„Ultimele incidente din Maramureș arată cât de gravă a devenit situația. Un urs a ajuns chiar în incinta Uzinei de Tratare a Apei din Baia Mare, iar un alt exemplar a fost semnalat pe o stradă din Moisei. În ambele situații, populația a fost avertizată prin RO-Alert.

Nu mai vorbim despre apariții izolate în zone montane. Urșii ajung în gospodării, pe străzi, în centrul localităților și chiar în incinta unor obiective de infrastructură publică.

Situații similare au fost înregistrate și în județul Prahova. La Teșila, o ursoaică și trei pui au fost fotografiați în centrul satului, în apropierea blocurilor, iar la Trăisteni, un urs a rupt gardul unei gospodării și a ucis aproximativ 20 de găini.

RO-Alert nu este o politică de gestionare a populației de urs. Este doar avertismentul că statul a ajuns prea târziu. Diana Buzoianu trebuie să explice de ce asemenea incidente continuă, deși chiar ministrul Mediului susținea că noul cadru legislativ permite intervenția mai rapidă asupra exemplarelor periculoase care intră în localități.

O politică responsabilă trebuie să protejeze atât oamenii, cât și animalele. Lipsa intervenției statului îi expune pe români riscului unor atacuri, distrugerii gospodăriilor și unei stări permanente de nesiguranță, iar urșii ajung, la rândul lor, victime ale unor reacții disperate și ilegale.

Am solicitat încă din luna iulie a acestui an Ministerului Mediului să prezinte măsurile luate pentru extragerea, relocarea sau eliminarea exemplarelor periculoase, precum și o strategie pentru comunitățile expuse permanent. Nu am primit niciun răspuns.

Diana Buzoianu trebuie să iasă din logica explicațiilor de după incident. Ministerul Mediului are nevoie de monitorizare reală, intervenții rapide, gestionarea efectivă a exemplarelor periculoase și despăgubiri funcționale pentru gospodăriile afectate. Viața unui om nu poate depinde de cât de repede citește un mesaj RO-Alert.

Siguranța românilor și protejarea faunei nu se exclud. Incompetența statului este cea care le pune în conflict. Ministerul Mediului trebuie să acționeze înainte de următorul atac, nu să ofere explicații după următoarea tragedie”, a declarat deputatul AUR Ștefăniță Avrămescu.

The post Ștefăniță Avrămescu (deputat AUR): „De la satele din Prahova până la Baia Mare, urșii ajung tot mai aproape de oameni. Ministerul Mediului trebuie să prevină tragediile, nu să le explice după ce se produc” appeared first on AUR.

Instituția a inițiat o campanie de comunicare de peste 19 milioane de lei cu TVA, care include conținut digital, evenimente și colaborări cu influenceri, artiști și creatori de conținut. În același timp, ministerul anunță un proiect de peste 49 de milioane de lei pentru monitorizarea și protejarea speciilor de păsări, dintre care 41,7 milioane reprezintă finanțare europeană, restul bani de la bugetul național. De unde oare aceste sume ar fi întrebarea firească.

Protejarea biodiversității este importantă, dar într-o Românie aflată sub presiunea austerității și a problemelor bugetare este legitim să discutăm dacă asemenea sume și asemenea priorități sunt oportune, mai ales acum. Oare Ilie Bolojan știe de ele?

În acest context trebuie privit și scandalul declanșat de ministru în jurul investiției Romsilva din Prahova. Pentru o clădire de 455 de metri pătrați, evaluată la aproximativ 2,7 milioane de lei și justificată de Romsilva inclusiv prin cerințe de biosecuritate pentru o fazanerie cu o capacitate de până la 30.000 de păsări anual, ministrul a ales direct registrul „baronilor”, al „SPA-ului” și al presupusului suprapreț.

Poate că investiția este nejustificată sau prea scumpă. Tocmai de aceea Diana Buzoianu trebuie să arate calculele. Cât trebuia să coste? Care lucrări au fost supraevaluate? Cine le-a aprobat și ce prejudiciu a rezultat? Ministerul are toate instrumentele necesare pentru a răspunde acestor întrebări.

În plus, contractul a fost atribuit la 30 decembrie 2025, într-o perioadă în care Buzoianu se afla deja la conducerea instituției, ceea ce ridică și întrebarea de ce problema nu a fost oprită sau verificată atunci.

Contrastul este greu de trecut cu vederea. O investiție de 2,7 milioane de lei dintr-o structură subordonată devine subiect de indignare națională, dar proiectele de 19 sau 49 de milioane de lei ale propriului minister sunt prezentate în limbajul generos al modernizării, educării publicului și protejării naturii.

Nu rezultă de aici că aceste proiecte sunt ilegale sau inutile. Rezultă însă că același criteriu trebuie aplicat tuturor. Dacă 2,7 milioane de lei trebuie întorși pe toate părțile, atunci publicul merită aceeași explicație detaliată pentru cele peste 19 milioane destinate comunicării și pentru milioanele destinate proiectului privind păsările. Altfel, lupta cu risipa începe să semene suspect de mult cu o selecție a cheltuielilor care dau cel mai bine în fața camerei.

Un minister nu este contul de social media al celui care îl conduce, iar administrarea banului public nu se face prin episoade succesive de indignare. Diana Buzoianu vrea să fie percepută drept ministrul care face curățenie în sistem; foarte bine, atunci standardul trebuie aplicat în primul rând propriei instituții. Să publice justificările, costurile și rezultatele proiectelor pe care le finanțează și să demonstreze cu documente unde s-a risipit banul public în cele pe care le critică. Altfel, riscăm să avem mai puțină reformă decât ni se promite și mult mai multă construcție de imagine decât își poate permite România în acest moment”, a declarat deputatul AUR, Ștefăniță Avrămescu.

The post Ștefăniță Avrămescu (deputat AUR): „Diana Buzoianu a transformat Ministerul Mediului într-o fabrică de propagandă pentru propria imagine” appeared first on AUR.

„Astăzi avem în funcție un ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor care nu știe câte hectare de pădure are România. Ce să mai vorbim despre ariile protejate sau despre speciile protejate, dacă doamna ministru Diana-Anda Buzoianu nu știe nici măcar ce suprafață împădurită are țara noastră?”, spune senatorul AUR. 

Paul Gheorghe atrage atenția și asupra reducerii succesive a țintei de împădurire asumate de România prin PNRR. Potrivit datelor prezentate de Ministerul Mediului, obiectivul inițial a fost redus de la 56.000 de hectare la 18.000 de hectare. 

Demnitarul AUR consideră că o asemenea reducere a obiectivelor naționale trebuie explicată public și susține că România nu își poate permite să trateze problema pădurilor ca pe un exercițiu birocratic. 

 „Întrebarea este simplă: cum vă permiteți, doamna ministru Diana-Anda Buzoianu, să renegociați cu Uniunea Europeană obiectivele României în domeniul împăduririlor, dacă nu știți nici măcar care este situația reală a pădurilor din țara noastră?”, afirmă Paul Gheorghe. 

În contextul de față, senatorul AUR cere ministrului Mediului să prezinte public situația completă a pădurilor din România, precum și explicații privind obiectivele renegociate și modul în care acestea au fost stabilite.  

„România are nevoie de un ministru al Mediului care să cunoască situația reală a pădurilor și să apere interesele țării, nu să reducă obiectivele asumate. Pădurile României nu pot fi tratate ca o cifră într-un tabel de la Bruxelles”, conchide senatorul AUR Paul Gheorghe. 

The post Paul Gheorghe (senator AUR): „Diana Buzoianu renegociază cu UE obiectivele României în domeniul împăduririlor, dar ea nu știe cât este suprafață împădurită a țării” appeared first on AUR.

În urma unei întrebări parlamentare adresate Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, deputatul Valeriu Munteanu a primit un răspuns oficial care prezintă o situație diferită de imaginea alarmantă transmisă public. Ministerul Mediului afirmă negru pe alb că, în momentul verificărilor, cele trei conducte „nu evacuau ape uzate”.

Mai mult, chiar Ministerul condus de Diana Buzoianu precizează că respectivele conducte proveneau de la un șantier aflat la vest de zona de plajă și erau destinate evacuării în mare a apelor de epuisment rezultate din pânza freatică acumulată în excavațiile pentru fundații.

„Diana Buzoianu a ales să sperie românii în plin sezon estival cu imaginea fecalelor care ar ajung în Marea Neagră. Acum, propriul Minister ne răspunde oficial că, la momentul controlului, conductele respective nu evacuau ape uzate și că proveneau de la un șantier, fiind folosite pentru evacuarea apelor din pânza freatică. Una este să investighezi o suspiciune și cu totul alta este ca un ministru al României să transforme suspiciunea într-o bombă mediatică înainte de clarificarea faptelor”, declară deputatul AUR Valeriu Munteanu.

„Un ministru al Mediului are obligația să informeze, nu să provoace panică. Când vorbești despre fecale în Marea Neagră, în plin sezon, nu lovești doar într-o societate comercială, ci în întreg litoralul românesc. Lovești în hotelieri, restaurante, angajați și în miile de familii care trăiesc din turism. Și, mai ales, îi faci pe români să se întrebe dacă este sigur să mai meargă la mare.”, afirmă Valeriu Munteanu.

„Diana Buzoianu trebuie să răspundă unei întrebări simple: câți români au renunțat să mai meargă pe litoral după ce ministrul Mediului le-a vorbit despre fecale în Marea Neagră? Nu putem calcula astăzi câte rezervări au fost pierdute din această cauză, dar putem spune că un asemenea mesaj, venit din partea ministrului Mediului, a fost de natură să producă teamă și să afecteze imaginea litoralului.
Dacă ai speriat o țară întreagă, iar propriul Minister vine apoi și spune oficial că acele conducte nu evacuau ape uzate la momentul controlului, ai obligația să ieși public și să dai explicații. Diana Buzoianu le datorează aceste explicații turiștilor și tuturor celor care muncesc și investesc pe litoralul românesc”, conchide deputatul AUR Valeriu Munteanu.

The post Valeriu Munteanu (deputat AUR): „Diana Buzoianu a speriat turiștii cu ‘fecale în Marea Neagră’. S-a demostrat că a fost o minciună” appeared first on AUR.

„Doamna ministru Diana Buzoianu ne spune, într-un interviu pentru Libertatea, că apa Dunării „pleacă mai repede din țară”. Este o afirmație extrem de serioasă, mai ales în actualele condiții, când nivelul Dunării a scăzut alarmant, iar în zona Cernavodă au apărut probleme care pot afecta inclusiv alimentarea cu apă necesară funcționării Centralei Nuclearoelectrice.
Dacă apa pleacă mai repede, întrebarea elementară este: de ce, pe unde și din ce cauză?
Ministerul Mediului are obligația să răspundă cu măsurători și studii, nu cu explicații generale”, afirmă deputatul AUR Valeriu Munteanu.
Parlamentarul atrage atenția că problema efectelor lucrărilor realizate de Ucraina pe brațul Chilia și canalul Bâstroe asupra distribuției debitelor Dunării nu este una nouă și nici nu poate fi expediată drept speculație politică.

Academia Română avertiza încă din 6 martie 2023, în punctul său de vedere referitor la navigația pe brațul Chilia, că, în ipoteza realizării lucrărilor de dragaj până la adâncimea de 8,23 metri pe ruta Vylkovo–Ceatal Izmail, destinată navelor maritime, pe o lungime de 95,445 km, „repartiția debitelor pe brațele Deltei Dunării va fi semnificativ modificată”.
„Acesta este punctul esențial. Academia Română a avertizat explicit asupra posibilității modificării semnificative a repartiției debitelor. Astăzi, ministrul Mediului ne spune că apa „pleacă mai repede din țară”. Nu afirm că între cele două există automat o relație de cauzalitate. Tocmai de aceea cer Ministerului să ne spună dacă a verificat această ipoteză și, mai ales, dacă o poate exclude pe baza unor măsurători și modelări hidrodinamice actualizate.

Românii trebuie să știe dacă dragările și celelalte intervenții asupra sistemului Chilia–Bâstroe au schimbat sau nu cantitatea de apă preluată de brațul Chilia și viteza cu care aceasta ajunge în Marea Neagră”, subliniază Valeriu Munteanu.
În întrebarea parlamentară adresată ministrului Diana Buzoianu, deputatul AUR solicită prezentarea distribuției actuale a debitului Dunării la Ceatal Izmail între brațele Chilia și Tulcea și, ulterior, între Sulina și Sfântu Gheorghe, atât în metri cubi pe secundă, cât și procentual, precum și compararea acestor valori cu mediile multianuale și cu datele din anii 2017, 2023, 2024 și 2025.
De asemenea, Ministerului Mediului i se solicită să precizeze dacă instituțiile românești au constatat, după lucrările de dragare efectuate de partea ucraineană, o modificare a ponderii debitului preluat de brațul Chilia și ce date deține România privind adâncimea actuală a șenalului navigabil Bâstroe–Chilia/Vylkovo–Ceatal Izmail.

„Mai este o întrebare la care doamna Buzoianu trebuie să răspundă fără echivoc: când spune că apa „pleacă mult mai rapid din țară”, pe ce studii, măsurători și modelări se bazează? Pe unde pleacă mai repede? Și poate Ministerul Mediului să excludă științific faptul că lucrările de dragare de pe Chilia și Bâstroe contribuie la această situație?
Dacă Ministerul are studii care exclud această ipoteză, să le facă publice. Dacă nu le are, atunci avem o problemă și mai gravă: înseamnă că România se confruntă cu o situație care poate avea implicații inclusiv asupra securității energetice, fără ca Ministerul Mediului să poată spune cu certitudine în ce măsură modificările hidrotehnice produse în aval influențează actuala distribuție a apelor Dunării”, declară deputatul AUR.

Valeriu Munteanu solicită ca răspunsul Ministerului să fie însoțit de datele hidrologice, măsurătorile independente, studiile și modelările tehnice pe baza cărora autoritățile române evaluează situația actuală.
„Nu putem administra Dunărea după impresii și declarații televizate. Dacă apa României îpleacă mai repede”, ministrul Mediului trebuie să ne spună de ce. Iar dacă există măcar posibilitatea ca intervențiile de pe Chilia–Bâstroe să fi modificat distribuția debitelor, statul român are obligația să afle adevărul și să acționeze în consecință”, conchide deputatul AUR Valeriu Munteanu.

The post Valeriu Munteanu (deputat AUR): „Diana Buzoianu spune că apa Dunării pleacă mai repede din țară. A verificat Ministerul dacă dragările ucrainene de pe Chilia–Bâstroe au contribuit la acest fenomen?” appeared first on AUR.

„Risipirea banilor publici și politizarea cheltuielilor publice de către Guvernul Bolojan pot fi ușor exemplificate. Punem pariu, pe baze statistice, că nimeni de la Curtea de Conturi nu ar avea curaj să verifice așa ceva?

Ministerul Mediului a plătit bani publici unui consorțiu de trei firme private pentru a scrie o Strategie pentru biodiversitate, deși în minister există o direcție pentru biodiversitate, direcție în care lucrează oameni care încasează lunar salarii tot din bani publici. Angajații ministerului sunt, se presupune, mult mai calificați decât niște firme private să scrie o strategie guvernamentală, mai ales că ei sunt sursa tuturor datelor pe care se bazează strategia respectivă.

Ei bine, strategia plătită de minister din bani publici a fost depusă ca proiect de lege de către deputatul Diana Buzoianu, care este și ministrul interimar al Mediului. Asta în ciuda faptului că deputatul respectiv beneficiază de o sumă de bani publici pentru funcționarea cabinetului parlamentar, sumă din care deputații își pot plăti consilieri sau pot cumpăra servicii de consultanță.

Iată două întrebări pentru Guvernul Bolojan și pentru Curtea de Conturi privind moralitatea, oportunitatea și legalitatea unor cheltuieli din bani publici:

1. De ce plătesc ministerele contracte unor firme private pentru a elabora documente care reprezintă îndatoriri de serviciu ale unor salariați din aceste ministere?
2. Este legal ca un deputat să își însușească un document pentru care statul a plătit bani pentru a avea altă destinație?”, a declarat liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „Banii românilor nu sunt pușculița Guvernului Bolojan. Curtea de Conturi trebuie să verifice cheltuielile pentru Strategia privind biodiversitatea” appeared first on AUR.

„Declarațiile ministrului Mediului Diana Buzoianu, potrivit cărora România ar fi obligată de Uniunea Europeană să instituie 30% arii protejate și 10% zone de protecție strictă, reprezintă o nouă încercare de a induce în eroare opinia publică și Parlamentul.
Adevărul este unul foarte simplu: nu există niciun regulament, nicio directivă și nicio decizie a Uniunii Europene care să oblige România să stabilească prin lege sau printr-o strategie națională pragurile de 30% arii protejate și 10% arii strict protejate. Aceste valori procentuale provin din Strategia UE pentru biodiversitate și din angajamente politice asumate la nivel european, însă ele nu constituie, prin ele însele, obligații juridice directe pentru statele membre.

Cu toate acestea, ministrul USR încearcă să prezinte propriile opțiuni politice drept obligații impuse de Bruxelles. Este o manipulare convenabilă, prin care se încearcă eliminarea oricărei dezbateri legitime asupra impactului pe care Strategia pentru Biodiversitate îl va avea asupra României.

Extinderea masivă a suprafețelor protejate va afecta sute de localități, zeci de mii de proprietari de terenuri, fermieri, silvicultori și comunități rurale, limitând dezvoltarea economică, investițiile și exercitarea dreptului de proprietate. Tocmai de aceea, asemenea măsuri trebuie fundamentate pe realitățile României și adoptate în urma unei analize serioase, nu prin preluarea mecanică a unor obiective promovate de activiștii de mediu și de ONG-urile apropiate USR.

România are nevoie de politici responsabile pentru protejarea biodiversității, dar acestea trebuie să respecte drepturile cetățenilor, interesele comunităților locale și dezvoltarea economică a țării, nu să transforme satele românești în victime ale unui experiment ideologic.
AUR nu va vota o strategie construită pe manipulare, lipsă de fundament juridic și obiective care riscă să lovească direct în agricultura românească, în proprietatea privată și în viața comunităților rurale”, a declarat deputatul AUR, Valeriu Munteanu.

The post Valeriu Munteanu (deputat AUR): „Diana Buzoianu manipulează din nou: nu există nicio obligație europeană care să impună României 30% arii protejate și 10% protecție strictă” appeared first on AUR.

„Asistăm în ultima perioadă la un conflict care riscă să afecteze grav turismul românesc, într-un moment în care litoralul are nevoie de stabilitate, predictibilitate și sprijin din partea autorităților, nu de scandaluri administrative și decizii luate peste noapte.

În ultimele zile, antreprenorii de pe litoral au primit notificări de demolare pentru suprafețe considerate neconforme. Nu contest că pot exista neclarități administrative. Dar să vii cu astfel de măsuri în mijlocul sezonului este, cel puțin, o demonstrație de lipsă de realism.

Din păcate, poziția de ministru interimar a doamnei Diana Buzoianu pare să fi adus un exces de zel exact în cel mai nepotrivit moment pentru turismul de pe litoral. Dacă existau probleme administrative sau de reglementare, acestea trebuiau clarificate și rezolvate înainte de începerea sezonului, nu când mii de turiști se află deja pe litoral, iar antreprenorii au făcut investiții, au angajat personal și și-au asumat obligații contractuale.

Vorbim despre operatori economici care își desfășoară activitatea pe aceleași amplasamente de ani de zile, montează și demontează construcțiile la începutul și la sfârșitul fiecărui sezon și pot demonstra acest lucru. Sunt afaceri care susțin sute de locuri de muncă. Un singur operator are aproximativ 200 de angajați, iar în spatele fiecărui loc de muncă există o familie care depinde de stabilitatea acestor activități.

Tocmai de aceea am considerat oportun să intermediez o discuție între directorul Administrației Bazinale de Apă Dobrogea-Litoral și reprezentanții cluburilor din Mamaia, cu un singur obiectiv: găsirea unei soluții care să împiedice blocarea activității acestor operatori economici în plin sezon estival.

Totodată, am purtat discuții și cu primarul Constanței. Apele Române invocă lipsa noului PUZ al plajelor. Primăria susține că Apele Române încasează veniturile din exploatarea plajelor, în timp ce administrația locală este cea care trebuie să găsească milioane de lei pentru salubrizarea stațiunii și să asigure utilități operatorilor de plajă. Un dialog al surzilor, în care singurii care pierd sunt antreprenorii, angajații lor și turiștii.

Ca deputat de Constanța, nu pot privi pasiv acest haos administrativ. Pentru județul nostru, turismul este unul dintre cei mai importanți piloni ai economiei și este deja suficient de vulnerabil. Litoralul nostru este bombardat aproape zilnic cu știri despre bacterii, meduze și alte probleme. Dacă peste toate acestea adăugăm și amenințările cu demolări în plin sezon, avem rețeta perfectă pentru a-i convinge pe turiști să aleagă alte destinații.

Mamaia are tot mai puține atracții care îi aduc turiști și creează locuri de muncă. În loc să le protejăm și să găsim soluții împreună cu cei care investesc aici, le punem noi piedici. Să nu uităm că tot operatorii de pe plajă au fost cei care au încercat să facă funcționale suprafețe rezultate în urma lărgirii plajelor, deși în multe zone acestea au fost acoperite cu scoici, nu cu nisip, iar condițiile pentru desfășurarea activității au fost departe de ceea ce își doreau turiștii. Cu toate acestea, au continuat să investească și să își respecte obligațiile, în condițiile în care au ajuns să plătească chirii de până la patru ori mai mari decât cele din contractele anterioare. Iar acum, în loc să fie sprijiniți, sunt puși în fața notificărilor de demolare. Întrebarea este simplă: de ce?

Cred într-o administrație care aplică legea cu fermitate, dar și cu responsabilitate. O administrație corectă care rezolvă problemele și care nu transformă acțiunile din plin sezon într-un exercițiu de imagine”, a declarat Cosmin Hristu, deputat AUR.

The post Cosmin Hristu (deputat AUR): „Diana Buzoianu pare să fi adus un exces de zel exact în cel mai nepotrivit moment pentru turismul de pe litoral” appeared first on AUR.

„Zilele acestea, județul Prahova a fost lovit de fenomene meteorologice extreme care au lăsat în urmă gospodării inundate, drumuri distruse și oameni care și-au văzut munca de o viață compromisă în doar câteva ore.

În astfel de momente, primul nostru gând trebuie să fie către oamenii afectați. A existat o mobilizare exemplară din partea autorităților locale și județene, pompierilor, militarilor pentru a interveni și a veni în sprijinul prahovenilor. Le mulțumesc colegilor din Alianța Pentru Unirea Românilor AUR Prahova care au fost prezenți în teren și au întins o mână de ajutor celor aflați în nevoie. Așa arată solidaritatea adevărată.

Din păcate, aceeași implicare nu am văzut-o și din partea ministrului Mediului, Diana Buzoianu. În timp ce localitățile din Prahova se luptau cu viiturile, ministrul era preocupat să își construiască imagine pe litoral sau să participe la vizite oficiale la Cluj. Nici după producerea dezastrului nu a considerat necesar să ajungă în comunitățile lovite de inundații pentru a discuta cu oamenii și pentru a vedea cu propriii ochi amploarea pagubelor.

Mai grav este că abia după producerea dezastrului, doamna ministru a descoperit că România are o problemă serioasă cu infrastructura de apărare împotriva inundațiilor și că nu există soluții pe termen scurt. Românii știau deja acest lucru. Tocmai de aceea aveau nevoie de un ministru care să acționeze înainte de producerea dezastrului, nu de unul care constată problemele după ce oamenii și-au pierdut agoniseala.

Dacă ar fi mers în teren, doamna ministru ar fi aflat că nu este pentru prima dată când Bușteniul este lovit de astfel de viituri. Și în urmă cu cinci ani, stațiunea a trecut printr-o situație similară, cu pagube importante. Mai mult, doamna ministru ar fi aflat și ce spun oamenii din zonă, și anume că una dintre probleme este colmatarea albiilor unor pâraie și că există suspiciuni privind modificarea unei porțiuni a unui apeduct construit pe vremea fostei fabrici de celuloză de către un supermarket. Toate aceste aspecte trebuie analizate și verificate de autoritățile competente, pentru ca asemenea tragedii să nu se mai repete.

Rolul Ministerului Mediului nu este să explice, după fiecare inundație, de ce statul nu a fost pregătit. Rolul său este să acționeze pentru a preveni astfel de situații prin investiții în infrastructura hidrotehnică, prin lucrări de decolmatare, întreținerea cursurilor de apă și implementarea unor măsuri eficiente de reducere a riscului de inundații.
Prahovenii nu au nevoie de declarații și justificări, ci de fapte. Au nevoie de un stat care să investească în prevenție și de un Guvern care să înțeleagă faptul că protejarea vieților și bunurilor cetățenilor este o obligație, nu o opțiune.

Nu putem accepta ca, după fiecare episod de vreme extremă, românii să rămână doar cu pagubele, iar Guvernul să vină, de fiecare dată, doar cu explicații. Și, mai grav, să avem miniștri care, în loc să caute soluții, aleg să le dea lecții celor care au rămas fără case și fără agoniseala de o viață”, a declarat deputatul AUR, Ștefăniță Avrămescu.

The post Ștefăniță Avrămescu (deputat AUR): „Rolul statului este să acționeze pentru a preveni dezastrele prin investiții în infrastructura hidrotehnică, prin lucrări de decolmatare, întreținerea cursurilor de apă și implementarea unor măsuri eficiente de reducere a riscului de inundații” appeared first on AUR.

Potrivit alineatului (9) din preambulul Directivei (UE) 2024/1203, o faptă poate constitui infracțiune împotriva mediului numai dacă sunt îndeplinite două condiții cumulative: aceasta este contrară legii și este săvârșită cu intenție sau, în anumite cazuri expres prevăzute, cel puțin din neglijență gravă.

În dreptul penal român, culpa îmbracă două forme principale: culpa cu prevedere și culpa simplă (neglijența). Deși Codul penal nu definește distinct culpa gravă, Codul civil stabilește, la art. 16 alin. (3), că aceasta există atunci când autorul acționează cu o neglijență sau imprudență pe care nici persoana cea mai lipsită de dibăcie nu ar manifesta-o față de propriile interese.

Cu toate acestea, proiectul de lege propus de Diana Buzoianu incriminează captarea ilegală a apei și stabilește expres că:
– captarea nelegală a apelor, dacă este susceptibilă să provoace daune semnificative, se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani;
– dacă au fost produse daune semnificative, pedeapsa crește la 2–7 ani;
– iar pentru toate aceste fapte săvârșite din culpă, limitele speciale ale pedepsei se reduc cu o treime.
Prin această formulare, proiectul nu limitează răspunderea penală la culpa gravă, așa cum cere Directiva europeană, ci o extinde asupra tuturor formelor de culpă prevăzute de Codul penal, inclusiv asupra culpei simple.

În același timp, ministrul inițiator afirmă public că proiectul „nu se referă în niciun caz la activitatea unui agricultor mic sau o fântână” și că „nu se bagă la închisoare oamenii care își fac o fântână”, susținând că norma vizează exclusiv captările industriale de apă.
Din analiza textului rezultă însă că legea nu conține nicio excepție expresă pentru captările de mică amploare destinate gospodăriilor sau agriculturii familiale.

Mai mult, proiectul incriminează orice captare realizată „cu încălcarea dispozițiilor legale aplicabile”, dacă aceasta este susceptibilă să provoace daune semnificative corpurilor de apă. Prin urmare, chiar și în lipsa producerii efective a unui prejudiciu și chiar în lipsa intenției, o persoană fizică ar putea intra sub incidența normei penale dacă autoritățile apreciază că exista posibilitatea producerii unor asemenea consecințe.

„Directiva europeană vorbește despre intenție și, în anumite cazuri, despre neglijență gravă. Proiectul Dianei Buzoianu merge mult mai departe și sancționează penal orice formă de culpă, inclusiv culpa simplă. În plus, nu există nicio excepție clară pentru gospodăriile populației sau pentru captările de mică amploare destinate agriculturii familiale. În aceste condiții, declarațiile publice potrivit cărora oamenii care își sapă o fântână nu sunt vizați de lege nu sunt susținute de textul proiectului”, a declarat deputatul AUR Valeriu Munteanu.
Deputatul AUR consideră că proiectul trebuie modificat înainte de adoptare, astfel încât să respecte întocmai cerințele Directivei (UE) 2024/1203.

În acest sens, AUR solicită:
– limitarea răspunderii penale pentru infracțiunile prevăzute de directivă exclusiv la cazurile de intenție sau, acolo unde directiva permite, de neglijență gravă;
– introducerea unor excepții exprese pentru captările de apă de mică amploare destinate uzului gospodăresc și agriculturii familiale, inclusiv pentru săparea unei fântâni de către persoane fizice;
– eliminarea oricăror formulări care lasă exclusiv la aprecierea organelor de urmărire penală stabilirea situațiilor în care cetățenii pot răspunde penal.

„Normele penale trebuie să fie clare, previzibile și conforme cu dreptul european. Nu putem accepta ca românii să fie expuși riscului unor dosare penale din cauza unor formulări neclare și excesive, în timp ce ministrul afirmă public că legea nu îi privește. Dacă aceasta este intenția reală a inițiatorului, atunci ea trebuie să fie exprimată fără echivoc chiar în textul legii”, a concluzionat deputatul AUR Valeriu Munteanu.

The post Valeriu Munteanu (deputat AUR): „Proiectul Dianei Buzoianu privind captarea apei depășește Directiva europeană și poate deschide calea răspunderii penale pentru gospodarii care își sapă o fântână” appeared first on AUR.