„Cel mai caraghios lucru pe care îl spun apărătorii guvernului Bolojan este faptul că demiterea executivului ar avea „grave consecințe economice”.

Păi, oameni buni, cu guvernul Bolojan în funcție avem așa:
• cea mai mare inflație din UE, cam 10%;
• cel mai mare deficit bugetar din UE, cam 8%;
• cel mai mare deficit comercial și de cont curent din UE, peste 30 de miliarde de euro;
• trei trimestre consecutive de scădere economică;
• scăderea, timp de opt luni la rând, a consumului;
• pensiile înghețate pentru al doilea an consecutiv;
• cheltuielile cu dobânzile, cele mai mari din UE, peste 3% din PIB.

Suntem în plină criză economică sub guvernul Bolojan, dar voi vreți să nu schimbăm guvernul pentru a nu avea consecințe economice?”, a declarat liderul senatorilor AUR.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „România, în plină criză economică, dar Guvernul Bolojan invocă stabilitatea pentru a rămâne la putere” appeared first on AUR.

„România se zbate în stagflație, cu cea mai mare rată a inflației din UE (aproape 10% în ianuarie) și cu o recesiune dureroasă (PIB-ul a scăzut cu 1,9% în trimestrul IV). În perioade ca acestea, am fi tentați să credem că toată lumea pierde sau măcar este în dificultate. Ei bine, nu este chiar așa.

Băncile au atins un nou record al profitului, 16 miliarde de lei, în 2025. Practic, în doar patru ani, profitul sistemului bancar s-a dublat: de la 8,2 miliarde de lei în 2021 la 16 miliarde de lei în 2025.

Și asta nu e nimic: dacă economia a avut cea mai mare scădere trimestrială din UE după pandemie (-1,9% în trimestrul IV), băncile au marcat cel mai ridicat profit din ultimii ani în același trimestru: aproximativ 4,5 miliarde de lei este profitul sistemului bancar în trimestrul IV din 2025.

Cum putem explica acest paradox? Economia este în recesiune, dar profiturile băncilor urcă la cer? Simplu, de tot: uitați-vă la cifrele uriașe pe care le împrumută statul: 265 de miliarde de lei doar în 2025.

În 2025, băncile au creditat statul cu 169 de miliarde de lei, din care 100 de miliarde au mers doar către guvern, restul ducându-se către administrația locală. În trimestrul IV, cel cu scăderea economică record, statul a împrumutat de la bănci 56 de miliarde de lei, din care 37 de miliarde au mers către guvern.”, a declarat liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „România, între inflație record și scădere economică. Băncile ating cel mai mare profit din ultimii ani” appeared first on AUR.

„Este oficial, venit direct la Institutul de Statistică: economia României s-a contractat. În loc să crească, așa cum ni s-a spus, s-a contractat. 1,9% este, în momentul de față, scăderea economiei noastre.

Așadar, domnule premier și miniștrii dumneavoastră, ce intenționați să faceți în acest sens? Când veniți cu pachetul acela de redresare și de relansare economică, că ne tot spuneți de el, dar, în rest, veniți doar cu taxări și cu vești proaste și negative pentru români, cu impozite și așa mai departe? La ce v-ați așteptat? Că măsurile luate de dumneavoastră vor duce, în final, la reconstrucție și relansare economică? Nici vorbă, era evident și vi s-a spus acest lucru.

Oricum, așteptăm să vedem cu ce plan de relansare veniți, ca să sprijiniți cu adevărat mediul de afaceri din România. Că știți cum e vorba aia a românului: „Așteptându-mi binele, mi se gată zilele”, domnule premier”, a declarat deputatul AUR, Ramona Ioana Bruynseels.

The post Ramona Ioana Bruynseels (deputat AUR): „Doar taxări, vești proaste și o economie în recesiune. V-ați fi așteptat să fie altfel după toate măsurile de austeritate?” appeared first on AUR.

„Avem, pe de o parte, o datorie publică care a urcat la peste 1100 de miliarde de lei și vom încheia anul probabil în jur de 1130 de miliarde de lei. Avem în rectificarea bugetară pe care a făcut-o guvernul, un deficit bugetar, asumat, pe numerar de 8,4% din PIB, similar cu cel de anul trecut de 8,65% din PIB”, a spus Petrișor Peiu.

Acesta a subliniat că acest deficit nu reflectă realitatea economică, întrucât nu include datoriile neachitate ale statului către mediul privat.

„Legat de acest deficit bugetar, încă o dată spunem, el este mincinos. El nu include datoriile pe care statul nu le plătește către furnizori. De exemplu, în acest deficit bugetar nu sunt incluse cele 8,3 miliarde de lei, aproximativ jumătate de punct procentual din PIB pe care statul le datorează furnizorilor de energie electrică și gaz”, a punctat liderul senatorilor AUR.

În același context, Petrișor Peiu a criticat costurile uriașe ale schemei de plafonare și compensare.

„Avem un cost total de peste 35 de miliarde de lei, 7 miliarde de euro, al schemei de plafonare și compensare pe care guvernul a introdus-o în anul 2021. 7 miliarde de euro. Cu acești bani am fi putut să facem centrale pe gaz de 7.000 de megawati, adică dublam capacitatea de producție în bandă a României de astăzi”, a mai spus liderul senatorilor AUR.

Petrișor Peiu a arătat că a treia componentă a acestei acumulări negative este inflația, care afectează direct nivelul de trai al populației.

„Avem o inflație de 10%, o inflație anuală de 10%. Dacă ne uităm că salariile au crescut cu 5% în ultimul an, avem o depreciere a nivelului de trai al salariaților pe 5%. Dacă ne uităm că pensiile au rămas aceleași în ultimul an, avem o depreciere a nivelului de trai al pensionarilor cu 10%, cel puțin după datele oficiale”, a mai spus senatorul AUR.

În final, liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a explicat faptul că „nu poți să nu sancționezi un guvern care îți spune că trebuie să crească TVA-ul, să crească impozitul pe dividende, să împovăreze cu CASS venituri care nu sunt obținute în urma muncii, ci doar ca efect al unor indemnizații speciale. (…) Veți vedea, deficitul bugetar, după standardul european, ESA, va fi la fel ca cel de anul trecut, adică aproximativ 9,3% din PIB. (…) Este un an pierdut.”

The post Petrișor Peiu (AUR): „Datorii record, deficit mincinos și inflație de 10%! România este împinsă într-un an pierdut” appeared first on AUR.

„Scăderea salariului mediu în zece județe nu este doar un semnal de alarmă economic, este dovada eșecului total al actualei guvernări. În timp ce costul vieții explodează, în timp ce oamenii plătesc mai mult pentru energie, alimente, chirii și taxe, Guvernul reușește „performanța” de a împinge salariile în jos. O țară în care prețurile cresc, dar veniturile scad, este o țară condusă împotriva propriilor cetățeni.

Înghețarea salariului minim pentru 2026, discuțiile făcute pe la colțuri pentru a bloca orice creștere reală a veniturilor, toate arată aceeași strategie toxică: menținerea muncii ieftine ca model economic. Un model care umilește milioane de români și îi obligă să trăiască de la o lună la alta, în timp ce guvernanții se laudă cu cifre cosmetizate și promisiuni goale.

În județele unde salariile au scăzut, oamenii simt pe pielea lor că sunt abandonați. Nu primesc investiții, nu primesc sprijin, nu primesc nici măcar recunoașterea problemei. În schimb, primesc un Guvern preocupat să-și împartă funcții, influență și privilegii, în timp ce România reală se afundă tot mai tare în sărăcie și inechitate.

Acest Guvern nu apără românii, nu luptă pentru ei, nu le crește nivelul de trai. Dimpotrivă: sacrifică oamenii pentru calcule de partid și transformă scăderea salariilor într-un detaliu convenabil pe care speră să-l ascundă sub preș. Dar realitatea îi lovește direct: munca românilor valorează mai puțin, traiul este mai greu, iar vina este exclusiv a unei guvernări care refuză să ia decizii curajoase pentru oameni.

Românii merită un Guvern care să lupte pentru venituri mai mari, nu unul care bagă frica în economie și pune piedică oricărei creșteri. Merită decizii care să ridice nivelul de trai, nu să-l coboare, iar ceea ce se întâmplă acum cu salariile este dovada clară că România are nevoie urgent de schimbare”, a declarat deputatul AUR, Gabriel Florea.

The post Gabriel Florea (deputat AUR): „Scăderea salariului mediu în zece județe arată eșecul total al guvernării” appeared first on AUR.

„Mai țineți minte când demonstra în Piața Victoriei un bancher olandez, țipând de mama focului de ziceai că moare de foame? Hai să vedem pentru ce „protesta” omul acela!

Guvernarea iresponsabilă a coaliției curcubeu PSD-PNL-USR-UDMR-Minorități a distrus întreaga economie, astfel încât, de la o creștere economică de peste 4% s-a ajuns la o stagnare (creștere sub 1%) sau chiar la o recesiune .

Economia a pierdut, dar există și un mare câștigător: băncile. Băncile, altminteri veriga slabă a acestei țări, s-au îmbogățit fără să facă mai nimic, grație lăcomiei și nepriceperii tripletei Ciucă-Ciolacu-Bolojan. Dar au ruinat România!

Pentru că Banca Națională, condusă politic de același meșter Manole de 36 de ani, nu este interesată de combaterea inflației și menține o dobândă de referință de doar 6,5%, deși rata inflației este de 10%. Acest lucru le-a adus băncilor bani ieftini de la populație, bani plasați în depozite la dobânzi jumătate din rata inflației. Dar pentru că statul este în foame continuă de bani împrumutați, băncile au luat banii ieftini luați de la populație și au împrumutat scump, cu dobânzi mari, guvernul și economia reală.

Rezultatul: băncile, doar pe primele 9 luni ale anului, au plătit 15,5 miliarde de lei dobânzi pentru depozitele românilor. În aceeași perioadă, aceleași bănci au încasat dobânzi de 36,8 miliarde de lei pentru banii împrumutați statului și sărmanilor antreprenori!

Populația și firmele au sărăcit, băncile au ajuns la un profit maxim istoric de aproape 12 miliarde de lei la nouă luni. Vor ajunge, probabil, la 16 miliarde de lei pe tot anul.

Și dacă tot plasează banii cu ușurință în împrumuturi către guvern, la ce ar mai avea nevoie băncile de angajați sau de filiale? Motiv pentru care, doar în 2025, băncile și-au închis 152 de unități și au concediat peste 220 de oameni (cam 5% din personal). În vremea asta, guvernul a ajuns să aibă 5 (cinci) vice-premieri, iar numărul angajaților din administrație a rămas același.

Mai țineți minte când demonstra în Piața Victoriei un bancher olandez, țipând de mama focului de ziceai că moare de foame? Acum înțelegeți pentru ce „protesta” omul acela?”, a declarat liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.

The post Petrișor Peiu (senator AUR): „Băncile s-au îmbogățit fără să facă mai nimic, grație lăcomiei și nepriceperii tripletei Ciucă-Ciolacu-Bolojan. Dar au ruinat România!” appeared first on AUR.

„Am depus alături de colegii din AUR, un proiect legislativ care să vină în sprijinul mediului de afaceri și a economiei din România.

Creșterile de taxe, creșterea TVA-ului au un impact foarte mare asupra mediului de afaceri, asupra cetățenilor și nu credem că este soluția cea mai bună pentru a sprijini economia României.

De aceea, noi am inițiat un proiect legislativ care nu este doar tehnic, este esențial pentru sănătatea economică a României. Extinderea mecanismului de taxare inversă a TVA în domenii vulnerabile la fraudă, pentru că, de fapt, despre asta este vorba. Se colectează foarte puțin și sunt foarte multe societăți care asta fac prin această taxare de TVA.

TVA este de fapt un impozit denumit generic taxă pe valoare adăugată. România înregistrează de ani de zile cel mai mare GAP de TVA din Uniunea Europeană, adică diferența dintre cât ar trebui să colectăm și cât se colectează în realitate în bugetul de stat. Acest lucru nu este doar o statistică, este un furt sistematic din buzunarul românilor cinstiți și o povară mult prea mare pe umerii firmelor care își plătesc corect taxele, care sunt responsabili cu tot ceea ce înseamnă bugetul de stat.

Taxarea inversă înseamnă prevenție, înseamnă să nu mai oferim un teren fertil pentru rețelele de evaziune fiscală. Înseamnă că firmele corecte, firmele responsabile, care își achită taxele, nu vor mai fi victime ale unor lanțuri fictive de TVA. Înseamnă lichiditate reală în economie, mai ales pentru IMM-uri, care nu mai sunt nevoite să plătească în avans sume mari către stat și să aștepte rambursări întârziate, să plătească către stat această taxă pe valoare adăugată și, în realitate, știm că ele poate nu sunt achitate.

Un antreprenor român emite o factură fiscală care este purtătoare de TVA, pe data de 25 a lunii următoare este obligat să vireze această contribuție către bugetul de stat, dar el poate nu a colectat-o, poate cel cu care lucrează este rău platnic, poate urmează să ajungă cu el în instanță și totuși el este obligat să plătească niște sume pe care nu le-a încasat.

Vorbim despre o măsură care a funcționat deja în construcții, în comerțul cu metale, în domeniul deșeurilor. Acolo unde s-a aplicat această măsură s-a văzut clar mai puțină fraudă, mai multă transparență și mai multă echitate fiscală.

Susțin acest proiect pentru că este un pas real spre o Românie în care statul nu mai închide ochii la hoție, dar nici nu mai sufocă mediul de afaceri cinstit, antreprenorii cinstiți din România.

Este un pas spre o administrație eficientă care previne și nu doar sancționează. Mediul de afaceri din România are nevoie de prevenție și nu doar de sancțiuni și de taxe mărite. România are nevoie de curaj. România are nevoie de un sprijin real pentru mediul de afaceri și pentru economia României”, a declarat deputatul AUR, Geanina Șerban.

The post Gianina Șerban (deputat AUR): „Taxarea inversă înseamnă prevenție, înseamnă să nu mai oferim un teren fertil pentru rețelele de evaziune fiscală” appeared first on AUR.

„A trecut un an de la alegerile din 24 noiembrie 2024, alegeri pe care coaliția de guvernare le-a invalidat, nefiind de acord cu votul popular. Oficial, coaliția PSD-PNL-UDMR din CSAȚ și de la Curtea Constituțională și-a motivat decizia spunând că așa vor împiedica alunecarea României în haos.

Iată rezultatele, după un an în care am fost salvați de Iohannis, PSD, PNL și UDMR:

– Guvernul s-a mai împrumutat cu peste 180 de miliarde de lei;
– România a pierdut oficial 8 miliarde de euro din PNRR;
– Cursul de schimb a depășit 5,08 lei/euro;
– România a cheltuit 55 de miliarde de lei doar pe dobânzile plătite pentru împrumuturile luate de guvern;
– S-au anulat toate facilitățile fiscale pentru angajații din IT, construcții, agricultură și industrie alimentară;
– Trei sferturi dintre microîntreprinderi au pierdut statul de plătitor de impozit pe cifra de afaceri, pragul pentru acesta fiind scăzut de la 500.000 euro la jumătate;
– A crescut TVA cota standard și TVA cota redusă cu două puncte procentuale;
– Au crescut accizele de două ori;
– Au fost înghețate pensiile;
– A crescut inflația la aproape 10%;
– Deficitul de cont curent a mai crescut cu aproape 30 de miliarde de euro;
– Statul se împrumută astăzi la dobânzi mult mai mari decât acum un an;
– Guvernul a decis că românii nu sunt suficienți de maturi pentru a decide ce pot face cu proprii lor bani acumulați în pilonul II și pilonul III de pensie;
– Prețurile la energie electrică au crescut cu 72%;
– S-au închis combinatele siderurgice de la Hunedoara și Galați, precum și combinatul Azomureș;
– Rafinăria Petrotel va rămâne închisă mult timp;
– Ucraina a anunțat închiderea a 16 din cele 20 de licee în limba română de acolo;
– OMV a mai obținut, tot ilegal, o extensie de doi ani pentru licența de explorare din Marea Neagră.

Cam așa arată România „salvată” de Iohannis, împreună cu pajii săi de la PSD PNL și UDMR și predată către USR”, a declarat liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.

The post Petrișor Peiu (senator AUR): „Așa arată România ‘salvată‘ de Klaus Iohannis, PSD, PNL și UDMR” appeared first on AUR.

Senatorul a explicat cum în momentul căderii Zidului Berlinului cele două state germane au ales de îndată calea reunificării, ceea ce a însemnat demararea parcursului Germaniei spre integrarea completă în spațiul european și dezvoltarea economică și socială a țării, dovedindu-se un real succes.

„Astăzi Germania reunificată este cu 25% peste nivelul Italiei, cu 15% peste nivelul Franței și Marii Britanii. Germania reunificată s-a dovedit mult mai dinamică și a crescut mult mai bine decât statele celelalte vestice, care erau la același nivel de dezvoltare.

Teritoriile care erau atunci în Republica Democrată Germană, astăzi regiuni europene, așa cum sunt și regiunile din România, au un nivel mediu, atenție, peste trei sferturi din regiunile franceze, peste trei sferturi din regiunile spaniole, peste trei sferturi din regiunile italiene, peste toate regiunile portugheze, peste două regiuni din Germania de vest, peste două regiuni din Finlanda, peste o regiune din Suedia și, evident, peste toate regiunile din Est sau aproape toate regiunile din Est, ceea ce era valabil și atunci”, a afirmat liderul senatorilor AUR.

Acesta a subliniat că abandonarea idealului românesc privind unirea celor două state de pe malurile Prutului a însemnat condamnarea Basarabiei de oportunitățile privind dezvoltarea, dar și izolarea de celelalte state din vestul continentului european.

„Republica Moldova, în schimb, a ales să stea deoparte, a ales independența, zicem noi, chiar și neutralitatea. Unde este astăzi Republica Moldova? Este cam ultima din Uniunea Europeană și din Europa, de pe tot continentul, ca nivel de dezvoltare economică. Toate statele caspice, Azerbaidjan, Turkmenistan, Georgia, Armenia și mai departe, și Uzbekistan, Kyrgyzstan, toate sunt peste, Kazahstanul nu mai spun, toate sunt peste nivelul Republicii Moldova.

Albania este peste nivelul Republicii Moldova, ceea ce nu era atunci, entitatea parastatală Kosovo este undeva la nivelul Republicii Moldova, Ucraina după patru ani de război este la nivelul Republicii Moldova, Belarus, de exemplu, stă de două ori și jumătate mai bine decât Republica Moldova.

Dacă Republica Moldova ar fi făcut atunci o altă alegere și s-ar fi reunificat cu România, noi, cu toții, am fi avut un parcurs mai bun decât avem astăzi. Dar astăzi România, așa cum era anul 89, cum este și acum, a ajuns la nivelul Poloniei, la nivelul Ungariei, a depășit Ungaria, a depășit Grecia, a depășit Letonia, a depășit Slovacia, a depășit Bulgaria atunci, Bulgaria era peste noi.

Diferența între România și Republica Cehă s-a redus foarte mult, undeva la 10%. Deci România a avut un parcurs remarcabil pe care ar fi putut să-l aibă și Republica Moldova. Astăzi ne uităm că România este undeva la mijlocul Europei, iar Republica Moldova este pe ultimul loc în Europa.

Dacă am compara cu ce s-a întâmplat cu populația și cu teritoriile din fosta Republică Democrată Germană și ce s-a întâmplat cu Republica Moldova, admițând că nivelul de la care plecau era foarte diferit, dar ca parcurs, ca dinamică, Republica Moldova s-a afundat, Republica Democrată Germania a crescut. Sigur că există și astăzi diferențe foarte mari între vestul și estul Germaniei. Dar pe ansamblu toată Germania a crescut mult mai rapid”, a mai declarat Petrișor Peiu.

„România, care nu a fost excepțional de bine condusă, totuși a profitat foarte mult și de pe urma conjuncturii, dar și de pe urma faptului că era o țară de dimensiune medie. Și iată că România a depășit Slovacia, Letonia, Grecia, Bulgaria, Ungaria, chiar state mai mici. Mărimea contează, pentru că în momentul în care ești un stat de dimensiune medie sau mare, toate firmele internaționale care sunt peste un anumit nivel se simt obligate să aibă o prezență în acel stat.

Când ești un stat mic, e o piață mică, ești mai puțin atractiv. Mai puține firme care aleg să investească acolo, ba chiar mulți dintre cei care, între antreprenorii locali care fac bani, aleg uneori să își dezvolte afacerile în altă parte”, a spus senatorul AUR.

Liderul senatorilor a mai prezentat și situația economică prin care a trecut Republica Moldova în ultimele decenii și unde se află astăzi. Acesta a susținut că dacă liderii de la București și Chișinău ar fi avut înțelepciunea să urmeze modelul german, astăzi „am fi trăit într-o singură țară românească, dezvoltată și respectată”.

„Evoluția de 1990 a Republicii Moldova a condus astăzi la o situație fără precedent în Europa. Deficitul comercial, de exemplu, al Republicii Moldova este de 30% din PIB. Nu mai există așa ceva în Europa.

În Uniunea Europeană, de exemplu, cea mai mare pondere a deficitului comercial raportat la PIB-ul regăsim în România și suntem undeva la 8%,între 8% și 9% din PIB. Deci diferența până la 30% este ca nici Kosovo sau Albania nu sunt la aceste niveluri.

Republica Moldova este un stat fără resurse energetice. Astăzi acolo este cel mai mare preț la gaz din întregul continent european. Republica Moldova are și o datorie uriașă istorică către Gazprom pe care nu știe nimeni cum să o rezolve și nici nu cred că și-a pus cineva problema să o rezolve vreodată.

O altă chestiune care trebuie menționată este că dacă Republica Moldova ar fi ales reunificarea cu România, astăzi România ar fi fost al doilea cel mai mare beneficiar de fonduri de politică agricolă comună din Uniunea Europeană. Suprafața agricolă a Republicii Moldova este cam jumătate din suprafața agricolă a României, chiar dacă raportul între teritorii și între populații este de 6 la 1. Deci s-a pierdut șansa istorică de a primi fondurile din politica agricolă comună de care au beneficiat statele membre ale Uniunii Europene până acum. (…)

Dacă atunci, în 1990-1991, când se putea, conducătorii de la București și de la Chișinău ar fi avut mai multă înțelepciune sau ar fi avut măcar inspirația să se uite la ce se întâmpla la 1.000 de kilometri distanță în Germania și ar fi preluat acel model, astăzi Republica Moldova ar fi trăit într-un stat cu un nivel de dezvoltare peste Grecia, Slovacia, Letonia, Ungaria”, a declarat senatorul AUR, Petrișor Peiu.

The post Petrișor Peiu (senator AUR): „Republica Moldova a ales independența și a ajuns ultima din Europa. 36 de ani pierduți dintr-o lipsă de viziune!” appeared first on AUR.

„În legătură cu câteva chestiuni economice aflate la ordinea zilei. Primul dintre ele este cel legat de deficitul bugetar și situația finanțelor țării. La nouă luni, la sfârșitul lunii septembrie, avem 102,5 miliarde de lei deficit bugetar, calculat ca fiind 5,4% din PIB, ceva mai mic decât 5,47% din PIB manifestat anul trecut în primele nouă luni ale anului. Însă atragem atenția că sumele respective și procentajele se referă la așa-numitul deficit bugetar numerar sau cash, cum îl spune coaliția, nu se referă la standardul ESA, cel care este raportat la sfârșitul anului de către Comisia Europeană și care este luat în calcul de către creditori.

Creșterile de impozite și taxe, prima concluzie, și-au produs efectul. Veniturile totale au crescut cu 51 de miliarde de lei, 2,5 puncte procentuale din PIB. Dar, culmea, cheltuielile bugetare au crescut și mai mult, cu 57 de miliarde de lei. Adică degeaba se strâng mai mulți bani la buget prin creșteri de impozite și taxe, din moment ce toate aceste venituri suplimentare sunt cheltuite imediat.

De unde vin veniturile suplimentare? Și asta e important de văzut. Veniturile din impozit pe venit au crescut cu 20% față de anul trecut. Deci iată efectul clar al renunțării la facilitățile fiscale pentru IT, construcții, agricultură și industria alimentară. Veniturile din impozitul pe profit au crescut cu 12%. Rata inflației știe toată lumea: e 10%, deci efectul renunțării la regimul microîntreprinderilor pentru cifra de afaceri de peste 250.000 de euro este aproape insesizabil.

Veniturile din TVA au crescut cu 7,7% față de perioada corespunzătoare a anului trecut. Practic, din TVA, având în vedere inflația de 10%, se strânge mai puțin decât anul trecut, chiar dacă cotele, atât cea standard, cât și cea redusă, de TVA au crescut. Asta înseamnă că avem undeva o restrângere a activității economice.
Veniturile din contribuții au crescut cu 10% față de perioada de anul trecut, adică nu contează că s-au restrâns facilitățile fiscale. Veniturile din accize au crescut cu 11,5%. La fel, pe o inflație de 10%, vorbim de un efect extrem de redus al majorării de accize.

Pe partea de cheltuieli suplimentare, observăm: cheltuielile de personal au crescut cu 7 miliarde de lei, cele pe bunuri și servicii cu 5 miliarde de lei. Pe dobânzi avem 13 miliarde de lei mai mult decât perioada corespunzătoare a anului trecut, adică mai mult decât s-a cheltuit în plus cu personalul și cu bunurile și serviciile. Iar pe asistență socială avem 22 de miliarde de lei mai mult decât anul trecut.

Investițiile au crescut cu 7,5 miliarde de lei, exact creșterea de prețuri din inflație. O creștere de 10%. În termeni reali, practic, nu au crescut investițiile și nici ca procentaj din PIB. Și o să vedeți asta și la sfârșitul perioadei de raportare.
Deci, concluziile: nu avem, ca efect al creșterii de impozite și taxe, o creștere corespunzătoare a colectării pe TVA și pe accize. Deci, undeva, se restrânge economia. Ne așteptăm la o stagnare, dacă nu la o recesiune. Cheltuieli foarte mari pe dobânzi și nu se respectă ceea ce guvernul a promis în partea de investiții. Nu avem o creștere a cheltuielilor cu investițiile.”, a subliniat Petrișor Peiu.

Totodată, parlamentarul AUR a vorbit și despre situația prețurilor la electricitate pentru consumatorii casnici, pe primul semestru din anul 2025.

„Atenție! Înainte de liberalizare, românii plăteau al patrulea cel mai scump curent electric din Uniunea Europeană. Cel mai scump este în Republica Cehă, apoi avem Italia, Germania, Polonia, și al cincilea – România. Al cincilea preț cel mai mare din Uniunea Europeană, înainte de liberalizare.

O să vedeți, atunci când se va raporta trimestrul 3, undeva în decembrie, că avem astăzi cel mai mare preț pentru consumatorii casnici din Uniunea Europeană.”

Petrișor Peiu a reamintit și una dintre promisiunile ignorate de clasa politică: reducerea la 300 de parlamentari, votată masiv de români și abandonată de cei aleși.

„Există, știți bine, două proiecte pe diverse faze de evoluție. Unul al USR-ului, care a intrat acum în Camera Deputaților, altul, mai vechi, al nostru, care este în Camera Deputaților de 2 ani. Ambele prevăd această cifră de 300 de parlamentari. E adevărat că cel al USR-ului vorbește de 100 de deputați și 200 de senatori. Este probabil o greșeală.

Ideea este că s-a renunțat la proiectul acesta și din partea USR, și al întregii coaliții. Săptămâna trecută am avut un anunț că dânșii vor reducerea doar cu 10% a numărului de parlamentari, ceea ce înseamnă, de la 464 cât avem acum, vreo 415 parlamentari. Ceea ce ne arată că, în continuare, se ocolește acest prag de 300 de parlamentari pe care noi l-am propus și pe care și USR-ul îl propunea până azi, dar înțeleg că au renunțat la această propunere.

Credem că este un semnal grav dat societății, în sensul în care, în perioada în care se cer companiilor și cetățenilor sacrificii financiare, statul nu poate să își sacrifice clasa politică. Iată, nu renunță la ideea de 300 parlamentari, cum nu renunță nici la ideea cu 5 vicepremieri. Este un semnal că nu există solidaritate cu ceea ce poporul trebuie să plătească din partea clasei politice.”, a declarat senatorul AUR Petrișor Peiu.

The post Petrișor Peiu (senator AUR): „România se scufundă în datorii, facturi și minciuni! Poporul strânge cureaua, clasa politică se lăfăie” appeared first on AUR.