La data de 5 iunie 2026, în apele teritoriale ale României au pătruns patru drone navale ucrainene, având la bord sute de kilograme de combustibil fiecare, dintre care una a pătruns în Portul Constanța, unde a fost detonată, cu riscul provocării unui dezastru de mari proporții.

Ca reacție la aceste grave evenimente, reprezentanții statului român și, în primul rând, președintele României, Nicușor Dan, au ales să justifice acțiunea Ucrainei ca fiind un efect al agresiunii ruse și să exonereze de răspundere acest stat.

Această lipsă de fermitate în apărarea intereselor naționale a determinat Ucraina ca, în loc să își asume răspunderea pentru evenimente, să treacă la atac, declanșând un război informațional împotriva României, inclusiv în spațiul public românesc, folosindu-se de agenți de influență.

Deși Ucraina este beneficiara unui sprijin consistent din partea României și este, totodată, unica răspunzătoare pentru gravul incident din 5 iunie, aceasta atacă statul român prin agenții săi de influență, promovând următoarele teme de dezinformare:

1. România ar încălca sancțiunile aplicate Rusiei privind comerțul cu petrol, prin primirea în porturile românești a unor petroliere sub diferite pavilioane, care ar descărca petrol rusesc adus din Portul Novorossiisk pentru rafinăriile din România.
2. Pasămite, pentru că România ar fi încălcat sancțiunile impuse Rusiei, ar fi răspunzătoare pentru gravul incident de la Constanța și s-ar fi expus singură acțiunilor Ucrainei, care își arogă, de la sine putere, acest drept.
3. Reprezentanții Ucrainei, în loc să comunice oficial scopul prezenței dronelor în apele românești, au preferat să transmită, prin agenții de influență din România, că misiunea acestora ar fi fost interceptarea și distrugerea navelor care urmau să iasă din porturile românești și pe care Ucraina le consideră ca făcând parte din așa-zisa „flotă fantomă”, prin intermediul căreia Rusia ar încălca sancțiunile.
4. Agenții de influență ai Ucrainei din România au prezentat o listă de nave care, pasămite, ar fi intrat și ieșit în repetate rânduri din porturile românești, deși s-ar fi aflat sub sancțiuni.

În legătură cu campania de dezinformare derulată de Ucraina împotriva României prin intermediul unor agenți de influență români, AUR informează cu privire la următoarele aspecte:

• Tăcerea lașă și incompetentă a oficialilor de la București sugerează o vină pe care România nu o are. România își respectă riguros obligațiile internaționale privind aplicarea sancțiunilor impuse Rusiei. Există de mulți ani în funcțiune sistemul VTSM (Vessel Traffic Management System), prin care se transmit automat căpităniilor porturilor date privind navele, încărcătura și membrii echipajului. Mai concret, în port funcționează un sistem Lockheed Martin prin care orice navă este identificată cu precizie, inclusiv în ceea ce privește personalul și marfa transportată, prin trei canale: AIS, radio digital și senzori specifici, inclusiv video. Instituțiile responsabile de aplicarea sancțiunilor își îndeplinesc misiunea și nu există nicio procedură sau acuzație oficială la adresa României. Dezinformarea lansată de agenții de influență ucraineni este de natură să aducă grave prejudicii țării noastre.
• Dezinformarea agenților de influență ai Ucrainei încearcă să mistifice o situație reală, și anume faptul că rafinăriile românești se aprovizionează în continuare cu petrol prin terminalul din Portul Novorossiisk, însă petrolul provine din Kazahstan, stat care nu este supus sancțiunilor. Conform surselor oficiale, respectiv ministrului român al Apărării, niciuna dintre navele prezentate de agenții de dezinformare nu figura pe listele de sancțiuni ale UE și SUA la datele la care au intrat în porturile românești.
• Dreptul internațional al mării interzice Ucrainei să atace nave civile aflate sub pavilion neutru. În cazul existenței unor suspiciuni privind încălcarea sancțiunilor de către o navă, aceasta poate fi interceptată și inspectată, iar marfa și documentele pot fi verificate. Războiul cu Rusia nu poate fi folosit de Ucraina ca pretext pentru încălcarea regulilor dreptului internațional, după cum nu poate fi folosit ca pretext nici pentru desfășurarea de acțiuni militare în apele teritoriale românești sau în apropierea acestora, de natură să afecteze grav securitatea națională a României.
• Pândirea navelor în largul porturilor românești, cu scopul de a ataca nave care ies din porturile noastre, seamănă foarte mult cu instituirea unei blocade și reprezintă un act deosebit de ostil la adresa României. După reacția slabă și nedemnă față de incidentul grav din 5 iunie, soldat cu o explozie în Portul Constanța, pasivitatea inexplicabilă a instituțiilor statului român în fața agresivei campanii de dezinformare desfășurate de Ucraina împotriva României dă impresia paraliziei și disoluției statului român, fapt care poate atrage escaladarea acțiunilor ce pun în pericol securitatea națională a României.

AUR solicită conducerii statului român, președintelui și CSAT să ceară Ucrainei să coopereze pe deplin și cu sinceritate pentru lămurirea circumstanțelor incidentului din Portul Constanța. De asemenea, solicită Ucrainei să înceteze acțiunile militare desfășurate în apropierea României, precum și campaniile de dezinformare împotriva țării noastre și orice alte acte ostile.

AUR solicită instituțiilor de reglementare în domeniul audiovizualului și al internetului să ia măsuri împotriva website-urilor, paginilor de Facebook și oricăror alte mijloace utilizate pentru desfășurarea campaniei de dezinformare împotriva României.

De asemenea, cerem organelor competente să se sesizeze cu privire la posibila existență a unor infracțiuni, precum răspândirea de informații false și trădarea. Instituțiile de la Cotroceni menite să identifice „narațiunile false” par să acționeze într-o singură direcție: împotriva opoziției democratice din România, nu împotriva celor care, direct sau indirect, atentează la securitatea națională a României.

The post Statul român nu vede dezinformarea anti-România acolo unde aceasta există cu adevărat appeared first on AUR.

În loc să își asume responsabilitatea, politicienii regimului au ales în mod aberant și diversionist să arunce vina asupra AUR. Însă ei au puterea de decizie, nu AUR. Este responsabilitatea lor să ia măsuri pentru asigurarea securității naționale, pentru protejarea vieții și proprietăților românilor. AUR nu are nicio putere.

Este specific regimurilor autoritare, cum este cel aflat la putere, de a arunca toate relele pe seama opoziției.

Necesitatea înzestrării armatei române cu drone și antidrone a devenit evidentă pentru orice observator de bun-simț, nu doar pentru un expert militar din anul 2019, de când rebelii Houthi au paralizat jumătate din capacitatea de rafinare a Arabiei Saudite. În anul 2020, dronele au fost principala armă cu care Azerbaidjan a învins Armenia.

Regimul a ales să ignore noul mod de ducere a războiului și nu a făcut achizițiile necesare apărării țării de drone. În schimb, de la evenimentele menționate și până în prezent, regimul nu a înzestrat armata cu drone, antidrone și alte dotări specifice apărării antiaeriene, deși a făcut în acest interval de timp achiziții militare de 10 miliarde de euro fără transparență și fără licitație!

Motivația achizițiilor de 10 miliarde de euro nu a fost apărarea națională, ci acordarea de favoruri unor state străine. De asemenea, din moment ce achizițiile au fost făcute discreționar, fără licitație, putem avea suspiciunea rezonabilă că avem de a face cu infracțiuni din spectrul fenomenului corupției.

Pentru că năravul din fire nu are lecuire, regimul intenționează să cheltuiască peste 12 miliarde euro împrumutați din programul SAFE tot fără licitație și tot fără transparență.

La fel ca și în ultimii 7 ani, de când a devenit evident și pentru profani că dronele au devenit noul mod de ducere a războiului, pentru achizițiile de drone s-a alocat o sumă derizorie față de totalul achizițiilor din SAFE.

La fel ca și în ultimii 7 ani, achizițiile din SAFE nu sunt dictate de interesul național, ci de interesul companiilor străine și de comisioane.

Regimul să explice cum pot apăra cerul României de atacul dronelor vehiculele blindate de luptă pentru infanterie de la firma germană Rheinmetall, în valoare de 3,3 miliarde euro, sau cum pot apăra cerul patriei navele de patrulare și de scafandri comandate de la aceeași firmă, Rheinmetall?

Și de când au devenit necesare aceste nave, din moment ce marina militară avea în vedere de mai mult timp nave de alt tip și anume corvete și fregate?

Pentru a scăpa de răspundere, dar și pentru a demoniza opoziția, în stilul regimurilor autoritare, politicienii coaliției au tupeul incredibil de a învinovăți AUR, care, pasămite, ar fi votat împotriva doborârii dronelor străine.

Minciunile sfruntate ale regimului care are ca doctrină de guvernare minciuna, sunt ușor de dezmințit.

Legea privind doborârea dronelor pe timp de pace a venit în parlament în februarie 2025. Însă legea respectivă a figurat în programul de guvernare a Guvernului Ciolacu și a făcut parte ca anexă din Hotărârea Parlamentului României de învestire a Guvernului Ciolacu.

PSD și PNL să răspundă de ce și-au încălcat propriul program de guvernare și de ce au încălcat Hotărârea Parlamentului României, refuzând să promoveze proiectul de lege respectiv timp de un an și opt luni, în timp ce dronele continuau să cadă pe teritoriul României.

Partidele care controlau 70% din parlament se expun ridicolului pretinzând că nu au putut adopta o lege din cauza AUR, care, în legislatura trecută, reprezenta 10% din Parlament.

AUR s-a pronunțat în februarie 2025 împotriva proiectului de lege pentru că era prost scris și din acest motiv la partea privind comanda străină erau confuzii care puteau afecta suveranitatea națională.

Chiar și după adoptarea legii respective, aceasta tot nu intrase în vigoare. La mai mult timp după ce fusese depășit termenul prevăzut în lege, ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu de la USR, justifica întârzierea, spunând că nu erau gata normele metodologice de aplicare a legii.

Îi invităm pe reprezentanții Guvernului demis Bolojan și pe reprezentanții USR să explice cum anume i-a împiedicat AUR să adopte normele respective.

În realitate nici nu au existat norme, iar incompetentul ministru Ionuț Moșteanu habar nu a avut ce guvernează. În lege nu se spune despre adoptarea de norme, ci despre semnarea de ordine comune de miniștri ale MApN cu MAI, SRI și alte instituții.

În loc să își asume consecințele și să ia măsuri pentru apărarea suveranității naționale, a vieții și proprietății românilor, reprezentanții regimului s-au găsit să acuze în mod inept și iresponsabil AUR că nu ar fi condamnat Rusia în comunicatul său, de parcă urgența și gravitatea situației ar depinde de un comunicat al opoziției și nu de deciziile puterii, care preferă să politizeze evenimentul, în loc să își asume răspunderea și să ia decizii în urma accidentului.

AUR este un partid responsabil și așteaptă mai întâi cercetarea la fața locului și raportul de expertiză mai înainte de a condamna agresorul, indiferent dacă este Rusia sau alt stat. Este aberant să atribui originea dronei din motive ideologice și nu în urma cercetării la fața locului care se efectuează în prezent de către reprezentanții autorităților.

Având în vedere că în cauză procurorii au deschis un dosar penal, acuzațiile politico-ideologice pot fi interpretate și ca un amestec necuvenit al politicienilor în cercetarea penală.

Amintim că recent un avion românesc care apăra cerul Estoniei a doborât o dronă care s-a dovedit a fi ucraineană.

Această criză de securitate se petrece în timp ce România nu are guvern și regimul nu se grăbește să numească altul din motive politicianiste și neconstituționale.

Acest regim trebuie să plece pentru că a devenit un pericol existențial pentru România. Unica ieșire este organizarea de alegeri anticipate, la care poporul român să își poată exercita voința suverană!

The post Securitatea națională a fost subminată grav de iresponsabilitatea și incompetența regimului aflat la putere appeared first on AUR.

Ambele proiecte de legi sunt problematice prin faptul că sunt în multe privințe vagi, iar acest aspect a fost remarcat chiar și de Consiliul Legislativ, și grave pentru că pune problema transferului comenzii militare la structurile NATO sau la state aliate.

Este evident că, în condițiile escaladării războiului și a dezvoltării periculoase a tehnologiei de atac aerian de la distanță (în limbaj colocvial, cu drone), România are nevoie de reguli simple și clare și de structuri de reacție rapidă la ostilitățile unor state sau organizații ostile.

Conjunctural, la momentul actual, există probleme de coeziune și de coerență a deciziilor în interiorul NATO – disensiunile dintre SUA, pe de o parte, și statele membre UE, plus Canada, care încă sunt conduse înțelept către război de lideri globaliști – progresiști. Care este criteriul de alegere a acelui comandament străin, fie el și al NATO, care reprezintă realmente interesele Statului român? America sau Uniunea Europeană, mai precis, Franța și țările nordice, foste neutre, acum foarte războinice?

Însă principial, problema gravă ridicată de aceste două proiecte de legi este cea relativă la scopul și busola morală a NATO și, implicit, a membrilor NATO: vorbim de o alianță defensivă, care nu se poate manifesta la comanda comună a aliaților decât pe timp de război, iar nu și pe timp de pace.

De asemenea, se pune problema respectării Constituției României.

Armata este subordonată exclusiv voinţei poporului și este menită a garanta suveranitatea, independenţa şi unitatea statului, precum și integritatea teritorială şi democraţia constituţională; armata contribuie la apărarea colectivă în sistemele de alianţă militară şi participă la acţiuni privind menţinerea sau restabilirea păcii; pe teritoriul României pot intra, staţiona, desfăşura operaţiuni sau trece trupe străine numai în condiţiile legii sau ale tratatelor internaţionale la care România este parte (art. 118 din Constituție).  Nu rezultă de nicăieri că ar fi permisă cedarea pe timp de pace a comenzii militare, care aparține comandantului suprem și Statului Major General.

În fine, motivele pentru care acest transfer de comandă pe timp de pace poate fi perfectat de Ministerul Apărării sunt foarte vagi și, de aceea, riscante. Este vorba de situații prealabile sau vecine stării de urgență sau de război. Este vorba de orice fel de criză, naturală sau regizată, care poate justifica un astfel de regim militarist. Avem experiența restricțiilor din perioada pandemiei și nu mai avem decât idiosincrazii față de astfel de reglementări cețoase, din care guvernați rău-intenționați sau militari care gândesc clișeic și cazon pot extrage motivații pentru a instaura, pe față sau insidios, regimuri juridice autoritare, ușor de alunecat în totalitarism”, a declarat europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea.

The post Gheorghe Piperea, europarlamentar AUR: ”Proiectele de lege privind spațiul aerian și derularea pe timp de pace, pe teritoriul României, a misiunilor și „operațiilor” militare, adoptate de Camera Deputaților, sunt problematice!” appeared first on AUR.