„Pentru exercițiile financiare 2022 și 2023, ambele desfășurate integral sub mandatul de primar general al lui Nicușor Dan, Camera de Conturi București a emis o opinie contrară, concluzionând că situațiile financiare consolidate ale Capitalei „nu oferă o imagine fidelă” a performanței financiare. Este cel mai sever calificativ din nomenclatorul de audit, primit doi ani consecutiv.

Verdictul contrastează puternic cu discursul public al fostului primar. La 11 ianuarie 2023, Nicușor Dan declara: „La sfârșitul anului trecut am stins datoriile curente ale Primăriei Capitalei, deci am început anul 2023 fără datorii curente”. Auditul aferent exact acelui moment, 31 decembrie 2022, a constatat însă obligații care lipseau cu totul din contabilitate: 371 de milioane de lei datorați persoanelor adulte cu handicap (stimulente stabilite prin HCGMB nr. 330/2017, neacordate și fără surse prevăzute în buget) și alte 14,7 milioane de lei reprezentând obligații neînregistrate. Auditul aferent exercițiului financiar 2021 constatase, de asemenea, angajamente legale de plată în valoare de 327 de milioane de lei care nu fuseseră raportate în contul de execuție.

Rapoartele mai consemnează peste 71 de milioane de lei plătiți, în doar doi ani, sub formă de penalități, despăgubiri și cheltuieli de judecată, fără stabilirea vreunei răspunderi, inclusiv 3,2 milioane de lei reprezentând penalități pentru facturi neachitate la scadență. Totodată, auditorii au constatat prejudicii de 4,16 milioane de lei în 2022 și de 2,49 milioane de lei în 2023, cadouri în bani acordate nelegal, abatere repetată și amplificată de la un an la altul, 88.542 de lei decontați pentru marcaje rutiere inexistente pe teren, aproape un milion de lei imobilizat într-un sistem de monitorizare a traficului, plătit și nepus în funcțiune, precum și 49,5 milioane de lei blocați în companii municipale aflate în dizolvare și lichidare, cu pierderi însemnate.

Raportul de follow-up din martie 2025 arată că, din cele nouă măsuri dispuse de Curtea de Conturi încă din 2022, doar patru au fost implementate integral. Printre măsurile rămase neîndeplinite se numără și remedierea deficiențelor semnalate la structura de rezistență a Pasajului Basarab. În loc să implementeze măsurile dispuse, Primăria Capitalei a atacat în instanță decizia Curții de Conturi și a pierdut definitiv procesul la Curtea de Apel București, în februarie 2025.

Un primar care anunța «zero datorii curente», în timp ce sute de milioane de lei reprezentând obligații, inclusiv banii persoanelor cu handicap, lipseau din contabilitate, nu a echilibrat bugetul, ci a cosmetizat bilanțul. Nu o spun eu; o spune instituțional Curtea de Conturi, prin cel mai sever calificativ posibil: opinia contrară. Cifrele prezentate public nu reflectau realitatea. Președintele care sperie românii cu „dezastrul economic” adus de un partid care nu a guvernat niciodată este exact omul al cărui bilanț nu a trecut de auditorii statului. Românii merită să judece pe baza documentelor, nu a sperietorilor electorale. Știm cum a lăsat Bucureștiul. Suntem curioși să aflăm cum va lăsa și țara?”, a declarat deputatul AUR, Florin Popovici.

The post Florin Popovici (deputat AUR): „Lecțiile de economie ale președintelui Nicușor Dan sunt contrazise de rapoartele Curții de Conturi asupra propriei sale administrații” appeared first on AUR.

„Există indicatori economici care pot fi cosmetizați o vreme. Deficitul poate fi împins dintr-un trimestru în altul, unele plăți pot fi amânate, iar cifrele pot fi prezentate convenabil.

Există însă un indicator care nu poate fi manipulat: consumul.

Cele mai recente date arată că România a înregistrat cea mai mare scădere anuală a comerțului cu amănuntul din Uniunea Europeană. În luna mai, vânzările din retail au fost cu 4% mai mici decât în aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce media Uniunii Europene a crescut cu aproape 2%. Mai mult, România se numără printre doar trei state membre care au înregistrat un recul al comerțului cu amănuntul.

Aceste cifre nu sunt simple statistici. Ele arată că românii cumpără mai puțină hrană, mai puține produse nealimentare și chiar mai puțin combustibil. Iar atunci când consumul scade simultan în toate aceste categorii, înseamnă că puterea de cumpărare este serios afectată.

Românii nu consumă mai puțin pentru că au devenit, peste noapte, mai economi. Consumă mai puțin pentru că veniturile le sunt erodate de inflație, pentru că taxele și impozitele au crescut, iar incertitudinea economică îi determină să amâne orice cheltuială care nu este strict necesară.

Consumul este unul dintre principalele motoare ale economiei românești. Atunci când acesta încetinește, efectele se propagă rapid în întreaga economie: magazinele vând mai puțin, producătorii primesc mai puține comenzi, investițiile sunt amânate, iar locurile de muncă devin tot mai vulnerabile. În cele din urmă, chiar statul încasează mai puțin, pentru că nu poate colecta taxe dintr-o economie aflată în stagnare.

În loc să reducă risipa din administrație și să creeze condiții pentru dezvoltarea mediului privat, actuala guvernare a ales soluția cea mai simplă: creșterea taxelor și transferarea notei de plată către populație și antreprenori.

Rezultatele sunt evidente. În primele cinci luni ale anului, comerțul cu amănuntul a continuat să se contracte, cu un recul de peste 5% față de aceeași perioadă a anului trecut. Cele mai mari scăderi au fost înregistrate la produsele nealimentare, însă diminuări importante au existat și la alimente și carburanți. Asta arată că dificultățile economice nu mai afectează doar anumite categorii sociale, ci întreaga economie.

România are nevoie de stabilitate și predictibilitate fiscală, de reducerea poverii asupra muncii și investițiilor, de introducerea taxării inverse a TVA pentru simplificarea fiscalității și îmbunătățirea lichidității companiilor, de stimularea producției românești și de eliminarea risipei din aparatul de stat.

Economia transmite astăzi un mesaj pe care guvernarea refuză să îl audă. Atunci când românii cumpără tot mai puțin, nu este doar o problemă de consum, ci dovada că politicile economice din ultimii ani au slăbit puterea de cumpărare, au redus încrederea populației și au împins economia către stagnare.

Iar atunci când România ajunge să înregistreze cea mai mare scădere a comerțului cu amănuntul din întreaga Uniune Europeană, nu mai putem vorbi despre un accident sau despre un context internațional nefavorabil.

Este verdictul pe care economia îl dă guvernării”, a declarat deputatul AUR, Eduard Koler.

The post Eduard Koler (deputat AUR): „Cea mai mare cădere a comerțului din Uniunea Europeană este verdictul economiei asupra guvernărilor PSD-PNL-USR-UDMR” appeared first on AUR.

Pentru îmbunătățirea peisajului fiscal, acesta subliniază măsurile economice propuse de Alianța pentru Unirea Românilor dedicate sprijinirii mediului de afaceri autohton, optimizării cheltuielilor statului și valorificarea resurselor naționale.

„Economia României a traversat prima jumătate a anului 2026 într-o stare de cvasistagnare, marcată de recesiune tehnică, de cea mai mare inflație din Uniunea Europeană și de un deficit bugetar ridicat, în conformitate cu datele oficiale publicate de către Institutul Național de Statistică (INS).

În termeni reali, economia a scăzut cu 1,1% față de perioada similară a anului 2025. Pe seria brută, PIB-ul estimat pentru primul trimestru din 2026 a fost de 403.915,4 milioane lei prețuri curente, în scădere cu 1,2% față de aceeași perioadă a anului 2025.

Pentru întregul an 2026, instituțiile internaționale prognozează o creștere economică aproape de zero (între 0,1% și -0,1%).

Banca Națională a României (BNR) a păstrat dobânda de politică monetară la 6,50%, nefiind redusă din cauza presiunilor inflaționiste. Moneda națională se tranzacționează cu așteptări de depreciere pe termen scurt, fiind estimat un curs mediu de aproximativ 5,28 lei pentru un Euro.

În prima parte a anului 2026, investițiile din România au înregistrat o evoluție mixtă: investițiile interne nete au crescut cu 4,8%, atingând un total de 41 de miliarde de lei în primul trimestru, în timp ce investițiile străine directe au scăzut semnificativ (cu aproximativ 700 de milioane de euro doar în primele patru luni ale anului).

În primul semestru din 2026, rata anuală a inflației din România a înregistrat o tendință generală de creștere accelerată, pornind de la 9,6% în ianuarie și atingând un vârf de 10,9% în luna mai, fiind alimentată masiv de scumpirile la energie electrică, chirii, mărfuri nealimentare și servicii.

De altfel, principalii factori ai creșterii prețurilor sunt următorii:

• Energie electrică: +55,49% (reprezintă cea mai mare creștere de preț din întreaga economie, explozia fiind cauzată si de eliminarea schemei de plafonare a prețurilor la energie);
• Carburanți (Combustibili): +19,2% ritm anual în mai. Defalcat pe tipuri de combustibil, datele INS au indicat o scumpire anuală a motorinei cu peste 32% și a benzinei cu 22,4%, parțial influențate de tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu;
• Serviciile: Sectorul serviciilor a înregistrat scumpiri constante de peste 11% – 13%, reflectând costurile mai mari cu forța de muncă și logistica;
• Mărfurile nealimentare: În cadrul mărfurilor nealimentare, creșterile de prețuri din primul semestru al anului 2026 au fost agresive, această categorie înregistrând o scumpire anuală de 12,54% în luna mai.

În acest context, pachetul de măsuri economice propus de Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) este structurat pe reducerea poverii fiscale asupra populației și IMM-urilor, pe optimizarea cheltuielilor administrative ale statului și pe protejarea resurselor naționale.

De altfel, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a și depus în Parlament mai multe proiecte de modificare a Codului Fiscal pentru stimularea mediului de afaceri autohton (cum este cazul reducerii impozitului pe dividende de la 16,oo % la 8,oo % pentru a diminua povara asupra antreprenorilor).

În plus, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) militează pentru majorarea plafonului de încadrare la impozitul pe venit al microintreprinderilor (la un cuantum de 500.000,oo euro) pentru a proteja micile afaceri.

De asemenea, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) atrage atentia asupra faptului că fondurile europene reprezintă principalul motor de modernizare structurală și cel mai stabil pilon de susținere a Produsului Intern Brut (PIB) în aceasta perioadă de instabilitate economică.

În situatia actuală din 2026 caracterizată de o prudență crescută a investitorilor străini privați și de o inflație ridicată, importanța programelor operationale este critică pentru menținerea României pe o traiectorie de creștere.

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) susține absorbția totală a fondurilor nerambursabile prin reducerea procedurilor birocratice până la „limita maximă permisă” de legislația europeană pentru a facilita accesul antreprenorilor și a instituțiilor locale la finanțări”, a explicat Victor Cațavei, președintele Comisiei AUR „Investiții și Programe de Finanțare”.

The post Victor Cațavei (AUR): „Starea economiei românești din primul trimestru al anului 2026 este deplorabilă. Soluțiile nu mai pot fi întârziate!” appeared first on AUR.

„În timp ce Președintele Nicușor Dan ponderează nemurirea sufletului și analizează antent și îngrijorat situația politică și de securitate, în timp ce premierul demis Ilie Bolojan semnează contracte strategice de miliarde de euro și cumpără presa cu bani europeni, în timp ce liderul PSD, Sorin Grindeanu, a dispărut în misiune, toate, dar absolut toate, instituțiile internaționale, au înrăutățit prognoza privind economia românească.

Până acum, vorbeau de o creștere minimală. Acum, se aud cuvinte precum scădere pe tot anul și stagflație.

1. Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare BERD estimează recesiune pentru economia României în 2026. Instituția financiară internațională a înrăutăţit previziunile privind evoluţia PIB-ului în acest an, indicând un declin de 0,2%, potrivit raportului „Regional Economic Prospects”.

2. „OECD Economic Outlook” anunță o contracție a PIB de 0,1% în 2026, după scăderile consemnate la finalul anului 2025 şi începutul anului 2026. Vă reamintesc că România face eforturi pentru aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică OECD.

3. Comisia Europeană nu e nici ea mai drăgălașă. Bruxelles-ul spune că economia României va stagna în 2026, pe fondul consolidării fiscale și al inflației ridicate alimentate de prețurile la energie.

4. Guvernatorul Băncii Naționale a României BNR, Mugur Isărescu, vorbește deschis despre stagflație.

5. Cercetătorii Romanian Economic Monitor-UBB FSEGA sunt încă și mai pesimiști. Ei anunță o scădere a PIB-ului de 0,5% în 2026.

În aceste condiții, moare toată propaganda referitoare la salvatorul Ilie Bolojan. Realitatea obiectivă este că lasă România într-o situație infinit mai proastă decât atunci când a preluat țara de la Ciolacu. Cum s-ar zice, am căzut din lac în puț.

Problema uriașă este de încredere. Cu experimente de tip Eugen Tomac nu vom reuși să ieșim din abisul economic în care partidele vechi ne-au scufundat cu voioșie și hoție”, a declarat senatorul AUR, Niculina Stelea.

The post Niculina Stelea (senator AUR): „Instituțiile internaționale confirmă că Ilie Bolojan a lăsat România într-o situație infinit mai proastă decât atunci când a preluat țara de la Marcel Ciolacu” appeared first on AUR.

„Cel mai caraghios lucru pe care îl spun apărătorii guvernului Bolojan este faptul că demiterea executivului ar avea „grave consecințe economice”.

Păi, oameni buni, cu guvernul Bolojan în funcție avem așa:
• cea mai mare inflație din UE, cam 10%;
• cel mai mare deficit bugetar din UE, cam 8%;
• cel mai mare deficit comercial și de cont curent din UE, peste 30 de miliarde de euro;
• trei trimestre consecutive de scădere economică;
• scăderea, timp de opt luni la rând, a consumului;
• pensiile înghețate pentru al doilea an consecutiv;
• cheltuielile cu dobânzile, cele mai mari din UE, peste 3% din PIB.

Suntem în plină criză economică sub guvernul Bolojan, dar voi vreți să nu schimbăm guvernul pentru a nu avea consecințe economice?”, a declarat liderul senatorilor AUR.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „România, în plină criză economică, dar Guvernul Bolojan invocă stabilitatea pentru a rămâne la putere” appeared first on AUR.

„România se zbate în stagflație, cu cea mai mare rată a inflației din UE (aproape 10% în ianuarie) și cu o recesiune dureroasă (PIB-ul a scăzut cu 1,9% în trimestrul IV). În perioade ca acestea, am fi tentați să credem că toată lumea pierde sau măcar este în dificultate. Ei bine, nu este chiar așa.

Băncile au atins un nou record al profitului, 16 miliarde de lei, în 2025. Practic, în doar patru ani, profitul sistemului bancar s-a dublat: de la 8,2 miliarde de lei în 2021 la 16 miliarde de lei în 2025.

Și asta nu e nimic: dacă economia a avut cea mai mare scădere trimestrială din UE după pandemie (-1,9% în trimestrul IV), băncile au marcat cel mai ridicat profit din ultimii ani în același trimestru: aproximativ 4,5 miliarde de lei este profitul sistemului bancar în trimestrul IV din 2025.

Cum putem explica acest paradox? Economia este în recesiune, dar profiturile băncilor urcă la cer? Simplu, de tot: uitați-vă la cifrele uriașe pe care le împrumută statul: 265 de miliarde de lei doar în 2025.

În 2025, băncile au creditat statul cu 169 de miliarde de lei, din care 100 de miliarde au mers doar către guvern, restul ducându-se către administrația locală. În trimestrul IV, cel cu scăderea economică record, statul a împrumutat de la bănci 56 de miliarde de lei, din care 37 de miliarde au mers către guvern.”, a declarat liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „România, între inflație record și scădere economică. Băncile ating cel mai mare profit din ultimii ani” appeared first on AUR.

„Este oficial, venit direct la Institutul de Statistică: economia României s-a contractat. În loc să crească, așa cum ni s-a spus, s-a contractat. 1,9% este, în momentul de față, scăderea economiei noastre.

Așadar, domnule premier și miniștrii dumneavoastră, ce intenționați să faceți în acest sens? Când veniți cu pachetul acela de redresare și de relansare economică, că ne tot spuneți de el, dar, în rest, veniți doar cu taxări și cu vești proaste și negative pentru români, cu impozite și așa mai departe? La ce v-ați așteptat? Că măsurile luate de dumneavoastră vor duce, în final, la reconstrucție și relansare economică? Nici vorbă, era evident și vi s-a spus acest lucru.

Oricum, așteptăm să vedem cu ce plan de relansare veniți, ca să sprijiniți cu adevărat mediul de afaceri din România. Că știți cum e vorba aia a românului: „Așteptându-mi binele, mi se gată zilele”, domnule premier”, a declarat deputatul AUR, Ramona Ioana Bruynseels.

The post Ramona Ioana Bruynseels (deputat AUR): „Doar taxări, vești proaste și o economie în recesiune. V-ați fi așteptat să fie altfel după toate măsurile de austeritate?” appeared first on AUR.

„Avem, pe de o parte, o datorie publică care a urcat la peste 1100 de miliarde de lei și vom încheia anul probabil în jur de 1130 de miliarde de lei. Avem în rectificarea bugetară pe care a făcut-o guvernul, un deficit bugetar, asumat, pe numerar de 8,4% din PIB, similar cu cel de anul trecut de 8,65% din PIB”, a spus Petrișor Peiu.

Acesta a subliniat că acest deficit nu reflectă realitatea economică, întrucât nu include datoriile neachitate ale statului către mediul privat.

„Legat de acest deficit bugetar, încă o dată spunem, el este mincinos. El nu include datoriile pe care statul nu le plătește către furnizori. De exemplu, în acest deficit bugetar nu sunt incluse cele 8,3 miliarde de lei, aproximativ jumătate de punct procentual din PIB pe care statul le datorează furnizorilor de energie electrică și gaz”, a punctat liderul senatorilor AUR.

În același context, Petrișor Peiu a criticat costurile uriașe ale schemei de plafonare și compensare.

„Avem un cost total de peste 35 de miliarde de lei, 7 miliarde de euro, al schemei de plafonare și compensare pe care guvernul a introdus-o în anul 2021. 7 miliarde de euro. Cu acești bani am fi putut să facem centrale pe gaz de 7.000 de megawati, adică dublam capacitatea de producție în bandă a României de astăzi”, a mai spus liderul senatorilor AUR.

Petrișor Peiu a arătat că a treia componentă a acestei acumulări negative este inflația, care afectează direct nivelul de trai al populației.

„Avem o inflație de 10%, o inflație anuală de 10%. Dacă ne uităm că salariile au crescut cu 5% în ultimul an, avem o depreciere a nivelului de trai al salariaților pe 5%. Dacă ne uităm că pensiile au rămas aceleași în ultimul an, avem o depreciere a nivelului de trai al pensionarilor cu 10%, cel puțin după datele oficiale”, a mai spus senatorul AUR.

În final, liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a explicat faptul că „nu poți să nu sancționezi un guvern care îți spune că trebuie să crească TVA-ul, să crească impozitul pe dividende, să împovăreze cu CASS venituri care nu sunt obținute în urma muncii, ci doar ca efect al unor indemnizații speciale. (…) Veți vedea, deficitul bugetar, după standardul european, ESA, va fi la fel ca cel de anul trecut, adică aproximativ 9,3% din PIB. (…) Este un an pierdut.”

The post Petrișor Peiu (AUR): „Datorii record, deficit mincinos și inflație de 10%! România este împinsă într-un an pierdut” appeared first on AUR.

„Scăderea salariului mediu în zece județe nu este doar un semnal de alarmă economic, este dovada eșecului total al actualei guvernări. În timp ce costul vieții explodează, în timp ce oamenii plătesc mai mult pentru energie, alimente, chirii și taxe, Guvernul reușește „performanța” de a împinge salariile în jos. O țară în care prețurile cresc, dar veniturile scad, este o țară condusă împotriva propriilor cetățeni.

Înghețarea salariului minim pentru 2026, discuțiile făcute pe la colțuri pentru a bloca orice creștere reală a veniturilor, toate arată aceeași strategie toxică: menținerea muncii ieftine ca model economic. Un model care umilește milioane de români și îi obligă să trăiască de la o lună la alta, în timp ce guvernanții se laudă cu cifre cosmetizate și promisiuni goale.

În județele unde salariile au scăzut, oamenii simt pe pielea lor că sunt abandonați. Nu primesc investiții, nu primesc sprijin, nu primesc nici măcar recunoașterea problemei. În schimb, primesc un Guvern preocupat să-și împartă funcții, influență și privilegii, în timp ce România reală se afundă tot mai tare în sărăcie și inechitate.

Acest Guvern nu apără românii, nu luptă pentru ei, nu le crește nivelul de trai. Dimpotrivă: sacrifică oamenii pentru calcule de partid și transformă scăderea salariilor într-un detaliu convenabil pe care speră să-l ascundă sub preș. Dar realitatea îi lovește direct: munca românilor valorează mai puțin, traiul este mai greu, iar vina este exclusiv a unei guvernări care refuză să ia decizii curajoase pentru oameni.

Românii merită un Guvern care să lupte pentru venituri mai mari, nu unul care bagă frica în economie și pune piedică oricărei creșteri. Merită decizii care să ridice nivelul de trai, nu să-l coboare, iar ceea ce se întâmplă acum cu salariile este dovada clară că România are nevoie urgent de schimbare”, a declarat deputatul AUR, Gabriel Florea.

The post Gabriel Florea (deputat AUR): „Scăderea salariului mediu în zece județe arată eșecul total al guvernării” appeared first on AUR.

„Mai țineți minte când demonstra în Piața Victoriei un bancher olandez, țipând de mama focului de ziceai că moare de foame? Hai să vedem pentru ce „protesta” omul acela!

Guvernarea iresponsabilă a coaliției curcubeu PSD-PNL-USR-UDMR-Minorități a distrus întreaga economie, astfel încât, de la o creștere economică de peste 4% s-a ajuns la o stagnare (creștere sub 1%) sau chiar la o recesiune .

Economia a pierdut, dar există și un mare câștigător: băncile. Băncile, altminteri veriga slabă a acestei țări, s-au îmbogățit fără să facă mai nimic, grație lăcomiei și nepriceperii tripletei Ciucă-Ciolacu-Bolojan. Dar au ruinat România!

Pentru că Banca Națională, condusă politic de același meșter Manole de 36 de ani, nu este interesată de combaterea inflației și menține o dobândă de referință de doar 6,5%, deși rata inflației este de 10%. Acest lucru le-a adus băncilor bani ieftini de la populație, bani plasați în depozite la dobânzi jumătate din rata inflației. Dar pentru că statul este în foame continuă de bani împrumutați, băncile au luat banii ieftini luați de la populație și au împrumutat scump, cu dobânzi mari, guvernul și economia reală.

Rezultatul: băncile, doar pe primele 9 luni ale anului, au plătit 15,5 miliarde de lei dobânzi pentru depozitele românilor. În aceeași perioadă, aceleași bănci au încasat dobânzi de 36,8 miliarde de lei pentru banii împrumutați statului și sărmanilor antreprenori!

Populația și firmele au sărăcit, băncile au ajuns la un profit maxim istoric de aproape 12 miliarde de lei la nouă luni. Vor ajunge, probabil, la 16 miliarde de lei pe tot anul.

Și dacă tot plasează banii cu ușurință în împrumuturi către guvern, la ce ar mai avea nevoie băncile de angajați sau de filiale? Motiv pentru care, doar în 2025, băncile și-au închis 152 de unități și au concediat peste 220 de oameni (cam 5% din personal). În vremea asta, guvernul a ajuns să aibă 5 (cinci) vice-premieri, iar numărul angajaților din administrație a rămas același.

Mai țineți minte când demonstra în Piața Victoriei un bancher olandez, țipând de mama focului de ziceai că moare de foame? Acum înțelegeți pentru ce „protesta” omul acela?”, a declarat liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.

The post Petrișor Peiu (senator AUR): „Băncile s-au îmbogățit fără să facă mai nimic, grație lăcomiei și nepriceperii tripletei Ciucă-Ciolacu-Bolojan. Dar au ruinat România!” appeared first on AUR.