„Guvernul a lansat în aceste zile programul „Diaspora Investește Acasă”, prezentat drept un instrument prin care românii plecați peste hotare vor fi încurajați să revină în țară și să își deschidă propriile afaceri. Printr-un buget de 100 de milioane de euro, statul va garanta până la 60% din valoarea unui credit de investiții, în limita a 200.000 de euro pentru fiecare beneficiar, iar mesajul transmis de premierul interimar Ilie Bolojan și de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, este că România face un pas important pentru a-și readuce diaspora acasă.

La prima vedere, inițiativa merită salutată. Orice măsură care îi ajută pe românii din diaspora să investească în România sau să se întoarcă acasă este binevenită, iar dacă prin acest program câteva sute de oameni își vor deschide o afacere, vor crea locuri de muncă și își vor reconstrui viața aici, cu atât mai bine. Problema nu este existența programului, ci dimensiunea lui și, mai ales, felul în care Guvernul încearcă să îl prezinte, de parcă ar fi găsit soluția pentru readucerea acasă a milioanelor de români plecați în ultimele decenii.

Dacă un beneficiar accesează plafonul maxim garantat, statul va acoperi 120.000 de euro, ceea ce înseamnă că bugetul total ar ajunge pentru aproximativ 833 de proiecte. În practică vor exista probabil și finanțări mai mici, astfel încât numărul beneficiarilor va fi ceva mai mare, însă tot vorbim despre câteva sute sau, în cel mai optimist scenariu, puțin peste o mie de români. Raportat la o diasporă formată din milioane de oameni, este greu de susținut că un asemenea program reprezintă răspunsul statului român la unul dintre cele mai mari exoduri din istoria recentă a țării.

Disproporția devine și mai evidentă atunci când privim contribuția pe care diaspora a avut-o deja la economia României. Potrivit datelor Băncii Naționale, numai în anul 2024 românii din străinătate au trimis acasă aproximativ 6,7 miliarde de euro, iar în perioada 2013 – prima jumătate a anului 2025 remitențele se apropie de 60 de miliarde de euro. Sunt bani care au întreținut familii, au construit locuințe, au finanțat afaceri, au susținut consumul și au alimentat economia României fără ca statul să fie nevoit să intervină cu programe speciale.

În acest context, cele 100 de milioane de euro anunțate de Guvern nu sunt o sumă lipsită de importanță, însă sunt prezentate ca și cum ar reprezenta o schimbare de paradigmă. În realitate, valoarea programului este infimă în comparație cu contribuția economică pe care diaspora a avut-o deja, iar diferența dintre amploarea discursului și dimensiunea efectivă a măsurii este imposibil de ignorat.

De altfel, românii nu au plecat din țară pentru că nu exista un grant de 120.000 de euro. Au plecat pentru că s-au lovit de salarii mici, de birocrație, de lipsa predictibilității fiscale, de corupție, de instituții care îi plimbă de la un ghișeu la altul și de sentimentul că, înainte să îți construiești un viitor în România, trebuie mai întâi să lupți cu propriul stat. Tocmai de aceea, dacă obiectivul este întoarcerea diasporei, măsurile financiare nu pot reprezenta decât o componentă a unei politici mult mai ample.

Simplificarea administrației, reducerea birocrației, stabilitatea fiscală, recunoașterea calificărilor profesionale, eliminarea obstacolelor legate de dubla impozitare, integrarea copiilor în sistemul de educație și accesul la serviciile publice sunt probleme despre care românii plecați vorbesc de ani întregi. Fără rezolvarea acestora, orice program de finanțare riscă să producă doar efecte punctuale, indiferent cât de bine este prezentat în conferințele de presă.

Din această perspectivă, abordarea propusă de AUR prin programul „Înapoi Acasă” pleacă de la o filozofie diferită. Ideea centrală este că întoarcerea românilor din diaspora nu poate fi redusă la un instrument financiar, indiferent cât de generos ar fi acesta, ci presupune eliminarea obstacolelor care i-au determinat să plece și care îi împiedică astăzi să revină.

Programul propune ca statul să îi însoțească pe români pe tot parcursul procesului de reintegrare, de la simplificarea procedurilor administrative și recunoașterea rapidă a studiilor și calificărilor obținute în străinătate, până la sprijin pentru găsirea unui loc de muncă, deschiderea unei afaceri, achiziția unei locuințe sau integrarea copiilor în sistemul de educație. Altfel spus, accentul nu cade exclusiv pe accesul la finanțare, ci pe construirea unui traseu clar și predictibil prin care revenirea în România să fie o opțiune realistă, nu o aventură birocratică.

Diferența dintre cele două abordări este una de perspectivă. Programul Guvernului demis pornește de la premisa că o garanție de stat poate stimula întoarcerea unei părți din diaspora. Programul „Înapoi Acasă” pleacă de la ideea că finanțarea este doar una dintre piesele unui mecanism mult mai complex și că, fără reformarea relației dintre cetățean și instituțiile statului, fără reducerea birocrației și fără un cadru fiscal stabil și predictibil, nici cele mai generoase scheme de sprijin nu vor reuși să schimbe în mod semnificativ tendința ultimelor decenii.

Cele 100 de milioane de euro oferite cu atât de multă ”generozitate” de guvernul demis condus de Ilie Bolojan pot reprezenta un început și pot ajuta un număr limitat de oameni, însă este greu de susținut că ele reprezintă răspunsul statului român pentru milioanele de români care au ales să își construiască viața în afara granițelor. Diaspora nu așteaptă doar granturi sau linii de finanțare, ci un stat mai predictibil, mai eficient și mai puțin ostil celor care vor să se întoarcă acasă. Până când aceste probleme nu vor fi rezolvate, cele 100 de milioane de euro rămân un program punctual, util pentru un număr redus de beneficiari, dar departe de a reprezenta strategia națională de readucere acasă a diasporei pe care Guvernul încearcă să o prezinte”, a declarat senatorul AUR, Cristina Dumitrescu.

The post Cristina Dumitrescu (senator AUR): „Programul Diaspora Investește Acasă este nimic mai mult decât o frecție la picior de lemn. Bolojan oferă 100 de milioane de euro pentru diaspora, în timp ce diaspora trimite zeci de miliarde acasă” appeared first on AUR.

“Diaspora este o temă enormă, în relație cu care statul român a rămas cu mult în urmă. 

Decalogul abordării diasporei românești

1. Resurecția identitară la care asistăm astăzi modifică radical inclusiv relațiile statului gazdă cu diaspora, dar și atitudinea diasporei față de statul gazdă și proprie identitate. 

2. Diaspora este departe a de fi doar „forță de muncă”, precum era în anii 90, a devenit o veritabilă forță economică, conștientă de importanța ei inclusiv din acest punct de vedere. Bucureștiul nu a înțeles aceste modificări, a rămas undeva acum 20 de ani în abordarea românilor din afara României;

3. Diaspora este nu doar numeroasă, a devenit un „asset”! Dacă românii din Marea Britanie, Italia, Germania sau Spania ar pleca brusc din aceste state, acestea s-ar resimți acum din punct de vedere economic și social. Și statele gazdă știu asta, și diaspora o știe. Doar statul român nu înțelege noile realități;

4. Diaspora s-a emancipat și identitar. E departe de situația anilor 90 sau chiar 2000, când încerca să se „ascundă”; când sentimentul răsăriteanului că trebuie să „îți ceri scuze că exiști” era acut. Acum nici copiii nu mai sunt ținuți departe de limba română care le-ar putea periclita puritatea accentului local, care, la rându-i, i-ar identifica ca și „străini”. E o creștere a conștiinței de sine identitare a diasporei;

5. Forța economică a companiilor conduse sau gestionate de români este impresionantă. Nu avem inventarul lor, nu le punem în lucrare, nu le contactăm, nu avem un plan în care să cooperăm;

6. MAE este un instrument înecat în propriile mediocrități și lipsă de viziune; atitudinea față de diasporă este, cel mult, „consulară” și electorală. Nimic strategic, nimic major, nimic de viitor.

Comportamentul tipic al, practic, tuturor instituțiilor românești în acest moment. La fel, miniștrii de resort (cultură, învățământ, muncă etc.) rareori au habar de ce se petrece acolo. 

7. Ministrul de externe trebuie să devină inclusiv ministrul comerțului; diplomații trebuie pregătii și evaluați inclusiv din acest punct de vedere. Este nevoie de atașați economici, unul dedicat special diasporei atunci când misiunea diplomatică se află într-un stat cu prezență semnificativă a românilor;

8. Diaspora, prin capacitatea economică pe care a dobândit-o (din Europa până în America) poate fi un sprijin dar și poate fi sprijinită de statul român. Când Alianța pentru Unirea Românilor – AUR va fi la putere, relațiile economice cu Orientul Mijlociu sau Asia de sud-est vor fi puse sub semnul unui proiect nou. În acest proiect pot fi implicate și companii ale românilor din diaspora;

9. Diaspora trebuie să fie „politizată”. Sprijinim românii care se implică în politică – consilieri, primari, deputați. Ei vor fi podul politic între România și acele state cu diaspora consistentă. Sprijinim politicieni care se ocupă de comunitățile românești și sprijină legi în favoarea acestora (limbă, biserică, identitate);

10. Creșterea numărului de parlamentari ai diasporei este imperioasă. Dar asta nu trebuie făcut în sine, aritmetic – ar fi un populism ieftin! – ci trebuie pusă în interiorul unui proiect major, care să modifice instituțional modul în care România vede diaspora și se raportează la ea. Vom sprijini asta, orice ține de dezvoltarea economică. Diaspora nu trebuie să fie „țintă” economică a instituțiilor din România care caută disperate bani la buget, ci partener în orice exercițiu de expansiune și dezvoltare economică. Sprijinim, de asemenea, pe model italian, inclusiv o posibilă amnistie economică care ar putea aduce bani serioși într-o economie care gâfâie oricum abundent”, arată Dan Dungaciu.

The post Dan Dungaciu (AUR): “Diaspora românească față în față cu mediocritatea statului român” appeared first on AUR.

Ramona Lovin atrage atenția că, deși a depus un amendament la Legea bugetului de stat pentru constituirea unui fond special destinat repatrierii de urgență a românilor, care să poată fi activat în astfel de situații de calamitate naturală, acesta a fost respins de majoritatea parlamentară reprezentată de PSD-PNL-USR.

„Franța, Spania, Italia, Portugalia și Grecia se confruntă cu unele dintre cele mai grave incendii de vegetație din ultimii ani. Sute de mii de persoane au fost evacuate, iar autoritățile europene mobilizează resurse fără precedent pentru limitarea dezastrului.

Aceste state găzduiesc unele dintre cele mai mari comunități de români din Europa și reprezintă, totodată, destinații de vacanță pentru sute de mii de cetățeni români în această perioadă.

În aceste condiții, Ministerul Afacerilor Externe are obligația de a comunica transparent dacă există cetățeni români afectați, câte solicitări de asistență consulară au fost înregistrate și ce măsuri sunt pregătite pentru protejarea și, dacă este cazul, repatrierea acestora. Până în prezent, MAE a emis atenționări de călătorie pentru zonele afectate, însă nu a prezentat public informații privind eventuala afectare a cetățenilor români.

În luna martie, am depus un amendament la Legea bugetului de stat prin care am propus constituirea unui fond special destinat repatrierii de urgență a românilor aflați la muncă sau în vacanță în zone lovite de calamități naturale, conflicte armate sau alte situații excepționale.

Acest amendament a fost respins prin voturile PSD, PNL și USR.

Evenimentele din aceste zile demonstrează că propunerea noastră nu era una teoretică, ci răspundea unei nevoi reale. Statul român trebuie să fie pregătit să își protejeze cetățenii oriunde s-ar afla, iar intervenția autorităților nu trebuie să înceapă doar după apariția unei tragedii.

Solicit Ministerului Afacerilor Externe să informeze de urgență opinia publică dacă există cetățeni români afectați de incendiile din sudul Europei, câte solicitări de asistență consulară au fost primite și ce planuri de intervenție și repatriere sunt pregătite pentru eventualitatea agravării situației.

Protejarea cetățenilor români trebuie să reprezinte o prioritate permanentă a statului român, nu o preocupare de moment”, a declarat deputatul AUR de diaspora, Ramona Lovin.

The post Ramona Lovin (deputat AUR): „Incendiile care devastează sudul Europei arată cât de necesar este un fond de repatriere pentru românii aflați în situații de urgență” appeared first on AUR.

„La 15 iulie 2026, Ministerul Afacerilor Interne a transmis public că și-a îndeplinit obligațiile privind introducerea cărții electronice de identitate pentru cetățenii români din străinătate și că operaționalizarea efectivă a serviciului în ambasade și consulate depinde acum de Ministerul Afacerilor Externe.

Așadar, legislația există, partea tehnică este pregătită, testele au fost efectuate, însă Ministerul Afacerilor Externe, condus de USR-ista Oana Țoiu, nu și-a făcut treaba.

Cartea electronică de identitate se eliberează în România încă din martie 2025. Tot din anul 2025, cadrul legislativ le permite cetățenilor români aflați în străinătate să solicite acest document prin misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României.

Cu toate acestea, românii din diaspora continuă să nu poată solicita cartea electronică de identitate la consulate.
Doamna Oana Țoiu trebuie să le explice românilor de ce ministerul pe care îl conduce nu a fost capabil, în tot acest timp, să operaționalizeze un serviciu pentru care există cadrul legal și pentru care testele tehnice au fost deja efectuate.

Pentru ca situația să fie înțeleasă foarte clar, un român care locuiește în Italia, Spania, Germania, Franța, Marea Britanie sau în orice alt stat nu poate merge la consulatul României pentru a solicita noua carte electronică de identitate. Pentru a obține acest document, este obligat să vină în România.

Asta înseamnă bilete de avion sau mii de kilometri parcurși cu mașina, zile de concediu, cheltuieli de transport și cazare, toate suportate din propriul buzunar.

Ministrul Oana Țoiu poate vorbi despre digitalizare, modernizare și reformă, însă realitatea românului din diaspora este mult mai simplă: legea spune că poate solicita documentul la consulat, dar consulatul nu îi poate primi cererea. Aceasta este adevărata măsură a eficienței ministerului condus de USR.

Prin neintroducerea acestui serviciu în consulate, Ministerul Afacerilor Externe nu îi privează pe românii din diaspora doar de un document. Îi ține în afara procesului de digitalizare a administrației românești și îi obligă să suporte din propriul buzunar consecințele lipsei de organizare dintre instituțiile statului.

Cer public ministrului Afacerilor Externe, Oana Țoiu, să răspundă la următoarele întrebări:

• De ce nu este operațional serviciul, dacă ultimele teste funcționale au fost finalizate încă din luna aprilie 2026?
• Care sunt problemele tehnice, logistice, administrative sau de personal care împiedică preluarea cererilor?
• Ce buget a fost alocat pentru dotarea ambasadelor și consulatelor?
• Care sunt consulatele pregătite pentru începerea activității și care sunt cele în care nu s-a făcut niciun pas concret?
• Care este data exactă la care primul român din diaspora va putea solicita cartea electronică de identitate la un consulat?

Solicit ministrului Afacerilor Externe, Oana Țoiu, să prezinte de urgență un calendar public, cu termene exacte pentru introducerea cărții electronice de identitate în fiecare ambasadă și oficiu consular.

Dacă ministrul USR nu poate explica de ce acest serviciu este în continuare blocat și nu poate prezenta un calendar clar de implementare, atunci trebuie să recunoască public faptul că nu este capabil să gestioneze una dintre cele mai elementare obligații ale statului român față de cetățenii săi din străinătate”, a declarat deputatul AUR de diaspora, Ramona Lovin.

The post Ramona Lovin (deputat AUR): „Incompetența miniștrilor USR lovește din nou românii din străinătate. Ministerul Afacerilor Externe, condus de Oana Țoiu, nu este în stare să operaționalizeze eliberarea cărților electronice de identitate prin consulate” appeared first on AUR.

„După raportul prezentat recent în Parlamentul Regatului Unit, care a evidențiat contribuția majoră a românilor la economia și societatea britanică, comunitatea românească primește o nouă recunoaștere oficială la cel mai înalt nivel. De această dată, din partea Guvernului Spaniei.

Secretarul de stat pentru Migrație, Pilar Cancela, a transmis un mesaj public adresat românilor care trăiesc și muncesc în Spania: „Vă suntem recunoscători că ați ales Spania.” Oficialul spaniol a subliniat că românii reprezintă una dintre cele mai bine integrate și active comunități din această țară și contribuie în mod semnificativ la dezvoltarea economică și socială a Spaniei.
Mesajul este însoțit și de măsuri concrete. Guvernul spaniol pregătește un amplu Plan Strategic pentru Integrare și Incluziune, cu un buget de aproximativ 500 de milioane de euro, destinat facilitării accesului la piața muncii, recunoașterii calificărilor profesionale, accesului la locuințe și serviciilor publice pentru persoanele care trăiesc și muncesc în Spania.

Totodată, oficialul spaniol a transmis că integrarea nu înseamnă renunțarea la identitatea națională, ci participarea activă la viața societății spaniole, cu păstrarea limbii, culturii și tradițiilor proprii.
Într-un interval de doar câteva zile, două dintre cele mai importante state în care trăiesc comunități numeroase de români, Regatul Unit și Spania, au transmis mesaje oficiale de apreciere la adresa românilor și au recunoscut contribuția acestora la dezvoltarea societăților în care trăiesc.
Aceste mesaje confirmă încă o dată ceea ce românii din diaspora demonstrează zi de zi prin munca și seriozitatea lor. Ei nu sunt o povară pentru statele în care trăiesc, ci contribuie la dezvoltarea economiilor, plătesc taxe, respectă legile și participă activ la viața comunităților din care fac parte.

Faptul că, într-un interval atât de scurt, atât Parlamentul Regatului Unit, cât și Guvernul Spaniei transmit mesaje oficiale de apreciere la adresa românilor ar trebui să fie un motiv de mândrie pentru întreaga Românie, dar și un semnal pentru autoritățile de la București.
Dacă alte state își exprimă public recunoștința față de români și investesc în integrarea și sprijinirea lor, atunci și statul român are obligația de a-i respecta mai mult, de a le simplifica relația cu instituțiile și de a-i sprijini, indiferent dacă trăiesc în țară sau peste hotare. Românii din diaspora sunt una dintre cele mai importante resurse ale României și merită respectul și recunoștința propriului stat”, a declarat deputatul AUR de diaspora , Ramona Lovin.

The post Ramona Lovin (deputat AUR) : „După Marea Britanie, și Spania laudă oficial comunitatea românească. Când o va face si statul român?” appeared first on AUR.

La dezbatere au participat reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Justiției, Ministerului Muncii, Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție și ai Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, inclusiv directorul DRP, Cristina-Lavinia Arnăutu. 

Conform sintezei oficiale a lucrărilor Comisiei, în urma dezbaterilor „s-a ajuns la concluzia că se impune crearea unui departament interministerial de intervenție”, constituirea „unei platforme naționale sau a unei baze de date comune” pentru semnalarea rapidă a cazurilor și coordonarea intervențiilor, precum și inițierea unor campanii de informare destinate familiilor românești din diaspora, de către Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. 

Tot documentele oficiale ale Comisiei arată că protejarea copiilor români din afara granițelor „nu poate fi tratată ocazional, ci trebuie să devină o prioritate asumată la cel mai înalt nivel al statului”. 

În lipsa unor comunicări publice privind stadiul implementării acestor măsuri, deputatul AUR de diaspora Ramona Lovin, inițiator al dezbaterii, a adresat o întrebare parlamentară Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, solicitând clarificări privind: 

• Stadiul înființării departamentului interministerial; 
• Dezvoltarea platformei naționale pentru sesizări și coordonarea cazurilor;
• Campaniile de informare derulate de DRP; 
• Măsurile concrete luate pentru sprijinirea familiilor românești aflate în astfel de situații; 
• Numărul de cazuri gestionate sau sprijinite. 

Răspunsul primit din partea DRP este șocant prin superficialitate, lipsă de asumare și dezinteres față de problemele reale ale românilor din diaspora. 

Deși documentele oficiale ale Comisiei consemnează concluzii clare și măsuri concrete discutate în prezența reprezentanților instituțiilor statului, conducerea DRP încearcă acum să pretindă că acea dezbatere ar fi fost doar un simplu „schimb de opinii”, fără caracter angajant și fără asumări. 

Prin răspunsul transmis, conducerea DRP recunoaște că, la mai bine de șase luni de la dezbatere, nu există niciun departament interministerial, nicio platformă națională sau bază de date comună, niciun mecanism real de coordonare și intervenție. Cu alte cuvinte, niciuna dintre măsurile discutate și asumate nu a fost implementată. 

DRP nu monitorizează cazuri și nu oferă sprijin operațional familiilor afectate. 

„Este revoltător că o instituție care ar trebui să apere interesele românilor din afara granițelor tratează cu superficialitate drama unor familii românești care se confruntă cu separarea copiilor de părinți și cu instituționalizarea acestora în alte state. În loc să își asume responsabilitatea și să implementeze măsurile discutate, conducerea DRP încearcă să minimalizeze concluziile oficiale ale lucrărilor Comisiei și să se spele birocratic  pe mâini”, a declarat deputatul AUR Ramona Lovin. 

Deputatul AUR atrage atenția că sinteza oficială a lucrărilor Comisiei contrazice direct răspunsul transmis de DRP și demonstrează că în cadrul dezbaterii din 7 octombrie 2025 au fost formulate concluzii concrete și direcții clare de acțiune. 

„Nu poți participa la o dezbatere oficială în Parlamentul României, în prezența  reprezentanților ministerelor și instituțiilor statului, să discuți măsuri concrete, iar după șase luni să pretinzi că totul a fost doar o conversație informală și o întâlnire de curtoazie. Această atitudine arată lipsă de competență, lipsă de responsabilitate și un dispreț total față de românii din diaspora care așteaptă sprijin real din partea statului român”, a mai declarat Ramona Lovin. 

Având în vedere gravitatea situației și incapacitatea evidentă de a trata cu seriozitate problemele românilor din diaspora, deputatul AUR Ramona Lovin solicită demiterea actualei conduceri a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni. 

Deputatul AUR a transmis aceeași întrebare parlamentară și către celelalte instituții participante la dezbaterea din 7 octombrie 2025 și așteaptă răspunsurile oficiale ale acestora. 

The post Ramona Lovin (deputat AUR): „Conducerea DRP își neagă atribuțiile și obligațiile, refuză asumarea și tratează cu superficialitate drama copiilor români din diaspora” appeared first on AUR.

Potrivit Ramonei Lovin, întâlnirea a fost mai degrabă o apariție formală decât un dialog real cu românii care s-au înscris pe site-ul Ambasadei pentru a participa la eveniment. Discursul ministrului a fost unul „mai mult gesticulat decât articulat”, urmat de o plecare rapidă, fără nicio sesiune de întrebări și răspunsuri, fără disponibilitatea de a asculta problemele oamenilor și fără respect pentru timpul celor prezenți.

„Românii din diaspora nu au nevoie de spectacol. Au nevoie de răspunsuri”, subliniază deputatul AUR.

Ramona Lovin atrage atenția că, atunci când un ministru vine în fața românilor, mai ales a celor plecați din țară, are obligația de a intra într-un dialog real, de a asculta nemulțumiri și de a răspunde întrebărilor legitime. A bifa o apariție publică și a pleca imediat nu este un act de reprezentare, ci un gest de dispreț față de cetățenii români.

„Dacă un ministru vine în fața românilor, trebuie să aibă curajul să îi asculte și să le răspundă problemelor, nu să plece imediat după discurs”, transmite Ramona Lovin.

În încheiere, deputatul AUR speră ca, pe viitor, ministrul de Externe să înțeleagă că românii din diaspora nu sunt decor pentru poze și comunicate, ci cetățeni care așteaptă respect, dialog și soluții concrete.

„Poate, pe viitor, doamna ministru va decide să îi trateze pe români ca pe cetățeni, nu ca pe decor. Să le și răspundă, nu doar să le facă cu mâna”, a concluzionat Ramona Lovin.

The post Ramona Lovin (deputat AUR): „Românii din diaspora nu au nevoie de spectacol, ci de răspunsuri” appeared first on AUR.

„În fiecare apariție publică, Nicușor Dan își construiește cu grijă imaginea de „apărător al diasporei”. Vorbește despre prioritate, despre legătura cu românii plecați, despre respect și grijă. Dar între discurs și realitate este o prăpastie pe care românii o simt direct, pe propria piele. Pentru că, atunci când a avut în față o măsură concretă care ar fi ajutat efectiv românii din afara granițelor, nu a ales să fie de partea lor.

A trimis la reexaminare o lege care ar fi oferit sprijin familiilor românilor decedați în străinătate, oameni care nu aveau posibilități financiare să își aducă acasă părinții, copiii, frații. O lege cu impact uman, o lege de bun-simț, care nu împovăra bugetul și nu cerea sacrificii de la nimeni. Și totuși, a fost blocată. Motivația invocată, că sprijinul acordat românilor ar fi „discriminatoriu” față de cetățenii străini, spune mai mult decât o mie de discursuri despre ce loc ocupă românii în viziunea acestui președinte.

Aici se rupe masca. Pentru că, în timp ce românii din diaspora sunt lăsați să se descurce singuri cu birocrația, cu costurile, cu umilințele, Nicușor Dan își concentrează mesajele publice pe grija față de integrarea muncitorilor străini și pe recunoștința față de alte state.
Diaspora nu este un slogan de campanie. Diaspora înseamnă milioane de români care au plecat forțați de sărăcie, de lipsa de oportunități, de eșecul statului. Înseamnă părinți care își văd copiii prin ecran, bunici care cresc nepoți în lipsa părinților, oameni care trimit bani acasă ca să țină familii și comunități întregi în picioare. Acești români nu cer privilegii, cer respect și sprijin minim din partea statului care îi reprezintă.

Când președintele vorbește frumos despre ei, dar în același timp blochează legi care i-ar ajuta, mesajul este limpede: diaspora este bună pentru imagine, pentru poze, pentru declarații festive, dar devine incomodă când cere fapte. Aceasta nu mai este neglijență, este ipocrizie.

România nu are nevoie de un președinte care să joace teatru în fața camerelor și să întoarcă spatele românilor în momentele decisive. România are nevoie de un lider care să pună interesul românilor pe primul loc, fără scuze, fără pretexte, fără dublu standard. Diaspora nu trebuie lingușită în discursuri și abandonată în realitate. Diaspora trebuie respectată prin decizii, prin legi, prin acțiuni concrete. Restul sunt doar vorbe goale”, a declarat deputatul AUR, Ramona Lovin.

The post Ramona Lovin (deputat AUR): „Diaspora nu este un slogan de campanie, ci oameni care merită respect și sprijin” appeared first on AUR.

Rezoluția consfințește angajamentul partidului ca, la alegerile locale din 2028, minimum un sfert dintre candidații AUR pentru funcțiile de consilier local, consilier județean, primar și președinte de consiliu județean să fie români cu experiență de viață și de muncă în diaspora, care aleg să se implice direct în dezvoltarea comunităților lor de acasă. 

„Este un act de respect și de dreptate pentru milioane de români care au plecat din țară din nevoie, dar nu au încetat nicio clipă să fie legați de România. Diaspora nu mai trebuie privită ca public pasiv, ci ca resursă de competență, caracter și viziune pentru administrația locală”, a declarat deputatul Ramona Lovin. 

Documentul prevede, de asemenea, începând cu anul 2026, lansarea unui program național de identificare și formare a viitorilor lideri locali proveniți din diaspora, în colaborare cu organizațiile AUR din țară și din străinătate. 

Adoptarea acestei rezoluții marchează o schimbare profundă de paradigmă: românii din diaspora trec din rolul de observatori în rolul de decidenți ai destinului comunităților românești. AUR își asumă astfel un model de administrație care valorifică experiența românilor plecați, aducând-o în slujba României. 

The post Ramona Lovin (deputat AUR): „AUR adoptă în unanimitate Rezoluția privind reprezentarea românilor din diaspora în administrația locală din România” appeared first on AUR.

Proiectul prevede extinderea perioadei de timp în care românii din diaspora își vor putea exercita votul la alegerile europarlamentare.

„Prezenta inițiativă legislativă își propune modificarea cadrului juridic privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European prin extinderea perioadei de votare exclusiv în străinătate de la o singură zi la trei zile consecutive, respectiv de vineri ora locală 12:00 până duminică ora locală 21:00, în timp ce pe teritoriul României votarea se menține în ziua de duminică între orele 07:00 și 21:00, în vederea creșterii accesibilității procesului electoral și a participării cetățenilor români aflați în străinătate la scrutinul european”, se arată în textul proiectului depus de deputatul AUR.

Ramona Lovin a declarat că modificările aduse urmăresc corectarea unei nedreptăți care limitează perioada de timp pentru a vota la o singură zi, ceea ce reprezintă o încălcare a drepturilor constituționale.

„Este o măsură de dreptate și respect față de milioanele de români care, deși trăiesc și muncesc peste hotare, nu au renunțat niciodată la legătura cu țara lor. Ani la rând, acești oameni au stat la cozi kilometrice, în ploaie sau în soare, pentru a-și exercita dreptul constituțional. În loc să fie sprijiniți, au fost ignorați și descurajați.

Prin această lege, cerem egalitate în exercitarea votului și condiții decente pentru diaspora românească. Dacă statul român se laudă cu milioanele de euro trimise anual de românii plecați, atunci are datoria morală să le ofere măcar posibilitatea reală de a vota fără umilință”, a declarat deputatul AUR.

„Această propunere se inspiră din modelul deja consacrat de Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, unde votarea în străinătate se desfășoară pe trei zile, la fel și pentru alegerile parlamentare. Este timpul ca și pentru alegerile europene românii din diaspora să beneficieze de aceleași drepturi și condiții. Costurile suplimentare estimate, de aproximativ zece milioane de lei pentru fiecare scrutin european, reprezintă o investiție minimă raportată la beneficiul major, creșterea participării diasporei și consolidarea legitimității democratice a României. Vorbim despre o măsură de bun-simț, care oferă șansa reală fiecărui român, indiferent unde se află, să își facă vocea auzită”, a adăugat Ramona Lovin.

The post Ramona Lovin (deputat AUR): „Am depus o inițiativă legislativă pentru dreptul românilor de a-și exercita votul în trei zile la alegerile europarlamentare” appeared first on AUR.