După aceea am venit la București, într-o vizită oficială la Ministerul Mediului, condus atunci de doamna Cristiana Pașca-Palmer, ministru în guvernul progresist al lui Dacian Cioloș. Am întrebat-o dacă are de gând să promoveze o măsură similară și în România. Răspunsul a fost dezarmant: „Nu pot. E greu. E mafie mare.” Am fost profund dezamăgit.

Interzicerea exportului de bușteni, pentru stimularea prelucrării lemnului în țară și creșterea valorii adăugate în industria forestieră, a fost introdusă în România abia la 1 ianuarie 2021, adică la aproape cinci ani după ce reușisem să fac acest lucru în Republica Moldova.

Când a ajuns ministru al Mediului, Cristiana Pașca-Palmer a declanșat o amplă campanie publică împotriva directorului de atunci al Romsilva, Adam Crăciunescu, pe care l-a demis. A organizat apoi, cu mare spectacol mediatic, un concurs pentru alegerea unui nou director general. Câștigător a fost desemnat Dragoș Ciprian Pahonțu, un colaborator apropiat al fostului director.

După concurs, doamna Pașca-Palmer s-a lamentat luni întregi că „sistemul” a câștigat din nou, s-a declarat învinsă și a anunțat că reformele din Romsilva sunt puse pe pauză. În 2025–2026 povestea s-a repetat aproape identic.

USR-ista Diana Buzoianu a fost numită ministru al Mediului în iunie 2025. A pus o presiune publică uriașă pentru schimbarea directorului interimar al Romsilva, domnul Marius Dan Sîiulescu, a anunțat un mare concurs pentru desemnarea unui nou director general, iar câștigător a fost declarat domnul Jean Vișan.

Imediat, doamna Buzoianu s-a declarat dezamăgită de rezultatul propriului concurs și a afirmat public, în repetate rânduri, că domnul Vișan „nu a livrat” și nici nu va livra rezultate, spunând din nou că reformele sunt blocate.

Apropo: de când Diana Buzoianu este ministru al Mediului, nu a reușit să înlăture din funcție nici măcar un director de Direcție Silvică dintre cei pe care îi critica vehement când era în opoziție. Niciunul. Astăzi se plânge că nu are pârghii.

Guvernul Bolojan, din care a făcut parte și Diana Buzoianu, ca ministru al Mediului, a fost demis prin moțiune de cenzură. Mai înainte, în decembrie, Senatul adoptase și o moțiune simplă împotriva doamnei Buzoianu. Cu toate acestea, ea a refuzat să demisioneze, iar Ilie Bolojan, încălcând spiritul Constituției, a refuzat să o demită.

Cred că este imperativ ca USR-ista Diana Buzoianu, practicantă activă a extremismului ecologist, să plece cât mai grabnic de la Ministerului Mediului. Face mult zgomot și livrează prea puține rezultate. Pleacă, Diana, pleacă. Nu te ține de fotoliu”, a declarat deputatul AUR, Valeriu Munteanu.

The post Valeriu Munteanu (deputat AUR): „Diana Buzoianu și Cristiana Pașca-Palmer – miniștrii neputinței. Deja-vu. USR-ul produce zgomot, nu rezultate” appeared first on AUR.

În timp ce oamenii protestează pentru condiții decente de muncă și pentru salvarea sistemului, ministrul Mediului, USR-ista Diana Buzoianu, face exact opusul: grăbește numiri în funcții de conducere. După ce și-a instalat deja un director general la Apele Române, acum încearcă să „betoneze” poziții în teritoriu, prin proceduri simplificate, fără concurs, chiar înainte de votul moțiunii de cenzură. 

Mai grav, aceste selecții se fac pe repede înainte, pe bază de interviu, ignorând prevederile legale care impun ocuparea posturilor prin concurs. Practic, asistăm la o operațiune de capturare politică a instituției, în ultimele zile ale unui guvern care stă să cadă. În loc să răspundă revendicărilor legitime ale angajaților, conducerea ministerului pare preocupată exclusiv de consolidarea controlului politic. 

România nu-și permite ca un domeniu vital să fie sacrificat pentru satisfacerea intereselor de partid. În loc să rezolve problemele reale semnalate de angajați, Diana Buzoianu preferă să-și lase „moștenirea” politică în teritoriu. Asta nu mai este administrare responsabilă, este o acțiune cinică de control, în dispreț față de interesul public. 

Alianța pentru Unirea Românilor solicită oprirea imediată a numirilor politice netransparente, respectarea legii și reluarea dialogului real cu salariații din acest sector strategic”, a declarat deputatul AUR, Valeriu Munteanu.

The post Valeriu Munteanu (deputat AUR): „Diana Buzoianu își plantează oamenii în teritoriu în timp ce „Apele Române” fierb, proteste, revoltă și numiri pe repede înainte” appeared first on AUR.

Drept urmare, ceea ce ministrul Diana Buzoianu ascunde deliberat este dimensiunea reală a restricțiilor care vor apărea odată cu implementarea ZPB.

În prezent, spre exemplu în zonele de protecție integrală (ZPI), activitățile tradiționale sunt permise în condiții clare și predictibile pentru comunități. După transformarea acestor zone în ZPB, situația se schimbă fundamental:

– o mare parte din suprafețe va intra în regim de non-intervenție, unde pășunatul și cositul devin imposibile;
– restul suprafețelor vor fi încadrate în management activ, unde aceste activități nu mai sunt drepturi ale comunităților, ci permisiuni tolerate ca excepții strict condiționate „de necesitățile biodiversității”.

Mai mult, chiar metodologia invocată de Minister arată că minimum 75% din suprafața Parcurilor Naționale trebuie să fie orientată spre conservare strictă, ceea ce în practică înseamnă limitarea drastică a activităților umane. Vorbim de suprafețe întinse unde, treptat, intervenția omului va fi redusă sau eliminată.

Metodologia ce urmează a fi aprobată de Minister, încadrează sub regim de management activ (bazat pe principii de intervenții minime și țintite, strict în funcție de cerințele habitatului/speciilor țintă, fără scop productiv/comercial, precum și prioritizarea soluțiilor bazate pe natură și a menținerii/restaurării conectivității, pag. 79), ecosistemele seminaturale sau afectate/degradate, între care se prevăd și pajiști/pășuni seminaturale. De observat însă, că metodologia este lacunară în o oferi o cifră clară cu privire la suprafața acestora, indicând doar că: „Din cele aproape 4.800.000 ha de pajiști și areale de tufărișuri, 4.500.000 ha sunt seminaturale.(…) Funcționalitatea ecologică a peisajului mozaicat silvo-pastoral (agro-silvic) format din mixul de habitate forestiere /tufărișuri din afara fondului forestier național și fânețele /pajiștile permanente. Proporționalitate – acoperă suprafețe extinse specifice la nivel național (peste 7 milioane ha la nivel național)”.

Pe de altă parte, din cifrele raportate Comisie Europene, România deține o suprafață de pajiști de 7 mil ha, din care 90% sunt în stare favorabilă de conservare (din acestea, raportate cca 1,6 mil pajiști naturale inclusiv habitate prioritare, adică strict protejate):

Prin urmare, care este motivul pentru care formele de gestionare de până acum, care sunt deja în acord cu practicile fermierilor, nu sunt suficiente și este necesară includerea în zone de strictă protecție în denumirea UE – ZPB în optica de redenumire a Ministerului – care aduce cu sine un regim strict de gestionare, chiar management activ fiind.

Ministrul omite și un aspect esențial: regimul de „management activ” este definit doar prin acele intervenții compatibile cu obiectivul de strictă protecție al ZPB, iar  „activitățile de management activ se referă la aplicarea de măsuri de restaurare și/sau conservare a habitatelor naturale și a speciilor protejate, pentru care a fost desemnată zona” [art. 40^4 alin. (2) din O.U.G. nr. 57/2007 astfel cum a fost modificată prin O.U.G. nr. 25/2026]. Așadar, nu vorbim despre protejarea echilibrului tradițional, ci despre o schimbare de paradigmă care scoate treptat practicile comunităților locale din peisaj.

AUR nu contestă necesitatea protejării biodiversității. Contestăm însă rigiditatea și caracterul heirupist în care se face acest lucru dar și modul netransparent în care Guvernul încearcă să impună aceste politici, fără a spune românilor adevărul: nu se interzice totul dintr-o dată, dar direcția este clară – restrângerea progresivă a pășunatului și a activităților tradiționale pe suprafețe tot mai mari.

The post Valeriu Munteanu (deputat AUR): „Diana Buzoianu minte prin omisiune – pășunatul va fi restricționat în România” appeared first on AUR.

Acest proiect, elaborat sub presiunea implementării Planul Național de Redresare și Reziliență (Jalonul 34 – Intrarea în vigoare a actelor juridice pentru desemnarea zonelor de protecție strictă), riscă să genereze un val de restricții suplimentare, fără o analiză serioasă a efectelor sociale și economice asupra comunităților locale.

România, ca stat membru al Uniunii Europene, și-a asumat să implementeze: Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030, Directivele Habitate și Păsări și obiectivele Pactului Verde European, prin care este prevăzută: protejarea a cel puțin 30% din suprafața terestră și maritimă a UE și instituirea unui regim de protecție strictă pentru cel puțin 10% din aceste suprafețe. Aceste obiective sunt comune tuturor statelor membre și nu impun, în sine, interzicerea activităților tradiționale sau economice acolo unde acestea sunt compatibile cu mediul.

Conform documentelor oficiale, România are deja aproximativ 23,5% din suprafața terestră protejată, deține unele dintre cele mai valoroase ecosisteme naturale din Europa, are un procent semnificativ de habitate în stare bună de conservare. Așadar, România nu pornește de la zero, ci de la o poziție deja avansată în ceea ce privește conservarea biodiversității. Problema reală nu este existența obligațiilor europene, ci modul în care acestea sunt implementate la nivel național.

Metodologia propusă de ministerul Mediului schimbă fundamental filosofia aplicării obiectivelor de protejare și conservare a habitatelor: introduce regimuri de non-intervenție, unde activitățile umane pot fi complet eliminate; transformă activitățile agricole tradiționale în activități permise doar dacă servesc biodiversității; permite extinderea restricțiilor și asupra unor zone care nu sunt în prezent arii protejate; nu oferă garanții reale de compensare pentru cei afectați.

Metodologia propusă introduce un principiu extrem de restrictiv: în noile zone desemnate vor fi permise doar acele activități care nu afectează sau chiar contribuie la procesele naturale. Această schimbare aparent tehnică ascunde o realitate gravă: activitățile economice, agricole și chiar cele tradiționale devin tolerate doar dacă servesc obiectivelor de conservare, nu nevoilor oamenilor.

În prezent, în zonele de protecție integrală (ZPI) din parcurile naționale și naturale, cositul și pășunatul sunt permise comunităților locale, în condiții reglementate și cu respectarea echilibrului ecologic. Prin introducerea Zonelor Prioritare pentru Biodiversitate, aceste activități: pot fi complet interzise în zonele de non-intervenție sau vor fi drastic limitate în regim de „management activ”, fiind permise doar în măsura în care contribuie la conservarea biodiversității. Cu alte cuvinte, agricultorii nu vor mai putea decide liber modul de utilizare a terenurilor lor, chiar și în zone unde astăzi aceste activități sunt perfect legale.

Proiectul permite includerea în ZPB a unor suprafețe din afara actualelor arii protejate, precum și instituirea de zone tampon cu regim restrictiv. Aceasta înseamnă că noi terenuri pot intra sub regim de restricție, fără ca proprietarii și comunitățile să fie pe deplin protejați.

Deși legislația invocă acordul proprietarului pentru desemnarea ZPB, metodologia arată că acesta se aplică doar în cazul unor zone noi, nu și pentru: zonele de protecție integrală (ZPI), zonele de protecție strictă (ZPS), rezervațiile naturale, pădurile virgine și cvasi-virgine identificate inclusiv prin amenajamente silvice. În aceste cazuri, restricțiile pot fi extinse fără un nou acord explicit.

Fără compensații clare pentru cei afectați – un aspect grav este lipsa oricărei scheme clare de compensare pentru: fermieri, proprietari de terenuri, comunități locale. Statul impune restricții, dar nu spune cine suportă costul economic al acestor decizii.
Documentele oficiale arată clar că adoptarea acestui ordin este impusă de un jalon din PNRR, sub amenințarea pierderii a peste 25 de milioane de euro. În aceste condiții, există riscul ca interesul financiar de moment să prevaleze asupra interesului național și al cetățenilor pe termen lung.

Valeriu Munteanu: „Protejarea naturii nu poate însemna sacrificarea oamenilor. România are o biodiversitate valoroasă care trebuie protejată, dar nu prin măsuri impuse de sus, fără dialog real și fără respect pentru comunități. Nu putem transforma zone întregi din țară în teritorii unde oamenii nu mai pot trăi, munci sau folosi tradițional resursele. Protecția mediului trebuie făcută împreună cu oamenii, nu împotriva lor.”

AUR solicită: transparență totală în procesul de desemnare a ZPB; garanții clare pentru dreptul de proprietate; menținerea activităților agricole tradiționale; mecanisme reale de compensare pentru cei afectați; o evaluare socio-economică serioasă înainte de adoptarea oricăror restricții.

The post Valeriu Munteanu (deputat AUR): „Ministerul Mediului forțează noi restricții sub pretext european – România riscă să plătească cu economia rurală pentru o implementare rigidă a politicilor UE” appeared first on AUR.

Într-un videoclip devenit viral ,ministrul a acuzat existența unor țevi care ar deversa ape fecaloide direct în Marea Neagră, inducând panică în rândul populației și afectând grav imaginea litoralului românesc.

Realitatea contrazice însă flagrant aceste afirmații. Potrivit declarațiilor oficiale ale directorului Administrației Bazinale de Apă Dobrogea-Litoral, Stelică Hagi, nu există dovezi care să confirme existența unor astfel de deversări de natură fecaloidă. Mai mult, specialiștii indică faptul că ar fi vorba despre ape provenite din drenaje de fundații ale unor hoteluri în construcție (ape de epuisment), nicidecum despre fecale.

Această diferență nu este una de nuanță, ci una fundamentală: între o situație tehnică banală și o acuzație extrem de gravă, cu potențial de a afecta sănătatea publică și economia turistică – protecția mediului nu se face cu minciuni virale.
Deputatul AUR Valeriu Munteanu solicită explicații urgente din partea Guvernului României și a prim-ministrului: „Un ministru al Mediului nu are dreptul să lanseze acuzații de o asemenea gravitate fără nicio probă de laborator, fără analize oficiale și fără verificări instituționale. A vorbi despre „fecale în mare” în lipsa unor buletine de analiză este nu doar iresponsabil, ci periculos.”

Valeriu Munteanu solicită clarificări
privind: existența unor probe de apă care să confirme acuzațiile, documentele oficiale care au stat la baza declarațiilor ministrului și măsurile care vor fi luate în cazul în care aceste afirmații se dovedesc nefondate.

Acest episod ridică o problemă serioasă: poate un ministru să genereze panică publică pe baza unor informații neverificate? În lipsa unor dovezi clare, avem de-a face fie cu o gravă eroare de evaluare, fie cu o încercare deliberată de manipulare a opiniei publice.

„Protecția mediului nu se face cu videoclipuri virale și acuzații nefondate, ci cu rigoare științifică, responsabilitate și respect față de cetățeni”, a declarat deputatul AUR.

The post Valeriu Munteanu (deputat AUR): „Diana Buzoianu răspândește panică fără dovezi – acuzații false despre „fecale în marea” demontate oficial”   appeared first on AUR.

„Așa-numita „reformă” a Romsilva, prezentată cu emfază de ministra Mediului, Diana Buzoianu, riscă să rămână doar un exercițiu de imagine, în spatele căruia se pregătește, de fapt, o nouă împărțire politică a funcțiilor din sistemul silvic între USR și PSD.

Realitatea este simplă și vizibilă pentru oricine urmărește scena politică: USR nu poate guverna fără PSD și, în loc să reformeze cu adevărat instituțiile, preferă să negocieze supraviețuirea politică. Vedem zilnic cum liderii USR se roagă public de PSD să fie „responsabil” și să nu părăsească actul guvernării. Această dependență anulează orice pretenție de reformă autentică.

În conflictologie există un principiu fundamental: cine a creat problema nu o poate rezolva. Or, PSD este partidul care a tolerat, întreținut și consolidat, de-a lungul anilor, sistemul clientelar din jurul Romsilva. A pretinde astăzi că același PSD va susține o reformă reală înseamnă fie naivitate, fie complicitate.

Mai mult, PSD a demonstrat deja, prin fapte concrete, că nu dorește schimbarea: a refuzat să voteze moțiunea simplă împotriva ministrei Diana Buzoianu, menținând-o în funcție și girând implicit actuala direcție. Acest vot nu a fost unul întâmplător, ci expresia unui acord politic clar: stabilitate în schimbul controlului asupra resurselor și funcțiilor.

În aceste condiții, vorbim despre o „reformă” care nu deranjează sistemul, ci îl reconfigurează în interesul noilor aliați de guvernare. Concursurile, criteriile de performanță și reorganizarea devin simple instrumente pentru a legitima o nouă împărțire a influenței.

AUR avertizează că pădurile României nu pot fi administrate prin înțelegeri politice de culise. România are nevoie de o reformă reală, făcută cu oameni competenți, în afara logicii de partid și a dependențelor toxice.

Cât timp USR va sta agățat de PSD pentru a rămâne la guvernare, „reforma” Romsilva va rămâne doar un slogan. În realitate, totul va continua pe vechi”, a declarat deputatul AUR, Valeriu Munteanu. 

The post Valeriu Munteanu (deputat AUR): „Reforma Romsilva – o piesă de teatru în care USR depinde de PSD – împart funcțiile, nu schimbă sistemul” appeared first on AUR.

Potrivit datelor disponibile, prețurile de pornire au fost majorate de aproximativ 4 ori, de la 4–6 lei/m² în anul 2016, la 19,92 lei/m² + TVA în prezent.

Această creștere a generat o escaladare accentuată a sumelor licitate efectiv:

• în anul 2016, un sector de plajă din Năvodari era adjudecat la circa 15.000 euro
• în anul 2026, pentru un sector de aproximativ 6.000 m², s-au înregistrat valori de până la 180.000 euro

„Este evident că aceste costuri vor fi transferate în prețurile finale suportate de turiști, afectând accesibilitatea litoralului românesc pentru cetățeni și competitivitatea industriei turistice”, a declarat deputatul Valeriu Munteanu.

În același timp, procesul de licitație a fost organizat în absența unui cadru urbanistic adecvat. Din totalul de 58 de sectoare de plajă scoase la licitație în Năvodari, doar 21 beneficiază de Planuri Urbanistice Zonale (PUZ) care permit amplasarea unor structuri turistice minimale.

Or, obligația elaborării acestor documentații revenea chiar administratorului plajelor – „Apele Române”, instituție care, încasează veniturile rezultate din concesionare.

„Ministerul Mediului nu poate pretinde venituri crescute în absența unui cadru legal și urbanistic care să permită dezvoltarea reală a serviciilor turistice. Această abordare denotă o viziune exclusiv fiscală, în detrimentul economiei și al interesului public”, a mai precizat deputatul AUR.

AUR solicită: revizuirea urgentă a nivelului tarifelor de pornire, clarificarea cadrului urbanistic pentru toate sectoarele de plajă, asumarea responsabilității administrative pentru blocajele create

Creșterea artificială a costurilor și lipsa de planificare riscă să compromită sezonul estival 2026.

The post Valeriu Munteanu (deputat AUR): „Diana Buzoianu scumpește vacanța la mare” appeared first on AUR.

„Turismul românesc nu este un decor pentru campanii de tip TikTok și nici un teren de experiment pentru acțiuni pompieristice. Din păcate, asistăm la o abordare superficială din partea Ministerului Mediului, care preferă expunerea mediatică în locul unor soluții concrete și sustenabile.

Operatorii de plajă și antreprenorii din turism nu sunt cauza problemelor actuale, ci victimele unui eșec sistemic al statului român, care, timp de decenii, nu a fost capabil să asigure infrastructura minimă de canalizare și gestionare a apelor uzate pe litoral.

Este inadmisibil ca, după ani în care instituțiile statului au tolerat sau ignorat aceste disfuncționalități, aceiași antreprenori să fie transformați astăzi în țapi ispășitori, în cadrul unei campanii de imagine fără rezultate concrete.

Mai mult, deciziile administrative incoerente și declarațiile iresponsabile din ultima perioadă au generat o creștere semnificativă a costurilor pentru operatorii de plajă, costuri care se vor reflecta inevitabil în prețurile plătite de turiști și în competitivitatea litoralului românesc în raport cu alte destinații din regiune.

AUR solicită Guvernului României și Ministerului Mediului:

• elaborarea de urgență a unui plan coerent de investiții în infrastructura de canalizare și gestionare a apelor uzate pe litoral;
• stabilirea unor reguli clare, predictibile și aplicabile pentru operatorii din turism;
• încetarea practicilor de tip „spectacol mediatic” și revenirea la politici publice bazate pe responsabilitate și dialog cu mediul de afaceri;
• adoptarea unor măsuri tranzitorii care să permită desfășurarea sezonului estival 2026 în condiții normale.

România nu își poate permite să devină o destinație neatractivă din cauza incompetenței administrative și a lipsei de viziune.

Turismul reprezintă un sector strategic al economiei naționale, iar protejarea acestuia trebuie să fie o prioritate reală, nu un simplu slogan.

AUR va continua să susțină antreprenorii români și să sancționeze orice derapaj administrativ care pune în pericol economia națională și locurile de muncă ale românilor”, a declarat deputatul AUR, Valeriu Munteanu.

The post Valeriu Munteanu (deputat AUR): „Diana Buzoianu pune în pericol sezonul estival 2026 – turismul românesc, victimă a politicilor de imagine” appeared first on AUR.

„La Ora Guvernului ar fi trebuit ca doamna Diana Buzoianu să răspundă întrebărilor pe care parlamentarii le-au adresat cu privire la barajul de la Mihăileni. Doar că doamna ministru a ales, ca întotdeauna, să fugă de răspunsuri.

Două lucruri i-am solicitat doamnei ministru. Unu: să spună dacă ea, în calitate de ministru, știa apărarea pe care urmează să o folosească în instanță cei de la A.B.A. Crișuri. Dacă s-a interesat cumva de apărarea din instanță, pentru că a spus că, după decizia instanței s-au găsit soluții pentru autorizație, s-au găsit soluții pe care să le pună în practică. De unde? De ce nu s-au putut aplica sau de ce nu au căutat soluții și înainte, ca să nu ajungem în această situație?

Al doilea lucru: am întrebat-o pe doamna ministru ce a discutat cu Declic, ONG-ul care a mers în instanță împotriva construcției la barajul Mihăileni, pe data de 3 februarie anul acesta. La câteva zile după întâlnirea pe care a avut-o doamna ministru cu reprezentanții acestui ONG, a venit și decizia instanței. Tot un reprezentant al Guvernului, dar, de data aceasta, domnul Andrei Lupu, a avut întâlnire cu cei de la DECLIC, dar anul trecut, în luna decembrie. Sunt lucruri care pot fi verificate pe RUTI, Registrul Unic al Transparenței Intereselor.

De ce fuge doamna ministru de aceste răspunsuri? De ce nu vrea să clarifice relația pe care o are sau ce discută dumneaei cu reprezentanții Declic, având în vedere toate procesele pe care această organizație le are împotriva statului român? Sunt lucruri simple și nu cred că îi ia foarte mult să ne lămurească. Ar fi benefic atât pentru români, cât și pentru dumneaei să clarifice această problemă”, a declarat Ștefănița Avrămescu, deputat AUR.

The post Ștefăniță Avrămescu (deputat AUR): „De ce fuge ministrul Buzoianu de răspunsuri în cazul barajului Mihăileni?” appeared first on AUR.

„Diana Buzoianu, ministrul USR al Mediului, trebuie să vină astăzi în Parlament, la Ora Guvernului, pentru a da explicații cu privire la faptul că statul român nu a fost în stare să apere în instanță continuarea lucrărilor la barajul Mihăileni, o investiție cu valoare strategică majoră pentru România.

Nu vorbim despre un proiect ilegal, inutil sau care mai poate aștepta. Lucrările, începute încă din anul 1987, trebuiau finalizate de mult. România are nevoie de acest baraj pentru a preveni inundațiile, pentru a asigura apă pentru populație și pentru a susține producția de energie.

Faptul că PSD o cheamă acum pe Diana Buzoianu pentru a da explicații este o nouă dovadă că hoții strigă „prindeți hoața”. PSD a avut, în cei 30 de ani în care a condus România, suficiente majorități parlamentare, guverne și miniștri care puteau asigura finalizarea la timp a investițiilor și proiectelor majore, dar au preferat să doarmă pe arătură.

La rândul său, USR este direct vinovat pentru blocajele de la hidrocentralele care nu au primit avize de mediu sau care se află pe rolul instanțelor de judecată. Din cauza activiștilor de mediu cu o agendă ideologizată, susținuți ani la rând de USR, securitatea energetică a României riscă să fie pusă pe făraș.

Dacă România ar fi cu adevărat o țară democratică, în care instituțiile contează, atunci Diana Buzoianu nu ar mai fi fost ministru al Mediului din momentul în care senatorii României au votat o moțiune simplă împotriva sa, în contextul crizei apei din județele Prahova și Dâmbovița.

AUR este de partea românilor, de partea hidroenergiei, de partea securității energetice”, a declarat Valeriu Munteanu, deputat AUR.

The post Valeriu Munteanu (deputat AUR): „Diana Buzoianu trebuie să răspundă în fața Parlamentului pentru blocarea Barajului Mihăileni” appeared first on AUR.