„Sunt uimit că autoritățile au fost luate prin surprindere, exact ca la prima ninsoare, de intrarea unei drone maritime în interiorul Portului Constanța.
În urma audierilor desfășurate în Comisia pentru apărare, la solicitarea AUR, concluzia mea este foarte clară: România trebuie să își adapteze de urgență legislația, procedurile și modul de desfășurare a operațiunilor la realitatea războiului de astăzi.
Am solicitat aceste audieri pentru a afla cum a fost gestionat incidentul din 5 iunie, când o dronă maritimă a ajuns în Portul Constanța și a explodat după aproximativ patru ore de la prima semnalare.
Este adevărat că zona a fost izolată, instituțiile au intervenit și, din fericire, nu au existat victime. Dar prima semnalare a venit de la un angajat al portului, nu de la un sistem automat de supraveghere, iar în cadrul audierilor nu a fost indicat cine trebuia să detecteze drona maritima sau cine a coordonat întregul răspuns instituțional.

Am solicitat și un răspuns în legătură cu traseul dronei: a fost aceasta dirijată în interiorul Portului Constanța sau a ajuns în derivă până în dana 78, în zona ARSVOM, în apropierea Oil Terminal?
Nu putem lăsa apărarea Portului Constanța, a infrastructurii critice și a cetățenilor să depindă de întâmplare, de reacții improvizate sau de responsabilități împărțite între instituții.
Avem un război la granița României de peste patru ani. În acest timp, tehnologia militară a evoluat enorm. Dronele aeriene, maritime și subacvatice, țintele cu profil redus și sistemele autonome au schimbat modul în care se desfășoară războiul. Nu putem răspunde acestor amenințări cu proceduri și reguli concepute pentru realitatea de ieri.

AUR susține fără echivoc apărarea României, consolidarea Armatei și protejarea cetățenilor. Dar apărarea nu înseamnă numai bugete mai mari. Înseamnă capacități reale, funcționale și rapide. Înseamnă detecție, avertizare, interceptare, reacție și un lanț de comandă foarte clar.
La audieri s-a discutat despre instalarea, în Portul militar Constanța, a unui sistem integrat de protecție portuară. Acesta va utiliza senzori și sonare performante pentru descoperirea amenințărilor la suprafața mării, în spațiul aerian și în mediul subacvatic.
Este un pas necesar, dar instalarea unui sistem nu este suficientă dacă acesta nu este operațional permanent, dacă informațiile nu circulă rapid și dacă nu este stabilit cine identifică amenințarea, cine o clasifică, cine ia decizia și cine intervine.

De aceea, adaptarea tehnologică trebuie însoțită de adaptarea operațională și legislativă, iar în acest sens s-a discutat despre elaborarea unui proiect de lege privind controlul spațiilor maritime. Avem nevoie de reguli clare pentru supravegherea, identificarea și neutralizarea dronelor maritime și subacvatice.
S-a discutat și despre revizuirea legislației referitoare la operațiile militare. Actuala formulare se referă la misiuni și operații militare desfășurate „pe teritoriul statului român”. Trebuie analizată definirea operațiilor militare naționale, astfel încât Armata să poată acționa și în zona economică exclusivă.

Este vorba despre capacitatea statului de a acționa legal, rapid și eficient atunci când securitatea României este amenințată.
Instituțiilor li s-a solicitat să înainteze propuneri legislative concrete. Vom urmări dacă aceste angajamente se transformă în măsuri reale.
Nu spun aceste lucruri pentru a crea panică și nici pentru a acuza pe cineva, ci pentru că statul are obligația să învețe din acest incident, fiindca Apărarea unei țări nu se poate construi pe noroc”, a declarat senatorul AUR, Nicolae Vlahu.

The post Nicolae Vlahu (senator AUR): „Au trecut 11 săptămâni de la explozia dronei în Portul Constanța și autoritățile încă nu oferă răspunsuri concrete. Românii au dreptul să știe adevărul” appeared first on AUR.

Faptul că o astfel de țintă a ajuns la câteva sute de metri de zona în care se desfășoară activități legate de exploatarea gazelor din Marea Neagră reprezintă un semnal de alarmă extrem de grav. Neptun Deep nu este un obiectiv oarecare. Este o infrastructură de importanță strategică națională, esențială pentru securitatea energetică a României și pentru poziția țării noastre în regiune.

Incidentul ridică întrebări fundamentale: cât de protejată este, în realitate, infrastructura critică românească din Marea Neagră? Câte alte drone sau amenințări similare ar putea trece nedetectate? Și de ce România continuă să reacționeze punctual, în loc să construiască un sistem permanent și integrat de apărare împotriva unor amenințări care nu mai sunt de mult timp teoretice?

Potrivit informațiilor comunicate public, drona a fost urmărită de avioane F-16, fiind lovită cu tunul de la bord. Ulterior însă, ținta nu a fost neutralizată complet prin această intervenție, fiind necesară intervenția specialiștilor EOD pentru distrugerea încărcăturii.

Nu militarii aflați în misiune sunt cei care trebuie transformați în țapi ispășitori pentru lipsurile sistemului. Responsabilitatea politică aparține celor care, de ani de zile, au avut obligația să pregătească Armata Română pentru războiul modern și pentru amenințarea reprezentată de dronele aeriene, maritime și submersibile.

Ceea ce s-a întâmplat demonstrează, încă o dată, că România nu își poate baza securitatea infrastructurii strategice exclusiv pe soluții improvizate și pe folosirea unor platforme de luptă extrem de costisitoare pentru neutralizarea unor drone care pot fi produse și lansate la costuri incomparabil mai mici.

Declarații contradictorii într-un moment în care România avea nevoie de claritate

La fel de îngrijorător este modul în care informațiile au fost comunicate public de conducerea Ministerului Apărării.

Românii au asistat la informații contradictorii cu privire la existența încărcăturii explozive și chiar cu privire la numărul dronelor implicate. Într-un moment în care un obiectiv strategic al României este amenințat, autoritățile nu își pot permite confuzie, mesaje retractate și explicații succesive.

Un ministru al Apărării nu poate conduce prin postări corectate din mers atunci când este în joc securitatea unei infrastructuri strategice și siguranța a sute de oameni aflați în zona de operațiuni.

România are nevoie de informații corecte, verificate și comunicate coerent. Mai ales într-o situație de securitate, fiecare declarație oficială trebuie să inspire încredere, nu să ridice noi semne de întrebare.

Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) îi solicită ministrului Apărării să prezinte public, complet și fără ambiguități:

1. Care a fost traseul dronei și de când era aceasta cunoscută autorităților române.
2. La ce distanță exactă de infrastructura Neptun Deep a fost identificată și neutralizată.
3. Ce sisteme de supraveghere și avertizare au detectat ținta și în ce moment.
4. De ce neutralizarea unei drone maritime cu încărcătură explozivă aflate în apropierea unui obiectiv strategic a necesitat o succesiune de intervenții și verificări.
5. Care sunt măsurile permanente, nu doar cele de criză, pentru protejarea infrastructurii energetice din Marea Neagră.

România nu mai are timp să aștepte „soluții din import”

Războiul din apropierea frontierelor României a demonstrat fără echivoc că dronele au schimbat radical modul în care se poartă conflictele moderne.

Drone ieftine pot amenința nave de război, infrastructuri energetice, obiective industriale, aeroporturi și poziții militare. Dronele maritime și aeriene sunt astăzi instrumente de luptă utilizate pe scară largă, iar contracararea lor necesită sisteme specializate, integrate și disponibile în număr suficient.

Cu toate acestea, România continuă să se comporte ca și cum timpul și securitatea națională ar putea fi puse pe pauză până când vom primi, cândva, echipamente din import sau până când un aliat va putea acoperi toate vulnerabilitățile noastre.

Alianțele sunt fundamentale pentru securitatea României. Dar apartenența la NATO nu înlocuiește obligația statului român de a-și construi propriile capacități de apărare.

Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) consideră că România trebuie să accelereze urgent:

• dezvoltarea și achiziția de sisteme moderne de detectare și neutralizare a dronelor;
• crearea unei apărări integrate pentru infrastructura critică din Marea Neagră;
• dezvoltarea capabilităților de supraveghere maritimă și de reacție rapidă;
• producerea și integrarea unor drone maritime, aeriene și terestre în dotarea forțelor armate;
• dezvoltarea unor soluții românești de război electronic și combatere a sistemelor fără pilot;
• cooperarea cu aliații NATO și partenerii regionali, fără ca această cooperare să devină un substitut pentru propriile capacități naționale.

Companiile românești trebuie să devină parte a soluției, nu spectatoare

Este inacceptabil ca România să vorbească permanent despre „înzestrare”, dar să trateze companiile, institutele de cercetare și specialiștii români capabili să dezvolte tehnologii fără pilot ca pe niște spectatori ai propriei noastre apărări.

Statul român trebuie să înceteze politica potrivit căreia așteptăm mai întâi produsul din afară și abia apoi ne întrebăm dacă România ar fi putut să dezvolte și să producă o parte din aceste capabilități în țară.

Nu susținem izolarea României și nici renunțarea la tehnologia aliată. Dimpotrivă. România trebuie să cumpere ceea ce are nevoie urgent și nu poate produce într-un termen util. Dar, în același timp, trebuie să investească inteligent în cercetare, dezvoltare, prototipare, testare și producție autohtonă.

O țară aflată pe flancul estic al NATO și la granița unui război nu își poate permite să fie doar piață de desfacere pentru tehnologia altora. România trebuie să devină și producător de securitate.

Avem specialiști, universități, institute de cercetare, companii private și capacități industriale care pot contribui la dezvoltarea unor sisteme românești. Ceea ce a lipsit până acum a fost o politică națională coerentă, proceduri rapide de testare și achiziție, finanțare predictibilă și voința politică de a transforma această capacitate într-un avantaj strategic.

Cerem un plan național urgent pentru apărarea împotriva dronelor

Incidentul din apropierea Neptun Deep trebuie să reprezinte un moment de trezire pentru autoritățile române.

Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) solicită convocarea urgentă a instituțiilor competente și prezentarea unui Plan Național pentru Apărarea împotriva Amenințărilor fără Pilot, care să cuprindă termene concrete, responsabilități clare și finanțare identificată pentru:

1. Protejarea permanentă a infrastructurii critice din Marea Neagră.
2. Dezvoltarea unui sistem integrat de detectare, identificare și neutralizare a dronelor aeriene și maritime.
3. Înzestrarea rapidă a Forțelor Navale și a celorlalte categorii de forțe cu mijloace moderne de luptă împotriva dronelor.
4. Lansarea unor programe accelerate de cercetare și producție în România, în parteneriat cu industria națională și cu mediul universitar.
5. Simplificarea procedurilor prin care soluțiile tehnologice românești pot fi testate și integrate rapid în sistemul de apărare.
6. Consolidarea cooperării cu aliații NATO și cu statele riverane Mării Negre pentru supravegherea și protejarea infrastructurii critice.

Securitatea României nu poate fi administrată prin reacții după incident

Acum, o dronă cu încărcătură explozivă a ajuns în apropierea unui obiectiv strategic pentru securitatea energetică a României. Intervenția a împiedicat producerea unei tragedii. Dar întrebarea pe care ministrul Apărării și Guvernul trebuie să o audă este simplă: Ce se va întâmpla data viitoare?

Vom continua să constatăm, după fiecare incident, că avem nevoie de mai multe sisteme, de mai multă supraveghere, de mai multă coordonare și de mai multă tehnologie? Sau vom lua, în sfârșit, deciziile care trebuiau luate înainte ca o dronă cu explozibil să ajungă în apropierea infrastructurii strategice a României?

Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) avertizează că securitatea Mării Negre și protejarea obiectivelor strategice ale României nu pot fi tratate prin improvizație, declarații contradictorii și așteptarea permanentă a unor soluții venite din exterior.

România are nevoie de o apărare modernă. Are nevoie de sisteme anti-dronă. Are nevoie de o strategie clară pentru Neptun Deep și pentru Marea Neagră. Și are nevoie de o industrie națională de apărare capabilă să contribuie direct la securitatea țării.

The post Neptun Deep nu poate fi apărat prin improvizație, declarații contradictorii și promisiuni. România are nevoie urgentă de o apărare reală împotriva dronelor appeared first on AUR.

Acesta susține că răspunsul autorităților a fost unul „heirupist”, determinat de teama asumării răspunderii politice, și atrage atenția că intensificarea atacurilor asupra porturilor ucrainene face probabilă repetarea unor astfel de incidente.

Dan Dungaciu a declarat că reacția autorităților la incidentul dronei care a ajuns până în județul Buzău demonstrează că sistemul de apărare nu este pregătit pentru astfel de situații și că măsurile adoptate au fost dictate mai degrabă de panică decât de existența unui mecanism eficient de răspuns.

„După cum s-a văzut în acest incident cu drona care a ajuns până la Buzău, e mai degrabă într-o zonă de heirupism din acesta disperat politic pentru ca nu cumva ceva rău să se întâmple și cineva să fie obligat să deconteze. Pentru că să ridici patru aeronave împotriva unei drone care a ajuns totuși până la Buzău, asta nu înseamnă în niciun caz că sistemul tău de apărare este pregătit și adecvat.”

În continuare, Dan Dungaciu a explicat că reacția autorităților ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea României de a gestiona un scenariu în care amenințările ar fi multiple și a subliniat că problema esențială nu este numărul aeronavelor ridicate de la sol, ci faptul că drona a reușit să ajungă atât de departe pe teritoriul țării.

„Ce s-ar întâmpla, Doamne ferește, dacă ar veni mai multe drone? Câte avioane avem noi să răspundem unor drone, dacă ridicăm patru avioane pentru fiecare dronă? Problema majoră este cum se face că drona respectivă a ajuns până acolo.”

Dan Dungaciu a arătat că intensificarea bombardamentelor Federației Ruse asupra regiunii Odesa făcea previzibilă apariția unor astfel de incidente și că autoritățile române ar fi trebuit să fie pregătite pentru o asemenea evoluție.

„De multe zile Federația Rusă bombardează sălbatic Odessa. Chiar și Kiev-ul a recunoscut oficial că toate porturile Ucrainei practic sunt închise sau nu mai operează, nici pe import, nici pe export. Asta însemna o probabilitate ca dronele să ajungă pe teritoriul României, care a crescut geometric, exponențial. Era evident că un asemenea incident putea să se întâmple foarte repede.”

Totodată, acesta a avertizat că astfel de incidente se pot repeta în perioada următoare și că fiecare dintre ele oferă posibilitatea evaluării modului în care România reacționează în fața unor asemenea situații.

„Faptul că rușii vor bombarda în continuare această regiune din Ucraina ne poate face să credem că aceste incidente se pot repeta și de aici încolo. Nu e obligatoriu ca o dronă să fie trimisă intenționat, dar dacă tot se întâmplă și drona ajunge pe teritoriul României, evident că se face și o evaluare asupra modului în care România operează.”

Dan Dungaciu a mai susținut că reacția autorităților este una disproporționată în raport cu amenințarea și că aceasta reflectă inclusiv deficiențe în pregătirea României ca stat membru NATO.

„Se constată că România ridică patru aeronave de la sol, lovește cu o rachetă despre care nu știm ce fel de rachetă este și cât costă, dar dacă tragi linie, evident că costurile nu doar că sunt disproporționate, sunt incredibil de disproporționate.
România este țară NATO, dar NATO se mai uită și la dimensiunea politică. Dacă tu, țară NATO, nu poți să răspunzi unor asemenea drone, care încă n-ai certitudinea că au fost trimise împotriva ta direct, nemijlocit, înseamnă că ai stat cam degeaba atâția ani în NATO și n-ai înțeles nimic, mai ales în ultima vreme.”

Referindu-se la comunicarea autorităților după incident, Dan Dungaciu a subliniat că populația așteaptă explicații clare din partea celor responsabili și că argumentele politice invocate în trecut nu mai pot justifica lipsa unor răspunsuri.

„Este fundamental, pentru că oamenii ce au înțeles? O dronă a lovit Galațiul. Altă dronă a intrat până în preajma Constanței și putea să producă o nenorocire. Al treilea incident: ajunge o dronă până aproape în mijlocul țării, aproape de București.
Toate lucrurile acestea, evident că oamenii le văd. Și toate discursurile pe care până acum le-au tot aruncat în piața publică, inventând argumente de tipul «din cauza partidului AUR nu am reușit să doborâm dronele», să fim serioși, n-a existat niciodată un asemenea tip de abordare din partea partidului AUR.”

În încheiere, Dan Dungaciu a conchis că autoritățile nu mai au justificări politice pentru modul în care au gestionat situația și că interesul lor principal pare să fie conservarea propriei poziții.

„Acum nu mai au nicio scuză politică și ceea ce îi interesează în acest moment este doar supraviețuirea politică. Aici este marea problemă. Eu sunt foarte curios, cu toată tristețea ca cetățean român, ce o să mai spună de data aceasta.”

The post Dan Dungaciu (prim-vicepreședinte AUR): „România este țară NATO, dar dacă nu poți să răspunzi unor asemenea drone, înseamnă că ai stat cam degeaba atâția ani în NATO și n-ai înțeles nimic” appeared first on AUR.

Succesul tactic al militarilor nu poate însă ascunde vulnerabilitatea strategică provocată de întârzierea deciziilor politice de înzestrare.

Dincolo de acest succes tactic, rămâne însă o întrebare gravă, la care conducerea politică a Ministerului Apărării și Guvernul trebuie să răspundă: cum a fost posibil ca o dronă neidentificată să pătrundă atât de adânc în spațiul aerian național?

Conform informațiilor comunicate de MApN, drona a fost detectată la ora 09:39, la aproximativ 20 de kilometri est de Sulina, și a continuat să evolueze pe traseul Sulina–Brăila–Fetești–Buzău. Două aeronave Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Italiene au decolat la ora 09:48, iar două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române au decolat la ora 10:56. Ținta a fost doborâtă de un F-16 românesc la ora 11:02, în apropierea localității Padina. Între detectarea inițială și neutralizare au trecut 83 de minute, timp în care drona a pătruns adânc în interiorul teritoriului național.

Nu afirmăm că reacția militară a lipsit. Aeronavele au fost ridicate, ținta a fost urmărită, iar misiunea a fost finalizată. Întrebarea legitimă este însă alta: de ce România nu a dispus de capacitatea de a neutraliza această amenințare mai aproape de frontieră, prin sisteme antidronă terestre, cu rază scurtă și costuri proporționale?

Pentru contracararea unei singure drone au fost angajate patru avioane de luptă, două Eurofighter și două F-16, și a fost utilizată o rachetă al cărei tip nu a fost încă făcut public!

România are nevoie de senzori pentru ținte care evoluează la joasă înălțime, sisteme de război electronic și bruiaj, interceptori antidronă, tunuri cu muniție programabilă și sisteme cu rachete cu rază scurtă, integrate într-un lanț rapid „senzor–decizie–efector”.

Solicităm Guvernului și conducerii MApN:
– prezentarea cronologiei complete și a lanțului de comandă al operațiunii;
– explicarea motivului pentru care neutralizarea nu a fost posibilă mai aproape de frontieră;
– comunicarea tipului dronei și al rachetei utilizate;
– constituirea unei apărări antidronă stratificate pe frontiera de est și în jurul infrastructurii critice.

Militarii români și-au făcut datoria. Puterea politică trebuie să explice de ce, după mai mult de patru ani de război la frontieră, România este încă obligată să folosească avioane de vânătoare și rachete costisitoare pentru a neutraliza drone pe care ar fi trebuit să le combată rapid, eficient și mult mai aproape de graniță.

The post Drona doborâtă la Padina (Buzău): reușită tactică a militarilor, eșec strategic al guvernării appeared first on AUR.

„De trei săptămâni se încearcă așternerea tăcerii peste un incident care putea deveni una dintre cele mai mari tragedii naționale: explozia dronei în Portul Constanța.

Nu vorbim despre un simplu incident tehnic. Vorbim despre o dronă ajunsă într-o zonă strategică a României, într-un port esențial pentru economie, securitate și apărarea națională. Vorbim despre un loc în care există mărfuri periculoase, infrastructură critică și riscuri uriașe pentru populație.

Constănțenii nu uită! Nu uită că autoritățile române nu au interceptat acea dronă. Nu uită că ea a fost descoperită de civili, nu de instituțiile statului. Nu uită că, ore întregi, statul român a părut absent. Și nu uită că doar Dumnezeu a ferit Constanța de o catastrofă.

Iar cei care conduc apărarea țării, Guvernul și instituțiile statului, nu au dreptul să se ascundă. Constanța este poarta maritimă a României și un punct strategic NATO.

De aceea, fac un apel public către toți consilierii locali, către toți primarii din județul Constanța, către președintele Consiliului Județean și către prefect: nu mai așteptați!

Convocați ședințe extraordinare de consiliu local și de consiliu județean sau introduceți de urgență pe ordinea de zi adoptarea unor hotărâri prin care să solicitați Guvernului României alocarea imediată de fonduri pentru consolidarea apărării portuare și costiere.

Nu este o chestiune de partid, ci una de siguranță publică!

Și nu spun aceste lucruri pentru a crea panică, ci, dimpotrivă, pentru a crea liniște.

Cer tuturor consilierilor locali, indiferent de culoarea politică, să lase calculele de partid și să voteze pentru Constanța. Să voteze pentru protejarea porturilor, a litoralului, a localităților și a oamenilor care trăiesc aici.

Dacă primarii nu au inițiativă, consilierii trebuie să îi determine să acționeze.

Dacă președintele Consiliului Județean tace, consilierii județeni trebuie să pună subiectul pe masă.

Dacă Guvernul doarme, administrația locală trebuie să îl trezească.

Dacă prefectul este reprezentantul Guvernului în teritoriu, atunci să reprezinte cu adevărat interesul oamenilor din teritoriu.

În calitate de senator AUR de Constanța, solicit ca ședințele să fie transmise în direct, pentru ca oamenii să vadă cine îi reprezintă, cine tace și cine se implică.

Vreau ca fiecare constănțean să vadă dacă aleșii locali sunt de partea oamenilor sau de partea nepăsării.

Și le spun limpede edililor locali: convocați ședința extraordinară! Dacă nu știți ce trebuie făcut, vă spunem noi. Puneți pe ordinea de zi solicitarea către Guvern pentru finanțarea urgentă a apărării portuare și costiere.

Totodată, mă adresez și prefectului: implicați-vă total! Nu sunteți spectator. Sunteți reprezentantul Guvernului în teritoriu.

Noi nu vom lăsa această temă să fie îngropată, chiar dacă acest lucru se dorește în Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a Senatului, unde s-a votat obținerea de informații și audierea tuturor instituțiilor implicate, dar de atunci și până în prezent nu s-a întâmplat nimic.

Trebuie să știm de ce nu a fost interceptată drona, ce au făcut instituțiile statului din momentul în care drona a fost găsită de civili și până la ora 10:00, când autoritățile ucrainene ar fi anunțat că este drona lor și că aceasta urma să explodeze în 30 de minute. De ce nu au primit oamenii din zonă mesaj RO-Alert înainte de explozie, ci abia la o oră după autodetonarea dronei? Nu mai vorbim despre scuzele diplomatice din partea Ucrainei, pe care Nicușor Dan și Miruță le-au considerat suficiente.

Nu pot fi de acord cu explicația potrivit căreia radarul este mare și drona este mică!

De patru ani avem război la graniță, iar autoritățile române au fost luate prin surprindere ca la prima ninsoare. Bani pentru apărarea altora s-au găsit. Pentru apărarea Constanței, a porturilor și a litoralului românesc, statul român a fost prins nepregătit.

Știu foarte bine că avem un Guvern interimar. Dar interimatul nu înseamnă paralizie și abandonarea Constanței. Chiar și un Guvern interimar are obligația să administreze treburile publice și să ia măsurile necesare pentru protejarea cetățenilor, în limitele legii.

De aceea, cer primarilor, consilierilor locali, consilierilor județeni, președintelui Consiliului Județean și prefectului să nu mai aștepte. Să convoace ședințe extraordinare sau să introducă de urgență pe ordinea de zi solicitări oficiale către Guvern, către Ministerul Apărării Naționale și către celelalte instituții competente pentru măsuri imediate de consolidare a apărării portuare și costiere.”, a declarat senatorul AUR Nicolae Vlahu.

The post Nicolae Vlahu (senator AUR): „Constanța nu uită! Constanța cere apărare, nu scuze” appeared first on AUR.

„După ce mai bine de un an și jumătate i-a plimbat pe români cu povestea raportului privind anularea alegerilor prezidențiale, raport care nici astăzi nu a fost prezentat public, Nicușor Dan vine acum cu … un nou raport. De această dată despre drona ucraineană care a explodat în Portul Constanța.

Românii au mai văzut filmul acesta.

Se promite o analiză. Se anunță verificări. Se vorbește despre concluzii. Se cere răbdare. Apoi timpul trece, subiectul dispare din atenția publică, iar adevărul rămâne blocat prin sertarele instituțiilor.

Așa s-a întâmplat cu anularea alegerilor. Așa riscăm să se întâmple și acum.

La aproape doi ani de la momentul care a zguduit democrația românească, Nicușor Dan nu a fost în stare să prezinte românilor raportul pe care îl invoca cu atâta siguranță. Nu există explicații clare. Nu există răspunsuri. Există doar o narațiune oficială care trebuie acceptată fără întrebări.

Acum ni se cere să avem aceeași încredere și în cazul incidentului de la Constanța.

O dronă ucraineană explodează la aproximativ 50 de metri de terminalul petrolier al celui mai important port al României. Autoritățile ucrainene confirmă proveniența acesteia. Ministrul Apărării și ministrul de Externe dispar ore întregi din spațiul public. Iar președintele convoacă ședințe și promite noi analize.

Problema este că românii nu mai au nevoie de analize. Au nevoie de răspunsuri.

Cine a fost informat? Când a fost informat? Ce măsuri au fost luate?

De ce România află mai repede poziția Kievului decât poziția propriului Guvern?

Și de ce Oana Țoiu nu a găsit necesar să convoace ambasadorul Ucrainei pentru explicații oficiale după un incident de o asemenea gravitate?

În loc să vedem fermitate, vedem din nou ezitare. În loc să vedem un președinte care apără interesele României, vedem același reflex al evitării oricărei discuții care ar putea produce disconfort partenerilor externi.

De patru ani România oferă sprijin politic, financiar, logistic și uman Ucrainei. Cu atât mai mult, statul român are obligația să ceară explicații atunci când un astfel de incident are loc pe teritoriul său.

Nimeni nu cere scandal diplomatic. Nimeni nu cere gesturi teatrale. Dar există o diferență uriașă între diplomație și lipsa de reacție.

România nu poate fi condusă prin rapoarte care nu apar niciodată, prin concluzii care nu sunt prezentate și prin explicații care ajung mereu prea târziu. Pentru că atunci când instituțiile ascund informații, iar conducătorii evită întrebările incomode, nu protejează stabilitatea. Protejează doar propria narațiune”, a declarat deputatul AUR, Călin Matieș.

The post Călin Matieș (deputat AUR): „Raportul incidentului din Portul Constanța promis de Nicușor Dan riscă să rămână blocat prin sertarele instituțiilor” appeared first on AUR.

„O dronă maritimă explodează în Portul Constanța, la aproximativ 50 de metri de infrastructură energetică strategică, iar ministrul Apărării, Radu Miruță, și ministrul de Externe, Oana Țoiu, aleg să dispară exact în momentul în care românii așteaptă explicații.

Ministerul de Externe al Ucrainei afirmă că drona care a explodat astăzi în Portul Constanța aparținea forțelor navale ucrainene, că și-a pierdut controlul în urma bruiajului și că autoritățile române au fost informate în timp util. Dacă lucrurile stau așa, atunci întrebările sunt cu atât mai grave.

Cum este posibil ca explicațiile oficiale să vină din Ucraina, în timp ce Radu Miruță și Oana Țoiu nu găsesc de cuviință să se adreseze propriilor cetățeni?

Vorbim despre o dronă care a explodat la câteva zeci de metri de terminalul petrolier al Portului Constanța. Vorbim despre infrastructură strategică, despre securitatea României. Nu despre un incident minor care poate fi ascuns într-un raport tehnic.

În loc să iasă în fața românilor, Radu Miruță stă ascuns prin birouri și informează pe toată lumea mai puțin pe cei care îi plătesc salariul. În loc să explice ce s-a întâmplat, ce informații au existat și ce măsuri au fost luate, ministrul Apărării a ales tăcerea.

La fel de absentă este și Oana Țoiu. În fața unui incident care implică o dronă ucraineană explodată pe teritoriul României, ministrul de Externe nu a fost în stare nici măcar să convoace ambasadorul Ucrainei pentru explicații oficiale. Un gest elementar într-un stat care își respectă instituțiile și cetățenii.

În schimb, avem imaginea unui guvern care pare complet dezorientat. Un stat în care nimeni nu știe cine trebuie să vorbească, cine trebuie să decidă și cine trebuie să își asume răspunderea.

De fiecare dată când apare o situație serioasă, autoritățile intră în blocaj. De fiecare dată când apare o criză reală, cei care pozează în oameni de stat și mari experți în securitate dispar din peisaj.

Pe rețelele sociale sunt curajoși. În studiouri sunt plini de certitudini. În conferințe vorbesc despre strategie, securitate și responsabilitate. Când însă o dronă explodează lângă cel mai important port al României, aleg să tacă și să aștepte ca scandalul să treacă de la sine.

Cu fiecare oră care trece fără explicații din partea lui Radu Miruță și a Oanei Țoiu, situația devine mai gravă. Nu doar din cauza incidentului în sine, ci pentru că lasă impresia unui stat care reacționează după ce lucrurile se întâmplă și a unor miniștri care evită să își asume responsabilitatea atunci când apar întrebări incomode.

Dacă autoritățile române au fost informate din timp, cineva trebuie să explice ce s-a făcut cu acele informații. Iar dacă nu au fost informate, atunci avem o problemă și mai serioasă. În ambele situații, tăcerea nu este o soluție, iar fuga de răspunsuri nu va face ca întrebările să dispară”, a declarat Călin Matieș, deputat AUR.

The post Călin Matieș (deputat AUR): „Cum este posibil ca explicațiile oficiale să vină din Ucraina, în timp ce Radu Miruță și Oana Țoiu nu găsesc de cuviință să se adreseze propriilor cetățeni?” appeared first on AUR.

Aceasta este imaginea reală a statului român în anul 2026: după patru ani în care ni s-a vorbit zilnic despre amenințările de securitate din regiune, în care ni s-a explicat de ce trebuie alocate miliarde pentru apărare și în care ni s-a promis că România este pregătită pentru orice scenariu, constatăm că autoritățile sunt luate prin surprindere de fiecare incident.

Mai întâi o dronă cade peste un bloc de locuințe din Galați. Acum aflăm despre o dronă maritimă descoperită în apropierea celui mai important port al României. De fiecare dată răspunsul este același: nimeni nu știe exact ce s-a întâmplat, nimeni nu își asumă responsabilitatea și nimeni nu oferă explicații convingătoare.

Problema nu este doar existența acestor incidente, ci incapacitatea statului de a le preveni, de a le detecta la timp și de a răspunde ferm atunci când apar.

Românii au dreptul să întrebe unde sunt rezultatele investițiilor uriașe făcute în ultimii ani în domeniul apărării. Au dreptul să întrebe de ce, după atâția ani de avertismente și după atâtea promisiuni, statul român pare nepregătit în fața unor situații care ar fi trebuit anticipate și gestionate fără ezitare.

Dacă anumite capabilități militare promise întârzie să ajungă în România, atunci Guvernul are obligația să explice ce măsuri provizorii au fost luate pentru protejarea cetățenilor și a infrastructurii strategice. Nu putem accepta ca România să rămână vulnerabilă și să funcționeze pe baza speranței că nu se va întâmpla nimic.

Responsabilitatea pentru această nouă criză de securitate aparține în totalitate celor aflați astăzi la putere. Este cu atât mai grav cu cât aceste incidente se petrec într-un moment în care România traversează o criză politică prelungită, nu are un guvern cu puteri depline, iar numirea unei noi conduceri executive este tergiversată din motive politicianiste și prin artificii care sfidează spiritul Constituției.

În loc să ofere stabilitate și să asigure funcționarea instituțiilor statului într-un context regional complicat, cei aflați la conducere par preocupați exclusiv de calcule politice și de împărțirea puterii. România nu își poate permite acest lux. Securitatea națională nu poate fi pusă în așteptare până când partidele aflate la putere își rezolvă disputele interne.

Un stat serios inspiră încredere prin competență și capacitate de reacție. Din păcate, ceea ce vedem astăzi este exact opusul: improvizație, lipsă de răspunsuri și o conducere care pare depășită de evenimente.

Securitatea națională nu se apără prin comunicate de presă și explicații sterile, ci prin competență, vigilență și capacitate reală de acțiune. Atunci când un regim ajunge să genereze simultan crize politice, economice și de securitate, românii au tot dreptul să se întrebe dacă nu cumva a devenit el însuși parte din problemă, nu din soluție.

The post După ani în care ni s-a spus că România este pregătită pentru orice scenariu, constatăm în fiecare săptămână că autoritățile sunt luate prin surprindere de fiecare incident appeared first on AUR.

Este lovită în multiple zone, amenințările sale nu mai produc efectul de altădată, iar în Europa se discută deschis despre furnizarea de arme, informații și sprijin militar Ucrainei (inclusiv, zic rușii, arme ghidaj specialist intelligence care ar permite ucrainenilor sa atace cu drone prin tarile baltice).

În spațiul public rus apar tot mai multe voci exasperate, care susțin că Rusia trebuie să facă ceva – inclusiv folosirea armei nucleare – pentru a-și recâștiga credibilitatea strategică (viziunea Serghei Karaganov). Și Vladimir Putin a reacționat. Când a declarat că războiul se apropie de sfârșit în Ucraina, presa occidentală l-a citat parțial și eronat. Mesajul său era că actuala etapă – în care Europa sprijină militar Ucraina, oferă informații, arme și alte forme de asistență fără consecințe directe – se apropie de final. Această etapă, a implicării europene fără consecințe, nu războiul!

Rusia va continua să lovească Ucraina fără milă. Întrebarea este dacă se va opri doar acolo. Își va recăpăta Rusia capacitatea de descurajare sau va încerca să transmită semnale și către alte state din regiune, poate statele baltice?

Din această perspectivă, faptul că o dronă a lovit, accidental sau nu, teritoriul României nu îi deranjează pe ruși. Ei urmăresc reacțiile și capacitatea de răspuns a Alianței. România s-a grăbit să ceară ajutor de la NATO (De ce? Pentru o dronă? De ce nu am cumpărat din SAFE interceptoare?). În plus, se vorbește despre consultări în baza Articolului4. Dar ne-am coordonat în prealabil cu aliații? Există un consens? Ne va lua cineva în seamă? Americanii ce spun?

Deci: rușii urmăresc cu atenție reacția NATO și, mai ales, ce se întâmplă dacă reacția va fi limitată. Pentru ei e și un test major

Ucraina se află, la rândul său, într-o poziție favorabilă de comunicare. Rușii au lovit teritoriul unui stat aliat NATO. Pentru Kiev, orice incident de acest tip, amintiți-vă cazul Poloniei, reprezintă o oportunitate de a readuce războiul din Ucraina în centrul atenției internaționale și de a consolida percepția privind pericolul reprezentat de Rusia.

Indiferent de circumstanțele exacte ale incidentului, efectul politic este evident: războiul nu mai pare limitat la teritoriul ucrainean. Pentru Kiev, fiecare episod care arată că efectele conflictului depășesc granițele Ucrainei constituie un argument suplimentar în relația cu partenerii occidentali.

Cu cât pericolul rusesc este perceput ca fiind mai aproape de frontierele UE și ale NATO, cu atât crește presiunea pentru menținerea sau chiar extinderea sprijinului militar și financiar acordat Ucrainei.

În România, instrumentalizarea politică este și ea la apogeu. Într-o perioadă dominată de discuții despre costul vieții, măsurile fiscale, deficitul bugetar, tensiunile politice și nemulțumirile unor categorii profesionale, agenda publică se mută brusc spre securitate și amenințări externe.

Dezbaterile incomode despre salarii, reforme, administrație sau responsabilitate guvernamentală sunt împinse în plan secund de sentimentul de urgență generat de un pericol extern. Avantaj, ei!

Ministerul Afacerilor Externe profită de context. Ministerul Afacerilor Externe se agită și profită și el de situație. Tocmai s-au amânat discuțiile cu angajații ministerului privind noua lege a salarizării. Este vorba despre prevederi care reduc semnificativ o serie de beneficii pentru personalul diplomatic: indemnizația pentru soțul însoțitor, decontarea chiriilor, indemnizațiile pentru copii, sprijinul pentru școlarizare și alte drepturi specifice. Din această perspectivă, criza de securitate devine un context convenabil pentru evitarea unor discuții dificile. Avantaj: ministrul.

Problema reală: decizia politică și capabilitățile.

Mai există un aspect important. Cadrul legal pentru doborârea dronelor care pătrund ilegal în spațiul aerian al României există. Legislația prevede proceduri clare pentru Armata Română privind interceptarea, neutralizarea și doborârea aeronavelor fără pilot.

Ceea ce lipsește este asumarea unei decizii politice ferme și, în anumite situații, capabilitățile tehnice necesare. De ce putem doborî drone în altă parte, doar în România, nu? Incompetența politică și tehnică a guvernanților este o veritabilă amenințare de securitate națională!

În plus, suntem acum într-un moment ideal, deși unul generat de un incident grav, pentru a redeschide discuția despre investițiile în apărare și despre programul SAFE, în cadrul căruia doar 2,5% din fonduri sunt destinate achizițiilor de drone și sisteme antidronă. Cu ce ne apărăm de drone?

Așteptăm o informare clară privind contribuția concretă a programului SAFE și modul în care acesta poate ajuta România să prevină asemenea incidente, atacuri sau provocări în viitor.

Întrebarea care rămâne este dacă, în mijlocul acestei competiții de narațiuni – că tot le place asta comisarilor ideologici de la Cotroceni! – opinia publică nu primește răspunsul esențial: ce s-a întâmplat exact, cine poartă responsabilitatea și ce măsuri sunt necesare pentru ca un astfel de incident să nu se repete? Pentru românul obișnuit, aceasta ar trebui să fie singura dezbatere care contează cu adevărat.

Dar această dezbatere, care este despre ea și incompetențele ei politice și tehnice, Puterea actuală nu o ca face niciodată!”, a declarat prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu.

The post Dan Dungaciu (prim-vicepreședinte AUR): „Cu excepția românilor, toți vor să profite de dronă!” appeared first on AUR.