„Din 12 iunie 2026, Pactul privind migrația și azilul începe să se aplice în toate statele membre ale UE. Românii trebuie să știe că acest Pact include și un mecanism așa-zis de „solidaritate” care constă în cote obligatorii de refugiați pentru statele membre, respectiv relocarea unor migranți din țările din prima linie către alte state membre ale UE mai puțin afectate de valul migrator – România, printre ele! – , iar cele care refuză aceste cote vor trebui să plătească o contribuție de 20.000 de euro pentru fiecare migrant refuzat sau să ofere sprijin operativ și tehnic.

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) solicită Ministerului Afacerilor Externe și Guvernului României să prezinte de urgență poziția oficială a statului român cu privire la aplicarea noului Pact european privind migrația și azilul și să comunice transparent dacă există estimări sau angajamente referitoare la numărul de migranți care ar putea fi relocați în România.

Cetățenii României au dreptul să cunoască toate implicațiile deciziilor adoptate la nivel european și modul în care acestea afectează interesele naționale. În acest sens, AUR solicită MAE să răspundă public la următoarele întrebări:

• Există estimări privind numărul de migranți care ar putea fi repartizați României în cadrul mecanismului de solidaritate prevăzut de Pactul european?
• Care este poziția oficială a Guvernului României cu privire la relocarea solicitanților de azil?
• Ce alternative sunt avute în vedere de autoritățile române, inclusiv contribuțiile financiare sau sprijinul operațional?
• Au fost asumate angajamente de către România în negocierile purtate la nivelul Uniunii Europene?

AUR consideră că orice decizie cu impact asupra securității, coeziunii sociale și resurselor publice trebuie să fie însoțită de o informare completă și transparentă a opiniei publice.

Românii au dreptul să știe ce obligații își asumă statul român și care sunt consecințele noului Pact european privind migrația și azilul. Solicităm Guvernului și Ministerului Afacerilor Externe să ofere răspunsuri clare și să nu lase loc speculațiilor”, a transmis prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu.

The post Dan Dungaciu (prim-vicepreședinte AUR): „AUR solicită Ministerului Afacerilor Externe să informeze public câți migranți ar urma să fie repartizați României în cadrul noului Pact european privind migrația și azilul” appeared first on AUR.

A privi România ca pe „un bancomat” reprezintă, în acest context, „cel puțin un gest nepoliticos”.

Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă susținută la Chișinău vineri, 16 ianuarie, de o delegație AUR aflată într-o vizită oficială în Republica Moldova, în cadrul dialogului bilateral cu Partidul parlamentar „Democrația Acasă”, având ca obiectiv „sincronizarea activităților celor două legislative de pe malurile Prutului”.

AUR a reiterat cu acest prilej poziția sa de opoziție față de actuala guvernare de la București.

Vicepreședintele Senatului României, Laurențiu Plăeșu, a explicat contextul complex în care se află cele două state românești, subliniind dimensiunea de securitate, geopolitică și economică a relației bilaterale.

„Ne aflăm într-o situație foarte dificilă, atât din punct de vedere al securității, cât și geopolitic și economic. Statul român, după cum bine știți, acordă un sprijin substanțial Republicii Moldova și noi trebuie nu doar să întărim, ci și să gândim foarte bine această susținere, din punct de vedere structural, cum va continua în perioada următoare și care este proiecția pentru viitorul imediat”, a declarat senatorul AUR.

Laurențiu Plăeșu a salutat parteneriatul cu Partidul „Democrația Acasă” și a precizat că AUR va încerca să poarte discuții și cu alte structuri și fracțiuni parlamentare din Republica Moldova, chemând clasa politică de la Chișinău la o mai mare deschidere pentru ceea ce „poate fi făcut împreună”.

„Este un destin național și cred că, oricât s-ar strădui unii și alții, până la urmă nu vom avea de ales decât să stăm toți împreună”, a mai spus vicepreședintele Senatului României.

Prim-vicepreședintele AUR, profesorul Dan Dungaciu, a detaliat viziunea formațiunii asupra sprijinului acordat Republicii Moldova, explicând că acesta trebuie construit pe „trei misiuni majore și trei subiecte mari”: identitar, economic și de securitate.

Dan Dungaciu a arătat că palierul economic presupune o cooperare bazată pe avantaje reciproce, dar care are ca fundament faptul că „suntem în același gând și suflet, adică suntem frați”, iar „propunerea pentru palierul de securitate este reunificarea”.

Profesorul Dan Dungaciu a atras atenția asupra unei practici frecvente în rândul unor politicieni de la Chișinău:

„Ceea ce fac mulți politicieni de la Chișinău este să se plaseze doar pe cel de-al doilea palier, al relației economice, uitându-se la România ca la un bancomat lipsit de orice formă, ceea ce este un gest cel puțin nepoliticos”.

Acesta a subliniat că o colaborare economică autentică presupune și recunoașterea profilului identitar al României și a dimensiunii de securitate:

„Toată fixația asta de a sări direct la palierul al doilea, ignorând palierul de securitate și pe cel identitar, este nepoliticoasă în sensul ignorării identității și periculoasă în sensul ignorării securității”.

În cadrul conferinței, Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, a prezentat propunerea legislativă privind constituirea Fondului Moldova, un proiect inițiat în Parlamentul României, deja adoptat de Senat și aflat în prezent în Camera Deputaților, for decizional.

„Un proiect care presupune instituționalizarea unei forme de investiții românești în Republica Moldova. Mai precis, noi credem că trebuie transformat ajutorul internațional de dezvoltare pe care România îl acordă Republicii Moldova într-un efort investițional coerent, consistent și orientat strategic”, a explicat Petrișor Peiu.

Proiectul prevede constituirea unui fond de investiții cu o valoare inițială de 500 de milioane de euro, destinat finanțării investițiilor companiilor românești, inclusiv de stat, în Republica Moldova, achiziționării de instrumente financiare, precum titluri de stat emise de Guvernul de la Chișinău, precum și cofinanțării unor proiecte de interes comun.

În final, liderul grupului parlamentar AUR din Senat a reafirmat obiectivul strategic al formațiunii:

„Obiectivul nostru final, cel puțin al Partidului AUR și al partenerilor de la Partidul „Democrația Acasă”, este atingerea lucrului de care vorbea și doamna președinte Maia Sandu: reunificarea”.

El a făcut trimitere la modelul german din 3 octombrie 1990 și a subliniat dorința de a replica acest model pe ambele maluri ale Prutului, pentru crearea „unui singur stat românesc, cu reguli stricte, cel puțin pentru primii 20–25 de ani”.

The post AUR cheamă Chișinăul la deschidere față de România: „Să te uiți la România ca la un bancomat este, cel puțin, nepoliticos” appeared first on AUR.