1. Cerem guvernului și majorității parlamentare să informeze, de urgență, parlamentul asupra negocierilor cu Comisia Europeană și să organizeze o dezbatere națională asupra căilor de a ieși din procedura de deficit excesiv.

Pe 29 decembrie, ministrul de finanțe, Alexandru Nazare a primit de la Valdis DOMBROVSKIS, vicepreședintele Comisiei și de la Paolo Gentiloni, comisar pentru afaceri economice și monetare, o scrisoare care cere guvernului să înceapă imediat negocieri cu Comisia privind procedura de deficit excesiv.

În această scrisoare, Comisia Europeană cere guvernului să nu majoreze nicio cheltuială permanentă din buget (adică salarii, pensii și cheltuielile cu sănătatea). De asemenea, i se solicită guvernului să aibă în vedere atât creșterea veniturilor la buget (care poate însemna o creștere de taxe) cât și reducerea cheltuielilor (care poate însemna concedieri).

Comisia arată că, în 2020, s-au cheltuit pentru compensarea efectelor pandemiei doar 1,4 % din PIB, dintre care 0,4% a fost finanțat de Comisia Europeană. Dacă ceea ce ne spune Comisia este adevărat, înseamnă că guvernanții ne mint atunci când se laudă că au cheltuit de trei ori mai mult pentru combaterea efectelor COVID-19 (adică vreo 4,5% din PIB).

Mai mult, Comisia Europeană avertizează guvernul asupra faptului că, în ritmul în care se împrumută, va aduce țara în situația de a avea, în anul 2027, un grad de îndatorare de 100%, dublu față de cel de astăzi.

2. Cerem, de asemenea, majorității parlamentare să inițieze o comisie parlamentară care să cerceteze modul defectuos în care a fost conceput și gestionat programul de acordare de ajutoare financiare firmelor românești aflate în dificultate. Conform noului ministru al Economiei, situația programelor de acordare de granturi este dezastruosă :

Astfel, pe prima măsură a fost avansată doar jumătate din suma solicitată de firme, pe a doua măsură mai puțin de 15%, iar pe a treia măsură niciun leu (această măsură neavând încă o sursă de finanțare; în prezent se caută finanțarea din fonduri europene). Acum este clar de ce economia românească a scăzut cu 6% în ritm anual, după datele din trimestrul 3: pentru că banii anunțați ca ajutor pentru firme nu au fost, de fapt, alocați și plătiți firmelor! România este singura țară din UE care nu și-a ajutat firmele în această pandemie. Este una din marile „realizări” ale guvernului Orban.

3. Cerem majorității parlamentare să inițieze, de urgență, o dezbatere privind modul defectuos în care guvernul Orban și guvernul Cîțu gestionează întocmirea Planului național pentru Reziliență și Redresare (PNRR). Acest plan este vital pentru accesarea celor 14 miliarde de euro granturi și a celor 16 miliarde de euro împrumuturi la care România are dreptul de la UE, conform Mecanismului de Redresare și Reziliență. Reamintim că acest plan trebuie depus de urgență la Comisia Europeană, pentru că respectivul mecanism nu permite proiecte depuse mai târziu de 31 decembrie 2022 și nu poate face plăți mai târziu de 31 decembrie 2024. Iar guvernul României nu are încă întocmit planul PNRR, primul pas pentru accesarea acelor fonduri.

4. Pe fondul scumpirilor împovărătoare ale energiei electrice pentru firmele și gospodăriile românești, cerem, de urgență, guvernului și majorității parlamentare, să acționeze pentru:

a) Finalizarea și punerea în funcțiune cât mai rapidă a centralei de la Iernut;

b) Reducerea schemei stufoase de personal de la compania Electrica, în care statul este acționar majoritar și unde sunt 122 de directori și 179 de șefi de serviciu, majoritatea numiți politic de către PSD și PNL;

c) Reevaluarea salariilor exagerat de mari și imposibil de justificat de la ANRE (de 11 000 de euro pentru președinte și vicepreședinți), în condițiile în care această instituție nu este capabilă să rezolve situația abuzului de putere dominantă a marilor companii (Enel, CEZ, E. ON și Electrica);

d) Începerea exploatării cât mai rapidă a resurselor de gaze din Marea Neagră, în condițiile în care gazul mai poate fi folosit în centrale electrice doar până în 2050.

The post SOLICITĂRILE AUR ÎN MATERIE DE POLITICI ECONOMICE ADRESATE GUVERNULUI ȘI MAJORITĂȚII PARLAMENTARE appeared first on AUR.

Impozitele pe venit și contribuții sociale, impozitul pe profit, impozitul pe veniturile micro-întreprinderilor, TVA să fie amânare la plata pentru cel puțin un termen de plată (cu posibilitate de prelungire în funcție de evoluția situației), cu următoarele alternative:

• Cu plata unei dobânzi mici;
• Bonificații pentru contribuabilii care plătesc obligațiile în termen, cu aplicabilitate directă (e.g. 5-10%)

Amânarea unor termene pentru:

• Depunerea situațiilor financiare;
• Depunerea D101, deconturi TVA, D390, D394;
• Controalele de fond (cu excepția celor legate de rambursări de TVA – sau rambursări cu control ulterior generalizate);

Șomajul Tehnic – Scutire de impozit și contribuții pentru 3-6 luni pentru salariile plătite în perioada de șomaj tehnic. Această măsură va ajura firmele să-și păstreze lucrătorii.

Modificarea H.G. 1186/2000 prin adăugarea COVID19 pe lista bolilor infectocontagioase astfel încât sa beneficieze de indemnizație și cei fără stagiu de cotizare.

Posibilitatea compensării datoriilor comerciale ale statului către operatori cu taxele datorate de ei. Introducerea unui circuit de compensare rapidă prin Ministerul de Finanțe pentru IMM-uri.

Eliminarea plafonului de 30% pentru constituirea de provizioane pentru riscul de neîncasare a clienților.

Eliminarea termenului de exercitare a opțiunii privind TVA la încasare, astfel încât să poată fi implementat oricând în timpul anului. Acordarea posibilității de a reveni la declararea și plata impozitului pe profit trimestrial (sistemul real), deși s-a optat pentru calculul, declararea și plata impozitului pe profit anual, cu plăți anticipate.

Bursa de valori – Scutire impozit pe venit (eventual și impozit pe profit)– venituri din dobânzi obligațiuni listate, câștiguri de capital societăți listate, dividende firme listate.

Neimpozitarea (dividende, contribuții sociale, impozit pe venit) tuturor rezervelor bilanțiere utilizate pentru acordarea de plăți salariale. Acționarii care utilizează profitul nerepartizat (sau renunța la profiturile repartizate drept dividende) pentru salarii să fie scutiți de orice sarcină fiscală. Aceasta măsură ar trebui limitată (e.g. un plafon de trei salarii/șase salarii medii lunare din societatea respectivă).

Modificări ale OUG 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, astfel încât și persoanele fizice care desfășoară o activitate independentă să poată fi indemnizate la un nivel minim (sunt o serie de activități cu sezonalitate mare care nu au obținut venituri în ultimele șase luni).

Analiza din perspectiva dreptului european și introducerea exceptării de tarife vamale a oricăror echipamente/substanțe/materiale necesare în tratarea și prevenirea virusului.

Diminuarea plafonului certificat de amânare a plății TVA în vamă (100 mil. RON în prezent). Multe state membre nu au plata TVA în vamă. Acest lucru ar ajuta și la extinderea activității din portul Constanta.

Trecerea medicamentelor de la cota 9% TVA la 5% (minimum permis de lege) . O scutire totală de TVA nu este posibilă acum, dar acest aspect poate fi susținut în discuțiile cu partenerii și oficialii europeni. Se poate propune la nivel european o scutire temporara pentru toate medicamentele și echipamentele ce sunt utilizate în prevenirea și tratarea virusului.

MĂSURI ECONOMICE

Lansarea cât mai rapidă a unui plan prin care sunt injectate lichidități în economie (e.g. facilitarea accesului la finanțări ieftine pentru sectoarele vulnerabile).

Ajutoare de stat în baza Art. 107 (3) b din TFUE. Italia a primit gir de la Comisia Europeană să utilizeze acest articol ca justificare pentru acordarea de ajutoare de stat.

Accesarea cu celeritate a fondurilor internaționale disponibile pentru combaterea efectelor COVID-19. FMI și a anunțat disponibilitatea, la fel și BERD de a ajuta statele interesate.

Masuri de încurajare a relocării – suspendarea obligativității autorizării unui agent de muncă temporară (leasing de personal) din sectoare cu excedent către sectoare cu deficit (e.g. turism către pharma și industria alimentară). Crearea în cadrul AJOFM a unor burse în acest sens.

Extinderea aplicării Legii 52/2011 privind zilierii;

Subvenții directe pentru sectoarele afectate care păstrează angajații, încurajarea de angajări noi prin facilități fiscale (e.g. scutiri la CAS în anul 2021 pentru cei care nu fac disponibilizări în anul 2020, și scutiri pentru cei care fac angajări în sectoare critice).

Limitarea prin lege a prețurilor unor produse esențiale (dezinfectante, măști de protecție etc)

Modificarea procedurii pentru obținerea certificatului de forță majoră și eliminarea taxei pentru obținerea acestuia.

ALTE MĂSURI

Organizarea de conferințe on line, la nivel de structuri ANAF din teritoriu, în fiecare săptămână pentru a lua informații în timp real cu privire la problemele cu care se confruntă astfel încât măsurile de contracarare să poată fi luate cu celeritate și în cunoștință de cauză.

Organele judiciare să apeleze la comunicarea electronica a actelor in aceasta perioadă, potrivit dispozițiilor art.259 CPP. In acest sens, cel puțin în materie penală, odată primită înștiințarea, omisiunea de a ridica citația sau actele comunicate (de la oficiile poștale sau de la arhivele cu program redus) determină curgerea unor termene (art.260 alin.4 lit.g CPP). Prin urmare, comunicarea poștală a unor citații și acte ne obligă fie să asigurăm o permanență la birou (imposibilă în condițiile eventualei înăspriri a carantinei), fie să ne expunem în locuri foarte aglomerate atunci când ridicam citațiile sau actele de la poștă. În consecință, ar trebui să îndemnăm avocații să solicite citarea electronică, iar organele judiciare să dea curs dispozițiilor care le permit să procedeze astfel.

Amânarea termenului de implementare a proiectelor finanțate prin Start-up Nation 2018, cel puțin până la sfârșitul anului 2020, pentru ca noile afaceri dezvoltate să nu sucombe înainte de finalizarea proiectelor.

The post AUR PROPUNE UN SET DE MĂSURI PENTRU CA FIRMELE ȘI POPULAȚIA SĂ POATĂ SUPRAVIEȚUI ECONOMIC CRIZEI COVID-19 appeared first on AUR.