Parlamentarul subliniază că partenera de viaţă a lui Nicuşor Dan nu deţine nicio funcţie publică, aleasă sau numită, motiv pentru care se impun explicaţii privind sursele de finanţare pentru aceste deplasări.
Am primit întrebări din partea dumneavoastră: cum îşi permite legal Mirabela Grădinaru să reprezinte oficial România în delegaţii externe?
Ea lucrează la o firmă privată, nu a fost aleasă de români pentru o funcţie publică la un scrutin de alegeri democratice, nu este angajată la Administraţia Prezidenţială şi nu este soţia legitimă a preşedintelui României. Şi totuşi, participă la vizite oficiale plătite din bani publici.
Pentru că nici eu, în calitate de parlamentar, nu am un răspuns, am cerut explicaţii oficiale. Am trimis două solicitări urgente: una către Administraţia Prezidenţială şi una către Ministerul Afacerilor Externe.
Vrem să ştim clar: în ce calitate ne reprezintă Mirabela Grădinaru şi din ce bani.

The post Dumitrina Mitrea – Declarație de presă – Am cerut clarificări Administraţiei Prezidenţiale şi MAE în ce calitate ne reprezintă Mirabela Grădinaru în străinătate appeared first on AUR.

„Am primit întrebări din partea dumneavoastră: cum își permite legal Mirabela Grădinaru să reprezinte oficial România în delegații externe?

Ea lucrează la o firmă privată, nu a fost aleasă de români pentru o funcție publică la un scrutin de alegeri democratice, nu este angajată la Administrația Prezidențială și nu este soția legitimă a președintelui României. Și totuși, participă la vizite oficiale plătite din bani publici.

Pentru că nici eu, în calitate de parlamentar, nu am un răspuns, am cerut explicații oficiale. Am trimis două solicitări urgente: una către Administrația Prezidențială și una către Ministerul Afacerilor Externe.

Vrem să știm clar: în ce calitate ne reprezintă Mirabela Grădinaru și din ce bani”, a transmis deputatul AUR, Dumitrina Mitrea.

The post Dumitrina Mitrea (deputat AUR): „Am cerut clarificări Administrației Prezidențiale și MAE în ce calitate ne reprezintă Mirabela Grădinaru în străinătate” appeared first on AUR.

De către: Doamna Dumitrina MITREA, deputat

Circumscripția electorală: nr. 29 Neamț

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)

Obiectul întrebării: Statutul diplomatic, baza legală de reprezentare și decontarea cheltuielilor aferente deplasărilor externe ale numitei Mirabela Grădinaru

Stimată Doamnă Ministru,

În temeiul art. 111 din Constituția României, republicată, și potrivit prevederilor Regulamentului Camerei Deputaților privind exercitarea controlului parlamentar, vă adresez prezenta solicitare de clarificare cu privire la o situație de maxim interes public, care generează profunde controverse etice, juridice și financiare în societatea românească.

În mod repetat, spațiul public și agenda diplomatică internațională au consemnat participarea numitei Mirabela Grădinaru, partenera de viață a Președintelui României, Nicușor Dan, la evenimente diplomatice de nivel înalt (precum Summitul Primelor Doamne și al Primilor Domni, dineuri de curtoazie internațională și reuniuni oficiale multilaterale). În cadrul acestor evenimente, deși nu deține nicio calitate oficială în aparatul de stat român și nu este legată juridic prin căsătorie de șeful statului, numita Mirabela Grădinaru emite declarații publice și mesaje oficiale asimilate reprezentării României și a poporului român.

Având în vedere că România nu recunoaște juridic instituția concubinajului sau a parteneriatului civil, iar legislația națională nu reglementează statutul de „Primă Doamnă”, această situație creează un precedent administrativ periculos și un vid de responsabilitate juridică. O persoană privată, lipsită de legitimitate democratică (nefiind aleasă) și de legitimitate civilă (nefiind soție), utilizează logistica statului și vorbește în numele țării, beneficiind de fonduri publice.

Pentru restabilirea transparenței și clarificarea cadrului legal în care își desfășoară activitatea Ministerul Afacerilor Externe în raport cu delegațiile oficiale, vă solicit să răspundeți, în termenul legal, la următoarele întrebări:

1. Care este statutul juridic și diplomatic exact  sub care numita Mirabela Grădinaru a fost înscrisă de către statul român pe listele oficiale de acreditare în cadrul vizitelor externe și al summiturilor internaționale din ultimii doi ani?

2. Ce tip de pașaport  a fost emis sau utilizat de către numita Mirabela Grădinaru pentru efectuarea acestor deplasări externe însoțind delegația oficială a Președintelui României?

3. Care este valoarea totală a cheltuielilor de transport, cazare, diurnă, reprezentare, servicii de protocol și protecție (SPP) decontate direct sau indirect prin rețeaua diplomatică a Ministerului Afacerilor Externe (ambasade, consulate) sau prin alte linii bugetare gestionate de minister, aferente numitei Mirabela Grădinaru?

4. Cum justifică Ministerul Afacerilor Externe, din punct de vedere al dreptului internațional și al cutumelor diplomatice, acordarea de reprezentare oficială unei persoane cu care șeful statului are o relație strict privată, nereglementată de Codul Civil din România, în condițiile în care, teoretic și practic, absența unui act juridic (cum este căsătoria) permite schimbarea discreționară a partenerilor de protocol pe cheltuiala statului.

5. În cadrul vizitelor pregătite de misiunile diplomatice ale României, mesajele scrise sau discursurile publice susținute de numita Mirabela Grădinaru în afara țării sunt avizate, verificate sau coordonate de către direcțiile de specialitate ale MAE, pentru a asigura concordanța cu liniile de politică externă ale României? În caz afirmativ, care este temeiul legal pentru care MAE acordă asistență de specialitate unei persoane private?

The post Doamna Dumitrina MITREA – Întrebare – Statutul diplomatic, baza legală de reprezentare și decontarea cheltuielilor aferente deplasărilor externe ale numitei Mirabela Grădinaru appeared first on AUR.

„Din peste 88 de amendamente depuse la legea bugetului de stat, doar unul singur mi-a fost aprobat!

UN MICROBUZ ȘCOLAR PENTRU COMUNA DĂMUC!

Astăzi, microbuzul a ajuns la Dămuc, iar peste o săptămână, cei 244 de elevi din comună nu vor mai merge la școală pe jos sau în condiții de nesiguranță.

Eu am făcut primul pas, am obținut 350.000 lei din bugetul statului, iar cei 4 colegi AUR Dămuc (viceprimar Niculiță Săpunaru și consilierii Elena Topliceanu, Marinel Suciu și Florin Gârbuleț) au obținut restul finanțării pentru achiziția acestui microbuz.

Educația este primordială, iar copiii merită orice investiție să poată merge la școală în siguranță”, a declarat Dumitrina Mitrea, deputat AUR.

The post Dumitrina Mitrea (deputat AUR): „Un microbuz școlar pentru comuna Dămuc. 244 de elevi nu vor mai merge la școală pe jos sau în condiții de nesiguranță” appeared first on AUR.

În atenția: Doamnei ministru Diana-Anda Buzoianu – 

De către: Dumitrina MITREA, Deputat ales în circumscripția electorală nr. 29 Neamț 

Subiectul întrebării: Impactul lucrărilor la Autostrada A7 asupra rețelei de apă, starea fronturilor de captare și securitatea hidrologică a comunei Săbăoani (Neamț)

Stimată Doamnă Ministru, 

În temeiul art. 112 din Constituția României și al Regulamentului Camerei Deputaților, vă adresez prezenta întrebare privind criza de mediu și de utilitate publică din comuna Săbăoani, județul Neamț, unde peste 10.600 de cetățeni sunt privați de alimentare normală cu apă potabilă.

În luna iunie 2026, conducta principală de aducțiune din zonă a fost relocată pentru a permite executarea lucrărilor la Autostrada A7. La scurt timp după această intervenție structurală majoră, începând cu data de 7 august 2026, sistemul local a intrat într-un colaps sever. Debitul și presiunea au scăzut dramatic, iar restricțiile au lăsat gospodăriile fără apă până la 23 de ore pe zi.

În paralel, s-a demonstrat că sursele alternative strategice gestionate în zonă, precum frontul de captare Pildești–Simionești, nu erau pregătite tehnic să preia consumul, deși documentele oficiale arătau că stația de repompare Săbăoani trebuia să funcționeze în regim mixt. Managementul resurselor de apă din această regiune de graniță între județele Neamț și Iași este profund deficitar, iar autorizațiile de gospodărire a apelor par să fie ignorate în detrimentul cetățenilor.

Având în vedere atribuțiile Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor în gestionarea resurselor de apă și în avizarea marilor proiecte de infrastructură prin unitățile subordonate (Administrația Națională „Apele Române”), vă solicit următoarele clarificări:

1. A verificat Administrația Bazinală de Apă (ABA) Siret dacă relocarea conductei principale din iunie 2026 a respectat condițiile tehnice din avizele de gospodărire a apelor? S-au semnalat pierderi ascunse sau vicii de execuție în urma lucrărilor la autostradă care afectează debitul actual? 

Rog sa transmiteți copii ale documentelor care să certifice aceste verificări.

2. Deține instituția dumneavoastră procesele-verbale ale probelor hidraulice efectuate imediat după relocarea conductei? Au existat măsurători oficiale de presiune efectuate la punctele de interconectare? 

Vă rugăm să ne transmiteți copii ale acestor documente.

3. Care este starea hidrologică curentă a acestui front de captare? Există o diminuare a resurselor de apă subterană din cauze climatice sau este vorba despre colmatarea puțurilor și degradarea infrastructurii de pompare a operatorului regional?

4. Care sunt volumele de apă pe care operatorii APA SERV Neamț și APAVITAL Iași au dreptul legal să le preleveze conform autorizațiilor emise de „Apele Române” pentru alimentarea comunei Săbăoani? Au fost înregistrate depășiri sau, din contră, incapacități de asigurare a acestor debite în cursul lunii august 2026?

The post Dumitrina MITREA – Întrebare – Impactul lucrărilor la Autostrada A7 asupra rețelei de apă, starea fronturilor de captare și securitatea hidrologică a comunei Săbăoani (Neamț) appeared first on AUR.

De către: Dumitrina MITREA, Deputat ales în circumscripția electorală nr. 29 Neamț 

Subiectul întrebării: Clarificări privind proiectul Centralei Hidroelectrice cu Acumulare prin Pompaj (CHEAP) Frasin-Pângărați (zona Lacului Bicaz)

                              Stimate Domnule Ministru,

În temeiul prevederilor constituționale ale art. 112 din Constituția României, republicată, și în conformitate cu regulamentele parlamentare privind controlul exercitat de Parlament asupra activității Guvernului, vă adresez prezenta întrebare în legătură cu un proiect de infrastructură energetică majoră care ridică semne de întrebare legitime și preocupări serioase în rândul comunităților din județul Neamț.

Este vorba despre proiectul Centralei Hidroelectrice cu Acumulare prin Pompaj (CHEAP) Frasin-Pângărați, planificat a fi realizat în proximitatea Lacului Bicaz (Izvorul Muntelui), proiect care nu a fost dezbătut în cadrul comunității nici cu  primarii UAT-urilor din zonă și nici cu antreprenorii asupra cărora o investiție de o asemenea amploare, ar putea avea efecte nedorite privind activitatea lor.

Având în vedere anvergura acestei investiții strategice estimate la peste 1 miliard de euro, care presupune lucrări hidrotehnice de amploare și excavații subterane la adâncimi de aproximativ 400 de metri sub masivul muntos, este datoria noastră să ne asigurăm că siguranța cetățenilor, protecția mediului și interesele financiare ale statului român sunt pe deplin garantate.

Prin urmare, vă solicit să transmiteți răspunsuri punctuale și documentate la următoarele întrebări:

1. Ce garanții tehnice fundamentate există că excavațiile subterane majore și micro-seismele induse de circuitul masiv de pompaj nu vor afecta stabilitatea structurală a versanților muntoși, barajul Bicaz sau siguranța directă a comunităților limitrofe (Bicaz, Pângărați, Tarcău)?

Solicit punerea la dispoziție o copie a Studiului de Impact Geologic realizat de specialiști pentru acest proiect.

2. Care sunt beneficiile economice și sociale direct cuantificabile pe care acest proiect le va aduce comunităților locale afectate? 
3. Care este valoarea estimată a taxelor, redevențelor și impozitelor care vor alimenta anual bugetele unităților administrativ-teritoriale (UAT) din zonă?
4. Care este capacitatea instalată finală aprobată pentru regimul de generare și cel de pompare? 
5. Care este calendarul oficial asumat de implementare, data estimată de începere a șantierului și data preconizată pentru punerea oficială în funcțiune (darea în exploatare comercială)?
6. În baza acordurilor de cooperare, a avizelor emise sau a contractelor semnate pentru concesionarea unor elemente de infrastructură și a suprafețelor din Lacul Bicaz, ce penalități sau sancțiuni contractuale clare sunt prevăzute în sarcina dezvoltatorului privat în cazul în care nu realizează investiția în termenele asumate sau abandonează proiectul?
7. În contextul interesului strategic manifestat de compania de stat Hidroelectrica pentru preluarea sau operarea acestui obiectiv, care sunt angajamentele sau obligațiile financiare actuale și viitoare ale statului român? 
8. Participă ministerul sau companiile aflate în coordonarea sa cu fonduri publice, cofinanțări sau garanții guvernamentale în faza curentă de dezvoltare?

The post Dumitrina MITREA – Întrebare – Clarificări privind proiectul Centralei Hidroelectrice cu Acumulare prin Pompaj (CHEAP) Frasin-Pângărați (zona Lacului Bicaz) appeared first on AUR.

În atenția: domnului ministru interimar Ilie Gavril Bolojan 

De către: Dumitrina MITREA, Deputat ales în circumscripția electorală nr. 29 Neamț 

Obiectul întrebării: Situația reală a capacităților de stocare prin pompaj din România, sumele cheltuite, tragerea la răspundere a vinovaților și măsuri de urgență în contextul crizei energetice

                               Domnule Ministru,

România traversează o criză energetică profundă, caracterizată prin dezechilibre majore în Sistemul Energetic Național (SEN).

În timpul zilei înregistrăm o supraproducție masivă și prețuri negative din cauza exploziei capacităților fotovoltaice neînsoțite de stocare, iar seara, în orele de vârf, devenim dependenți de importuri masive și extrem de scumpe.

Recent, Guvernul a fost obligat să adopte ordonanțe de urgență pentru a permite instituției Transelectrica limitarea consumului marilor industriari în caz de deficit energetic. Această situație disperată este consecința directă a unui sabotaj administrativ prelungit.

Statisticile oficiale raportează că România deține o capacitate teoretică de stocare prin hidro-pompaj de 291,5 MW (aproximativ 1.500 MWh). În realitate, capacitatea utilizată în SEN este aproape ZERO.

Cele cinci hidrocentrale cu acumulare prin pompaj de pe Oltul Inferior (Ipotești, Drăgănești, Frunzaru, Rușănești și Izbiceni) — concepute pentru o capacitate de 200 MW — funcționează exclusiv ca hidrocentrale clasice pe firul apei. Ele nu pot pompa apă înapoi în lacuri deoarece proiectul tehnic a fost condiționat eronat de construirea unei a șasea centrale (nodul Islaz), proiect amânat sistematic. 

De asemenea, stațiile de pompare de la Lotru (Petrimanu, Jidoaia, Lotru-Aval), Gâlceag și Săcuieu (alte 91,5 MW) au fost abandonate administrativ, ajungându-se astăzi la licitarea unor noi contracte de aproape 100 de milioane de euro pentru repararea a ceea ce statul a plătit deja.

Pentru că etichetarea adevărului drept „populism” nu mai poate acoperi un jaf de jumătate de miliard de euro, vă solicit, domnule Ministru, să răspundeți punctual la următoarele întrebări:

1. Care este suma totală exactă (actualizată) plătită din bani publici sau din bugetul companiilor de stat pentru cele 5 amenajări de pe Oltul Inferior și stațiile de la Lotru, Gâlceag și Săcuieu, de la demararea lucrărilor și până în prezent?
2. Care sunt motivele tehnice, juridice și manageriale concrete pentru care aceste obiective de investiții, finalizate sau inaugurate parțial în urmă cu un deceniu, NU funcționează nici astăzi în regim de stocare prin pompaj?
3. Ce măsuri concrete și imediate va lua Ministerul Energiei împotriva factorilor de decizie, proiectanților și managerilor din companiile de stat (Hidroelectrica, SAPE) care au girat aceste proiecte defectuoase și au produs erorile catastrofale de corelare tehnică (cum este condiționarea pompajului de pe Olt de la nodul Islaz sau celebra Centrală fantomă Tarnița-Lăpușteni)?
4. Aveți în vedere trimiterea corpului de control al Ministrului pentru a investiga aceste investiții eșuate și pentru a sesiza organele de urmărire penală cu privire la posibile fapte de abuz în serviciu, neglijență sau sabotaj economic împotriva intereselor strategice ale României?
5. Există un plan de măsuri de urgență pentru punerea în funcțiune imediată a funcției de pompaj la amenajările de pe Oltul Inferior și Lotru? Dacă da, care este calendarul asumat și de ce se preferă finanțarea unor noi proiecte private de baterii în detrimentul infrastructurii hidroenergetice de stat deja plătite?

The post Dumitrina MITREA – Întrebare – Situația reală a capacităților de stocare prin pompaj din România, sumele cheltuite, tragerea la răspundere a vinovaților și măsuri de urgență în contextul crizei energetice appeared first on AUR.

BIROUL PERMANENT AL SENATULUI

          În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată, precum și cu prevederile art. 92 alin. (2) și (4) din Regulamentul Senatului, republicat, vă înaintăm propunerea legislativă intitulată „Lege pentru modificarea art. 70 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice” spre dezbatere și adoptare.

În temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată, vă adresăm rugămintea de a solicita Guvernului să comunice punctul de vedere asupra prezentei propuneri legislative.

De asemenea, adresăm rugămintea de a solicita avizele Consiliului Legislativ,  Consiliului Economic și Social și Consiliului Superior al Magistraturii.

INIȚIATOR

DEPUTAT Andra Claudia Constantinescu ___________________

DEPUTAT Dumitrina Mitrea ___________________

EXPUNERE DE MOTIVE

Prezenta propunere legislativă are ca obiect modificarea art. 70 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, în vederea instituirii obligației de purtare a căștii de protecție de către toți conducătorii de trotinete electrice, indiferent de vârstă.

În forma actuală, dispozițiile legale prevăd obligativitatea purtării căștii de protecție pentru conducătorii de biciclete și trotinete electrice cu vârsta sub 16 ani atunci când circulă pe partea carosabilă. Prezenta inițiativă nu modifică regimul juridic aplicabil bicicletelor, intervenția legislativă vizând exclusiv conducătorii de trotinete electrice.

Necesitatea reglementării rezultă din utilizarea tot mai frecventă a trotinetelor electrice ca mijloc de deplasare urbană de către persoane de toate vârstele, precum și din creșterea semnificativă a numărului accidentelor în care sunt implicate aceste vehicule și a gravității consecințelor generate.

Utilizatorii trotinetelor electrice se află într-o poziție de vulnerabilitate ridicată în trafic, fiind expuși direct efectelor unei căzături sau coliziuni. Pierderea echilibrului, denivelările carosabilului, viteza de deplasare, traficul aglomerat ori impactul cu alte vehicule pot conduce la accidente grave chiar și în condițiile unor deplasări pe distanțe scurte sau la viteze reduse.

Printre cele mai severe consecințe ale acestor accidente se numără traumatismele cranio-cerebrale, care pot genera invaliditate permanentă sau chiar deces. În numeroase situații, lipsa căștii de protecție contribuie la agravarea leziunilor suferite, o simplă căzătură putând avea consecințe dramatice.

Potrivit datelor comunicate public de Poliția Română, în primele șapte luni ale anului 2025 au fost înregistrate 1.525 de accidente în care au fost implicate trotinete, soldate cu 7 persoane decedate și 1.618 persoane rănite. Totodată, datele medicale centralizate indică faptul că, în cursul anului 2025, 2.751 de persoane au fost tratate în unitățile de primiri urgențe în urma accidentelor cu trotinete electrice, dintre care peste 350 au necesitat intervenții chirurgicale.

Aceste date demonstrează că utilizarea trotinetelor electrice reprezintă o realitate semnificativă a traficului rutier actual și impune adoptarea unor măsuri adecvate de prevenție. În acest context, purtarea căștii de protecție constituie o măsură minimă și rezonabilă de siguranță, aptă să reducă riscul producerii unor leziuni grave la nivelul capului și să contribuie la protejarea vieții și sănătății utilizatorilor.

Prezenta inițiativă legislativă are un caracter exclusiv preventiv și urmărește reducerea numărului de victime și a gravității vătămărilor rezultate din accidentele în care sunt implicate trotinete electrice.

Casca de protecție reprezintă una dintre cele mai eficiente măsuri individuale de siguranță, având capacitatea de a limita consecințele traumatismelor produse în urma impactului. Instituirea obligației de purtare a acesteia nu urmărește restrângerea utilizării trotinetelor electrice și nici sancționarea utilizatorilor, ci promovarea unui comportament responsabil și crearea unui standard minim de protecție adaptat condițiilor actuale de trafic.

În ultimii ani, trotinetele electrice au devenit un mijloc de transport utilizat pe scară largă, integrat în mobilitatea urbană cotidiană. În consecință, cadrul normativ trebuie adaptat pentru a răspunde riscurilor specifice generate de utilizarea acestui tip de vehicul.

Reglementarea actuală instituie obligația purtării căștii de protecție doar pentru utilizatorii cu vârsta sub 16 ani, deși riscul producerii unor traumatisme grave există indiferent de vârstă. Prin urmare, se impune eliminarea acestei diferențieri și instituirea unei reguli unitare, clare și ușor de aplicat pentru toți conducătorii de trotinete electrice.

Prezenta propunere legislativă nu generează cheltuieli suplimentare din bugetul de stat și nici din bugetele autorităților administrației publice locale.

Creșterea numărului accidentelor și gravitatea leziunilor produse, în special a traumatismelor cranio-cerebrale, justifică adoptarea unei măsuri preventive proporționale și necesare pentru protejarea vieții și integrității fizice a participanților la trafic. Inițiativa nu are caracter restrictiv sau punitiv, ci instituie o obligație minimă de protecție, adecvată realităților actuale ale mobilității urbane.

Prin adoptarea acestei reglementări se creează premisele reducerii numărului de victime, limitării consecințelor accidentelor și creșterii gradului de responsabilitate în trafic, în concordanță cu obligația statului de a promova și proteja siguranța cetățenilor.

INIȚIATOR

DEPUTAT Andra Claudia Constantinescu ___________________

DEPUTAT Dumitrina Mitrea ___________________

LEGE pentru modificarea art. 70 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului   nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice

Parlamentul României adoptă prezenta lege

Articol unic – La articolul 70 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, cu modificările și completările ulterioare, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(4) Casca de protecție este obligatorie pentru conducătorii de biciclete cu vârsta sub 16 ani, atunci când se deplasează pe partea carosabilă. Pentru conducătorii de trotinete electrice, purtarea căștii de protecție, omologată și fixată corespunzător, este obligatorie indiferent de vârstă, atunci când se deplasează pe drumurile publice.”

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

The post Mitrea Dumitrina – Lege pentru modificarea art. 70 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice appeared first on AUR.

Majoritatea parlamentară PSD-PNL-USR-UDMR a votat pentru respingerea inițiativei legislative care ar fi scutit părinții elevilor cu un potențial excepțional în domeniul științelor exacte, a creativității tehnice, a creației literare sau în alte discipline, de costurile care deseori depășesc posibilitățile financiare ale familiilor acestor tineri.

Deputatul AUR Dumitrina Mitrea a condamnat în plenul Camerei Deputaților votul partidelor care au respins proiectul de lege.

„Din păcate așa este respinsă o propunere legislativă foarte bună. Este respinsă pentru că se plimbă mulți ani prin Parlament și o coaliție de guvernare care a guvernat România de 35 de ani a fost în stare să ajungă la concluzia că această propunere legislativă trebuie respinsă”, a declarat deputatul AUR.

Dumitrina Mitrea a demontat falsele narațiuni ale partidelor guvernamentale care insinuează că AUR nu are soluții și nu sprijină elevii români.

„Diferența dintre AUR și dumneavoastră este că parlamentarii AUR au donat pentru 11 copii excepționali de la Neamț, le-au cumpărat biletele de avion și au ajuns la NASA să-și prezinte proiectul cu care au câștigat medalia de aur, în timp ce dumneavoastră nu v-ați donat nici măcar o zi de diurnă pentru acești copii”, a mai spus Dumitrina Mitrea.

Potrivit proiectului de lege, adoptarea legii ar fi oferit posibilitatea de a fi suportate de către stat inclusiv cheltuielile în ceea ce privește participarea la festivitățile de prezentare a proiectelor câștigătoare sau de premiere și a cel mult două persoane adulte care îi însoțesc.

The post PSD-PNL-USR-UDMR au votat împotriva sprijinului pentru elevii români excepționali care participă la concursurile internaționale appeared first on AUR.

Recent, estimările marilor instituții financiare internaționale, inclusiv ale Băncii Mondiale, au plasat valoarea pieței globale a apei la cifra colosală de peste 800 de miliarde de dolari.

În acest moment, nu mai vorbim despre un serviciu public, ci despre un activ financiar.

Din anul 2020, apa a început să fie tranzacționată pe bursa din Chicago, la fel ca petrolul, aurul sau grâul.

Contractele de tip „futures” pentru apă nu mai sunt despre cum să udăm culturile fermierilor, ci despre cum pot marii investitori să profite de pe urma deficitului de resurse.Cum am ajuns aici? Explicația este simplă și cinică. Raritatea generează profit. Pe măsură ce schimbările climatice avansează și sursele de apă potabilă scad, piața liberă „miroase” oportunitatea. Sub pretextul unei gestionări mai eficiente, asistăm la o presiune globală pentru privatizarea resurselor de apă. Însă, istoria ne-a arătat că, atunci când profitul intră pe țeava de apă, prețurile cresc, iar calitatea și accesibilitatea pentru cetățeanul de rând scad.

Stimați colegi, apa nu este un produs de lux. Apa nu este un gadget pe care îl cumperi dacă ai bani și la care renunți dacă nu ți-l permiți. Este fundamentul demnității umane și al supraviețuirii noastre ca națiune.

În acest context global, România trebuie să fie extrem de vigilentă. Asistăm zilele acestea cum Guvernul României vrea să vândă netransparent, acțiuni ale Hidroelectrica. Avem resurse strategice de apă, chiar dacă infrastructura noastră este precară,  legislația însă trebuie să fie un scut, nu o poartă deschisă pentru interese speculative. Nu putem permite ca accesul românilor la apă să fie dictat de indicii de pe Wall Street sau de algoritmii fondurilor de investiții.

Trebuie să ne întrebăm astăzi, în acest for legislativ: Ce lăsăm generațiilor viitoare? O țară în care apa este un drept garantat sau o țară în care viitorul copiilor noștri este gajat la bănci mondiale pentru că nu și-au permis să plătească „valoarea de piață” a propriei supraviețuiri?

Solicit Guvernului și comisiilor de specialitate o monitorizare strictă a concesiunilor de apă și a strategiei naționale de securitate hidrologică. Apa trebuie să rămână sub control public. Trebuie să investim în infrastructură proprie pentru a nu ajunge la mâna celor care văd în fiecare picătură de ploaie doar un cent în plus în conturile lor bancare.

The post Dumitrina Mitrea – Declarație politică – Cine deține controlul asupra Aurului Albastru! APA – De la drept fundamental la marfă pe bursă! appeared first on AUR.