De fiecare dată când s-a făcut o actualizare în sistemul informatic al CNAS, rețetele au fost blocate, consultațiile suspendate și oamenii trimiși acasă fără tratament. Acum, același guvern anunță că toate documentele medicale vor fi online, dar fără să ofere nicio garanție că sistemul nu va cădea din nou.

Românii nu mai pot fi cobai în experimentele digitale făcute pe genunchi. Când un pacient nu își poate ridica rețeta, nu vorbim despre o eroare de server, ci despre o greșeală de viață și de moarte.

Cerem Guvernului să publice:

• planul real de testare al platformei informatice,
• criteriile de siguranță pentru datele medicale,
• termenul exact până la care se asigură funcționarea completă fără riscuri pentru pacienți.

Digitalizarea sănătății este necesară, dar făcută prost devine un pericol. Românii au nevoie de spitale care funcționează, nu de platforme care se blochează”, a declarat deputatul AUR, Cristina Butură.

The post Cristina Butură (deputat AUR): „Guvernul digitalizează haosul. Pacienții români, din nou cobai în experimentele informatice ale statului” appeared first on AUR.

România nu poate vorbi despre digitalizare în sănătate cât timp spitalele funcționează pe hârtii, cu servere care se blochează și cu personal care completează fișe manual, în loc să trateze pacienți.

Solicit Ministerului Sănătății:
– să publice situația actualizată a proiectelor de digitalizare la nivel național;
– să acorde asistență tehnică unităților care nu au resurse proprii pentru implementare;
– să stabilească termene clare pentru operaționalizarea platformelor digitale din spitale.

Digitalizarea nu este o chestiune de imagine, ci de viață și de siguranță.

Atâta timp cât pacienții așteaptă pentru o fișă tipărită, iar medicii pierd timp în loc să salveze vieți, digitalizarea rămâne doar o promisiune.” a declarat Cristina Butură

The post Cristina Butură (deputat AUR): „România nu poate digitaliza sănătatea cu spitale deconectate de la realitate” appeared first on AUR.

Domnului Alexandru RAFILA, Ministrul Sănătății

De către: Deputat Cristina Emanuela DASCĂLU

Circumscripția electorală: nr. 24 Iași

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 16.04.2025

Obiectul întrebării: Strategia Națională de Digitalizare în Sănătate și Planul de Acțiune pentru România

Stimate domnule ministru,

În contextul elaborării și promovării Strategiei Naționale de Digitalizare în Sănătate, precum și a Planului de Acțiune pentru implementarea acesteia, doresc să atrag atenția asupra mai multor riscuri, lipsuri și semne de întrebare care însoțesc acest proces, cu impact direct asupra pacienților, cadrelor medicale și funcționării sistemului sanitar.

Digitalizarea în sănătate poate reprezenta, fără îndoială, un pas major spre eficiență, transparență și interoperabilitate. Dar, în forma în care strategia a fost comunicată până acum, apar probleme majore de confidențialitate, securitate a datelor medicale și accesibilitate, în special în zonele rurale sau în rândul categoriilor vulnerabile, care nu au acces facil la tehnologie.

Ca membru al Comisiei pentru învățământ și profesor cu experiență internațională, îmi exprim profunda îngrijorare cu privire la lipsa de consultare reală cu cetățenii și profesioniștii din sistemul medical, obligația colectării și stocării centralizate a datelor sensibile privind istoricul medical al pacienților, riscul discriminării digitale – pacienții care nu dețin abilități tehnologice sau nu au acces la infrastructură riscă să fie marginalizați, inexistența unui cadru legal clar privind cine gestionează aceste date, cine răspunde pentru eventualele breșe și cum se asigură consimțământul informat.

Având în vedere toate aceste aspecte, vă adresez următoarea întrebare:

1. Care sunt măsurile concrete prin care Ministerul Sănătății va garanta că digitalizarea sistemului sanitar nu va încălca drepturile fundamentale ale cetățenilor și nu va exclude, în mod indirect, milioane de români de la accesul firesc la servicii de sănătate?

Aștept răspuns în scris și oral, în termenul prevăzut de lege.

The post Cristina Dascălu – Întrebare parlamentară – Strategia Națională de Digitalizare în Sănătate și Planul de Acțiune pentru România appeared first on AUR.

Domnul Marcel-Ioan BOLOȘ, Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene

De către: Deputat Răzvan Daniel BIRO

Circumscripția electorală: nr. 28 Mureș

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 03.04.2025

Obiectul întrebării: Clarificări despre programul de digitalizare al IMM-urilor

Stimate domnule Ministru,

Politicile falimentare ale Guvernului, axate pe consum și pe acumularea de mari datorii, în ciuda faptului că sunt bine acoperite de o propagandă electorală, ruptă de orice contact cu realitatea, apropie statul de intrarea în incapacitate de plată, reflectată prin întârzieri majore de plăți, alături de programe guvernamentale de finanțare blocate.

Peste 7.000 de antreprenori români au plătit consultanți și au depus proiecte pentru a atrage fonduri europene cuprinse între 20.000-100.000 euro pe firmă, prin schema de finanțare pentru digitalizarea IMM-urilor, din cadrul PNRR.

Având în vedere, domnule ministru, că, după mai mult de doi ani de la lansarea acestei finanțări, mii de oameni așteaptă să înceapă implementarea proiectelor, confruntându-se cu întârzieri procedurale la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, vă rog să îmi comunicați următoarele:

1. Care este suma totală cumulată în urma întârzierii programului pentru digitalizarea IMM-urilor?

2. Câte proiecte au fost depuse de IMM-uri, la nivel național și câte sunt în curs de implementare? Solicit datele și pentru județul Mureș.

3. Având în vedere că experții în fonduri europene oferă funcționarilor de la MIPE și soluții pentru accelerarea programului, pentru ca România să utilizeze fondurile europene, cum vă explicați faptul că: evaluările nu au fost încheiate, numeroase proiecte fiind respinse abuziv, nu au fost încheiate contractările, iar procesul de contractare crește perioada de derulare de la lună la lună, practic contractarea durează cel puțin 45 zile per fiecare proiect – timp nemaiîntâlnit la alte programe și, mai nou, beneficiarilor li se solicită să actualizeze documentele cu dată de începere 15 aprilie 2025, termenele tot extinzându-se?

4. Care este situația proiectelor IMM pentru luna februarie 2025, inclusiv pentru județul Mureș?

Solicit răspuns scris.

The post Răzvan Biro – Întrebare parlamentară – Clarificări despre programul de digitalizare al IMM-urilor appeared first on AUR.

Același proiect a fost propus și sub guvernarea PSD, dar atunci costurile erau estimate la doar 45 de milioane de euro.

De ce guvernul Cîțu cere acum un preț de peste zece ori mai mare?

Nimeni nu contestă că este nevoie de digitalizarea României, dar AUR nu acceptă ca aceasta să se facă în orice condiții și nici cu orice preț. Într-o țară în care zeci de mii de copii se culcă seara nemâncați, în care sute de școli au toalete în curte și încălzire cu lemne, este o crimă să cheltuiești 500 milioane de euro pe un asemenea proiect dubios. Un proiect care va fi, probabil, o nouă „afacere Microsoft”, prilej de îmbogățire pentru firmele de casă favorizate de PNL și USRPLUS, și, la fel de probabil, un nou eșec răsunător, cum a fost și „eRomânia”, prin care sub guvernarea Boc s-au tocat milioane de euro din banii țării, fără niciun rezultat concret.

AUR consideră că această inițiativă pompoasă nu este decât încă o cale de sifonare a banului public de către guvernul Cîțu și cere premierului să prezinte public cifrele pe care s-a bazat când a făcut asemenea cereri de finanțare. Apoi, noi nu uităm cât de „exigentă” a fost Comisia Europeană când a respins includerea în PNRR a proiectelor vizând conectarea localităților din România la rețeaua de gaze și de creare a unui sistem modern de irigații. De ce aceste proiecte, menite să dezvolte cu adevărat infrastructura și agricultura României, au fost respinse, dar funcționarii europeni au acceptat fără să clipească dubiosul proiect de „digitalizare”? Ce le-ați promis în schimb, zarafilor din guvernul Cîțu?

The post DIGITALIZAREA, PRETEXT PENTRU SIFONAREA BANILOR DIN PNRR? appeared first on AUR.

Titlul declarației politice pe care o voi prezenta este ”Votul electronic și necesitatea digitalizării procesului electoral”.

Stimați colegi,

Mă adresez dumneavoastră din calitate de fervent susținător al democrației digitale, fiind autorul unor studii și cercetări pe tema racordării actualului model politic la realitățile și oportunitățile tehnologice pe care le oferă secolul XXI.

Este necesară o dezbatere serioasă privind reformarea procesului electoral, astfel încât cele patru rânduri de alegeri programate pentru anul 2024 să se desfășoare sub semnul corectitudinii. Soluția pe care o ofer, prin intermediul prezentei declarații politice, este digitalizarea procesului electoral, demers care ar îndepărta cea mai mică suspiciune de fraudă.

Știu că în legislaturile trecute au existat discuții privind reforma votului. Din nefericire, nu au avut un rezultat concret. Un mare succes a fost implementarea votului prin corespondență pentru cetățenii români din Diaspora. Este nevoie însă și de inițiative care să schimbe din temelii procesul electoral de pe plan intern, aflat într-un stadiu anacronic, consumator de resurse financiare, dar lipsit de eficiență.

Mai cunosc faptul că au existat inițiative legislative privind votul electronic exercitat la distanță, având drept reper modelul estonian. În iunie 2019, o propunere de modificare a Legii nr. 288/2015 era respinsă de Senat cu 63 de voturi împotrivă. Țin să vă aduc la cunoștință că exemplul oferit de statul baltic este, din păcate, dificil de urmat în România. În Estonia, digitalizarea procesului electoral este rezultatul a două decenii de informatizare și digitalizare a serviciilor publice, obiective care la noi au fost asumate de curând. De exemplu, un partid cu o platformă progresistă obișnuiește să facă paradă de beneficiile digitalizării, însă fără a acționa concret, deși acesta face parte din arcul guvernamental.

Prin urmare, propun un exemplu mult mai facil de urmat. Este vorba de experiența Venezuelei în materie de digitalizare a sistemului electoral, proces care a debutat încă din anul 1998. M-am documentat serios, pentru a avea o imagine de ansamblu asupra modului în care se votează în statul sud-american. În acest sens, am avut discuții cu domnul Răzvan Pantelimon, observator internațional la alegerile din 2020 pentru desemnarea reprezentanților din Adunarea Națională. De asemenea, am avut două întâlniri cu ambasadorul Venezuelei la București, Excelența Sa Alfredo Torrealba.

În Venezuela, există aproximativ 20 de milioane de cetățeni cu drept de vot. În acest sens, au fost achiziționate 35.000 de aparate care au fost instalate în cabinele de vot, dintre care 8000 sunt păstrate pentru înlocuirea celor care se defectează. Recent, a fost introdus un sistem de recunoaștere a amprentei digitale în scopul evitării votului multiplu. Avantajele votului electronic sunt rapiditatea, numărarea automată a voturilor și, nu în ultimul rând, corectitudinea. La momentul actual, observatorii independenți consideră că este cel mai evoluat sistem de votare din America Latină.

Las în seama celor responsabili misiunea de a estima costurile implementării unui asemenea sistem de votare. Un lucru este sigur, beneficiile aduse de votul electronic se constituie în argumente forte în favoarea renunțării la votul clasic. Iar unul dintre acestea ar putea fi creșterea încrederii cetățenilor în procesul electoral, ceea ce ar aduce o participare mult mai mare la urne.

Cu respect,

Senator Adrian Costea

The post Adrian Costea – declarație politică – Votul electronic și necesitatea digitalizării procesului electoral appeared first on AUR.

De către: Senator Ionuț NEAGU, secretar al Comisiei pentru  drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi

Data: 24/02/2021

Obiectul întrebării: Asigurarea cadrelor didactice și a elevilor din România cu dispozitive conectate la internet (laptop sau tabletă) pentru învățământul electronic la distanță.

Stimate domnule ministru,

Conform Legii educației naționale nr. 1 din 5 ianuarie 2011, modificată și completată prin Legea nr. 109/2020, Ministerul Educației le asigură elevilor și profesorilor infrastructura necesară, constând în dispozitive și acces la internet, pentru accesarea Bibliotecii Școlare Virtuale, Platformei școlare de învățământ electronic la distanță (”e-learning”) și a altor platforme educaționale agreate.

De asemenea, potrivit aceleiași legi, Ministerul educației asigură, la cerere, fiecărui cadru didactic și fiecărui elev un dispozitiv – laptop sau tabletă, conectat la internet, pentru a putea participa la activitățile de învățământ electronic la distanță (”e-learning”).

În luna august 2020 postrul internațional Radio Europa Liberă (REL), redacția de limbă română, a titrat: ”Studiu: peste 40% din elevii români din mediul rural nu au putut face școală online”[1]. În materialul sunt prezentate succint, între altele, următoarele informații:

• Peste 60% dintre părinții din mediul rural nu au lucrat în perioada pandemiei, arată o cercetare realizată de Fundația World Vision România.
• În jur de 40% dintre părinți nu au reușit să asigure alimente, rechizite pentru copii, produse de igienă, curățenie ori medicamente sau le-au asigurat parțial.
• Şcoala online nu a fost posibilă pentru toți copiii în România offline: Peste 40% dintre elevi nu au participat la şcoala online.
• 1 din 3 părinţi spun că nu au petrecut mai mult timp cu copiii lor pe perioada stării de urgență, deşi aceștia ar fi avut nevoie de sprijin socio-emoțional sporit.
• Aproximativ 40% dintre elevii din mediul rural nu au participat la ore online, conform World Vision.
• Doar 64% dintre cadrele didactice au organizat ore online. Restul au trimis și exerciţii prin telefon, Whatsapp, Messenger sau teme printate copiilor, pentru că aceştia nu aveau mijloace de conectare online.
• Peste 55% dintre părinţi nu au un dispozitiv digital pentru fiecare elev din familie. 8% dintre respondenți afirmă că nu dețin niciun dispozitiv care să-i permită copilului să-și continue educația acasă.
• Doar 20% au afirmat că în familiile lor copiii au urmărit emisiunile Teleşcoala organizate de Ministerul Educaţiei – 8 % din cauză că nu au avut televizor care să le permită să urmarească emisiunea, proporția atingând valori foarte mari în Cluj (22 %) și Vaslui (15%).
• 1 din 4 şcoli din România nu are conexiune la Internet în noul an școlar 2020-2021.
• 9 din 10 şcoli nu au laptop/ PC/ tablete pentru educația digitală.
• 87% dintre directorii de școală cred că învăţarea online nu mai trebuie extinsă.
• 60% dintre ei cred că procesul educațional va fi afectat din cauza pandemiei și materia trebuie reluată, 16% cred că starea emoțională a elevilor va fi afectată și 12% cred că riscul de analfabetism va crește ca urmare a crizei COVID-19.

În legătură cu cele prezentate mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți statistici la zi, defalcate pe unitățile administrativ-teritoriale de nivelul II (județe și municipiul București), privind:

1. Gradul de îndeplinire de către Ministerul Educației a obligațiunilor sale legale privind asigurarea elevilor și profesorilor cu infrastructura necesară, constând în dispozitive și acces la internet, pentru accesarea Bibliotecii Școlare Virtuale, Platformei școlare de învățământ electronic la distanță (”e-learning”) și a altor platforme educaționale agreate;
2. Gradul de asigurare de către Ministerul Educației, la cerere, a fiecărui cadru didactic și fiecărui elev  cu un dispozitiv – laptop sau tabletă, conectat la internet, pentru a putea participa la activitățile de învățământ electronic la distanță (”e-learning”).

În cazul în care Ministerul Educației nu s-a achitat integral de obligațiile sale legale la care ne-am referit mai sus, vă rugăm să prezentați: 

1. care sunt motivele reale ale acestei neachitări;
2. care sunt deciziile luate, demersurile făcute, inițiativele lansate, măsurile dispuse sau întreprinse de către Ministerul Educației în vederea achitării sale integrale de aceste obligații care îi revin conform legii.

Orice alte informații tangente cu acest subiect sunt binevenite.

Vă rugăm să transmiteți răspunsul dumneavoastră în scris.

[1]https://romania.europalibera.org/a/studiu-peste-40-din-elevii-rom%C3%A2ni-din-mediul-rural-nu-au-putut-face-%C8%99coal%C4%83-online-/30765723.html?fbclid=IwAR0CwMkCrNjx1QARu2qFqcado0p6fKT0uHYic9xeZnV_4VccFOl8KXUb9Og

The post Ionuț Neagu – întrebare parlamentară către Ministerul Educației – Asigurarea cadrelor didactice și a elevilor din România cu dispozitive conectate la internet (laptop sau tabletă) pentru învățământul electronic la distanță appeared first on AUR.