document se arată și că explicațiile publice au indicat faptul că cele patru drone maritime ar fi vizat petrolierul Safeen Elona, navă sub pavilion al Emiratelor Arabe Unite care nu se află sub sancțiuni. În acest context, semnatarii afirmă că rezultă concluzia că „în apele teritoriale ale unui stat membru UE și NATO, Ucraina a desfășurat o operațiune de piraterie”.

Europarlamentarii atrag atenția și asupra faptului că România nu dispune de capacitățile necesare pentru identificarea unor astfel de pericole și avertizează că incidente similare s-ar putea produce și în alte state membre ale Uniunii Europene din zona Mării Negre sau a Mării Baltice.

Scrisoarea evidențiază, de asemenea, riscurile majore pe care le-ar fi putut genera explozia dronei în apropierea unor facilități logistice importante din Portul Constanța, inclusiv depozite de țiței, carburant, metanol și azotat de amoniu. Semnatarii susțin că, dacă explozia s-ar fi produs cu aproximativ 300 de metri mai aproape de aceste obiective, consecințele ar fi putut fi catastrofale pentru port și pentru municipiul Constanța.

Cei trei europarlamentari AUR / ECR subliniază că Portul Constanța reprezintă o infrastructură strategică esențială pentru economia României, pentru o parte a economiei Uniunii Europene și pentru logistica de război a Ucrainei. În opinia lor, prezența unor drone militare nesupravegheate într-un asemenea obiectiv poate afecta susținerea populației europene pentru eforturile Ucrainei în războiul împotriva Rusiei.

În scrisoarea adresată Comisiei Europene, Gheorghe Piperea, Georgiana Teodorescu și Adrian Axinia solicită ca autoritățile ucrainene:
• să explice pe deplin circumstanțele și cauzele incidentului din Portul Constanța din 5 iunie 2026, inclusiv dacă este vorba despre o operațiune de tip „false flag”;
• să ofere garanții că dronele răspândite în Marea Neagră nu reprezintă un pericol pentru obiectivele civile și pentru populație;
• să informeze în timp util autoritățile statelor riverane Mării Negre cu privire la incidente similare, prin canalele militare de comunicații, pentru a preveni producerea unor catastrofe.

Semnatarii explică faptul că au apelat la Comisia Europeană având în vedere existența unor incidente similare în alte state europene și îngrijorarea legitimă a unor state membre aflate în proximitatea conflictului că ar putea fi angrenate în război.

„Credem că este esențial ca, de la vârful Uniunii Europene, să se transmită un mesaj foarte clar că nu este acceptabil un comportament neglijent care să pericliteze viețile unor cetățeni europeni și securitatea statelor noastre”, scrie în în scrisoare.

Europarlamentarii AUR precizează că această scrisoare, precum și eventualele răspunsuri ale Comisiei Europene, vor fi făcute publice, având în vedere interesul public major și impactul produs asupra populației de incidentul din Portul Constanța.

The post Europarlamentarii AUR / ECR solicită Comisiei Europene explicații privind incidentul dronei ucrainene din Portul Constanța appeared first on AUR.

„Unul dintre motivele pentru care Guvernul Bolojan trebuie demis ține de nevoia de a scăpa inclusiv de incompetența arogantului Dragoș Pîslaru. Acesta a anunțat vineri că România a mai pierdut 459 de milioane de euro din PNRR. Asta după ce, în toamna lui 2025, el este cel care a renegociat o tăiere a PNRR de 7,1 miliarde de euro și a anulat orice încercare a țării noastre de a prelungi cu 18 luni implementarea măcar pentru proiectele de infrastructură.

Evident, în loc să-și asume responsabilitatea pentru eșec, Pîslaru, în cel mai pur stil bolojenist, a dat vina pe dezastruoasa moștenire. A spus că nu putea el să repare ce nu au făcut alții înainte. Doar că băiețelul lui CIoloș care nu a primit votul să intre în Parlament uită că e ministru de aproape un an. La fel cum ignoră cu bună știință faptul că ei (cei de la USR) au scris celebrul PNRR în 2021 și au pus acele jaloane care erau, practic, imposibil de atins.

Eu am mai spus-o și în alte rânduri. Astfel de miniștri sunt puși cu mâna din afara țării. Iar scopul lor final nu este să apere interesele României, ci pe ale celor care îi păpușează. Spre exemplu, în ceea ce privește Recovery and Resilience Facility (căci acesta este numele bruxellez al programului), plata acestui împrumut este făcută de marile economii, nu direct din Bugetul UE. Adică PNRR-urile tuturor țărilor sunt plătite de Franța, Germania, Italia, Olanda sau Spania. Or, aceste state se bucură atunci când văd că o țară de la periferia UE, așa cum este România, nu absoarbe toți banii. La fel cum Bruxelles-ul nu lăcrimează în cazul proiectelor pe fonduri de coeziune.

E important să tragem și o concluzie din această poveste. Avem nevoie ca de aer în fruntea țării de oameni care să apere interesele naționale. De patrioți adevărați care să știe cum să pună probleme în raport cu Bruxelles-ul. Bolojan ne-a propus un conțopist arogant care nu a desfăcut nici măcar unul dintre nodurile moștenite, e adevărat, de la Ciolacu și Ciucă”, a declarat Adrian Axinia, europarlamentar AUR.

The post Adrian Axinia (europarlamentar AUR / ECR): „România pierde încă 459 de milioane de euro din PNRR din cauza deciziilor Guvernului Bolojan” appeared first on AUR.

Scenariul se poate evita doar dacă dă Dumnezeu să se termine războiul din Iran (așa gândesc progresiștii când dau de greu – se numește uișfulfinching în romgleză) sau dacă UE vrea din nou petrol și gaz ieftine de la … ruși.

Măsurile anunțate de UvdL (călătoriți mai puțin cu avionul și mașina, munciți online, achiziții comune, centralizate, de kerosen) sunt tot atât de “eficiente” ca și masca, distanțarea socială și vaccinul din pandemie.

Starea la zi a stocurilor europene de kerosen (jet fuel) este tensionată.

Conform raportului lunar IEA Oil Market Report din aprilie 2026 și declarațiilor oficiale recente (14-16 aprilie 2026) stocurile comerciale se epuizează rapid din cauza crizei din Orientul Mijlociu.

Numai că problemele erau deja agravate de sancțiunile aplicate Rusiei de UE, de lupta contra climei și de pandemie.

La sfârșitul lui decembrie 2025 stocurile la nivel de UE acopereau doar 37 de zile de cerere (scădere cu 10 % față de anul anterior). Nivelul normal, care nu ridică temeri, este de 45 de zile.

Stocurile scad de obicei de la 37-38 zile la început de an la ~30 de zile la mijlocul anului. Din 2020 încoace, stocurile au coborât chiar și la sub 29 de zile de acoperire.
Pragul critic este de 23 de zile. După acest prag apar penurii fizice, anulări de zboruri și chiar închideri parțiale ale unor aeroporturi.

Stocurile de azi din hub-ul ARA (Amsterdam-Rotterdam-Antwerp) sunt la minimul intervalului ultimilor 5 ani. Directorul executiv IEA, Fatih Birol, a declarat că Europa are „aproximativ 6 săptămâni de kerosen rămas”.

Europa consumă ~1,6 milioane barili/zi kerosen/jet fuel, produce intern ~1,1 mb/d și importă net ~0,5 mb/d, din care 75 % proveneau din Orientul Mijlociu/Golf înainte de criză.

Comisia Europeană a confirmat criza iminentă, pe data de 14 aprilie 2026.

Perioada următoare este critică și se încadrează exact în fereastra de risc ridicat evidențiată de IEA. Stocurile continuă să scadă accelerat, iar cererea sezonieră (vară) crește.

Scenarii IEA de înlocuire a importurilor pierdute din Golf:

– Dacă se înlocuiesc 100 %, stocurile acoperă cererea pe 2026, dar rămân la limită.
– Dacă se înlocuiesc 75 %, stocul devine deja insuficient pentru cererea de vară, pragul critic urmând a fi atins în august.
– Dacă se înlocuiesc doar 50 %, se atinge pragul critic de 23 de zile deja în iunie (posibil chiar la sfârșitul lui mai la unele aeroporturi).

Scenariul este optimist în toate variantele. Alternativa importurilor din SUA este deja utilizată la maxim și nu e deloc ieftină.

Deja prețul kerosenului a crescut cu 95 – 150% din februarie încoace, de unde concluzia că se va scumpi substanțial costul călătoriilor.

Dacă Strâmtoarea Hormuz rămâne blocată încă 3 săptămâni, scenariul roșu devine inevitabil.

Deci, brace for impact”, a declarat Gheorghe Piperea, europarlamentar AUR.

The post Gheorghe Piperea (europarlamentar AUR/ECR):„Europa mai are la dispoziție timp de doar 6 săptămâni carburant pentru avion (kerosen). Impactul asupra circulației românilor și asupra turismului va fi crunt” appeared first on AUR.

După o gestionare „memorabilă” a pandemiei, urmată de aceeași lipsă de direcție în criza din Ucraina, Comisia Europeană vine acum cu soluții trase la indigo. Mesajul este același, doar contextul diferă: atunci ni se spunea „stați acasă dacă vă pasă”, astăzi ni se sugerează, cu același aer superior, să ne reorganizăm viața de zi cu zi ca să compensăm eșecurile lor.

Este greu să nu remarci ruptura dintre decidenții de la Bruxelles și realitatea oamenilor. Pentru milioane de europeni, mașina nu este un moft, ci o necesitate.

La fel cum munca de acasă nu este o opțiune pentru toți, ci un privilegiu pentru foarte puțini. Dar astfel de nuanțe nu par să conteze atunci când deciziile sunt luate departe de cei care trebuie să le suporte.
Mai ironic este că, în timp ce Ursula recomandă transportul public, în România guvernarea PSD-PNL-USR-UDMR face exact opusul: scumpește biletele și îi descurajează pe oameni să folosească aceste servicii. Probabil încă nu a ajuns „linia de mesaje” aprobată de la Bruxelles.

Așa arată, în realitate, „solidaritatea europeană” în viziunea actualei Comisii: cetățenii trebuie să se adapteze, să consume mai puțin, să accepte restricții, în timp ce deciziile care au dus la această criză nu sunt asumate de nimeni.

Nu putem ignora nici rolul politicilor promovate în ultimii ani. Insistența asupra unor măsuri precum Green Deal, împinse fără o dezbatere reală și fără o adaptare la specificul fiecărui stat, a slăbit capacitatea Europei de a face față unor șocuri energetice. Astăzi vedem consecințele acestor decizii.
Parcă trăim într-un scenariu de tip ”Ziua Cârtiței”: criza apare, oamenii sunt puși să se adapteze, iar cei care au luat deciziile inițiale rămân în afara oricărei responsabilități.

Nu poți construi viitorul unei uniuni pe recomandări de tip „stați acasă” și „mergeți cu autobuzul”. Iar când acestea devin răspunsul standard la fiecare criză, problema nu mai este contextul, ci modul în care este condusă Europa”, a declarat Georgiana Teodorescu, europarlamentar AUR.

The post Georgiana Teodorescu (europarlamentar ECR/AUR): „După pandemie și Ucraina, Ursula ne spune din nou să stăm acasă. Acum, ca să salvăm… combustibilul” appeared first on AUR.

Europarlamentarul român avertizează că încercarea Comisiei Europene de a impune un „șablon unic” pentru toate programele europene ignoră realitățile biologice și economice ale sectorului agricol.

Sistemul „0/40/100%” – O capcană pentru fermierii români

Un punct critic vizat de amendamentele depuse se referă la metodologia de monitorizare a cheltuielilor climatice. Comisia propune un sistem de ponderare rigid, în care o măsură este considerată ca având o contribuție de 0%, 40% sau 100%.

„Agricultura nu este matematică fixă. Multe dintre măsurile de agro-mediu pe care fermierii noștri le aplică – de la agricultura de precizie la gestionarea durabilă a pășunilor – aduc beneficii climatice care se situează adesea la un nivel intermediar, de 60% sau 75%. Prin impunerea pragului de 40%, Comisia practic ‘fură’ din meritele fermierilor, subevaluându-le munca și riscând să taie finanțări esențiale în viitorul cadru financiar 2028-2034,” a declarat europarlamentarul Georgiana Teodorescu.

Dublă reglementare și birocrație: PAC are deja propriile reguli orizontale

Al doilea argument major susținut de europarlamentarul român este respectarea autonomiei PAC. În prezent, politica agricolă funcționează deja sub un Regulament Orizontal strict și un cadru de performanță specific (Planurile Strategice PAC), care sunt adaptate nevoilor rurale.

„Nu putem accepta o dublă reglementare care nu face altceva decât să îngroape fermierul și administrațiile naționale în hârțogărie. PAC are deja propriul său mecanism de control și performanță. Introducerea unui nou strat de reguli de la nivel centralizat va duce la blocaje în plăți și la o confuzie legislativă pe care fermierii români nu și-o permit. Subvenția trebuie să ajungă la timp în contul fermierului, nu să fie blocată de indicatori de performanță desprinși de realitatea din câmp,” a adăugat membrul Comisiei AGRI.

Amendamentele depuse vor fi dezbătute în cadrul Comisiei pentru Agricultură, urmând ca poziția fermierilor să fie susținută în negocierile cu Comisia pentru Bugete (BUDG) și ulterior în plenul Parlamentului European. Europarlamentarul Georgiana Teodorescu își reafirmă angajamentul de a menține agricultura ca politică strategică de sine stătătoare, protejată de ingerințe care ar putea vulnerabiliza securitatea alimentară a României și a Uniunii Europene.

The post Georgiana Teodorescu (europarlamentar AUR/ECR): „Politica Agricolă Comună nu poate fi condusă din birourile de la Bruxelles, prin reguli rigide si neconforme cu realitatea” appeared first on AUR.

Stop discriminării bazate pe „reprezentativitate”

În prezent, normele europene impun ca o organizație să reprezinte cel puțin 50% din piața națională pentru a putea accesa fonduri. Într-o țară cu o agricultură fragmentată precum România, acest criteriu este aproape imposibil de atins pentru cooperativele emergente.

„Criteriul actual de reprezentativitate de 50% este o barieră artificială care favorizează doar marile conglomerate din Vest. În România, avem sute de mii de mici producători care nu pot atinge acest prag individual. Am cerut, prin amendamentele mele, o flexibilizare a acestor reguli și permiterea asocierii mai multor cooperative mici pentru a accesa finanțarea. Nu putem avea o politică europeană care ignoră realitatea structurală din statele estice”, a declarat europarlamentarul român Georgiana Teodorescu.

Apărarea sectoarelor cărnii și vinului

În contextul presiunilor de a exclude carnea roșie și vinul din schemele de finanțare pe motive ideologice, eurodeputatul AUR a reafirmat poziția fermă de protejare a tradițiilor culinare și economice ale României.

„Sectorul avicol, cel al cărnii de porc și vită, precum și viticultura, sunt motoare economice pentru satele românești. Nu acceptăm ‘demonizarea’ unor produse de bază. Fondurile de promovare trebuie să fie dictate de piață, nu de ideologii de birou. Dacă există cerere pe piețele internaționale, producătorii noștri trebuie sprijiniți să exporte, nu blocați de strategii, precum Pactul Verde, care pun în pericol securitatea alimentară”, a adaugat Georgiana Teodorescu.

Principalele solicitări incluse în amendamente:

1. Reducerea pragului de reprezentativitate: Permiterea accesului la fonduri pentru structuri asociative mai mici, adaptate realității din România.
2. Sprijin pentru procesare: Direcționarea banilor către produse cu valoare adăugată, pentru a transforma România din exportator de materie primă (cereale) în exportator de produse finite.
3. Simplificare administrativă și Prefinanțare: Creșterea plăților în avans și reducerea birocrației, pentru ca IMM-urile să nu fie descurajate de lipsa fluxului de numerar (cash-flow).
4. Promovarea originii naționale: Introducerea obligativității menționării țării de origine (România) alături de logo-ul UE, pentru a construi un brand de țară puternic pe piețele externe.
5. Eliminarea limitelor de timp: Extinderea suportului pentru campanii dincolo de limita actuală de două runde (6 ani), esențială pentru consolidarea încrederii consumatorilor în piețe dificile precum China sau SUA.

„România are un deficit comercial major în sectorul agroalimentar. Este inacceptabil ca banii europeni să rămână necheltuiți pe linii bugetare rigide (precum cele pentru produse organice în țări terțe unde nu există cerere), în timp ce proiectele viabile ale producătorilor noștri de carne sau vin sunt respinse. Cerem o distribuție corectă, bazată pe merit și pe potențialul real de export”, a conchis Georgiana Teodorescu.

The post Georgiana Teodorescu (europarlamentar AUR/ECR): „Politica de promovare agricolă a UE trebuie să fie pentru toți, nu doar pentru elite. Criterii corecte pentru sectorul agricol din România” appeared first on AUR.

“Noul text legislativ simplifică tranziția de la documentele pe hârtie la cele digitale. Am negociat un proces accelerat de modernizare, fără să facem compromisuri în ceea ce privește flexibilitatea. În numele Grupului ECR, m-am asigurat că cetățenii vor putea în continuare solicita certificatele clasice pe hârtie. Mai ales dacă este vorba despre persoane în vârstă, cu dizabilități sau cu venituri reduse. Toate documentele fizice vor avea coduri QR, astfel încât autenticitatea acestora să poată fi ușor și rapid verificată de oriunde”, a declarat Adrian Axinia.

Eurodeputații au votat modificari importante și în ceea ce privește datele din registrele naționale, iar Adrian Axinia insistă pe regulile simplificate care să reducă povara birocratică.

“Registrele naționale vor include date clare privind funcțiile vehiculelor automatizate, schimbările de proprietate, dar și cele privind deținătorul certificatului de înmatriculare, inclusiv în cazul vehiculelor a căror înmatriculare este suspendata sau anulată, sau care sunt radiate temporar.

Cetățenii vor avea acces gratuit la propriile date de înmatriculare a vehiculelor. Și foarte important, noile reguli intensifică cooperarea dintre statele membre pentru combaterea fraudei, inclusiv manipularea odometrului și a comerțului cu vehicule furate sau documentate necorespunzător. Să lăsăm în urmă deceniile în care oamenii au fost înșelați, cumpǎrând mașini vechi care se stricau imediat după semnarea contractului sau care erau furate din alte state.

Am luptat pentru armonizare și o mai mare claritate juridică, dar și pentru respectarea subsidiarității prin menținerea anumitor decizii la nivelul statelor membre, cum ar fi recunoașterea certificatelor de inmatriculare ale unor vehiculele care nu au omologare UE”, a conchis europarlamentarul AUR, Adrian Axinia.

The post Adrian Axinia (europarlamentar AUR/ECR): „Digitalizăm certificatele de înmatriculare, simplificăm regulile europene și armonizăm datele din registrele naționale ale statelor UE” appeared first on AUR.