Stimate domnule secretar de stat,

Cu ocazia vizitelor întreprinse în Serbia de Răsărit (Văile Timocului, Dunării și Moravei), în calitate de deputat ales în circumscripția nr. 43 pentru românii cu domiciliul sau reședința peste hotare și de vicepreședinte al Comisiei pentru comunităților de români din afara granițelor țării, și urmare a discuțiilor pe care le-am avut la fața locului cu reprezentanți ai comunității românești din regiune, comunitate care reprezintă 91% din corpul etnic al minorității române din Serbia) am ajuns la concluzia privind necesitatea întreprinderii unor acțiuni proprii ale Departamentului pentru Românii de Pretutindeni (DRP) care să concretizeze legătura de solidaritate culturală a statului român cu etnicii români din Serbia, în special prin oferirea unor donații de carte în limba română.

Reprezentanții comunităților locale românești din Serbia de Răsărit mi-au atras atenția asupra faptului că singura structură asociativă care încearcă să coaguleze viața spirituală a românilor din regiune este Vicariatul Ortodox Român al Timocului, structură administrativ-canonică a Episcopiei Daciei Felix a Patriarhiei Române.

La rândul lor, reprezentanții Vicariatului Ortodox Român al Timocului au ținut să arate că există în regiune un acut deficit de carte, ca vehicul al limbii române și ca instrument de lucru pentru menținerea conștiinței românești și formarea dexterităților de vorbire în limba română.

S-a specificat că instrumentele de cea mai mare utilitate practică ar fi:

a) Biblia ortodoxă în limba română, care să ajungă în fiece casă de români timoceni;
b) Cartea de rugăciuni, care să ajungă la cât mai mulți români din regiune;
c) Dicționare explicative ale limbii române, Dicționare de sinonime, antonime, neologisme etc.;
d) Dicționarul român-sârb și Dicționarul sârb-român.

Cunoaștem că în anii anteriori DRP a avut acțiuni proprii constând în acordarea unor importante donații de carte românească, în special în Republica Moldova, dar și în alte state.

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți:

1.Dacă Departamentul pentru Românii de Pretutindeni ar putea prevedea pentru anul 2024 una sau mai multe acțiuni proprii constând în acordarea unor importante donații de carte românească Vicariatului Ortodox Român al Timocului, donații care să cuprindă mai multe mii de Biblii în limba română și Cărți de rugăciune în limba română, precum și Dicționare, ca instrumente pentru mai buna învățare, consolidare, conservare și transmitere a limbii române.

The post Boris Volosatîi – întrebare către Departamentul pentru Românii de Pretutindeni – Acțiuni proprii ale Departamentului pentru Românii de Pretutindeni în anul 2024 constând în donarea de carte românească pentru etnicii români din Serbia de Răsărit (Valea Timocului). appeared first on AUR.

De către: Deputat Boris VOLOSATÎI, vicepreședinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării

Circumscripția: nr. 43 pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara graniţelor ţării

Data: 12/07/2023

Obiectul întrebării: Demersurile concrete ale DRP către primăria municipiului București privind identificarea unui sediu corespunzător care să fie alocat de către Guvernul României pentru Muzeul Românilor de Pretutindeni.

Stimate domnule Secretar de stat,

La 10 aprilie 2023 i-am adresat fostului prim-ministru Nicolae Ciucă întrebarea parlamentară nr. 9140A, lăsată fără răspuns. La 31 mai 2023 au reiterat această întrebare parlamentară, pe care prim-ministrul a lăsat-o de asemenea fără răspuns.

Departamentul pentru Relația cu Parlamentul ne-a comunicat un răspuns parțial la 15 iunie 2023, prin care ne-a făcut cunoscut, între altele, că ”DRP susține importanța proiectului și va relua constant adresele către Primăria municipiului București până în momentul identificării unui sediu necesar realizării acestuia”.

Așa cum bine cunoașteți, Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, republicată, prevede, la articolul 11, înființarea Muzeului Românilor de Pretutindeni, cu sediul în municipiul București și că organizarea și funcționarea acestuia, inclusiv alocarea unui sediu corespunzător, vor fi stabilite prin hotărâre a Guvernului[1].

Se constată obiectiv că din anul 2007 până în prezent, timp de 16 ani, toate guvernele României[2] nu s-au conformat prevederilor legale despre înființarea Muzeului Românilor de Pretutindeni ca instituție publică de interes național. Această situație vine în contrast izbitor cu demersurile și acțiunile întreprinse cu diligență de către Guvernul României pentru înființarea altor muzee și alocarea către acestea a unor sedii corespunzătoare.

Din răspunsul parțial prezentat de Departamentul pentru Relația cu Parlamentul la 15 iunie 2023 rezultă în mod clar că înființarea Muzeiului Românilor de Pretutindeni este blocată de 16 ani de neidentificarea și nealocarea de către Guvernul României, a unui sediu corespunzător pentru Muzeu, după cum prevede imperativ legea nr. 299/2007.

Exprimăm opinia că în situația Muzeului Românilor de Pretutindeni, a cărui existență este prevăzută expres de legea nr. 299/2007, asistăm la un caz de lipsă de voință politică și de sabotare a legislației prin eschivarea de la îndeplinirea obligațiilor legale ale Guvernului.

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți punctual și strict la obiect:

1. Ce demersuri concrete și constante și când anume a întreprins Departamentul pentru Românii de Pretutideni, prin adrese către Primăria municipiului București, în vederea identificării unui sediu corespunzător care să fie alocat de către Guvernul Româniai pentru Muzeul Românilor de Pretutindeni, așa cum prevede Legea nr. 299/2007. În cazul unui răspuns afirmativ, vă rugăm să ne transmiteți copii ale acestor adrese, precum și copii ale răspunsurilor prezentate de Primăria municipiului București.

Vă rugăm insistent să nu vă referiți în răspunsul dumneavoastră la așa-zisul ”muzeu virtual” al românilor de pretutindeni, la a cărui existență în spațiul virtual nu face referire Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni.

The post Boris Volosatîi – întrebare către Departamentul pentru Românii de Pretutindeni – Demersurile concrete ale DRP către primăria municipiului București privind identificarea unui sediu corespunzător care să fie alocat de către Guvernul României pentru Muzeul Românilor de Pretutindeni. appeared first on AUR.

                   Domnului Bogdan Lucian AURESCU, ministru al Afacerilor Externe

                   Domnului Marian NEACȘU, secretar general al Guvernului

                   Domnului Gheorghe-Florin CÎRCIU, secretar de stat în Departamentul pentru Românii de Pretutindeni

De către: Deputat Boris VOLOSATÎI, ales în circumscripția nr. 43 pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara graniţelor ţării

Data: 28/04/2022

Obiectul întrebării: Învățământul în limba română pentru elevii de origine română din Ucraina și acordarea de burse identitare de către statul român.

Stimate domnule prim-ministru,

Stimate domnule ministru,

Stimade domnule secretar general al Guvernului,

Stimate domnule secretar de stat,

Vă supunem atenției un lanț numeric care reflectă gradul de asimilare a minorității române înrudite din Ucraina: >300 – 282 – 127 – 73 – 68.

Potrivit informațiilor de care dispunem, în peste 300 de localități din Ucraina persoanele aparținând minorității naționale române înrudite dețin majorități absolute, relative sau au o pondere importantă, care i-ar îndreptăți la forme de învățământ în limba maternă, potrivit normelor Consiliului Europei.

Istoric, în 282 de localități de viețuire tradițională și compactă a etnicilor români din actualul cuprins al Ucrainei au existat școli cu predarea în limba română, indiferent cum a fost aceasta numită de către autorități sau de alfabetul utilizat pentru scrierea ei.

În prezent, doar în 127 de localități din cele peste 300 există biserici cu limba de cult română. Acest fapt ne arată că în peste 60% dintre localitățile de viețuire tradițională a românilor nu există lăcașe de cult în limba română.

În doar 73 de localități mai există școli sau clase cu predarea în limba română. Acest fapt ne demonstrează faptul că, de-a lungul timpului, numărul de școli românești din Ucraina a fost redus cu 209 (282-209=73).

În doar 68 de localități mai există forme de educație preșcolară în limba română (grădinițe de copii sau grupe naționale). Faptul ne arată că doar aceste 68 de localități mai pot aspira să-și mențină caracterul național și limba maternă română.

Se estimează că numărul populației școlare de origine română din Ucraina ar reprezenta aproximativ 57.000 de elevi, adică aproximativ 14% din corpul social al minorității române. Doar 39% dintre acești copii sunt instruiți în limba maternă română, pe când 61% din copiii români sunt instruiți în limbile ucraineană și rusă, în condițiile în care statul ucrainean stimulează prin diferite mijloace înscrierea copiilor români în școlile și clasele cu predarea în limba ucraineană și încurajează refuzul unei părţi a copiilor români de a se înscrie  în școlile și clasele cu predarea în limba maternă. Exprimăm opinia că această situație relevă elemente ale unei politici asimilaționiste, anti-minoritare și, astfel, antieuropene desfășurate metodic de către partea ucraineană în raport cu minoritatea noastră înrudită.

Românii reprezintă numeric a doua minoritate națională (după cea rusă) și prima minoritate neslavă din Ucraina. Cu toate acestea, ea dispune de un număr cu mult mai mic de instituții de învățământ în comparație cu alte minorități, cum ar fi cea maghiară, de circa trei ori mai mică numeric.

România a decis să instituie un Program strategic multianual de burse identitare pentru elevii etnici români din Ucraina (și alte state), care studiază în școli cu predarea în limba română sau cu studiul unor materii în limba română ca limbă maternă.

Observăm din presă, din discuțiile cu reprezentanții minorității române din Ucraina, ai mediului asociativ românesc din această țară, precum și din corespondența cu diverse instituții ale statului român că derularea Programului strategic multianual de burse identitare pentru elevii din Ucraina întâmpină, în mod ciudat, un șir de dificultăți care depind exclusiv de statul român. Întârzierile în ceea ce privește acordarea burselor identitare constituie un factor de stimulator pentru înscrierea copiilor români în școlile sau clasele cu predarea în limba română.

Având în vedere cele expuse mai sus și ținând cont că până la încheierea anului școlar din Ucraina a mai rămas practic o lună de zile, vă rugăm respectuos să ne comunicați în scris, printr-un răspuns coordonat interinstituțional:

1. De ce nu sunt le sunt acordate bursele identitare elevilor români din Ucraina la începutul sau pe durata anului școlar, ci, de regulă, după încheierea acestuia ?
2. Câți elevi români din Ucraina au beneficiat de burse identitare acordate de statul român în anul școlar 2020-2021 și, respectiv, câți au beneficiat în anul școlar 2021-2022 care stă să se încheie. Câte unități școlare și din câte localități sunt vizate în cazul acestor burse acordate ?
3. În ce dată au fost inițiate demersurile către partea ucraineană pentru obținerea ”acordului” acesteia pentru acordarea burselor identitare elevilor români în anul școlar 2020-2021 și, respectiv, 2021-2022 și la ce distanță de timp au parvenit răspunsurile părții ucrainene ?
4. Dacă ați inițiat deja sau nu demersurile necesare pentru acordarea de burse identitare elevilor români din Ucraina în anul școlar 2022-2023, care va începe peste aproximativ patru luni și pentru anul școlar 2023-2024 ?
5. De ce sprijin din partea Parlamentului au nevoie Guvernul României, Ministerul Afacerilor Externe și Departamentul pentru Românii de Pretutindeni pentru a putea face față obligațiilor privind acordarea în timp util a burselor identitare pentru elevii români din Ucraina ?

         Vă rugăm stăruitor să nu vă referiți în răspunsul dumneavoastră la pretexte de genul lipsei acordului părții ucrainene pe care doriți să-l reînnoiți periodic contrar bunelor practici europene, iar în cazul în care partea ucraineană s-ar fi împotrivit acordării de burse identitare elevilor români din Ucraina, vă rugăm să indicați în ce formă a fost arătată această împotrivire, pe cât de întemeiată este aceasta din perspectiva legislației naționale, a cadrului bilateral și a celui internațional și care au fost deciziile și acțiunile dumneavoastră în consecință.  

Orice alte informații tangente cu acest subiect sunt binevenite.

The post Boris Volosatîi – întrebare parlamentară către Guvernul României/ M.A.E./ Departamentul pentru Românii de Pretutindeni – Învățământul în limba română pentru elevii de origine română din Ucraina și acordarea de burse identitare de către statul român. appeared first on AUR.

                   Domnului Bogdan Lucian AURESCU, ministru al Afacerilor Externe

                   Domnului Lucian Nicolae BODE, ministru al Afacerilor Interne

                   Domnului Gheorghe-Florin CÎRCIU, secretar de stat în Departamentul pentru Românii de Pretutindeni

                   Domnului Dan Cristian TURTURICĂ, preşedinte-director general al Societății Române de Televiziune

                Domnului Răzvan Ioan DINCĂ, președinte-director general al Societății Române de Radiodifuziune

De către: Deputat Boris VOLOSATÎI, ales în circumscripția nr. 43 pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara graniţelor ţării

Data: 28/04/2022

Obiectul întrebării: Modul și gradul de implicare în marcarea Zilei Românității Balcanice la 10 mai 2022.

Stimate domnule prim-ministru,

Stimați domnilor miniștri,

Stimate domnule secretar de stat,

Stimați domnilor președinți-directori generali,

Va fi pentru prima oară în 2022 când vom sărbători Ziua Românității Balcanice, sărbătoare instituită prin legea nr. 156 din 7 iunie 2021 pentru data de 10 mai a fiecărui an.

Această lege a stabilit că Ziua Românității Balcanice poate fi marcată de către autoritățile administrației publice centrale și locale și de celelalte instituții ale statului, de către societatea civilă și persoane fizice și juridice de drept public ori privat, precum și de către reprezentanțele României în străinătate, prin organizarea și/sau participarea, în țară sau peste hotare, la programe și manifestări sociale, educative, cultural artistice, științifice etc. dedicate acestei sărbători.

De asemenea, legea prevede că Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, autoritățile administrației publice centrale și locale, precum și organizațiile neguvernamentale interesate pot sprijini material și logistic organizarea și desfășurarea manifestărilor dedicate Zilei Românității Balcanice, iar
Societatea Română de Televiziune și Societatea Română de Radiodifuziune, în calitate de servicii publice, pot include în programele lor, cu prioritate, emisiuni culturale și informative ori aspecte de la manifestările dedicate acestei sărbători în țară și peste hotare.

Având în vedere cele expuse mai sus, vă rugăm respectuos să ne comunicați în scris, fiecare în partea în care este vizat de prevederile legii nr. 156 din 7 iunie 2021:

1. Ce  programe și manifestări sociale, educative, cultural artistice, științifice etc. dedicate Zilei Românității Balcanice vor organiza, în țară sau peste hotare,  la 10 mai 2022, autoritățile administrației publice centrale și locale și de celelalte instituții ale statului, reprezentanțele României în străinătate (misiuni diplomatice, oficii consulare, Institute culturale române, lectorate de limbă română etc.) pentru a marca această sărbătoare ?
2. În ce măsură vor sprijini material, financiar și logistic organizarea și desfășurarea manifestărilor dedicate Zilei Românității Balcanice, la 10 mai 2022, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, autoritățile administrației publice centrale și locale din România ?
3. Dacă Societatea Română de Televiziune și Societatea Română de Radiodifuziune, în calitate de servicii publice, vor include în programele lor, cu prioritate, emisiuni culturale și informative ori aspecte de la manifestările dedicate acestei Zilei Românității Balcanice în țară și peste hotare ?

The post Boris Volosatîi – întrebare parlamentară către Guvernul României/ M.A.E./ M.A.I./ Societatea Româna de Televiziune/ Societatea Română de Radiodifuziune/ Departamentul pentru Românii de Pretutindeni – Modul și gradul de implicare în marcarea Zilei Românității Balcanice la 10 mai 2022. appeared first on AUR.

           Domnului secretar de stat Florin-Gheorghe Cîrciu

De la: Dumitru-Viorel Focșa

 Deputat AUR, circumscripția electorală Constanța                                                        

Data: 06.04.2022

Subiectul întrebării: Implicarea statului în susținerea comunităților de români din Serbia

Stimate domnule secretar de stat,

          Am luat act, cu profundă indignare, de faptul că românii din Serbia sunt mai mult uitați, decât sunt susținuți de către statul român.

          Ieri a fost un moment crucial pentru cei peste 300.000 de frați de sânge, cuget și simțire, chemați la urne atât în cadrul alegerilor prezidențiale și parlamentare, precum și în cadrul alegerilor locale din 14 localități sârbești, dintre care, în cel puțin trei locuiesc comunități importante de români.

          Din păcate, ajutorul autorităților de la București în susținerea candidaților români în Parlament, precum și în Consiliile locale, a lăsat de dorit.

          Astfel, în orașul Bor, românii au sesizat Poliția cu privire la prezența suspectă a mai multor mașini fără număr de înmatriculare, un fapt care se repetă în perioada alegerilor locale și care este asociat cu suspiciuni de fraudă electorală împotriva partidelor românești.

          De asemenea, românii din Valea Timocului au reclamat arestarea abuzivă a bătrânului Alexandru Rădoi, în vârstă de 79 de ani din satul Criveli, pe motiv că nu ar fi deținut buletinul de identitate, fapt care poate fi asimilat cu o tentativă de intimidare a tuturor etnicilor români care vor să iasă la vot pentru candidații de același sânge.

          Având în vedere cele de mai sus, vă solicit, stimate domnule secretar de stat, să îmi comunicați cum s-a implicat statul român în susținerea candidaților partidelor românești la alegerile parlamentare și locale din cele 14 localități sârbești, ce nereguli în procesul de votare cu impact negativ asupra candidaților români au fost reclamate Ambasadei României la Belgrad și Ministerului Afacerilor Externe la București și ce măsuri ați întreprins a preîntâmpina eventualele abuzuri ale autorităților și pentru a proteja dreptul la vot al tuturor cetățenilor români de pe teritoriul Serbiei.

The post Focșa Dumitru-Viorel – întrebare parlamentară către Departamentul pentru Românii de Pretutindeni – Implicarea statului în susținerea comunităților de români din Serbia. appeared first on AUR.

           Domnului director general Mihai Șerban

De la: Dumitru-Viorel Focșa,

 Deputat AUR, circumscripția electorală Constanța

Subiectul întrebării: Susținerea comunităților de români din Ucraina, Ungaria, Serbia și Bulgaria

Stimate domnule director general

          Având în vedere răspunsul Ministerului Afacerilor Externe cu nr.7996/12.08.2021, vă redirecționez conținutul întrebării cu nr.2049A/19.07.2021, după cum urmează:

          „Am aflat cu stupoare, din mass-media, că Departamentul Românilor de Pretutindeni a sistat finanțarea revistei „Mesager bucovinean”, revistă care se adresa în limba maternă românilor din Bucovina. Tot din presă am aflat cu revoltă despre condamnarea la închisoare cu executare a patriotului român, Dușan Pârvulovici, de către autoritățile sârbești într-un proces a cărui miză reală este reducerea la tăcere a comunității românești din Serbia și suprimarea identității naționale române a acesteia.

          În contextul în care România trebuie să își apere cetățenii de pretutindeni, dar mai ales pe cei aflați în statele de graniță, vă solicit să îmi comunicați care sunt măsurile concrete (finanțare acțiuni, reviste, ziare, reparații școli, biserici, dotare școli, biserici) pe care ministerul condus de domnia voastră le-a implementat sau le are în vedere spre implementare pe parcursul anului 2021 în vederea susținerii comunităților de români din Ucraina, Ungaria, Serbia și Bulgaria, în sensul conservării limbii și tradițiilor românești, precum și a reprezentării politico-administrative a acestora în zonele în care locuiesc, chiar și la nivelul țărilor menționate (inclusiv când anume ați efectuat astfel de solicitări și prin ce documente).

          De asemenea vă solicit să îmi comunicați de ce a fost sistată finanțarea revistei „Mesager bucovinean” și cum l-ați apărat pe românul Dușan Pârvulovici de abuzurile statului sârb”.

The post Focșa Dumitru-Viorel – întrebare parlamentară către Departamentul pentru Românii de Pretutindeni – Susținerea comunităților de români din Ucraina, Ungaria, Serbia și Bulgaria. appeared first on AUR.

De la: Dumitru-Viorel Focșa, 

Deputat AUR, Circumscripția electorală nr. 14, Constanța

Obiectul întrebării: Eliminarea burselor identitare acordate elevilor români din Ucraina

Stimată doamnă Secretar de Stat, 

                La mai puțin de 100 de zile de la învestire, Guvernul condus de Florin Cîțu și-a câștigat titulatura de cel mai antinațional Executiv din Europa și, foarte probabil, din istoria postdecembristă a țării noastre. Nu am cunoștință să existe stat european, mai ales dintre cele foste comuniste, care să fi așezat pe tarabă ultimele companii în care deținea controlul integral sau majoritar, așa cum a făcut onor Guvernul României.

Oricare ar fi fost cererea sau miza, de pildă, aderarea la spațiul Schengen sau tolerarea țintei de deficit de către partenerii europeni, din momentul în care Proiectul de Lege prin care se abrogă Legea nr. 173 din 13 august 2020 privind unele măsuri pentru protejarea intereselor naţionale în activitatea economică va deveni Lege, definiția statului român din Constituție – “stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil” trebuie urgent modificată în “stat încă național, unitar și indivizibil”, întrucât România nu va mai fi suverană și independentă.

Atunci când ne gândeam că nimic nu poate fi mai grav decât vânzarea propriei țări, la bucată, Guvernul condus de domnul Florin Cîțu ne demonstrează că deține resurse aninaționale inepuizabile și că poate vinde și ce nu are acasă, dar ar trebui să protejeze: identitatea românilor din afara granițelor.

Evident, mă refer la eliminarea burselor identitare acordate elevilor români din Ucraina începând cu anul 2018.

Doamnă Secretar de Stat,

Există două tipuri de crime: primul este prevăzut în Codul Penal, cel de-al doilea în Codul Moral al oricărui popor.

Ce spune acest cod?

Țara, pământul, obiceiurile și limba nu se vând. 

Țara, pământul, obiceiurile și limba se conservă, se protejează, se apără de toți cei care doresc să pună bocancul pe ele.

Având în vedere cele prezentate mai sus, va solicit să îmi comunicați cum veți susține elevil români din Ucraina, cum i-a susținut DRP în anul 2020, dar, mai ales, cum veți susține comunitățile de români din întreaga lume în anul 2021.

The post Focșa Dumitru – întrebare parlamentară către Departamentul pentru Românii de Pretutindeni – Eliminarea burselor identitare acordate elevilor români din Ucraina. appeared first on AUR.