La dezbatere au participat reprezentanți ai autorităților publice, ai Agenției Naționale pentru Politici și Coordonare în Domeniul Drogurilor și Adicțiilor, ai DIICOT, specialiști în domeniul sănătății și prevenirii, precum și reprezentanți ai societății civile.

Nicolae Vlahu, senator AUR și președinte al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții din Senatul României, a prezentat măsurile legislative pe care le propune pentru creșterea siguranței în unitățile de învățământ și combaterea fenomenului consumului de droguri în școli. Acesta a subliniat responsabilitatea statului de a asigura protecția copiilor și necesitatea unor măsuri ferme pentru prevenirea traficului și consumului de substanțe interzise în mediul școlar.

„Am prevăzut în respectivul proiect de lege introducerea unui polițist sau jandarm în cadrul școlilor gimnaziale, respectiv licee, unde avem peste 500 de copii încadrați în respectiva școală. Am făcut acest lucru fiindcă, în trecut, exista un protocol între Jandarmerie și unitățile școlare, unde aveam un jandarm în curtea școlii și cunoaștem cu toții, este de notorietate faptul că, la vederea unei uniforme de polițist, scade intenția infracțională, respectiv contravențională, cu aproximativ 70%.

Din această perspectivă am dorit prezența unei uniforme în cadrul școlii, astfel încât să diminuăm pe cât posibil acest trafic și consum de droguri în timpul școlii și la școală. Din perspectiva mea, părinții, în primul rând, sunt datori să aibă grijă de copiii lor, însă când sunt trimiși la școală, aceștia îi încredințează statului copilul. Atunci statul este obligat să se asigure de această protecție a copiilor”, a declarat senatorul AUR, Nicolae Vlahu.

Virgiliu-George Vlăescu, senator AUR și președintele Comisiei pentru tineret și sport din Senatul României, a atras atenția asupra legăturii dintre diferitele forme de dependență și a subliniat importanța prevenirii prin educație, familie, sport și informare publică. Acesta a evidențiat necesitatea unei abordări integrate care să trateze cauzele fenomenului și să ofere instrumente reale de protecție pentru copii și tineri.

„Cred că dacă vrem să facem cu adevărat o politică de prevenție, trebuie să avem în vedere faptul că toate aceste dependențe sunt legate între ele și trebuie ca părinții să fie informați prin școală, prin familie, prin tot ce se poate, prin mass-media, că aceste dependențe vor duce, în final, la dependența de droguri. Și vedem că suntem neputincioși să blocăm consumul la nivelul străzii sau al școlii, pentru că nu avem oameni să verifice, pentru că nu sunt legi care să protejeze, pentru că apar permanent droguri sintetice noi. Și cele mai rele sunt drogurile sintetice”, a declarat senatorul AUR, Virgil-George Vlăescu.

Radu Vasile Pop, șef serviciu în cadrul Serviciului de Prevenire, Formare, Politici Publice și Monitorizare al Agenției Naționale pentru Politici și Coordonare în Domeniul Drogurilor și Adicțiilor (ANPCDDA), a prezentat direcțiile de acțiune urmărite la nivel instituțional, accentuând necesitatea unor politici publice fundamentate pe date științifice și pe cooperarea dintre instituții, familie, școală și comunitate.

„Noi vom dori ca tot ce înseamnă activități de prevenire și de asistență, metodologii, tehnici, proceduri care se vor aplica în acest domeniu, nu numai al consumului de substanțe, dar și al altor dependențe, să se bazeze pe baze științifice, prin cercetări și prin studii. Este foarte ușor. Cine dorește să facă un studiu și poate să facă un asemenea studiu să se raporteze la studiile care sunt făcute de către Agenția Europeană și care sunt aplicate și în România și sunt obligatorii tuturor țărilor membre. (…)

Vă rog frumos să aveți în vedere faptul că, pentru a putea avea o strategie și niște intervenții care să aducă rezultatele scontate, sunt trei elemente importante: familia, comunitatea și școala. Iar în aceste trei elemente trebuie să existe obligatoriu instituțiile publice cu atribuții în domeniu și societatea civilă”, a declarat Radu Vasile Pop.

Cristina Mihaela Mardare, procuror în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) – Structura Centrală, a evidențiat rolul instituției în combaterea traficului de droguri și necesitatea consolidării măsurilor de prevenire și reintegrare, precum și importanța colaborării dintre instituțiile implicate în protejarea tinerilor.

„În final, apreciem că se impune protejarea sănătății publice prin consolidarea măsurilor de prevenire, tratament și reintegrare, protejarea tinerilor împotriva recrutării în cadrul criminalității organizate, DIICOT urmând să își îndeplinească în continuare rolul prevăzut de dispozițiile legale privind combaterea consumului de droguri în rândul tinerilor prin investigații, destructurarea rețelelor de trafic de droguri, precum și colaborarea cu alte instituții implicate în protecția și educarea tinerilor”, a declarat Cristina Mihaela Mardare.

Combaterea consumului de droguri trebuie să se bazeze pe prevenție, evaluare, tratament și reintegrare. Sunt necesare centre de coordonare și evaluare finanțate corespunzător, decontarea serviciilor prin CNAS, consilierea părinților, campanii naționale de informare și implicarea activă a comunității și autorităților locale.

Totodată, este nevoie de completarea Legii nr. 143/2000, prin introducerea obligativității evaluării și includerii persoanelor afectate, cu acordul lor, în programe de asistență și recuperare, astfel încât intervenția statului să fie una eficientă și orientată spre protejarea copiilor și tinerilor.

The post Copiii de astăzi, națiunea de mâine. Stop drogurilor! Soluții pentru protejarea tinerilor și combaterea consumului de droguri, dezbătute în Parlamentul României appeared first on AUR.

„În perioada 2008-2010, România a permis apariția și extinderea comerțului cu așa numitele produse „de recreere”, etnobotanice vândute în magazine înregistrate, fiscalizate, tratate ca o afacere obișnuită, deși erau substanțe cu efecte halucinogene puternice. Acele magazine, tolerate și trecute sub radarul autorităților, au creat prima generație de consumatori dependenți. Când statul a decis să le închidă, era deja prea târziu. Tinerii erau prinși în capcană, iar consumul nu a dispărut. S-a mutat pur și simplu în stradă, în mâinile traficanților, acolo unde controlul este aproape imposibil.

Anii au trecut, dar statul român a rămas la fel de nepregătit. Portul Constanța, una dintre cele mai importante porți maritime ale Europei, a devenit un canal major de intrare a drogurilor în țară. Deși autoritățile vorbesc despre controale, realitatea arată că portul a fost ani la rând un teritoriu slab supravegheat, unde droguri de mare risc au intrat nestingherite. Traficul s-a profesionalizat, iar România a devenit nu doar țară de tranzit, ci și piață de consum. Iar consecințele sângerează încă.
Cazul șoferului drogat care, la doar 19 ani, a ucis doi tineri în apropiere de Vama Veche a arătat cât de fragil este controlul statului asupra consumului și cât de ușor se ajunge de la o pastilă la o tragedie. Acest caz nu a fost un accident izolat, ci rezultatul direct al unui sistem care nu și-a făcut treaba: lipsă de prevenție, lipsă de intervenție, lipsă de reacție.

În paralel, vânzarea drogurilor în orașe a ajuns la un nivel revoltător. În centrul Capitalei, în zone ultrafrecventate precum Unirii și Cocor, traficul de droguri se facea la vedere, sub ochii tuturor, fără ca autoritățile locale să fi reușit să descurajeze fenomenul. În acea perioadă Bucureștiul avea un primar care promitea ordine și disciplină, un primar care acum este președintele nostru, Nicușor Dan.

România trăiește astăzi efectele cumulate ale unui deceniu și jumătate de neglijență. Toleranța din perioada „magazinelor de vise” a fost doar începutul. După închiderea lor, consumul a migrat în stradă, traficul s-a infiltrat în porturi, iar drogurile au ajuns în cluburi, în licee, în festivaluri și în centrul orașelor mari. Statul a eșuat să intervină la timp, apoi a eșuat să repare, iar acum eșuează să protejeze prezentul.

Nu există vinovați unici, dar există responsabilități clare. România nu își mai permite încă o generație sacrificată. E nevoie de recunoașterea greșelilor, de transparență reală, de măsuri aplicate, nu doar promise. E nevoie ca porturile să fie securizate, ca traficanții să fie alungați din spațiul public, ca școlile și familiile să fie sprijinite, nu lăsate singure în fața unui fenomen devenit industrial.

Nu mai avem dreptul să închidem ochii. Să acoperim adevărul. A venit momentul să nu mai acceptam ca România să fie terenul fertil al traficului, nepăsării si tragediilor. Este timpul ca statul să-și facă treaba. Acum, cât mai avem timp”, a declarat liderul deputaților AUR, Mihai Enache.

The post Mihai Enache (liderul deputaților AUR): „De la ‘magazinele de recreere‘ la droguri vândute la colț de stradă: statul român a lăsat fenomenul să explodeze” appeared first on AUR.

„Bucureștiul anului 2025 este un oraș care pierde tot mai mult lupta cu drogurile, iar victimele acestei lupte sunt copiii noștri, tinerii noștri. Toate aceste lucruri nu s-ar întâmpla fără complicitatea autorităților. Sunt zone din București despre care știe toată lumea, toate instituțiile și toate autoritățile că sunt focare de trafic și de consum de droguri.

Aici suntem în centrul Bucureștiului, pe calea Dudești, la fosta școală de meserii Ciocanu, fostul liceu Timpuri Noi. Este un rai al drogaților, clădiri de patrimoniu abandonate, incendiate pentru a fi distruse, în care se face trafic de droguri și în care consumatorii vin să se aprovizioneze și să consume.

Toate aceste lucruri s-au întâmplat, se întâmplă de ani de zile și în mandatele celor care ne-au spus că salvează Bucureștiul. Am arătat și anul trecut, cu imagini video de aici, situația gravă, pericolul public care este aici, în această clădire. Măsurile luate au fost doar de imagine, ci în continuare este aceeași situație.

Pe 7 decembrie vom face dreptate pentru București și încet încet recuperăm fiecare zonă istorică pentru a reda comunității și pentru a nu mai permite ca în mijlocul orașului, cu complicitatea autorităților, să avem trafic și consum de droguri. Haideți să punem Bucureștiul bun pe primul loc și să facem dreptate pentru București”, a declarat liderul deputaților AUR, Mihai Enache.

The post Mihai Enache (liderul deputaților AUR): „Bucureștiul s-a transformat într-un focar de droguri. Autoritățile știu, dar tac” appeared first on AUR.

Totodată, inițiativa vizează creșterea gradului de siguranță în unitățile de învățământ preuniversitar, combaterea violenței și a discriminării, precum și restabilirea disciplinei și a respectului față de actul educațional.

Proiectul prevede o serie de măsuri ferme și clare, printre care:

•⁠ ⁠Paza și accesul în unitățile școlare de învățământ preuniversitar va fi asigurată de Poliția Locală:
•⁠ ⁠în toate unitățile de învățământ gimnazial și/sau liceal care au un efectiv de peste 500 elevi, prezența unui organ de ordine publică (polițist sau jandarm) devine obligatorie, pe durata orelor de curs. Finanțarea se va face de la bugetul de stat, prin Ministerul Afacerilor Interne.
•⁠ ⁠Uniformă școlară obligatorie: toți elevii vor purta uniforma și însemnele distinctive ale școlii. Aceasta măsură are un rol multiplu: reducerea cazurilor de discriminare în rândul elevilor, identificarea elevilor de către organele de ordine publică, pentru eficientizarea actiunilor de prevenire a săvârşirii de infracțiuni, precum și un simbol al apartenenței elevilor în mediul social. Elevii titulari ai burselor sociale vor beneficia gratuit de uniformă, finanțarea fiind asigurată din fonduri guvernamentale.
* Obligativitatea instalarii de unui sistem de supraveghere audio-video in toate unitatile de invatamant preuniversitar
•⁠ ⁠Interzicerea telefoanelor mobile în timpul orelor și al activităților extrașcolare, în incinta școlilor. Această măsură are ca scop reducerea distragerii atenției și a cazurilor de hărțuire online între elevi.

Inițiativa vine ca reacție la o situație îngrijorătoare: în ultimii ani, traficul de substanțe interzise în proximitatea unităților de învățământ a crescut semnificativ, punând în pericol sănătatea și siguranța elevilor.

De asemenea, un raport al Asociației Salvați Copiii din martie 2024 arată că 81% dintre elevi au fost martori ai bullyingului în școala lor, iar 28% au asistat frecvent la astfel de incidente.

„Este datoria statului român să ofere un mediu sigur și propice educației. Nu mai putem tolera lipsa de reacție în fața unui fenomen care afectează dezvoltarea generațiilor viitoare. AUR propune soluții clare, concrete, aplicabile imediat, care să redea demnitatea școlii românești și siguranța copiilor noștri”, a declarat senatorul AUR, Nicolae Vlahu, inițiator al proiectului de lege.

Precizăm că o parte din măsurile care se regăsesc în acest proiect de lege fac parte și din propunerile Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” în vedere îmbunătățirii calității învățământului.

The post Nicolae Vlahu: “AUR propune măsuri concrete pentru prevenirea traficului si consumului de droguri, precum și creșterea siguranței în școli: prezenta unui organ de ordine publică, pază cu Poliția Locală, uniformă obligatorie și interzicerea telefoanelor mobile” appeared first on AUR.

Tragicul caz al lui Rareș Ion, un tânăr de 20 de ani decedat pe 15 aprilie 2025 din cauza unei supradoze, ilustrează dureros această realitate. Rareș, ca mii de alți tineri, a căzut victimă dependenței, prins într-un sistem care nu l-a protejat. Responsabilitatea noastră, ca reprezentanți ai poporului, este să cerem măsuri urgente pentru a opri această hemoragie socială.

Fenomenul drogurilor, calificat de CSAT în octombrie 2023 drept un risc major la securitatea națională, a atins proporții alarmante. Consumul în rândul tinerilor între 12 și 34 de ani a crescut de cinci ori în ultimul deceniu, iar vârsta de debut a scăzut la 10-11 ani, conform datelor Spitalului Obregia.

Numărul minorilor internați pentru consum de droguri a crescut de patru ori între 2021 și 2023. Un sondaj al Prefecturii București din 2024 arată că unul din trei elevi din capitală consideră drogurile o problemă în școala lor. Substanțele sintetice, disponibile la prețuri de 5-10 lei pe doză, sunt omniprezente în licee, campusuri universitare, cartiere marginale și chiar în mediul rural, provocând schizofrenie, leziuni corticale ireversibile și dependență cronică. Familiile trăiesc drame de nedescris, iar societatea își pierde viitorul.

În fața acestei crize, instituțiile statului par depășite. Drogurile sunt vândute nestingherit în școli, în toalete, în curtea școlii sau în fața porții, fără intervenții eficiente ale poliției. Filmulețe postate de tineri pe TikTok, inclusiv de Rareș Ion, arată consumul de droguri la vedere, dar măsurile lipsesc. Portul Constanța, principala poartă de intrare pentru cocaină și heroină, conform rapoartelor Europol, rămâne vulnerabil, permițând distribuția drogurilor în toată țara. Suspiciuni persistente, împărtășite de cetățeni, sugerează complicitatea, cel puțin pasivă, a unor persoane din poliție, vamă sau alte structuri, alimentate de cazuri precum cel al polițistului din Craiova, prins în 2023 facilitând o rețea de trafic. Aceste acuzații necesită investigații transparente pentru a restabili încrederea publică.

Percepția publică este că MAI prioritizează alte agende – supravegherea protestelor, monitorizarea rețelelor sociale pentru „dezinformare” sau protejarea intereselor politice, așa-numita „poliție politică”, în detrimentul luptei împotriva drogurilor.

Cazuri precum hărțuirea jurnalistei Ana-Maria Gebăilă din Craiova pentru postări critice întăresc această impresie. Tehnologiile moderne, precum camerele de supraveghere sau monitorizarea darknet-ului, nu sunt folosite eficient pentru a opri recrutarea tinerilor pe platforme ca WhatsApp sau Telegram, deși dealerii operează la vedere.

Sistemul de sănătate este la fel de nepregătit.

Doar 5-6% dintre tinerii tratați scapă de dependență, conform Centrului Sf. Stelian din București, o cifră inacceptabilă. Spitalele de psihiatrie, inadecvate pentru reabilitare, sunt supraaglomerate, iar centrele specializate, precum Sf. Stelian (45 de paturi) sau Voila (24 de paturi), sunt insuficiente. Proiectul din 2024 pentru opt centre regionale este blocat, deși un centru de 40 de paturi costă un milion de euro. Tinerii externați nu beneficiază de urmărire medicală sau consiliere, ceea ce duce la recidivare. Colaborarea între MAI, Ministerul Sănătății, Ministerul Educației și ANA este slabă, iar fondurile alocate, deși în creștere, nu produc rezultate vizibile.

Acțiunile raportate în presă – confiscări ocazionale sau arestări – sunt „praf în ochi” față de amploarea crizei. În 2023, DIICOT a destructurat 59 de grupuri infracționale, dar rețelele continuă să prospere, iar substanțele sintetice sunt mai accesibile ca niciodată. Comunicatele triumfaliste ascund o realitate dură: drogurile sunt „regula” în școli, conform Federației Naționale a Părinților (Edupart). Bugetele crescute nu se traduc în soluții, iar lipsa de coordonare interinstituțională agravează situația.

Prevenția este aproape inexistentă.

Programele de educație antidrog din școli sunt superficiale, profesorii nu sunt pregătiți, iar campaniile pe rețelele sociale, unde tinerii sunt ținta dealerilor, lipsesc. Comunitățile vulnerabile, unde consumul crește rapid, sunt neglijate. Această criză nu este doar o problemă de ordine publică sau sănătate, este o chestiune de supraviețuire a societății românești.

Propunem următoarele măsuri urgente:

Consolidarea controalelor în Portul Constanța, prin investiții în tehnologie avansată și colaborare cu Europol și DEA.

Patrule polițienești regulate în jurul școlilor și universităților, cu monitorizarea platformelor online unde tinerii sunt recrutați.

Extinderea centrelor de reabilitare, cu finanțare clară pentru opt centre regionale până în 2027.

Programe de prevenție eficiente în școli, cu profesori și consilieri pregătiți și campanii adaptate la rețelele sociale.

Investigații transparente privind corupția, cu sancțiuni dure pentru orice oficial implicat în trafic.

Reorganizarea ANA sub Ministerul Sănătății, pentru a trata consumul ca o problemă de sănătate publică.

Finanțare suplimentară pentru sănătate mintală, inclusiv servicii ambulatorii și urmărire post-externare.

Colaborare interinstituțională, cu protocoale clare între ministere și ANA.

Implicarea comunităților locale, prin ONG-uri și lideri de opinie, pentru prevenție în zonele vulnerabile.

Campanii naționale de conștientizare, care să arate impactul drogurilor și să mobilizeze societatea.

Doamnelor și domnilor senatori, criza drogurilor este o rană deschisă a societății românești. Familiile, precum cea a lui Rareș Ion, merită mai mult decât promisiuni. Le datorăm tinerilor noștri un viitor liber de acest flagel. Cerem Guvernului să trateze această problemă ca pe o prioritate națională și să implementeze măsurile necesare. Împreună, putem reda speranța generațiilor viitoare”, a declarat senatorul AUR Virgiliu Gheorghe Vlăescu.

The post Virgiliu Gheorghe Vlăescu, senator AUR: “Criza drogurilor – o amenințare la adresa viitorului României” appeared first on AUR.

Avem mii de tineri români care ajung uneori în arest pentru mai puțin de atât, dar avem un străin care nu este deranjat aproape deloc.

Legea pare să fie aplicată cu dublă măsură. Americanul Cameron Jibril Thomaz, cunoscut ca și Wizz Kalifam, a fumat un joint învelit în pliantele de campanie anti-drog ale Ministerului Afacerilor Interne. Avea la el 18 grame de marijuana. Nu a pățit nimic. A dat o declarație și este liber să plece.

În acest timp, tinerii noștri care cad în patima drogurilor sunt reținuți, arestați și uneori condamnați pentru câteva grame pe care au ajuns să le consume din cauza neputinței autorităților.

Condamn dubla măsură și vă atrag atenția că povestea asta se petrece în condițiile în care în același stat guvernat de o coaliție eșuată nu există suficiente teste anti-drog performante, motiv pentru care o beizadea a fost lăsată să treacă nestingherită de nimeni și a provocat o tragedie anul trecut la 2 Mai.

Același stat, în schimb, lasă zilnic fără permis zeci de șoferi nevinovați care nu consumă droguri, dar au neșansa să fie conduși de niște politruci care nu au fost în stare să cumpere aparatură și care nu au nicio strategie de luptă împotriva acestui flagel.

Dacă Ministerul Afacerilor Interne taie șpăgile și reușește să cumpere aparate performante nu mai este nevoie de lamentările legate de testele șoferilor și nu mai rămân fără loc de muncă oameni care nu au nicio legătură cu stupefiantele.

The post Dan Tanasă (AUR): Dubla măsură a statului condus de PSD și PNL! appeared first on AUR.

Mihai Enache a pătruns, împreună cu echipa sa, într-un ansamblu de clădiri istorice, situat în apropiere de Piața Unirii, pentru a arăta ce se întâmplă în spatele zidurilor. Ce a descoperit este șocant: zeci de persoane își fac veacul, consumă și fac trafic de droguri de mare risc.

„Am pătruns într-unul dintre cuiburile de drogați din București, pentru a le arăta bucureștenilor ceea ce instituțiile statului ascund. La nici doi kilometri de Piața Unirii, în plin centru al Capitalei, un ansamblu de clădiri istorice au devenit locul în care zeci de persoane consumă își fac veacul, consumă și fac trafic de droguri de mare risc. Seringi folosite la injectarea drogurilor zac aruncate peste tot. Copii aleargă și se joaca printre ele.
Toți știu ce se întâmplă aici, dar toți ridică din umeri sau privesc în partea cealaltă. Nu avem ce face, ne lipsesc instrumentele – scuzele astea le-am tot auzit. Adevărul este că nu le pasă. Nu le pasă de București, nu le pasa de oameni.
Politia vine și face act de prezență. În tot timpul ăsta, clădiri si destine se ruinează laolaltă în București”, a declarat Mihai Enache.

În acest context, Mihai Enache declară război drogurilor. El susține că primul lucru pe care îl va face în calitate de primar este să stârpească traficul și consumul de droguri din centrul Capitalei: „Zero toleranță față de traficul de droguri, zero toleranță față de cei care ridică din umeri sau privesc în partea cealaltă”.

Vedeți aici clipul video:

https://www.facebook.com/enachemihaiadrian/videos/2506120396443527/

The post Imagini revoltătoare din centrul Bucureștiului cu consum și trafic de droguri, scoase la iveală de Mihai Enache appeared first on AUR.