În trimestrul IV din 2025, România a avut cel mai mare deficit de cont curent din UE: 8,3 miliarde de euro.

Pe tot anul 2025, deficitul de cont curent a atins nivelul de 30 de miliarde de euro, de asemenea cel mai mare din UE.

Practic, în 2025 au ieșit din țară cu 30 de miliarde de euro mai mult decât au intrat. Cea mai mare contribuție la acest record trist îl are comerțul exterior cu bunuri, cu deficite mai mari de 30 de miliarde de euro an de an. Apoi urmează veniturile primare, adică in principal banii scoși din țară de către companiile multinaționale .

Singura contribuție pozitivă vine din comerțul cu servicii, unde avem excedent de ani buni, excedent datorat în principal transportului internațional și serviciilor din industria IT”, a declarat Petrișor Peiu, senator AUR.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „Sub guvernarea coaliției PSD-PNL-USR-UDMR, România devine bolnavul economic al Europei” appeared first on AUR.

Parlamentarul AUR a criticat dur actuala guvernare, acuzând-o că duce economia în pragul colapsului. Acesta susține că lipsa de direcție, birocrația și dependența de împrumuturi au împins mediul privat spre blocaj, iar nivelul de trai al românilor se degradează accelerat:

“Economia României se află într-un punct critic, sufocată de politici fiscale incoerente și de o guvernare incapabilă să ofere o direcție clară. În locul unui plan real de redresare, actualul executiv continuă să împrumute bani la dobânzi uriașe, împovărând generațiile viitoare, fără să reducă cheltuielile inutile și fără să stimuleze investițiile productive.

Datele recente arată limpede că vânzările scad, firmele concediază și își reduc cheltuielile, iar mediul de afaceri funcționează „cu frâna trasă”. În primele luni ale anului 2025, tot mai mulți antreprenori au ales să își suspende activitatea, deși numărul noilor firme a crescut ușor. Acest paradox arată lipsa totală de încredere în stabilitatea economică a țării.

Românii încep să nu-și mai poată permite un nivel de trai decent: taxele cresc, prețurile la energie explodează, iar inflația reală mușcă din fiecare salariu. Statul, în loc să ofere soluții, răspunde prin austeritate și birocrație.

Recent, agenția internațională S&P a menținut România la ratingul BBB- cu perspectivă negativă – ultima treaptă înainte de categoria „junk”, adică a țărilor în care investitorii își pierd încrederea. Acest avertisment ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru guvernanți: măsurile actuale nu funcționează, iar economia se scufundă.

În loc de reforme reale, vedem doar improvizații și declarații sterile. România continuă să se împrumute pentru a plăti dobânzi și pensii speciale, în timp ce investițiile în infrastructură, educație și sănătate sunt amânate la nesfârșit.

Ne aflăm într-un moment decisiv. Dacă guvernul nu adoptă de urgență măsuri de relansare economică, de reducere a risipei și de stimulare a mediului privat, România riscă retrogradarea financiară și suspendarea fondurilor europene.

Românii nu mai pot fi cobaii experimentelor fiscale și ai incompetenței administrative. Țara are nevoie de o guvernare responsabilă, care să înțeleagă că prosperitatea nu se construiește prin împrumuturi, ci prin muncă, investiții și înțelepciune economică” transmite deputatul Dorel Vulpoiu.

The post Dorel Vulpoiu (AUR): „Economia României, în derivă: guvernul împrumută, firmele se închid, românii sărăcesc” appeared first on AUR.

„România a devenit o colonie economică care exportă ieftin și importă scump. Numai în anul 2024, țara noastră a înregistrat un deficit comercial record de peste 36 de miliarde de euro, deficit care a rezultat din exporturi de aproximativ 100 de miliarde de euro și importuri de peste 136 de miliarde de euro.

Deci, în loc să producem și să procesăm local, deși avem resurse naturale, exportăm materii prime și importăm produse finite la prețuri de câteva ori mai ridicate.

Am ajuns, spre exemplu, să exportăm cereale de 3-4 miliarde de euro, dar să importăm alimente și animale vii de peste 11 miliarde de euro.
Da, ați auzit bine: importăm mâncare de peste 11 miliarde de euro.

Am ajuns să ne vindem grâul ieftin, cumpărăm pâine congelată, plină de chimicale, în timp ce brutăriile românești dispar. Ce să mai vorbim despre carnea de porc? Importăm de aproximativ 1 miliard de euro și exportăm, ridicol, sub 5 milioane de euro. Practic, zootehnia românească a fost distrusă în mod deliberat.

Avem păduri, însă noi nu facem mobilă scumpă. Avem sare pentru detergenți. Avem petrol pentru mase plastice. Avem gaze care se pot folosi pentru îngrășăminte, din care facem cereale, iar cerealele pot fi utilizate în zootehnie. Avem oțel pentru nave și specialiști capabili să producă armament aici, acasă.

Totul există, mai puțin voința politică. Tocmai de aceea am ajuns în această situație disperată, iar deficitul comercial alimentează datoria externă, lovește în cursul de schimb valutar și crește dependența noastră de creditorii străini, care vin și cer să vindem tot ce avem mai valoros, dar la sume ridicol de mici.

Nu doar deficitul bugetar este cel care ne creează probleme, ci și deficitul de balanță comercială. Sigur că există soluții, însă actualul guvern nu dorește să le aplice. Soluția ar fi să producem aici, în țară, în România, să ținem valoarea în țară, să nu mai exportăm resurse naturale și forță de muncă, ci să avem industrii performante care să prelucreze resursele naturale la noi, în țară.”, a declarat Marius Lulea, prim-vicepreședinte AUR.

The post Marius Lulea, prim-vicepreședinte AUR: „România, transformată în colonie economică: exportăm ieftin, importăm scump” appeared first on AUR.

”Conform celor mai recente date, „salariul mediu net în ianuarie 2025 a scăzut cu 5,6% față de luna precedentă, decembrie 2024, iar acest lucru vine pe fondul eliminării facilităților fiscale pentru sectoare cheie precum construcțiile, IT-ul, agricultura și industria alimentară”, a spus Adrian Axinia.

”Și asta nu este tot, „căderea a fost imediată! Cei din construcție au venituri cu 13% mai mici. Deja se schimbă tendința ultimilor ani și meseria și încep din nou să plece în Occident în căutarea unei vieți mai bune. Vom vedea tot mai mulți asiatici care le vor lua locul. Angajații din sectorul tehnologiei și informațiilor au cunoscut o scădere a venitorilor de 6%. Asta în timp ce angajațiilor din industria alimentară le-au scăzut lefurile cu 3%. Evident, ca într-un film cu proști, aceste măsuri sunt pro-ciclice, adică nu fac altceva decât să blocheze motoarele economice”, a continuat Adrian Axinia, subliniind gravitatea măsurilor guvernamentale.

Aceste cifre sunt un semnal de alarmă extrem de grav pentru întreaga economie românească și arată în mod clar că măsurile adoptate de coaliția guvernamentală PSD-PNL-UDMR reprezintă o încălcare flagrantă a intereselor economice ale României și o conduc către o cale extrem de periculoasă.

„Vom asista probabil la o contracție economică în primul trimestru din 2025 și posibil chiar o recesiune în prima jumătate a anului. Ca sa nu mai spunem ca pierzandu-se atat de multe locuri de munca sunt sanse considerabile ca si venitorile bugetare sa scada si ele. Cu alte cuvinte, Ciolacu si Bolojan nu au facut altceva decat sa sugrume vacuta care dădea lapte”, a declarat Adrian Axinia, europarlamentar AUR.

„România are nevoie urgent de un guvern responsabil, care să sprijine economiile cetățenilor și să adopte măsuri care să protejeze locurile de muncă și sectorul economic”, a mai adăugat europarlamentarul AUR, Adrian Axinia.

The post Adrian Axinia, europarlamentar AUR: „Guvernul PSD-PNL-UDMR distruge economia României! Ciolacu și Bolojan trebuie să plece!” appeared first on AUR.

Domnului Ion-Marcel CIOLACU, Prim-ministru al României

Domnului Barna TANCZOS, Ministru al Finanțelor

De către: Deputat Robert ALECU

Circumscripția electorală: nr. 4, Bacău

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 06.03.2025

Obiectul întrebării: Programul european de reînarmare, denumit „ReArm EU”, și impactul acestuia asupra economiei naționale a României

Stimate domnule Prim-ministru,

Stimate domnule Ministru,

În calitate de reprezentant ales al cetățenilor în Parlamentul României și preocupat de viitorul economic al țării noastre, vă adresez această întrebare parlamentară pentru a solicita clarificări și o poziție oficială în legătură cu implicarea României în programul european de reînarmare, denumit „ReArm EU”, și cu impactul acestuia asupra economiei naționale.

După cum este bine cunoscut, Comisia Europeană, sub conducerea doamnei Ursula von der Leyen, propune un program ambițios de reînarmare a statelor membre, pe o perioadă de patru ani, cu un buget estimat la 800 de miliarde de euro.

Această sumă urmează să fie acoperită prin creșterea cheltuielilor pentru apărare cu 1,5% din PIB pentru fiecare stat membru (650 de miliarde de euro) și prin împrumuturi de 150 de miliarde de euro acordate de Comisia Europeană.

Deși se promite că acești 1,5% din PIB nu vor fi incluși în calculul deficitului bugetar pentru evitarea procedurii de deficit excesiv, preocupările legate de impactul real asupra economiilor naționale sunt profunde.

În cazul României, situația pare deosebit de alarmantă. Anul trecut, deficitul bugetar al țării noastre a fost de 152,7 miliarde de lei (8,65% din PIB), calculat conform metodei „numerar”.

Dacă vom adăuga încă 1,5% din PIB pentru cheltuieli de apărare, adică aproximativ 26,46 miliarde de lei, și împrumuturile suplimentare de 7 miliarde de lei, deficitul bugetar total ar ajunge la 187 de miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 10,5% din PIB.

Deși Comisia Europeană ne asigură că aceste cheltuieli nu vor fi incluse în calculul deficitului, realitatea din trezorerie va rămâne neschimbată, iar datoria publică va crește semnificativ.

Situația descrisă ridică semne de întrebare serioase cu privire la sustenabilitatea financiară a României și a altor state membre ale UE. Este esențial ca Guvernul României să ia poziție clară și să adopte măsuri responsabile pentru a proteja economia națională de potențiale riscuri financiare și sociale.

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rog respectuos să-mi comunicați:

1. Cum evaluează Guvernul României, respectiv Ministerul Finanțelor, impactul programului „ReArm EU” asupra economiei naționale, având în vedere creșterea cheltuielilor pentru apărare și împrumuturile suplimentare?

2. Ce măsuri concrete intenționați să luați pentru a menține deficitul bugetar sub control, având în vedere că România are deja un deficit semnificativ (8,65% din PIB)?

3. Cum va fi gestionată creșterea datoriei publice și a dobânzilor aferente, care vor însemna un plus de aproximativ 2,5 miliarde de lei anual pentru bugetul de stat?

4. Considerați că agențiile de rating vor lua în considerare regula propusă de Comisia Europeană privind excluderea cheltuielilor de apărare din calculul deficitului, sau vor continua să se bazeze pe realitatea financiară din trezorerie?

5. Ce strategii intenționați să adoptați pentru a sprijini industria de apărare națională, având în vedere că multe capacități industriale au fost afectate de politicile „green deal” și de deciziile guvernamentale anterioare?

6. Cum va gestiona România creșterea cheltuielilor pentru apărare în contextul în care alte state membre, precum Grecia (cu o datorie de 160% din PIB) sau Italia (aproape 140% din PIB), se confruntă deja cu datorii publice enorme?

7. Considerați că programul „ReArm EU” este un pas necesar și benefic pentru securitatea europeană, sau credeți că acesta va agrava criza economică și va duce la o stagnare pe termen lung a economiei continentale?

Orice alte informații tangente cu acest subiect sunt binevenite. Aștept cu interes răspunsul dumneavoastră și măsurile concrete pe care intenționați să le luați în acest context.

Vă rog să transmiteți răspunsurile dumneavoastră în scris.

The post Robert Alecu – Întrebare parlamentară – Programul european de reînarmare, denumit „ReArm EU”, și impactul acestuia asupra economiei naționale a României appeared first on AUR.

Acesta a subliniat că, în loc să sprijine acest sector esențial, Guvernul a ales să impună taxe suplimentare care vor duce la creșterea costurilor și, implicit, la oprirea unor proiecte vitale pentru infrastructura națională și pentru locuințele accesibile.

„Construcțiile au fost motorul economiei după criza din 2008, iar prin crearea de locuri de muncă și stimularea industriei, au adus aproximativ 300.000 de români din diaspora înapoi acasă. În sectorul construcțiilor, lucrează oficial aproximativ 500.000 de persoane, iar indirect sunt afectate numeroase ramuri ale economiei, cu un impact asupra a aproape 1,5 milioane de oameni. Creșterea taxelor afectează nu doar angajații din construcții, ci și sectoarele adiacente, de la producția de materiale de construcții până la transporturi și servicii conexe. Deși veniturile estimate pe hârtie din măsurile fiscale ar putea fi sub 1 miliard de euro, în realitate nu se va aduna niciun leu în plus. Multe dintre firmele din domeniu deja operează la negru, pentru că nu pot face față nivelului ridicat de taxare. Aceasta înseamnă că măsurile fiscale nu vor adresa niciodată realitățile pieței și vor contribui doar la adâncirea economiei subterane”, a afirmat prim-vicepreședintele AUR.

Marius Lulea a precizat că soluția reală ar fi fost ca Guvernul să sprijine acest sector printr-un program național de construcție de locuințe sociale, similar cu cel implementat cu succes în Polonia, unde guvernul oferă credite ipotecare cu dobânzi de maxim 2% pe o perioadă de până la 45 de ani pentru achiziționarea de locuințe noi.

„Un astfel de program ar fi adus o creștere economică de aproximativ 10 miliarde de euro pe an și ar fi contribuit cu cel puțin 3 miliarde de euro la bugetul de stat. În plus, ar fi stimulat și alte industrii conexe, precum producția de materiale de construcții, aducând astfel multiple beneficii economiei românești. Estimăm că, prin acest program, ar fi fost livrate anual aproximativ 100.000 de locuințe, ceea ce ar fi avut un impact semnificativ asupra pieței imobiliare și a locuințelor accesibile. Mai mult, acest program ar fi generat cel puțin 100.000 de locuri de muncă suplimentare, contribuind astfel la reducerea șomajului și oferind oportunități celor care doresc să se întoarcă acasă din diaspora sau celor care sunt angajați în sectorul public și doresc să își deschidă afaceri în domeniu. Aceștia ar putea beneficia de facilități și stimulente pentru a se transfera în sectorul privat și a contribui la dezvoltarea economică a României”, a spus Marius Lulea.

Potrivit prim-vicepreședintelui AUR, sectorul construcțiilor este deja afectat de prăbușirea cererii, cauzată în mare parte de creditarea scumpă.

„Astăzi, să îți cumperi o locuință este un lux pe care puțini și-l permit. Tinerii, care ar trebui să reprezinte motorul unei economii dinamice, nu au șanse reale de a deveni proprietari de case din cauza dobânzilor mari la credite și a prețurilor ridicate ale locuințelor. Acesta este un blocaj semnificativ în calea dezvoltării economice, iar tineretul român se vede constrâns să rămână închistat în chirii care devin tot mai greu de suportat.

În schimb, măsurile fiscale implementate riscă să pună capăt unei perioade de creștere economică susținută în construcții, făcând imposibilă dezvoltarea de noi proiecte, atât în infrastructura publică, cât și în piața rezidențială. Este o oportunitate irosită care ar putea duce la stagnare în loc de progres”, a mai spus prim-vicepreședintele AUR.

Marius Lulea a adăugat că AUR nu susține creșterea taxelor, ci consideră că „adevărata soluție pentru dezvoltarea economică este extinderea bazei de impozitare prin creșterea producției, creșterea numărului de angajați și susținerea unui număr mai mare de firme cu cifre de afaceri mai mari”.

„AUR susține politici care stimulează dezvoltarea economică pe termen lung, contribuind la crearea unui mediu de afaceri sustenabil. Extinderea bazei de impozitare va genera venituri pe termen lung și va asigura un sistem economic mai echilibrat și mai prosper pentru toți cetățenii”, a conchis prim-vicepreședintele AUR.

The post Marius Lulea (AUR): „Construcțiile, sectorul care ar fi putut salva economia României” appeared first on AUR.