„Digitalizarea sistemului de sănătate este necesară și nu poate fi contestată de nimeni care își dorește un sistem medical modern. Problema nu este digitalizarea. Problema este cum digitalizează Casa Națională de Asigurări de Sănătate, cât ne costă, ce primește pacientul în schimb și de ce România continuă să construiască sisteme peste sisteme, fără să valorifice suficient infrastructura pentru care românii au plătit deja.

Noua platformă „e-SănătateaMea” a fost prezentată aproape triumfalist drept un mare pas înainte. Numai că realitatea a lovit imediat: sistemul a întâmpinat probleme chiar din prima zi de funcționare, fiind semnalate dificultăți de autentificare, înregistrare și acces.

Mai mult, la lansare, medicii reclamau lipsa instruirii, funcționalități care nu erau încă operaționale, probleme de integrare și necesitatea actualizării programelor informatice utilizate de furnizorii medicali.

Și atunci întrebarea legitimă este: de ce lansăm înainte să fim pregătiți?

Nu sunt împotriva digitalizării. Dimpotrivă !

Dar digitalizarea trebuie să simplifice viața pacientului și a medicului, nu să mai creeze încă un cont, încă o autentificare, încă o aplicație și încă un circuit informatic.

România avea deja cardul național de sănătate și o infrastructură informatică aferentă. În loc să dezvoltăm din timp această infrastructură și să transformăm cardul într-o adevărată cheie electronică de acces la dosarul pacientului, puteam construi în jurul lui un sistem integrat în care trimiterile, rețetele, scrisorile medicale, investigațiile, istoricul serviciilor și informațiile relevante să circule electronic între furnizorii autorizați.

Cardul nu trebuia neapărat să „depoziteze” fizic toate aceste informații pe cip. Putea fi cheia sigură de identificare și acces către datele medicale păstrate în sistem, cu reguli clare de securitate și acces.

În schimb, după ani de investiții în informatizarea sănătății, pacientul român continuă să întâlnească hârtii, sisteme care nu comunică suficient între ele și platforme care se blochează.

Iar noua modernizare a sistemului informatic al CNAS presupune peste 434 de milioane de lei.

La asemenea sume, românii au dreptul să întrebe: ce am construit cu banii cheltuiți până acum și de ce fiecare etapă de modernizare pare să înceapă aproape de la zero?

În același timp, CNAS trebuie să răspundă unei probleme mult mai importante decât lansarea unei platforme: cum sunt administrate resursele Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate?

Casa de Asigurări nu produce acești bani.

Sunt banii strânși din contribuțiile românilor.

Iar când spitalele publice reclamă lipsă de personal, când există liste de așteptare, când investigațiile decontate se termină uneori rapid din cauza plafoanelor contractuale și pacientului i se spune să revină luna următoare sau să plătească, avem obligația să discutăm despre prioritățile finanțării.

Trebuie analizat transparent cât din banul public ajunge la furnizorii privați, pentru ce servicii, în baza căror criterii și cu ce rezultate pentru pacient.

Nu putem accepta un sistem în care contribuabilul finanțează sănătatea prin CASS, iar când are nevoie de un RMN, un CT, o consultație sau o analiză descoperă că fondurile decontate sunt insuficiente și alternativa imediată este plata din propriul buzunar.

Sectorul privat are un rol legitim și important în sistemul medical românesc.

Problema apare atunci când statul își slăbește propriile servicii și ajunge să compenseze incapacitatea sistemului public prin transferarea tot mai multor servicii către privat.

CNAS trebuie să finanțeze în primul rând nevoia medicală a pacientului, nu dezvoltarea unui model în care pacientul plătește contribuții obligatorii și apoi mai plătește încă o dată pentru a primi serviciul la timp.

Iar medicilor de familie nu trebuie să li se prezinte drept mari reforme lucruri absolut normale: posibilitatea de a avea concediu de odihnă, concediu medical sau un mecanism funcțional de înlocuire.

Acestea nu sunt privilegii.

Sunt normalități care trebuiau rezolvate de ani de zile!

Ca medic și vicepreședinte al Comisiei pentru sănătate din Camera Deputaților, susțin fără echivoc digitalizarea sănătății. Dar susțin o digitalizare făcută pentru pacient și medic, nu digitalizarea de dragul bifării unor jaloane și al cheltuirii unor bugete.

Avem nevoie de un singur ecosistem medical interoperabil, în care cardul de sănătate sau succesorul său electronic să reprezinte cheia de acces, iar medicul autorizat să poată vedea rapid informațiile necesare: trimiteri, prescripții, investigații, scrisori medicale și istoricul relevant al pacientului.

Nu zece sisteme.

Nu zece parole.

Nu alte hârtii peste platforme digitale.

Și, mai ales, nu sute de milioane cheltuite pentru soluții care trebuie „reglate” după ce au fost prezentate public drept funcționale.

Digitalizarea sănătății este necesară. Digitalizarea haosului administrativ nu este reformă.

CNAS trebuie să explice transparent unde merg banii, cât costă fiecare sistem informatic, cât se decontează către sistemul public și cât către furnizorii privați și, mai ales, ce primește concret pacientul român pentru contribuția pe care o plătește lună de lună.

Pentru că sănătatea nu trebuie administrată în funcție de interesele furnizorilor.

Sănătatea trebuie administrată în interesul pacientului român”, a declarat Sorin Muncaciu, deputat AUR.

The post Sorin Muncaciu (deputat AUR): „CNAS digitalizează haosul, în loc să repare sistemul! Sute de milioane pentru platforme, în timp ce pacienții așteaptă cu lunile!” appeared first on AUR.

„Cu prilejul inaugurării noului Centru de Chirurgie Cardiovasculară din Târgu Mureș, au fost clarificate, împreună cu președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, dr. Horațiu Moldovan, aspecte privind modul în care va funcționa noul sistem „e-SănătateaMea”.

Legea nr. 157/2026, votată și de parlamentarii AUR, reprezintă un pas important pentru facilitarea accesului românilor la serviciile medicale. Potrivit acesteia, furnizorii vor avea obligația de a utiliza portalul electronic de programări începând cu trimestrul al IV-lea al anului 2026. Până atunci, se desfășoară un proiect-pilot pentru operaționalizarea sistemului.

Platforma va deveni disponibilă pacienților începând cu 1 septembrie 2026, însă modulul de programări nu va fi imediat funcțional pentru toate categoriile de furnizori. În prima etapă, programările online vor viza, în principal, ambulatoriile publice și private, urmând ca programările la medicii de familie să fie introduse ulterior, în mod etapizat.

Este important de precizat că programările telefonice și cele realizate direct la cabinet vor rămâne valabile. Utilizarea platformei este o posibilitate suplimentară pusă la dispoziția pacienților, nu o condiție pentru acordarea serviciilor medicale.

În ceea ce privește informația răspândită în mediul online, potrivit căreia românii ar fi obligați să dețină noua carte electronică de identitate pentru a se putea programa sau pentru a beneficia de servicii în sistemul public de sănătate, precizez foarte clar: această informație este falsă.

Cartea electronică de identitate nu devine obligatorie pentru accesarea serviciilor medicale de la 1 septembrie. Actualul card național de sănătate va putea fi utilizat în continuare, iar pacienții care nu doresc sau nu pot utiliza serviciile digitale vor avea acces la modalitățile clasice de programare și de acordare a asistenței medicale.

AUR susține dreptul românilor de a alege între cartea electronică de identitate și cartea de identitate simplă. În același timp, vom apăra libertatea individuală, dreptul la consimțământ informat și accesul neîngrădit la serviciile medicale.

„Sănătatea este un drept, nu o obligație” este principiul pe care ne-am construit politica de sănătate, din timpul pandemiei și până astăzi.

Credința, familia, națiunea și libertatea sunt pilonii doctrinei noastre. Nu ne vom abate niciodată de la aceste valori! Doamne ajută!”, a declarat senatorul AUR Cristian Vântu.

The post Cristian Vântu (senator AUR): „Cartea electronică de identitate NU devine obligatorie de la 1 septembrie pentru accesul la serviciile medicale. Românii trebuie să știe adevărul, nu să fie speriați cu informații false” appeared first on AUR.