Majoritatea parlamentară PSD-PNL-USR-UDMR a votat pentru respingerea inițiativei legislative care ar fi scutit părinții elevilor cu un potențial excepțional în domeniul științelor exacte, a creativității tehnice, a creației literare sau în alte discipline, de costurile care deseori depășesc posibilitățile financiare ale familiilor acestor tineri.

Deputatul AUR Dumitrina Mitrea a condamnat în plenul Camerei Deputaților votul partidelor care au respins proiectul de lege.

„Din păcate așa este respinsă o propunere legislativă foarte bună. Este respinsă pentru că se plimbă mulți ani prin Parlament și o coaliție de guvernare care a guvernat România de 35 de ani a fost în stare să ajungă la concluzia că această propunere legislativă trebuie respinsă”, a declarat deputatul AUR.

Dumitrina Mitrea a demontat falsele narațiuni ale partidelor guvernamentale care insinuează că AUR nu are soluții și nu sprijină elevii români.

„Diferența dintre AUR și dumneavoastră este că parlamentarii AUR au donat pentru 11 copii excepționali de la Neamț, le-au cumpărat biletele de avion și au ajuns la NASA să-și prezinte proiectul cu care au câștigat medalia de aur, în timp ce dumneavoastră nu v-ați donat nici măcar o zi de diurnă pentru acești copii”, a mai spus Dumitrina Mitrea.

Potrivit proiectului de lege, adoptarea legii ar fi oferit posibilitatea de a fi suportate de către stat inclusiv cheltuielile în ceea ce privește participarea la festivitățile de prezentare a proiectelor câștigătoare sau de premiere și a cel mult două persoane adulte care îi însoțesc.

The post PSD-PNL-USR-UDMR au votat împotriva sprijinului pentru elevii români excepționali care participă la concursurile internaționale appeared first on AUR.

Recent, estimările marilor instituții financiare internaționale, inclusiv ale Băncii Mondiale, au plasat valoarea pieței globale a apei la cifra colosală de peste 800 de miliarde de dolari.

În acest moment, nu mai vorbim despre un serviciu public, ci despre un activ financiar.

Din anul 2020, apa a început să fie tranzacționată pe bursa din Chicago, la fel ca petrolul, aurul sau grâul.

Contractele de tip „futures” pentru apă nu mai sunt despre cum să udăm culturile fermierilor, ci despre cum pot marii investitori să profite de pe urma deficitului de resurse.Cum am ajuns aici? Explicația este simplă și cinică. Raritatea generează profit. Pe măsură ce schimbările climatice avansează și sursele de apă potabilă scad, piața liberă „miroase” oportunitatea. Sub pretextul unei gestionări mai eficiente, asistăm la o presiune globală pentru privatizarea resurselor de apă. Însă, istoria ne-a arătat că, atunci când profitul intră pe țeava de apă, prețurile cresc, iar calitatea și accesibilitatea pentru cetățeanul de rând scad.

Stimați colegi, apa nu este un produs de lux. Apa nu este un gadget pe care îl cumperi dacă ai bani și la care renunți dacă nu ți-l permiți. Este fundamentul demnității umane și al supraviețuirii noastre ca națiune.

În acest context global, România trebuie să fie extrem de vigilentă. Asistăm zilele acestea cum Guvernul României vrea să vândă netransparent, acțiuni ale Hidroelectrica. Avem resurse strategice de apă, chiar dacă infrastructura noastră este precară,  legislația însă trebuie să fie un scut, nu o poartă deschisă pentru interese speculative. Nu putem permite ca accesul românilor la apă să fie dictat de indicii de pe Wall Street sau de algoritmii fondurilor de investiții.

Trebuie să ne întrebăm astăzi, în acest for legislativ: Ce lăsăm generațiilor viitoare? O țară în care apa este un drept garantat sau o țară în care viitorul copiilor noștri este gajat la bănci mondiale pentru că nu și-au permis să plătească „valoarea de piață” a propriei supraviețuiri?

Solicit Guvernului și comisiilor de specialitate o monitorizare strictă a concesiunilor de apă și a strategiei naționale de securitate hidrologică. Apa trebuie să rămână sub control public. Trebuie să investim în infrastructură proprie pentru a nu ajunge la mâna celor care văd în fiecare picătură de ploaie doar un cent în plus în conturile lor bancare.

The post Dumitrina Mitrea – Declarație politică – Cine deține controlul asupra Aurului Albastru! APA – De la drept fundamental la marfă pe bursă! appeared first on AUR.

„În fiecare an, Ziua Mondială a Sănătății ne cere să reflectăm la sănătate ca drept fundamental, nu ca privilegiu. Pentru România, însă, această zi funcționează adesea ca un bilanț amar: un stat care vorbește despre reformă, dar nu reușește să construiască, să repare și să protejeze sistemul sanitar la nivelul pe care îl pretinde retorica.

1) Fonduri europene pierdute: spitale noi, pe hârtie; reabilitare, în întârziere.

Vorbind despre România, nu poți ocoli una dintre cele mai sensibile teme: incapacitatea de a atrage fonduri europene pentru construirea de spitale noi sau reabilitarea celor vechi. Într-o țară unde infrastructura medicală îmbătrânește, iar spațiile de îngrijire devin tot mai improprii, lipsa investițiilor nu e o problemă contabilă. E o problemă de vieți.

Spitalele nu sunt doar clădiri. Sunt:

– circuite infecțioase care trebuie proiectate corect,

– spații care trebuie modernizate pentru igienă și siguranță,

– echipamente care trebuie întreținute,

– condiții care trebuie să reducă riscul de complicații.

Când investițiile lipsesc, consecințele se văd în fiecare zi, în fiecare secție aglomerată, în fiecare procedură făcută „pe repede înainte”.

2) Bolile nosocomiale: când „tratamentul” devine risc de moarte.

În România, bolile nosocomiale continuă să ucidă. Iar asta e una dintre cele mai grele și mai inacceptabile realități: oameni sănătoși (sau aparent sănătoși) ajung în spital pentru o problemă banală, o răceală, o infecție minoră, și pleacă mult mai rău decât au venit.

Aceasta nu este fatalitate. Este eșec sistemic:

– control insuficient al infecțiilor,

– resurse limitate pentru dezinfectare și sterilizare,

– spații care nu respectă standarde moderne,

– personal suprasolicitat,

– cultură instituțională care tolerează rutina, în loc să construiască siguranță.

Infecțiile nosocomiale nu ar trebui să fie „un subiect despre care se discută”. Ele ar trebui să fie un subiect închis, prin politici publice reale și măsurabile.

3) Pandemia: vaccinuri pentru câți oameni trebuiau, sau pentru câte țări?

În pandemie, România a comandat vaccinuri anti-COVID „cât să vaccineze 7 state”. Această frazare (oricum ar fi fost justificată intern) spune, în esență, o poveste care deranjează: că deciziile au fost luate cu o detașare care nu se potrivește cu gravitatea și cu logica sănătății publice.

O societate poate trece prin confuzie, prin incertitudine, prin dificultăți logistice. Dar are dreptul să ceară: transparență, justificare, eficiență în utilizarea banilor publici, responsabilitate pentru alegerea cantităților.

Pentru că sănătatea publică nu e teren pentru calcule opace. Când comanzi „mai mult decât e nevoie”, plătești de două ori: economic și, uneori, încrederea.

4) Doctorii nu mai sunt eroi: când sistemul te consumă, eroismul devine o reacție la un sistem care nu funcționează.

O altă idee care trebuie spusă direct: doctorii nu mai sunt percepuți ca eroi care salvează vieți, ci ca oameni împinși să funcționeze într-un sistem care îi blochează.

Erou e cine are: resurse, timp, infrastructură, siguranță, decizie coerentă, sprijin real.

Când însă doctorul stă într-o instalație degradată, cu echipamente insuficiente, cu infecții care se pot transmite din cauza mediului și cu presiune constantă, eroismul nu mai este un merit individual. Devine o reacție la un sistem care nu și-a făcut temele.

Și atunci se întâmplă ceva periculos: oamenii se închid, obosesc, pleacă. Iar România rămâne cu aceeași problemă, dar fără continuitate.

Ziua Mondială a Sănătății nu e despre sloganuri. Ziua Mondială a Sănătății ar trebui să fie un moment de angajament pentru schimbare. Pentru România, mesajul ar trebui să fie simplu și dur:

– dacă nu poți atrage bani europeni pentru spitale, nu poți cere încredere că sistemul e „în reformă”;

– dacă bolile nosocomiale încă ucid, nu poți vorbi doar despre „cazuri”;

– dacă în pandemie s-au luat decizii care par disproporționate, trebuie explicat public și trebuie trasă o linie între urgență și exces;

– dacă doctorii sunt reduși la supraviețuire profesională, atunci problema nu este „lipsa lor de dedicare”, ci lipsa unui sistem care să-i susțină.

Sănătatea nu se măsoară în declarații. Se măsoară în clădiri sigure, în proceduri care funcționează, în infecții controlate, în decizii transparente și în faptul că oamenii pleacă din spital cu șanse reale să trăiască”, a declarat deputatul AUR, Dumitrina Mitrea.

The post Dumitrina Mitrea (deputat AUR): „Ziua Mondială a Sănătății ne cere să reflectăm la sănătate ca drept fundamental, nu ca privilegiu” appeared first on AUR.

„În fiecare an, Ziua Mondială a Sănătăţii ne cere să reflectăm la sănătate ca drept fundamental, nu ca privilegiu. Pentru România, însă, această zi funcţionează adesea ca un bilanţ amar: un stat care vorbeşte despre reformă, dar nu reuşeşte să construiască, să repare şi să protejeze sistemul sanitar la nivelul pe care îl pretinde retorica.

1) Fonduri europene pierdute: spitale noi, pe hârtie; reabilitare, în întârziere.
Vorbind despre România, nu poţi ocoli una dintre cele mai sensibile teme: incapacitatea de a atrage fonduri europene pentru construirea de spitale noi sau reabilitarea celor vechi. Într-o ţară unde infrastructura medicală îmbătrâneşte, iar spaţiile de îngrijire devin tot mai improprii, lipsa investiţiilor nu e o problemă contabilă. E o problemă de vieţi.
Spitalele nu sunt doar clădiri. Sunt:
– circuite infecţioase care trebuie proiectate corect,
– spaţii care trebuie modernizate pentru igienă şi siguranţă,
– echipamente care trebuie întreţinute,
– condiţii care trebuie să reducă riscul de complicaţii.
Când investiţiile lipsesc, consecinţele se văd în fiecare zi, în fiecare secţie aglomerată, în fiecare procedură făcută „pe repede înainte”.
2) Bolile nosocomiale: când „tratamentul” devine risc de moarte.
În România, bolile nosocomiale continuă să ucidă. Iar asta e una dintre cele mai grele şi mai inacceptabile realităţi: oameni sănătoşi (sau aparent sănătoşi) ajung în spital pentru o problemă banală, o răceală, o infecţie minoră, şi pleacă mult mai rău decât au venit.
Aceasta nu este fatalitate. Este eşec sistemic:
– control insuficient al infecţiilor,
– resurse limitate pentru dezinfectare şi sterilizare,
– spaţii care nu respectă standarde moderne,
– personal suprasolicitat,
– cultură instituţională care tolerează rutina, în loc să construiască siguranţă.
Infecţiile nosocomiale nu ar trebui să fie „un subiect despre care se discută”. Ele ar trebui să fie un subiect închis, prin politici publice reale şi măsurabile.
3) Pandemia: vaccinuri pentru câţi oameni trebuiau, sau pentru câte ţări?
În pandemie, România a comandat vaccinuri anti-COVID „cât să vaccineze 7 state”. Această frazare (oricum ar fi fost justificată intern) spune, în esenţă, o poveste care deranjează: că deciziile au fost luate cu o detaşare care nu se potriveşte cu gravitatea şi cu logica sănătăţii publice.
O societate poate trece prin confuzie, prin incertitudine, prin dificultăţi logistice. Dar are dreptul să ceară: transparenţă, justificare, eficienţă în utilizarea banilor publici, responsabilitate pentru alegerea cantităţilor.
Pentru că sănătatea publică nu e teren pentru calcule opace. Când comanzi „mai mult decât e nevoie”, plăteşti de două ori: economic şi, uneori, încrederea.
4) Doctorii nu mai sunt eroi: când sistemul te consumă, eroismul devine o reacţie la un sistem care nu funcţionează.
O altă idee care trebuie spusă direct: doctorii nu mai sunt percepuţi ca eroi care salvează vieţi, ci ca oameni împinşi să funcţioneze într-un sistem care îi blochează.
Erou e cine are: resurse, timp, infrastructură, siguranţă, decizie coerentă, sprijin real.
Când însă doctorul stă într-o instalaţie degradată, cu echipamente insuficiente, cu infecţii care se pot transmite din cauza mediului şi cu presiune constantă, eroismul nu mai este un merit individual. Devine o reacţie la un sistem care nu şi-a făcut temele.
Și atunci se întâmplă ceva periculos: oamenii se închid, obosesc, pleacă. Iar România rămâne cu aceeaşi problemă, dar fără continuitate.
Ziua Mondială a Sănătăţii nu e despre sloganuri. Ziua Mondială a Sănătăţii ar trebui să fie un moment de angajament pentru schimbare. Pentru România, mesajul ar trebui să fie simplu şi dur:
– dacă nu poţi atrage bani europeni pentru spitale, nu poţi cere încredere că sistemul e „în reformă”;
– dacă bolile nosocomiale încă ucid, nu poţi vorbi doar despre „cazuri”;
– dacă în pandemie s-au luat decizii care par disproporţionate, trebuie explicat public şi trebuie trasă o linie între urgenţă şi exces;
– dacă doctorii sunt reduşi la supravieţuire profesională, atunci problema nu este „lipsa lor de dedicare”, ci lipsa unui sistem care să-i susţină.
Sănătatea nu se măsoară în declaraţii. Se măsoară în clădiri sigure, în proceduri care funcţionează, în infecţii controlate, în decizii transparente şi în faptul că oamenii pleacă din spital cu şanse reale să trăiască”, a declarat deputatul AUR, Dumitrina Mitrea.

The post Dumitrina Mitrea – Declarație de presă – Ziua Mondială a Sănătăţii ne cere să reflectăm la sănătate ca drept fundamental, nu ca privilegiu appeared first on AUR.

„Declarațiile lui Traian Băsescu despre „raționalizarea combustibilului” nu sunt doar deplasate, sunt o radiografie perfectă a mentalității pe care o tot vedem la aceiași „pro-europeni”: când lucrurile devin dificile, piața liberă dispare brusc, iar soluția devine controlul, restricția și intervenția brutală a statului.

Acești oameni ne-au vorbit ani de zile despre economie liberă, competiție și reguli de piață. Dar la prima criză, reflexul este același: raționalizare, limitări, decizii impuse de sus în jos. Exact același tipar pe care l-am văzut în pandemie, când libertățile au fost restrânse peste noapte, iar cetățenii au fost tratați ca niște subordonați ai statului, nu ca oameni liberi.

Ironia este că tocmai cei care dau lecții de democrație și „valori europene” sunt primii care propun măsuri cu iz de economie centralizată. Pentru ei, cetățeanul nu este un actor economic liber, ci o variabilă care trebuie gestionată, limitată și controlată în funcție de context.

Raționalizarea combustibilului nu este o soluție, ci o recunoaștere a eșecului. Ce înseamnă, concret, această „raționalizare”? Înseamnă limitarea accesului oamenilor la combustibil, scenarii în care ajungi să îți poți face un singur plin pe lună, indiferent de nevoile tale. Pentru milioane de români care depind de mașină pentru muncă, pentru navetă sau pentru activități economice, asta înseamnă blocaj total. Înseamnă transport mai scump, livrări întârziate, costuri în lanț și, inevitabil, scumpiri peste scumpiri în toată țara.

Nu lovești doar în șoferi, lovești în toată economia. De la producători și transportatori până la micii antreprenori, toți ajung să plătească prețul unei astfel de măsuri. Iar în final, nota de plată ajunge tot la cetățean.

Există însă alternative reale, pe care AUR le-a propus: reducerea TVA la combustibil în funcție de prețul la pompă, astfel încât statul să nu mai profite de scumpiri, iar presiunea să fie diminuată direct pentru români. Asta înseamnă intervenție inteligentă, nu control și restricții.

Asta este, de fapt, diferența: unii vor să limiteze oamenii, alții vor să-i ajute.

Românii nu au nevoie de lideri care, la primul semn de criză, scot din sertar soluții autoritare. Au nevoie de politici care să le protejeze nivelul de trai, nu să le limiteze accesul la resurse de bază.

Când începi să vorbești despre raționalizare, nu mai ești într-o economie liberă. Ești deja în logica controlului. Iar românii știu foarte bine unde duce logica asta”, a declarat deputatul AUR, Dumitrina Mitrea.

The post Dumitrina Mitrea (deputat AUR): „Raționalizarea combustibilului va însemna eșecul celor care au promis libertate economică” appeared first on AUR.

„Domnule premier, barajul Mihăileni reprezintă un proiect strategic pentru securitatea energetică şi dezvoltarea sustenabilă a ţării, aflat în implementare de aproximativ patru decenii, cu un grad de execuţie în jur de 90%.

În prezent, proiectul este blocat, în ciuda investiţiilor publice majore şi a faptului că resurse, termene şi condiţii economice din aceşti 40 de ani, au fost mobilizate pentru finalizarea sa.

Vorbim despre impactul blocajului asupra securităţii energetice, alimentării cu apă şi capacităţii de furnizare a resurselor hidroenergetice către populaţie şi industrie de o importanţă strategică pentru ţara noastră”.

Conform Constituţiei României (Art. 135, alin. 2), statul are obligaţia de a asigura exploatarea resurselor naturale în concordanţă cu interesul naţional.

În acest context, se impune adoptarea unor măsuri eficiente şi rapide pentru protejarea infrastructurilor energetice strategice, precum şi pentru salvarea investiţiilor publice efectuate pe durata existenţei proiectului.

Domnule Premier măsurile pe care trebuie să le luaţi sunt in apărarea securităţii energetice şi de aceea vă solicit:

• Declararea situaţiei de urgenţă pentru proiectul Barajului Mihăileni, în vederea accelerării etapelor de execuţie şi finalizare.
• Iniţierea unei Ordonanţe de Urgenţă menite să clarifice cadrul legal, să faciliteze derularea lucrărilor şi să asigure finanţarea necesară, în condiţiile transparenţei, integrităţii şi securităţii.
• Asigurarea implicării tuturor părţilor relevante (autoritatea contractantă, autoritatea de reglementare, proiectantul, antreprenorul, gestionarul infrastructurii hidrotehnice) şi alocarea bugetului necesar din fonduri destinate consolidării infrastructurii strategice.
• Instituirea unui mecanism de monitorizare publică şi raportare periodică către Parlament şi cetăţeni, pentru transparenţă, control democratic şi evaluarea progresului şi cheltuielilor.

Blocarea proiectului de către o entitate non-guvernamentală finanţată şi din fonduri externe poate caracteriza o perturbare semnificativă a interesului naţional, având în vedere investiţiile în valoare de zeci şi sute de milioane de lei deja realizate sau angajate de statul român.

Interesele private sau internaţionale nu trebuie să submineze securitatea energetică a României şi bunăstarea cetăţenilor. Statul trebuie să exercite dreptul său de a finaliza un proiect de interes strategic, în conformitate cu principiile transparenţei, responsabilităţii şi legalităţii.

Interesul naţional primează: barajul Mihăileni este o resursă strategică pentru asigurarea energeticei, securităţii alimentare şi bunăstării cetăţenilor.

Parlamentul, în integralitate fiind organism politic votat de popor, trebuie să conlucreze şi să îşi asume responsabilitatea de a facilita finalizarea proiectului pentru binele comun, prin instrumente legislative adecvate şi decizii propice interesului naţional.”

The post Dumitrina Mitrea – Comunicat de presă – Situaţie de urgenţă privind finalizarea Barajului Mihăileni şi iniţiativa legislativă în interes naţional appeared first on AUR.

În 2024 am atras atenția Ministerelor despre faptul că renovarea Muzeului  finanțată din fonduri europene prin PNRR a fost blocată de constructor, lăsând colecția expusă la factori de mediu neprielnici. A trecut un an, iar răspunsurile oficiale au arătat un dezechilibru lamentabil: muzeul nu intră în subordinea directă a Ministerului Culturii, nu are aviz de înființare, iar responsabilitatea ar părea să aparțină Primăriei Poiana Teiului. Direcția Județeană de Cultură Neamț atrage însă atenția încă din 2021 asupra degradării muzeului și într-un raport arată că, în prezent, colecția nu aparține nimănui, fiind bunuri culturale neclasate, în muzee și colecții nepublice.

Avem, deci, o clădire etichetată ca muzeu, cu exponate valoroase, dar lipsa recunoașterii și a unei guvernanțe clare pun în pericol identitatea noastră națională.

Deși nimeni nu recunoaște colecția zoologică, sunt semne care contrazic această situație: zeci de articole publicate pe google, referințe pe Discover GAL despre valoarea exponatelor, iar în 2023 Primăria a lansat un proiect finanțat din PNRR, de aproximativ 670.000 lei, menționând muzeul ca habitat al unei colecții valoroase.

Cu toate acestea, răspunsurile recente indică faptul că proiectul a fost blocat din interese meschine a unor grupuri politice, iar lucrările și fondurile au fost gestionate într-un cadru lipsit de claritate și responsabilitate.

Faptul că lucrurile nu au funcționat corect sunt arătate de 2 dosare penale aflate pe rol.

Este o problemă care merge dincolo de administrativ. Este vorba despre demnitatea noastră colectivă, despre încrederea cetățenilor în promisiunile de protecție a identității noastre culturale.

Astăzi, referitor la acest muzeu cerem doar deschiderea unei anchete privind deciziile, procedurile de achiziție și gestionarea fondurilor europene, pentru a identifica responsabilitățile și măsuri corective.

Pe viitor avem nevoie de legi care să respecte principiile de integritate politică și administrativă: răspundere pentru decizii și măsuri concrete pentru a preveni repetarea unor astfel de situații.

Stimați colegi, nu este vorba doar despre un muzeu. Este despre respectul pentru memoria comunității, despre responsabilitatea noastră față de generațiile viitoare și despre modul în care protejăm ceea ce ne definește ca națiune. Trebuie să acționăm cu transparență, să cerem responsabilitate și să reconstruim încrederea în instituțiile care ar trebui să păzească patrimoniul cultural al țării.

Și mă întreb, dacă interesele au fost atât de obscure și de imorale la nivelul unui sat mic din Romania, unde edilii locali și-au dat mâna să sifoneze banii veniți pentru dezvoltarea unei comunități, cum arată oare proiectul derulat de către autorități privind protecția Coifului de la Coțofenești și a brățărilor dacice? Sau protecția altor valori culturale care ne definesc că nație?

The post Dumitrina Mitrea – Declarație politică -Distrugerea patrimoniului cultural românesc de iresponsabilitate și incompetență. appeared first on AUR.

În intervenţia sa, doamna deputat Mitrea a subliniat diversitatea etnică a Republicii Moldova, menţionând existenţa unor importante comunităţi ucrainene, găgăuze, ruse, bulgare şi rome, alături de majoritatea românească. Totodată, a atras atenţia asupra faptului că minorităţile neruse sunt supuse proceselor de rusificare în sistemul de învăţământ public şi că limba rusă beneficiază de un statut privilegiat în raport cu celelalte limbi minoritare.

De asemenea, a amintit că, deşi Republica Moldova a semnat Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare în anul 2002, aceasta nu a fost ratificată până în prezent.

În răspunsul său, domnul Mihai Popşoi a precizat că autorităţile moldovene au întreprins o serie de măsuri în baza Strategiei pentru consolidarea relaţiilor interetnice în Republica Moldova pentru perioada 2017–2027, în vederea creării premiselor necesare pentru ratificarea Cartei. Totuşi, domnia sa a precizat că războiul de agresiune al Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, criza refugiaţilor şi noile provocări interne şi externe au determinat necesitatea reevaluării gradului de pregătire pentru acest angajament.

În acest context, autorităţile moldovene consideră oportună realizarea unui studiu privind capacităţile instituţionale şi mecanismele de implementare a prevederilor Cartei, precum şi evaluarea costurilor aferente, atât la nivel central, cât şi local.

The post Dumitrina Mitrea – Comunicat de presă – Situația minorităților etnice și statutul limbilor minoritare în Republica Moldova appeared first on AUR.

Domnului Ilie BOLOJAN, prim-ministru al României, ministru interimar al Educației și Cercetării

De către: Deputat Dumitrina MITREA

Circumscripția electorală nr. 29 Neamț

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 22.01.2026

Obiectul întrebării: Sesizare privind legalitatea și oportunitatea transferurilor de elevi operate de Inspectoratul Școlar Județean Neamț

Stimate domnule ministru interimar,

Subsemnata Dumitrina Mitrea, deputat în Circumscripția nr. 29 – Neamț, vă adresez prezenta întrebare parlamentară în vederea clarificării modului în care au fost operate o serie de transferuri de elevi în anul școlar 2025, de către Inspectoratul Școlar Județean Neamț, fără consultarea prealabilă a unităților de învățământ primitoare și fără o fundamentare educațională coerentă și verificabilă.

În cursul anului 2025, mai multe licee din județul Neamț au fost puse în situația de a primi elevi transferați fără existența unor locuri disponibile, fără evaluarea condițiilor logistice și educaționale și fără avizul conducerii unităților de învățământ, transferurile fiind operate direct de Inspectoratul Școlar Județean Neamț, invocându-se, în mod generic, respectarea legislației în vigoare.

Este evident că anumite transferuri sunt justificate și perfect legitime, precum cele determinate de schimbarea domiciliului, mutarea familiei sau situații medicale reale și documentate. Cu toate acestea, un număr semnificativ de transferuri ridică serioase semne de întrebare sub aspectul legalității, echității și respectării principiilor meritului și accesului egal la educație.

1. Transferuri motivate de situația financiară a elevilor

O categorie deosebit de îngrijorătoare este reprezentată de transferurile aprobate pe baza unor motive precum: „situație financiară precară”; „imposibilitatea susținerii costurilor aferente internatului și cantinei”.

Aceste situații nu reprezintă cazuri izolate, ci multiple transferuri, ceea ce ridică problema eșecului autorităților locale și județene de a asigura sprijinul social necesar elevilor, transferul devenind o soluție administrativă improprie pentru rezolvarea unei probleme sociale.

2. Transferuri motivate prin motive educaționale sau medicale discutabile. Au fost identificate transferuri aprobate pe baza unor justificări precum: „neadaptare la mediul școlar”; „reorientare școlară”; „apropierea de domiciliu”; „orarele mijloacelor de transport”; „recomandare medicală de schimbare a mediului școlar”.

În mod particular, atrag atenția certificatele medicale care recomandă transferuri între unități de învățământ cu niveluri diferite de selecție și exigență, precum:

– transferul de la Colegiul Național „Calistrat Hogaș” la Colegiul Național „Petru Rareș” Piatra-Neamț;

– transferul de la Liceul cu Program Sportiv la Liceul Economic;

– transferul de la Liceul Sportiv la Colegiul Național „Calistrat Hogaș”.

Aceste situații ridică întrebări serioase privind criteriile medicale utilizate, precum și asupra respectării principiului echității față de elevii care au accesat aceste unități prin concurs și medii de admitere ridicate.

3. Transferuri care contrazic realitatea factuală. De asemenea, există cazuri în care motivul oficial al transferului este: „Imposibilitatea efectuării navetei zilnice din cauza programului școlar și a mijloacelor de transport”. Un exemplu relevant este transferul unui elev de la Liceul cu Program Sportiv PiatraNeamț la Colegiul Tehnic de Transporturi Piatra-Neamț, unități situate la o distanță de aproximativ 5 minute de mers pe jos una față de cealaltă. Situații similare au fost constatate și în cazul transferurilor între Liceul Sportiv și Liceul Economic din Piatra-Neamț.

În aceste cazuri, justificarea transferului nu mai ține de interpretare, ci contrazice realitatea obiectivă, afectând credibilitatea actului administrativ.

Menționez că toate informațiile prezentate se bazează pe documente oficiale transmise de Inspectoratul Școlar Județean Neamț, obținute în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.

Având în vedere cele expuse, stimate domnule ministru interimar, vă solicit respectuos clarificări și măsuri concrete pentru asigurarea respectării legalității, transparenței și echității în sistemul de învățământ preuniversitar și să îmi comunicați următoarele:

1. În baza căror articole de lege și metodologii concrete au fost aprobate transferurile de elevi fără avizul unităților de învățământ primitoare?

2. Este legală depășirea capacității de școlarizare a unei unități de învățământ prin transferuri operate de inspectorat?

3. Care este rolul conducerii liceelor în procedura de transfer și în ce condiții poate fi acesta ignorat?

4. Ce instituție verifică autenticitatea și temeinicia certificatelor medicale care recomandă schimbarea mediului școlar?

5. Există criterii medicale standardizate care pot justifica transferul către unități cu grad superior de selecție?

6. Cum explică Ministerul aprobarea unor transferuri motivate de navetă imposibilă, între unități aflate la distanțe de câteva minute?

7. Au fost dispuse controale sau audituri asupra activității Inspectoratului Școlar Județean Neamț privind transferurile din anul 2025?

8. Câte transferuri au fost aprobate în anul 2025, defalcate pe motive (medicale, sociale, educaționale)?

9. Ce măsuri intenționează Ministerul să adopte pentru a preveni folosirea transferului ca instrument de ocolire a admiterii pe criterii meritocratice?

10. Se impune declanșarea unui control al Corpului de Control al Ministrului asupra Inspectoratului Școlar Județean Neamț?

Solicit răspuns în scris.

The post Dumitrina Mitrea – Întrebare parlamentară – Sesizare privind legalitatea și oportunitatea transferurilor de elevi operate de Inspectoratul Școlar Județean Neamț appeared first on AUR.

Doamnei Diana BUZOIANU, Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor

De către: Deputat Dumitrina MITREA

Circumscripția electorală nr. 29 Neamț

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 11.12.2025

Obiectul întrebării: Clarificări cu privire la situația actuală a barajelor aflate în administrarea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor

Doamnă Ministru,

În calitate de deputat în circumscripția 29 Neamț, vă adresez prezenta întrebare pentru a solicita lămuriri cu privire la situația actuală a barajelor aflate în administrarea Ministerului Mediului – Barajele Paltinu și Vidraru, care au fost golite în perioada recentă.

Răspunsurile sunt necesare pentru a clarifica neliniștea cetățenilor din județul Neamț care, în cadrul audiențelor parlamentare, mi-au adresat întrebări referitoare la situația viitoare în care se află și barajul Bicaz.

Prin urmare solicit lămuriri asupra următoarelor aspecte:

1) Cadrul legal și deciziile administrative:

Au intrat barajele Paltinu și Vidraru sub Ordinul ministrului nr. 1743/2025 sau alt act normativ?

În cazul unui răspuns afirmativ, vă rog să precizați cine a semnat decizia, scopul deciziei și baza legală.

În ce categorie se încadrează decizia în ceea ce priveste barajele Vidraru și Paltinu: conservare, post-utilizare sau abandonare?

Care au fost documentele care au stat la baza deciziei de golire a barajelor?

Vă rog să îmi puneți la dispoziție copiile și documentele relevante.

Vă rog, totodată, să îmi transmiteți și documentele privind constatările specialiștilor, cei care au identificat probleme grave ale celor două baraje și cine a fost echipa de specialiști care a făcut constatările.

2) Calendar și motive pentru golire

Când a fost inițiat procesul de golire a barajelor? Care a fost motivul tehnic, economic sau de siguranță pentru această măsură?

Când vor fi reumplute barajele Paltinu și Vidraru?

Care este planul operațional pentru repunerea în funcțiune a hidrocentralei de la Vidraru și Paltinu (incluzând termene, condiții tehnice, etape)?

3) Funcționare energetică

În timpul nefuncționării celor două hidrocentrale, din ce surse se va asigura energia necesară pentru consumul intern (producție proprie, importuri) și la ce prețuri estimate?

4) Planuri viitoare pentru baraje suplimentare

Care vor fi următoarele baraje ce urmează a fi golite și pe ce motive reale se bazează aceste decizii?

Vă rog să-mi transmiteți lista barajelor care vor urma a fi golite și calendarul acestor activități.

Ce măsuri de siguranță, conservare sau reconversie a terenurilor/structurilor se prevăd?

5) Transparență și colaborare parlamentară

Vă solicit să transmiteți în format oficial:

– documentele menționate (ordin, notă de fundamentare, rapoarte tehnice);

– studii de fezabilitate și/sau impact asupra mediului asociate cu această decizie;

– planuri de comunicare publică destinate cetățenilor și actorilor din industrie.

6) Documente fundamentale suplimentare

Vă rog să îmi transmiteți, în cel mai scurt timp, documentele referitoare la constatările specialiștilor care au identificat probleme grave la cele două baraje și care au dus la decizia de golire, inclusiv rapoarte de expertiză, concluzii ale comisiilor tehnice, note de fundamente și orice alt material relevant.

Solicit răspuns scris.

The post Dumitrina Mitrea – Întrebare parlamentară – Clarificări cu privire la situația actuală a barajelor aflate în administrarea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor appeared first on AUR.