„Cred că a sosit momentul să încheiem acest lung episod al lamentărilor despre ceea ce se întâmplă în România.
De ani de zile, clasa politică ne spune cât de rău ne merge. De ani de zile ni se prezintă diagnostice, statistici, falimente, datorii și locuri de muncă pierdute.
România nu mai are nevoie de încă o analiză a crizei. România are nevoie de intervenție.
Am ascultat cu atenție analiza PSD, exprimată prin vocea domnului Sorin Grindeanu, despre situația mediului de afaceri, despre valul de falimente care lovește capitalul autohton și despre dispariția zilnică a aproximativ 180 de locuri de muncă.
Sunt realități pe care nu numai că le confirm, dar asupra cărora avertizez de multă vreme.
Și atunci pun o întrebare simplă: când trecem la fapte?

Se spune că de la vorbe la fapte este un drum lung. În România de astăzi, problema este mai gravă: între vorbe și fapte nici măcar nu mai există un drum.
Când România este lovită de inundații, epidemii, pandemii sau alte situații excepționale, statul constituie celule de criză. Instituțiile sunt chemate la aceeași masă, se stabilesc responsabilități și se intervine pentru limitarea dezastrului. Este firesc. Este obligația statului.
Atunci întreb: câte firme românești trebuie să mai dispară, câte locuri de muncă trebuie să mai pierdem și câți antreprenori trebuie să ajungă la capătul puterilor pentru ca statul român să considere că avem o criză?

Capitalul autohton nu are nevoie de coroane de flori după faliment. Are nevoie de măsuri înainte de faliment.
De aceea, îi adresez public o întrebare domnului Sorin Grindeanu: partidul dumneavoastră a obținut cele mai multe voturi la alegerile parlamentare. Sunteți gata să intervenim împreună pentru salvarea economiei românești?
Sau trebuie să ne întrebăm mai întâi dacă se supără partenerii europeni, președintele României ori altcineva pentru faptul că PSD și AUR, primele două partide rezultate din votul românilor, se așază la aceeași masă atunci când interesul național o cere?

Economia României nu este nici de stânga, nici de dreapta. Falimentul nu întreabă antreprenorul cu cine a votat. Șomajul nu are carnet de partid.
În calitate de președinte al Comisiei pentru antreprenoriat și turism din Camera Deputaților, invit toate partidele parlamentare marți, 18 august 2026, ora 13:00, la Comisia pentru antreprenoriat și turism, pentru constituirea unei:
CELULE DE CRIZĂ PENTRU ECONOMIE ȘI CAPITALUL ROMÂNESC.
Propun ca această Celulă de Criză să primească un mandat foarte clar: în maximum 15 zile să prezinte un pachet de măsuri concrete, aplicabile imediat, pentru protejarea companiilor românești, a locurilor de muncă, a investițiilor și a capitalului autohton. Nu peste șase luni.
Nu după alte conferințe. Nu după alte sute de falimente. În 15 zile.
Fac această invitație tuturor partidelor parlamentare, indiferent dacă sunt la putere sau în opoziție. Ușa Comisiei este deschisă pentru oricine vine cu soluții și cu dorința reală de a pune umărul la salvarea economiei românești.

Nu declarăm război niciunui partid. Nu chemăm pe nimeni la o alianță politică.
Declarăm lupta împotriva falimentului României. Iar în această luptă trebuie să existe un singur partid: România.

Noi vrem să fim luptătorii care îi apără pe români, locurile lor de muncă, antreprenorii care plătesc taxe, producătorii care încă mai rezistă și capitalul național românesc. De aceea spun foarte clar tuturor liderilor politici:
Marți nu vă invit să veniți să vorbiți. Vă invit să veniți să hotărâm.
România a auzit destule discursuri. Acum este timpul faptelor”, a declarat deputatul AUR, Mohammad Murad.

The post Mohammad Murad (deputat AUR): „Comisia pentru Antreprenoriat și Turism declanșează alerta economică: toate partidele, chemate la aceeași masă pentru salvarea capitalului românesc” appeared first on AUR.

„Dacă verifici site-ul Institutului Național de Statistică zilnic, ai impresia că acesta s-a transformat într-o revistă de anunțuri funerare. În fiecare zi, suntem anunțați că a mai murit o parte din economia națională.

Spre exemplu, astăzi, INS a anunțat că, în prima jumătate a anului, producția industrială a țării a cunoscut o contracție de 3,5% față de aceeași perioadă din 2025.

Dacă intri în datele comunicate, identifici instant problemele cu care se confruntă România acum. Pe fondul „delirului verde”, producția de cărbune a scăzut cu 18,1%. În condițiile în care Petrotel-ul (Lukoil) este în continuare închis (deși ni se promitea că îl vor deschide din martie), volumul produselor obținute din prelucrarea țițeiului a scăzut cu 22%. De altfel, absolut nejustificat, a scăzut și extracția de gaze și țiței cu 2,2% într-o perioadă de presiune semnificativă.

Și industria ușoară e pe butuci. Fabricarea produselor textile cunoaște o scădere de 13,2%, iar confecționarea hainelor o contracție de 6,1%.

Nici industria auto nu se simte bine. Scăderea aici este de 11%.

Aceste date conturează imaginea unui dezastru alimentat cu inconștiență de actualul Executiv. Având în vedere că toate sectoarele economice sunt afectate, revenirea nu are cum să se facă foarte ușor. Asta mai ales în condițiile în care, dată fiind situația bugetară, nici nu vor exista prea multe metode de a stimula diversele ramuri economice.

Va fi o stagflație prelungită.

De altfel, atrag atenția că toată lumea s-a concentrat pe inflația de 8,2% anunțată de INS fără să ia în calcul că, în același interval, salariul mediu net a crescut cu doar 3,5%. Avem al doilea an de scădere accentuată a puterii de cumpărare a populației”, a declarat senatorul AUR, Niculina Stelea.

The post Niculina Stelea (senator AUR): „Economia României se prăbușește sub ochii noștri. Industria scade, prețurile cresc, iar românii sărăcesc” appeared first on AUR.

„Conform Institutului Național de Statistică, România produce mai puțină energie, la toate capitolele (electricitate, gaze, cărbune, țiței), decât în 2010. Asta s-a întâmplat și anul trecut, nu este doar o situație izolată în această vară.

Dar cum se poate acest lucru când, în tot acest interval, conform comunicărilor autorităților, a existat un boom al regenerabilelor, îndeosebi al fotovoltaicelor și eolienelor? Asta pe fondul politicilor europene care ne-au explicat că viitorul este verde și, musai, electric.

Răspunsul este simplu și are șase factori însemnați:

1. S-au închis capacitățile de producție pe bază de cărbune. Ni s-a spus că este „o tranziție justă” (jargonul bruxellez), închiderea minelor și a centralelor. Dezastrul a fost definitivat prin deja minunatul PNRR, care a pus pe butuci Complexul Energetic Oltenia.

2. După ce a privatizat distribuția, statul nu a mai investit în infrastructură. Nici în stocare, nici în transport. Este exact problema producției mari la hectar, pe care o vinzi în pierdere pentru că nu ai unde să o depozitezi.

3. Proiectele mari, cu studii serioase, din zona nucleară (reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă) au fost puse pe pauză pentru idei fanteziste, precum reactoarele modulare de mici dimensiuni (SMR) de la Doicești.

4. Piața unică de energie, impusă de Comisia Europeană, a crescut prețurile, dar infrastructura este gâtuită și la nivel european. De aceea, noi acum nu luăm curent din Austria sau Italia, ci exclusiv din proximitate (Bulgaria, Ungaria, Serbia și, mai nou, Ucraina).

5. Rețeaua noastră este interconectată cu cea din Republica Moldova. Adică le dăm și lor curent și gaze. Culmea este că acolo nu am auzit de raționalizări, așa cum, într-o manieră comunistă, ne cere nouă Bolojan să facem.

6. Mari proiecte hidroenergetice au fost blocate de ONG-uri de mediu finanțate de Bruxelles. Salvau băieții gândacul de pădure cu pete verzi.

Este important de înțeles că aceasta nu este o problemă doar a României. Mai toate statele din Uniunea Europeană și-au sacrificat industria și bunăstarea cetățenilor pentru iluzia unui viitor utopic. Penele de curent din Spania și Portugalia de anul trecut au arătat că totul se poate bloca într-o secundă dacă sistemele informatice integrate, dependente, evident, de electricitate, nu mai funcționează.

Raportul Draghi, publicat în urmă cu doi ani, este fabulos în acest sens: constată toate aceste neajunsuri, le inventariază cu grijă și, la sfârșit, trage concluzia absolut ilogică și aberantă că procesul de electrificare trebuie accelerat. Asta deși, așa cum se poate vedea, curentul nu este nici ieftin și necesită o transformare profundă a întregii infrastructuri.

Aceste observații nu sunt noi. Sunt chestiuni asupra cărora am mai atras atenția în trecut. Ele au trecut însă neobservate pentru că, de bine, de rău, sistemul încă funcționa. Acum ne aflăm la începutul colapsului, iar crizele se vor înmulți.

Dezastrul poate fi încă evitat, dar trebuie să avem un guvern conservator care să pună stavilă derapajelor bruxelleze și care să pună preț pe independența energetică a României ca pe o condiție esențială a securității naționale. Fără blocaje pentru proiecte energetice mature, fără închiderea definitivă a unor unități de producție care pot fi folosite în timp de criză, cu investiții în infrastructura de transport și stocare a energiei. Poate că, cel mai important, este nevoie de conducători care să nu le vândă iluzii propriilor cetățeni că totul va fi verde, gratis și ușor”, arată senatorul AUR, Niculina Stelea.

The post Niculina Stelea (senator AUR): „Delirul verde”, intitulat pompos Green Deal de către Bruxelles, este în mare măsură vinovat de prezumtiva apocalipsă energetică” appeared first on AUR.

„România functionează ca și „o navă în derivă”, realitatea economică actuală din 2026 fiind marcată de trecerea brutală de la o creștere rapidă la o recesiune tehnică și apoi la o stagnare aproape completă, conform analizelor instituțiilor internaționale de profil.

Deși direcția este profund incertă din cauza dezechilibrelor interne, economia nu este complet scufundată, fiind ținută la suprafață doar de fondurile europene (însă și acestea sunt accesate intr-o pondere infimă comparativ cu posibilitățile reale).

Produsul Intern Brut (PIB) al României a înregistrat o scădere de 1,1% în primul trimestru din 2026 comparativ cu anul trecut. Această contracție continuă declinul început la finalul anului 2025.

Marile agenții de rating, precum Standard & Poor’s (S&P) și Comisia Europeană, estimează o creștere economică aproape de 0% în 2026 (+0,1% sau chiar o ușoară contracție de -0,3% conform Erste Group.

Banca Națională a României (BNR) avertizează constant că țara se confruntă cu cele mai ample deficite fiscal și de cont curent din blocul comunitar. Statul cheltuiește mult mai mult decât încasează.

Creșterile salariale din anii trecuți au alimentat consumul artificial, iar actualul guvern a aplicat măsuri fiscale dure (creșteri de taxe) care acum blochează economia.

Astfel, economia României se confruntă cu un vârf de dificultăți majore, trecând prin deficite bugetare record în Uniunea Europeană și printr-o încetinire accentuată a creșterii financiare. Măsurile fiscale luate pentru corectarea acestor derapaje pun o presiune mare pe populație.

Relația dintre salarii și inflație în România este extrem de tensionată, deoarece scumpirile masive erodează direct puterea de cumpărare, blocând creșterea economică reală a populației.

Conform datelor de la Institutul Național de Statistică (INS), inflația anuală se menține la un nivel îngrijorător de peste 10% (10,42% în iunie 2026).

Câștigul salarial mediu net din România oscilează în jurul valorii de 5.843 – 5.900 de lei. Deși pe hârtie salariile par mari, în realitate veniturile medii au înregistrat corecții negative în ultimele luni.

Această medie statistică este distorsionată de salariile foarte mari din management, energie sau sectorul bancar. Majoritatea covârșitoare a românilor câștigă mult sub această sumă.

În acest context, pachetul de măsuri economice propus de Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) este structurat pe reducerea poverii fiscale asupra populației și IMM-urilor, pe optimizarea cheltuielilor administrative ale statului și pe protejarea resurselor naționale.

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) promovează un „buget alternativ” și o relaxare fiscală pentru firmele mici și angajați, în opoziție cu majorările de taxe, inclusiv:

• Taxarea inversă a TVA: Introducerea acestui mecanism la nivel extins pentru a elimina frauda de tip carusel și evaziunea fiscală, măsură care ar aduce miliarde de euro la buget;
• Reducerea taxării muncii: Scăderea contribuțiilor pe salarii pentru a lăsa mai mulți bani angajaților și a opri migrația forței de muncă;
• Absorbția totală a fondurilor nerambursabile prin reducerea procedurilor birocratice până la „limita maximă permisă” de legislația europeană pentru a facilita accesul antreprenorilor și a instituțiilor locale la finanțări.
• În sectorul energetic, AUR propune o politică axată pe suveranitate energetică, stoparea decarbonizării forțate și controlul majoritar al statului asupra resurselor naturale și companiilor strategice;

În plus, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) propune o restructurare profundă a administrației, cu scopul de a reduce cheltuielile administrative cu 1% din PIB pe an – în următorii patru ani”, a declarat Victor Cațavei.

The post Victor Cațavei (AUR): „România – o navă în derivă sub aspect economic – ca și rezultat al guvernărilor din ultimii 36 de ani” appeared first on AUR.

„Pentru exercițiile financiare 2022 și 2023, ambele desfășurate integral sub mandatul de primar general al lui Nicușor Dan, Camera de Conturi București a emis o opinie contrară, concluzionând că situațiile financiare consolidate ale Capitalei „nu oferă o imagine fidelă” a performanței financiare. Este cel mai sever calificativ din nomenclatorul de audit, primit doi ani consecutiv.

Verdictul contrastează puternic cu discursul public al fostului primar. La 11 ianuarie 2023, Nicușor Dan declara: „La sfârșitul anului trecut am stins datoriile curente ale Primăriei Capitalei, deci am început anul 2023 fără datorii curente”. Auditul aferent exact acelui moment, 31 decembrie 2022, a constatat însă obligații care lipseau cu totul din contabilitate: 371 de milioane de lei datorați persoanelor adulte cu handicap (stimulente stabilite prin HCGMB nr. 330/2017, neacordate și fără surse prevăzute în buget) și alte 14,7 milioane de lei reprezentând obligații neînregistrate. Auditul aferent exercițiului financiar 2021 constatase, de asemenea, angajamente legale de plată în valoare de 327 de milioane de lei care nu fuseseră raportate în contul de execuție.

Rapoartele mai consemnează peste 71 de milioane de lei plătiți, în doar doi ani, sub formă de penalități, despăgubiri și cheltuieli de judecată, fără stabilirea vreunei răspunderi, inclusiv 3,2 milioane de lei reprezentând penalități pentru facturi neachitate la scadență. Totodată, auditorii au constatat prejudicii de 4,16 milioane de lei în 2022 și de 2,49 milioane de lei în 2023, cadouri în bani acordate nelegal, abatere repetată și amplificată de la un an la altul, 88.542 de lei decontați pentru marcaje rutiere inexistente pe teren, aproape un milion de lei imobilizat într-un sistem de monitorizare a traficului, plătit și nepus în funcțiune, precum și 49,5 milioane de lei blocați în companii municipale aflate în dizolvare și lichidare, cu pierderi însemnate.

Raportul de follow-up din martie 2025 arată că, din cele nouă măsuri dispuse de Curtea de Conturi încă din 2022, doar patru au fost implementate integral. Printre măsurile rămase neîndeplinite se numără și remedierea deficiențelor semnalate la structura de rezistență a Pasajului Basarab. În loc să implementeze măsurile dispuse, Primăria Capitalei a atacat în instanță decizia Curții de Conturi și a pierdut definitiv procesul la Curtea de Apel București, în februarie 2025.

Un primar care anunța «zero datorii curente», în timp ce sute de milioane de lei reprezentând obligații, inclusiv banii persoanelor cu handicap, lipseau din contabilitate, nu a echilibrat bugetul, ci a cosmetizat bilanțul. Nu o spun eu; o spune instituțional Curtea de Conturi, prin cel mai sever calificativ posibil: opinia contrară. Cifrele prezentate public nu reflectau realitatea. Președintele care sperie românii cu „dezastrul economic” adus de un partid care nu a guvernat niciodată este exact omul al cărui bilanț nu a trecut de auditorii statului. Românii merită să judece pe baza documentelor, nu a sperietorilor electorale. Știm cum a lăsat Bucureștiul. Suntem curioși să aflăm cum va lăsa și țara?”, a declarat deputatul AUR, Florin Popovici.

The post Florin Popovici (deputat AUR): „Lecțiile de economie ale președintelui Nicușor Dan sunt contrazise de rapoartele Curții de Conturi asupra propriei sale administrații” appeared first on AUR.

„Există indicatori economici care pot fi cosmetizați o vreme. Deficitul poate fi împins dintr-un trimestru în altul, unele plăți pot fi amânate, iar cifrele pot fi prezentate convenabil.

Există însă un indicator care nu poate fi manipulat: consumul.

Cele mai recente date arată că România a înregistrat cea mai mare scădere anuală a comerțului cu amănuntul din Uniunea Europeană. În luna mai, vânzările din retail au fost cu 4% mai mici decât în aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce media Uniunii Europene a crescut cu aproape 2%. Mai mult, România se numără printre doar trei state membre care au înregistrat un recul al comerțului cu amănuntul.

Aceste cifre nu sunt simple statistici. Ele arată că românii cumpără mai puțină hrană, mai puține produse nealimentare și chiar mai puțin combustibil. Iar atunci când consumul scade simultan în toate aceste categorii, înseamnă că puterea de cumpărare este serios afectată.

Românii nu consumă mai puțin pentru că au devenit, peste noapte, mai economi. Consumă mai puțin pentru că veniturile le sunt erodate de inflație, pentru că taxele și impozitele au crescut, iar incertitudinea economică îi determină să amâne orice cheltuială care nu este strict necesară.

Consumul este unul dintre principalele motoare ale economiei românești. Atunci când acesta încetinește, efectele se propagă rapid în întreaga economie: magazinele vând mai puțin, producătorii primesc mai puține comenzi, investițiile sunt amânate, iar locurile de muncă devin tot mai vulnerabile. În cele din urmă, chiar statul încasează mai puțin, pentru că nu poate colecta taxe dintr-o economie aflată în stagnare.

În loc să reducă risipa din administrație și să creeze condiții pentru dezvoltarea mediului privat, actuala guvernare a ales soluția cea mai simplă: creșterea taxelor și transferarea notei de plată către populație și antreprenori.

Rezultatele sunt evidente. În primele cinci luni ale anului, comerțul cu amănuntul a continuat să se contracte, cu un recul de peste 5% față de aceeași perioadă a anului trecut. Cele mai mari scăderi au fost înregistrate la produsele nealimentare, însă diminuări importante au existat și la alimente și carburanți. Asta arată că dificultățile economice nu mai afectează doar anumite categorii sociale, ci întreaga economie.

România are nevoie de stabilitate și predictibilitate fiscală, de reducerea poverii asupra muncii și investițiilor, de introducerea taxării inverse a TVA pentru simplificarea fiscalității și îmbunătățirea lichidității companiilor, de stimularea producției românești și de eliminarea risipei din aparatul de stat.

Economia transmite astăzi un mesaj pe care guvernarea refuză să îl audă. Atunci când românii cumpără tot mai puțin, nu este doar o problemă de consum, ci dovada că politicile economice din ultimii ani au slăbit puterea de cumpărare, au redus încrederea populației și au împins economia către stagnare.

Iar atunci când România ajunge să înregistreze cea mai mare scădere a comerțului cu amănuntul din întreaga Uniune Europeană, nu mai putem vorbi despre un accident sau despre un context internațional nefavorabil.

Este verdictul pe care economia îl dă guvernării”, a declarat deputatul AUR, Eduard Koler.

The post Eduard Koler (deputat AUR): „Cea mai mare cădere a comerțului din Uniunea Europeană este verdictul economiei asupra guvernărilor PSD-PNL-USR-UDMR” appeared first on AUR.

Pentru îmbunătățirea peisajului fiscal, acesta subliniază măsurile economice propuse de Alianța pentru Unirea Românilor dedicate sprijinirii mediului de afaceri autohton, optimizării cheltuielilor statului și valorificarea resurselor naționale.

„Economia României a traversat prima jumătate a anului 2026 într-o stare de cvasistagnare, marcată de recesiune tehnică, de cea mai mare inflație din Uniunea Europeană și de un deficit bugetar ridicat, în conformitate cu datele oficiale publicate de către Institutul Național de Statistică (INS).

În termeni reali, economia a scăzut cu 1,1% față de perioada similară a anului 2025. Pe seria brută, PIB-ul estimat pentru primul trimestru din 2026 a fost de 403.915,4 milioane lei prețuri curente, în scădere cu 1,2% față de aceeași perioadă a anului 2025.

Pentru întregul an 2026, instituțiile internaționale prognozează o creștere economică aproape de zero (între 0,1% și -0,1%).

Banca Națională a României (BNR) a păstrat dobânda de politică monetară la 6,50%, nefiind redusă din cauza presiunilor inflaționiste. Moneda națională se tranzacționează cu așteptări de depreciere pe termen scurt, fiind estimat un curs mediu de aproximativ 5,28 lei pentru un Euro.

În prima parte a anului 2026, investițiile din România au înregistrat o evoluție mixtă: investițiile interne nete au crescut cu 4,8%, atingând un total de 41 de miliarde de lei în primul trimestru, în timp ce investițiile străine directe au scăzut semnificativ (cu aproximativ 700 de milioane de euro doar în primele patru luni ale anului).

În primul semestru din 2026, rata anuală a inflației din România a înregistrat o tendință generală de creștere accelerată, pornind de la 9,6% în ianuarie și atingând un vârf de 10,9% în luna mai, fiind alimentată masiv de scumpirile la energie electrică, chirii, mărfuri nealimentare și servicii.

De altfel, principalii factori ai creșterii prețurilor sunt următorii:

• Energie electrică: +55,49% (reprezintă cea mai mare creștere de preț din întreaga economie, explozia fiind cauzată si de eliminarea schemei de plafonare a prețurilor la energie);
• Carburanți (Combustibili): +19,2% ritm anual în mai. Defalcat pe tipuri de combustibil, datele INS au indicat o scumpire anuală a motorinei cu peste 32% și a benzinei cu 22,4%, parțial influențate de tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu;
• Serviciile: Sectorul serviciilor a înregistrat scumpiri constante de peste 11% – 13%, reflectând costurile mai mari cu forța de muncă și logistica;
• Mărfurile nealimentare: În cadrul mărfurilor nealimentare, creșterile de prețuri din primul semestru al anului 2026 au fost agresive, această categorie înregistrând o scumpire anuală de 12,54% în luna mai.

În acest context, pachetul de măsuri economice propus de Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) este structurat pe reducerea poverii fiscale asupra populației și IMM-urilor, pe optimizarea cheltuielilor administrative ale statului și pe protejarea resurselor naționale.

De altfel, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a și depus în Parlament mai multe proiecte de modificare a Codului Fiscal pentru stimularea mediului de afaceri autohton (cum este cazul reducerii impozitului pe dividende de la 16,oo % la 8,oo % pentru a diminua povara asupra antreprenorilor).

În plus, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) militează pentru majorarea plafonului de încadrare la impozitul pe venit al microintreprinderilor (la un cuantum de 500.000,oo euro) pentru a proteja micile afaceri.

De asemenea, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) atrage atentia asupra faptului că fondurile europene reprezintă principalul motor de modernizare structurală și cel mai stabil pilon de susținere a Produsului Intern Brut (PIB) în aceasta perioadă de instabilitate economică.

În situatia actuală din 2026 caracterizată de o prudență crescută a investitorilor străini privați și de o inflație ridicată, importanța programelor operationale este critică pentru menținerea României pe o traiectorie de creștere.

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) susține absorbția totală a fondurilor nerambursabile prin reducerea procedurilor birocratice până la „limita maximă permisă” de legislația europeană pentru a facilita accesul antreprenorilor și a instituțiilor locale la finanțări”, a explicat Victor Cațavei, președintele Comisiei AUR „Investiții și Programe de Finanțare”.

The post Victor Cațavei (AUR): „Starea economiei românești din primul trimestru al anului 2026 este deplorabilă. Soluțiile nu mai pot fi întârziate!” appeared first on AUR.

„În timp ce Președintele Nicușor Dan ponderează nemurirea sufletului și analizează antent și îngrijorat situația politică și de securitate, în timp ce premierul demis Ilie Bolojan semnează contracte strategice de miliarde de euro și cumpără presa cu bani europeni, în timp ce liderul PSD, Sorin Grindeanu, a dispărut în misiune, toate, dar absolut toate, instituțiile internaționale, au înrăutățit prognoza privind economia românească.

Până acum, vorbeau de o creștere minimală. Acum, se aud cuvinte precum scădere pe tot anul și stagflație.

1. Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare BERD estimează recesiune pentru economia României în 2026. Instituția financiară internațională a înrăutăţit previziunile privind evoluţia PIB-ului în acest an, indicând un declin de 0,2%, potrivit raportului „Regional Economic Prospects”.

2. „OECD Economic Outlook” anunță o contracție a PIB de 0,1% în 2026, după scăderile consemnate la finalul anului 2025 şi începutul anului 2026. Vă reamintesc că România face eforturi pentru aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică OECD.

3. Comisia Europeană nu e nici ea mai drăgălașă. Bruxelles-ul spune că economia României va stagna în 2026, pe fondul consolidării fiscale și al inflației ridicate alimentate de prețurile la energie.

4. Guvernatorul Băncii Naționale a României BNR, Mugur Isărescu, vorbește deschis despre stagflație.

5. Cercetătorii Romanian Economic Monitor-UBB FSEGA sunt încă și mai pesimiști. Ei anunță o scădere a PIB-ului de 0,5% în 2026.

În aceste condiții, moare toată propaganda referitoare la salvatorul Ilie Bolojan. Realitatea obiectivă este că lasă România într-o situație infinit mai proastă decât atunci când a preluat țara de la Ciolacu. Cum s-ar zice, am căzut din lac în puț.

Problema uriașă este de încredere. Cu experimente de tip Eugen Tomac nu vom reuși să ieșim din abisul economic în care partidele vechi ne-au scufundat cu voioșie și hoție”, a declarat senatorul AUR, Niculina Stelea.

The post Niculina Stelea (senator AUR): „Instituțiile internaționale confirmă că Ilie Bolojan a lăsat România într-o situație infinit mai proastă decât atunci când a preluat țara de la Marcel Ciolacu” appeared first on AUR.

„Cel mai caraghios lucru pe care îl spun apărătorii guvernului Bolojan este faptul că demiterea executivului ar avea „grave consecințe economice”.

Păi, oameni buni, cu guvernul Bolojan în funcție avem așa:
• cea mai mare inflație din UE, cam 10%;
• cel mai mare deficit bugetar din UE, cam 8%;
• cel mai mare deficit comercial și de cont curent din UE, peste 30 de miliarde de euro;
• trei trimestre consecutive de scădere economică;
• scăderea, timp de opt luni la rând, a consumului;
• pensiile înghețate pentru al doilea an consecutiv;
• cheltuielile cu dobânzile, cele mai mari din UE, peste 3% din PIB.

Suntem în plină criză economică sub guvernul Bolojan, dar voi vreți să nu schimbăm guvernul pentru a nu avea consecințe economice?”, a declarat liderul senatorilor AUR.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „România, în plină criză economică, dar Guvernul Bolojan invocă stabilitatea pentru a rămâne la putere” appeared first on AUR.

„România se zbate în stagflație, cu cea mai mare rată a inflației din UE (aproape 10% în ianuarie) și cu o recesiune dureroasă (PIB-ul a scăzut cu 1,9% în trimestrul IV). În perioade ca acestea, am fi tentați să credem că toată lumea pierde sau măcar este în dificultate. Ei bine, nu este chiar așa.

Băncile au atins un nou record al profitului, 16 miliarde de lei, în 2025. Practic, în doar patru ani, profitul sistemului bancar s-a dublat: de la 8,2 miliarde de lei în 2021 la 16 miliarde de lei în 2025.

Și asta nu e nimic: dacă economia a avut cea mai mare scădere trimestrială din UE după pandemie (-1,9% în trimestrul IV), băncile au marcat cel mai ridicat profit din ultimii ani în același trimestru: aproximativ 4,5 miliarde de lei este profitul sistemului bancar în trimestrul IV din 2025.

Cum putem explica acest paradox? Economia este în recesiune, dar profiturile băncilor urcă la cer? Simplu, de tot: uitați-vă la cifrele uriașe pe care le împrumută statul: 265 de miliarde de lei doar în 2025.

În 2025, băncile au creditat statul cu 169 de miliarde de lei, din care 100 de miliarde au mers doar către guvern, restul ducându-se către administrația locală. În trimestrul IV, cel cu scăderea economică record, statul a împrumutat de la bănci 56 de miliarde de lei, din care 37 de miliarde au mers către guvern.”, a declarat liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „România, între inflație record și scădere economică. Băncile ating cel mai mare profit din ultimii ani” appeared first on AUR.