Conform Eurostat, țara noastră a înregistrat în august 2025 cea mai mare scădere a vânzărilor cu amănuntul din Uniunea Europeană – minus 4% într-o singură lună. Datele Institutului Național de Statistică confirmă: în cifre brute, comerțul cu amănuntul a căzut cu 7,2% față de luna anterioară. Nu vorbim despre o scădere conjuncturală, ci despre un semnal clar că puterea de cumpărare a populației se erodează și că încrederea în economie slăbește. Când scad vânzările de alimente, de produse de bază și de carburanți deopotrivă, nu mai este vorba de prudență – ci de retragere economică.

INS arată că toate categoriile majore de consum au coborât în august. În spatele acestor cifre reci se află o realitate umană: familii care cumpără mai puțin, mici comercianți care inregistreza vanzari scazute, angajați care simt nesiguranța zilei de mâine.

Guvernul a mizat pe măsuri de consolidare fiscală – majorări de taxe, accize și TVA, tăieri de facilități și reducerea subvențiilor. Pe termen scurt, aceste decizii au adus venituri bugetare suplimentare. Pe termen mediu, însă, au tăiat avantul exact acolo unde economia era mai vie: în consumul intern. Venitul real al gospodăriilor a scăzut iar inflația s-a menținut peste ritmul de creștere a salariilor. Rezultatul? O economie care se contractă pe tăcute, dar sigur, cu un nivel de trai care se micșorează sub ochii noștri.

România are nevoie de o schimbare de accent: de la austeritate la echilibru.

1. Protejarea veniturilor reale ale categoriilor vulnerabile.

2. Predictibilitate fiscală – un calendar clar al modificărilor de taxe, care să redea încrederea mediului privat.

3. Sprijin pentru IMM-uri– credite cu garanții de stat (cu dobanda subventionata). Acest lucru ar reprezenta un stimulent pentru păstrarea locurilor de muncă.
Crearea de programe guvernamentale care să readucă circulația banilor în economie, nu doar în buget.

4. Dialog real între Parlament și Guvern privind impactul social al politicilor economice.

Scăderea consumului nu este doar o statistică. Este barometrul stării de spirit a unei națiuni. Astăzi, românii cheltuie mai puțin nu pentru că nu au ce cumpăra, ci pentru că nu mai pot sau nu mai îndrăznesc.

Dacă nu recalibrăm direcția economică acum, riscăm să transformăm o corecție temporară într-un recul de durată.

Rolul Parlamentului este esențial – de a reda sensul social al politicii economice: o economie sănătoasă nu este cea care strânge taxe, ci cea care le permite oamenilor să trăiască decent”, a declarat Lucian Mușat, deputat AUR.

The post Lucian Mușat (deputat AUR): „România are nevoie de o schimbare de accent: de la austeritate la echilibru! Românii cheltuie mai puțin nu pentru că nu au ce cumpăra, ci pentru că nu mai pot sau nu mai îndrăznesc” appeared first on AUR.

Anul în curs aduce după sine o serie de schimbări deseori copleșitoare pentru statul român, dat fiind faptul că vorbim de un an electoral.

În acest context, prin Marius Lulea, prim-vicepreședinte, AUR și-a exprimat îngrijorarea referitoare la presiunea pusă asupra sistemului monetar și a transmis și pe această cale că nu își dorește sub nicio formă ca această presiune să se accentueze.

De asemenea, prim-vicepreședintele AUR a subliniat preocuparea față de volumul crescut al împrumuturilor asumate de statul român, cu scopul aparent de a acoperi costurile birocrației, fără a genera investiții semnificative în dezvoltarea economică reală. Această abordare ar putea conduce la presiuni inflaționiste și la diminuarea puterii de cumpărare a populației.

„Efectele negative ale acestei situații devin tot mai evidente, cu o scădere semnificativă a puterii de cumpărare a majorității populației. Într-un climat economic caracterizat de creșterea prețurilor, cetățenii resimt acum mai mult decât oricând dificultatea de a face față cheltuielilor de zi cu zi, punând presiuni suplimentare asupra nivelului de trai. Este crucial ca Banca Națională a României să acorde o atenție deosebită impactului inflației asupra păturilor sociale vulnerabile, cum sunt pensionarii. În contextul creșterii prețurilor, este esențial ca BNR să prioritizeze stabilitatea economică și bunăstarea cetățenilor”, a spus Marius Lulea în scrisoarea înaintată BNR.

Prim-vicepreședintele AUR a subliniat că partidul recunoaște „importanța crucială a Băncii Naționale a României în menținerea disciplinei financiare, stabilizarea nivelului prețurilor și asigurarea unui mediu de afaceri sănătos în țara noastră”.

„Într-un an electoral, suntem conștienți de provocările adiționale cu care se confruntă BNR, dar vă încurajăm să puneți interesele românilor și ale antreprenorilor în prim-planul deciziilor dumneavoastră, depășind considerațiile politice și electorale. Reiterăm încrederea noastră în capacitatea BNR de a gestiona aceste provocări cu responsabilitate și solicităm continuarea eforturilor pentru menținerea stabilității financiare în beneficiul întregii comunități economice din România”, i-a transmis Marius Dorin Lulea, prim-vicepreședintele AUR, Guvernatorului BNR, Mugur Isărescu.

The post Marius Lulea (AUR): AUR solicită BNR echilibru în gestionarea masei monetare într-un an electoral appeared first on AUR.

Creșterea gradului de neîncredere al cetățenilor în autorități este cauzată de faptul că guvernul Orban a acționat inconsecvent, incompetent pe alocuri și total netransparent. S-au luat măsuri asupra cărora s-a revenit peste noapte, s-a aplicat dublu standard (vezi cazul muncitorilor sezonieri) s-a marșat foarte mult în comunicarea publică pe înfricoșarea oamenilor și mai puțin pe responsabilizarea lor.

Spațiul public este dominat de un discurs agresiv, isteric și culpabilizator, promovat atât de adepții carantinei totale, cât și de cei contestă existența virusului. Moderația, argumentele științifice și opinia specialiștilor sunt în minoritate și adesea trec neobservate.

Dacă cineva ridică întrebări pertinente sau semnalează lipsuri în acțiunea autorităților este imediat diabolizat și etichetat ca negaționist, putinist, conspiraționist etc. Acest mod de a evita dezbaterea și analiza rațională, prin linșarea morală a celor care emit opinii diferite contribuie la divizarea socială și la amplificarea nemulțumirii. Este un mod total nedemocratic de acțiune, pe care AUR îl condamnă.

Guvernul României ia cele mai dure măsuri din Europa și demonstrează prin asta că nu are încredere în capacitatea cetățenilor săi de a se comporta responsabil. În consecință, nu este de mirare că și de partea cetățenilor scepticismul față de autorități este tot mai mare.

Încrederea între guvernați și guvernanți este esențială într-o societate democratică. AUR consideră că recâștigarea încrederii între cetățeni și autorități se poate face prin transparență și un discurs public care să nu pună accentul pe frică și sancțiune, ci pe responsabilitatea pe care o avem fiecare din noi ca cetățeni în protejarea celor din jurul nostru.

AUR cere autorităților ca în comunicările zilnice privind evoluția epidemiei de SARS-Cov-2 în România să fie incluse următoarele informații:

• Defalcarea numărului de teste astfel: persoane testate pentru prima dată, respectiv retestări;
• Situația persoanelor confirmate pozitiv: câte sunt în izolare la domiciliu, câte internate, câte refuză internarea;
• Situația celor confirmați pozitiv: câte cazuri sunt asimptomatice, câte au manifestări ușoare, câte cazuri sunt grave;
• Gradul de ocupare al secțiilor ATI per total, adică raport între total paturi de terapie intensivă existente în România și numărul de paturi ocupate cu pacienți având COVID-19.

AUR solicită tuturor cetățenilor României să manifeste responsabilitate față de semeni, să respecte prevederile legale cu privire la prevenirea și combaterea virusului și să nu se lase angrenați în acțiuni manipulatorii sau să alimenteze discursul urii față de cei care au alte opinii cu privire la modul de gestionare a epidemiei.

The post EPIDEMIA SE TRATEAZĂ CU CALM ȘI TRANSPARENȚĂ, NU CU ISTERIE ȘI HEIRUPISM appeared first on AUR.