„După ce mai bine de un an și jumătate i-a plimbat pe români cu povestea raportului privind anularea alegerilor prezidențiale, raport care nici astăzi nu a fost prezentat public, Nicușor Dan vine acum cu … un nou raport. De această dată despre drona ucraineană care a explodat în Portul Constanța.

Românii au mai văzut filmul acesta.

Se promite o analiză. Se anunță verificări. Se vorbește despre concluzii. Se cere răbdare. Apoi timpul trece, subiectul dispare din atenția publică, iar adevărul rămâne blocat prin sertarele instituțiilor.

Așa s-a întâmplat cu anularea alegerilor. Așa riscăm să se întâmple și acum.

La aproape doi ani de la momentul care a zguduit democrația românească, Nicușor Dan nu a fost în stare să prezinte românilor raportul pe care îl invoca cu atâta siguranță. Nu există explicații clare. Nu există răspunsuri. Există doar o narațiune oficială care trebuie acceptată fără întrebări.

Acum ni se cere să avem aceeași încredere și în cazul incidentului de la Constanța.

O dronă ucraineană explodează la aproximativ 50 de metri de terminalul petrolier al celui mai important port al României. Autoritățile ucrainene confirmă proveniența acesteia. Ministrul Apărării și ministrul de Externe dispar ore întregi din spațiul public. Iar președintele convoacă ședințe și promite noi analize.

Problema este că românii nu mai au nevoie de analize. Au nevoie de răspunsuri.

Cine a fost informat? Când a fost informat? Ce măsuri au fost luate?

De ce România află mai repede poziția Kievului decât poziția propriului Guvern?

Și de ce Oana Țoiu nu a găsit necesar să convoace ambasadorul Ucrainei pentru explicații oficiale după un incident de o asemenea gravitate?

În loc să vedem fermitate, vedem din nou ezitare. În loc să vedem un președinte care apără interesele României, vedem același reflex al evitării oricărei discuții care ar putea produce disconfort partenerilor externi.

De patru ani România oferă sprijin politic, financiar, logistic și uman Ucrainei. Cu atât mai mult, statul român are obligația să ceară explicații atunci când un astfel de incident are loc pe teritoriul său.

Nimeni nu cere scandal diplomatic. Nimeni nu cere gesturi teatrale. Dar există o diferență uriașă între diplomație și lipsa de reacție.

România nu poate fi condusă prin rapoarte care nu apar niciodată, prin concluzii care nu sunt prezentate și prin explicații care ajung mereu prea târziu. Pentru că atunci când instituțiile ascund informații, iar conducătorii evită întrebările incomode, nu protejează stabilitatea. Protejează doar propria narațiune”, a declarat deputatul AUR, Călin Matieș.

The post Călin Matieș (deputat AUR): „Raportul incidentului din Portul Constanța promis de Nicușor Dan riscă să rămână blocat prin sertarele instituțiilor” appeared first on AUR.

„O dronă maritimă explodează în Portul Constanța, la aproximativ 50 de metri de infrastructură energetică strategică, iar ministrul Apărării, Radu Miruță, și ministrul de Externe, Oana Țoiu, aleg să dispară exact în momentul în care românii așteaptă explicații.

Ministerul de Externe al Ucrainei afirmă că drona care a explodat astăzi în Portul Constanța aparținea forțelor navale ucrainene, că și-a pierdut controlul în urma bruiajului și că autoritățile române au fost informate în timp util. Dacă lucrurile stau așa, atunci întrebările sunt cu atât mai grave.

Cum este posibil ca explicațiile oficiale să vină din Ucraina, în timp ce Radu Miruță și Oana Țoiu nu găsesc de cuviință să se adreseze propriilor cetățeni?

Vorbim despre o dronă care a explodat la câteva zeci de metri de terminalul petrolier al Portului Constanța. Vorbim despre infrastructură strategică, despre securitatea României. Nu despre un incident minor care poate fi ascuns într-un raport tehnic.

În loc să iasă în fața românilor, Radu Miruță stă ascuns prin birouri și informează pe toată lumea mai puțin pe cei care îi plătesc salariul. În loc să explice ce s-a întâmplat, ce informații au existat și ce măsuri au fost luate, ministrul Apărării a ales tăcerea.

La fel de absentă este și Oana Țoiu. În fața unui incident care implică o dronă ucraineană explodată pe teritoriul României, ministrul de Externe nu a fost în stare nici măcar să convoace ambasadorul Ucrainei pentru explicații oficiale. Un gest elementar într-un stat care își respectă instituțiile și cetățenii.

În schimb, avem imaginea unui guvern care pare complet dezorientat. Un stat în care nimeni nu știe cine trebuie să vorbească, cine trebuie să decidă și cine trebuie să își asume răspunderea.

De fiecare dată când apare o situație serioasă, autoritățile intră în blocaj. De fiecare dată când apare o criză reală, cei care pozează în oameni de stat și mari experți în securitate dispar din peisaj.

Pe rețelele sociale sunt curajoși. În studiouri sunt plini de certitudini. În conferințe vorbesc despre strategie, securitate și responsabilitate. Când însă o dronă explodează lângă cel mai important port al României, aleg să tacă și să aștepte ca scandalul să treacă de la sine.

Cu fiecare oră care trece fără explicații din partea lui Radu Miruță și a Oanei Țoiu, situația devine mai gravă. Nu doar din cauza incidentului în sine, ci pentru că lasă impresia unui stat care reacționează după ce lucrurile se întâmplă și a unor miniștri care evită să își asume responsabilitatea atunci când apar întrebări incomode.

Dacă autoritățile române au fost informate din timp, cineva trebuie să explice ce s-a făcut cu acele informații. Iar dacă nu au fost informate, atunci avem o problemă și mai serioasă. În ambele situații, tăcerea nu este o soluție, iar fuga de răspunsuri nu va face ca întrebările să dispară”, a declarat Călin Matieș, deputat AUR.

The post Călin Matieș (deputat AUR): „Cum este posibil ca explicațiile oficiale să vină din Ucraina, în timp ce Radu Miruță și Oana Țoiu nu găsesc de cuviință să se adreseze propriilor cetățeni?” appeared first on AUR.

Aceasta este imaginea reală a statului român în anul 2026: după patru ani în care ni s-a vorbit zilnic despre amenințările de securitate din regiune, în care ni s-a explicat de ce trebuie alocate miliarde pentru apărare și în care ni s-a promis că România este pregătită pentru orice scenariu, constatăm că autoritățile sunt luate prin surprindere de fiecare incident.

Mai întâi o dronă cade peste un bloc de locuințe din Galați. Acum aflăm despre o dronă maritimă descoperită în apropierea celui mai important port al României. De fiecare dată răspunsul este același: nimeni nu știe exact ce s-a întâmplat, nimeni nu își asumă responsabilitatea și nimeni nu oferă explicații convingătoare.

Problema nu este doar existența acestor incidente, ci incapacitatea statului de a le preveni, de a le detecta la timp și de a răspunde ferm atunci când apar.

Românii au dreptul să întrebe unde sunt rezultatele investițiilor uriașe făcute în ultimii ani în domeniul apărării. Au dreptul să întrebe de ce, după atâția ani de avertismente și după atâtea promisiuni, statul român pare nepregătit în fața unor situații care ar fi trebuit anticipate și gestionate fără ezitare.

Dacă anumite capabilități militare promise întârzie să ajungă în România, atunci Guvernul are obligația să explice ce măsuri provizorii au fost luate pentru protejarea cetățenilor și a infrastructurii strategice. Nu putem accepta ca România să rămână vulnerabilă și să funcționeze pe baza speranței că nu se va întâmpla nimic.

Responsabilitatea pentru această nouă criză de securitate aparține în totalitate celor aflați astăzi la putere. Este cu atât mai grav cu cât aceste incidente se petrec într-un moment în care România traversează o criză politică prelungită, nu are un guvern cu puteri depline, iar numirea unei noi conduceri executive este tergiversată din motive politicianiste și prin artificii care sfidează spiritul Constituției.

În loc să ofere stabilitate și să asigure funcționarea instituțiilor statului într-un context regional complicat, cei aflați la conducere par preocupați exclusiv de calcule politice și de împărțirea puterii. România nu își poate permite acest lux. Securitatea națională nu poate fi pusă în așteptare până când partidele aflate la putere își rezolvă disputele interne.

Un stat serios inspiră încredere prin competență și capacitate de reacție. Din păcate, ceea ce vedem astăzi este exact opusul: improvizație, lipsă de răspunsuri și o conducere care pare depășită de evenimente.

Securitatea națională nu se apără prin comunicate de presă și explicații sterile, ci prin competență, vigilență și capacitate reală de acțiune. Atunci când un regim ajunge să genereze simultan crize politice, economice și de securitate, românii au tot dreptul să se întrebe dacă nu cumva a devenit el însuși parte din problemă, nu din soluție.

The post După ani în care ni s-a spus că România este pregătită pentru orice scenariu, constatăm în fiecare săptămână că autoritățile sunt luate prin surprindere de fiecare incident appeared first on AUR.

Este lovită în multiple zone, amenințările sale nu mai produc efectul de altădată, iar în Europa se discută deschis despre furnizarea de arme, informații și sprijin militar Ucrainei (inclusiv, zic rușii, arme ghidaj specialist intelligence care ar permite ucrainenilor sa atace cu drone prin tarile baltice).

În spațiul public rus apar tot mai multe voci exasperate, care susțin că Rusia trebuie să facă ceva – inclusiv folosirea armei nucleare – pentru a-și recâștiga credibilitatea strategică (viziunea Serghei Karaganov). Și Vladimir Putin a reacționat. Când a declarat că războiul se apropie de sfârșit în Ucraina, presa occidentală l-a citat parțial și eronat. Mesajul său era că actuala etapă – în care Europa sprijină militar Ucraina, oferă informații, arme și alte forme de asistență fără consecințe directe – se apropie de final. Această etapă, a implicării europene fără consecințe, nu războiul!

Rusia va continua să lovească Ucraina fără milă. Întrebarea este dacă se va opri doar acolo. Își va recăpăta Rusia capacitatea de descurajare sau va încerca să transmită semnale și către alte state din regiune, poate statele baltice?

Din această perspectivă, faptul că o dronă a lovit, accidental sau nu, teritoriul României nu îi deranjează pe ruși. Ei urmăresc reacțiile și capacitatea de răspuns a Alianței. România s-a grăbit să ceară ajutor de la NATO (De ce? Pentru o dronă? De ce nu am cumpărat din SAFE interceptoare?). În plus, se vorbește despre consultări în baza Articolului4. Dar ne-am coordonat în prealabil cu aliații? Există un consens? Ne va lua cineva în seamă? Americanii ce spun?

Deci: rușii urmăresc cu atenție reacția NATO și, mai ales, ce se întâmplă dacă reacția va fi limitată. Pentru ei e și un test major

Ucraina se află, la rândul său, într-o poziție favorabilă de comunicare. Rușii au lovit teritoriul unui stat aliat NATO. Pentru Kiev, orice incident de acest tip, amintiți-vă cazul Poloniei, reprezintă o oportunitate de a readuce războiul din Ucraina în centrul atenției internaționale și de a consolida percepția privind pericolul reprezentat de Rusia.

Indiferent de circumstanțele exacte ale incidentului, efectul politic este evident: războiul nu mai pare limitat la teritoriul ucrainean. Pentru Kiev, fiecare episod care arată că efectele conflictului depășesc granițele Ucrainei constituie un argument suplimentar în relația cu partenerii occidentali.

Cu cât pericolul rusesc este perceput ca fiind mai aproape de frontierele UE și ale NATO, cu atât crește presiunea pentru menținerea sau chiar extinderea sprijinului militar și financiar acordat Ucrainei.

În România, instrumentalizarea politică este și ea la apogeu. Într-o perioadă dominată de discuții despre costul vieții, măsurile fiscale, deficitul bugetar, tensiunile politice și nemulțumirile unor categorii profesionale, agenda publică se mută brusc spre securitate și amenințări externe.

Dezbaterile incomode despre salarii, reforme, administrație sau responsabilitate guvernamentală sunt împinse în plan secund de sentimentul de urgență generat de un pericol extern. Avantaj, ei!

Ministerul Afacerilor Externe profită de context. Ministerul Afacerilor Externe se agită și profită și el de situație. Tocmai s-au amânat discuțiile cu angajații ministerului privind noua lege a salarizării. Este vorba despre prevederi care reduc semnificativ o serie de beneficii pentru personalul diplomatic: indemnizația pentru soțul însoțitor, decontarea chiriilor, indemnizațiile pentru copii, sprijinul pentru școlarizare și alte drepturi specifice. Din această perspectivă, criza de securitate devine un context convenabil pentru evitarea unor discuții dificile. Avantaj: ministrul.

Problema reală: decizia politică și capabilitățile.

Mai există un aspect important. Cadrul legal pentru doborârea dronelor care pătrund ilegal în spațiul aerian al României există. Legislația prevede proceduri clare pentru Armata Română privind interceptarea, neutralizarea și doborârea aeronavelor fără pilot.

Ceea ce lipsește este asumarea unei decizii politice ferme și, în anumite situații, capabilitățile tehnice necesare. De ce putem doborî drone în altă parte, doar în România, nu? Incompetența politică și tehnică a guvernanților este o veritabilă amenințare de securitate națională!

În plus, suntem acum într-un moment ideal, deși unul generat de un incident grav, pentru a redeschide discuția despre investițiile în apărare și despre programul SAFE, în cadrul căruia doar 2,5% din fonduri sunt destinate achizițiilor de drone și sisteme antidronă. Cu ce ne apărăm de drone?

Așteptăm o informare clară privind contribuția concretă a programului SAFE și modul în care acesta poate ajuta România să prevină asemenea incidente, atacuri sau provocări în viitor.

Întrebarea care rămâne este dacă, în mijlocul acestei competiții de narațiuni – că tot le place asta comisarilor ideologici de la Cotroceni! – opinia publică nu primește răspunsul esențial: ce s-a întâmplat exact, cine poartă responsabilitatea și ce măsuri sunt necesare pentru ca un astfel de incident să nu se repete? Pentru românul obișnuit, aceasta ar trebui să fie singura dezbatere care contează cu adevărat.

Dar această dezbatere, care este despre ea și incompetențele ei politice și tehnice, Puterea actuală nu o ca face niciodată!”, a declarat prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu.

The post Dan Dungaciu (prim-vicepreședinte AUR): „Cu excepția românilor, toți vor să profite de dronă!” appeared first on AUR.