Doamnei Luminița-Teodora ODOBESCU, ministru al Afacerilor Externe

                  Domnului Adrian DUPU, secretar de stat la Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova

                  Domnului Gheorghe-Florin CÂRCIU, secretar de stat la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni

De către: Deputat Boris VOLOSATÎI, vicepreședinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării

Circumscripția: nr. 43 pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara graniţelor ţării

Data: 04/10/2023

Obiectul întrebării: Revenire la chestiunea negocierii și încheierii unui Acord interguvernamental privind diaspora comună și comunitățile istorice românești pentru care România și Republica Moldova sunt state înrudite.

Stimate domnule prim-ministru,

Stimată doamnă ministru,

Stimați domilor secretari de stat,

La 5 mai 2021 i-am interpelat pe fostul prim-ministru Florin-Vasile Cîțu și pe fostul ministrul al Afacerilor Externe Bogdan-Lucian Aurescu, în chestiunea inițierii de convorbiri între București și Chișinău în vederea semnării unui Acord interguvernamental privind diaspora comună și comunitățile istorice românești pentru care România și Republica Moldova sunt state înrudite.

Fostul prim-ministrul Cîțu a lăsat întrebarea noastră parlamentară fără răspuns, iar ministrul Afacerilor Externe ne-a comunicat, la 28 mai 2021, între altele, că ”la 22 noiembrie 2018, a fost semnat, în ședința comună dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova, Memorandumul de înțelegere între Ministerul pentru Românii de Pretutindeni și Biroul pentru Diaspora din cadrul Cancelariei de Stat a Republicii Moldova având ca obiectiv cooperarea și schimbul de experiență între cele două instituții în ceea ce privește relația fiecăreia cu membrii diasporei. Ca urmare a modificărilor intervenite în structura Guvernului, atribuțiile Ministerului pentru Românii de Pretutindeni în ce privește cooperarea cu Republica Moldova au fost preluate de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova din cadrul aparatului de lucru al Guvernului României”.

Într-un comunicat oficial al Guvernului Republicii Moldova referitor la Memorandumul semnat la 22 noiembrie 2018 s-a adus la cunoștință publică: ”În urma semnării documentului, părțile semnatare vor interacționa în procesul de elaborare și implementare a acțiunilor comune. Acestea vor consta în organizarea cursurilor de formare continuă pentru jurnaliștii din diasporă, crearea parteneriatelor cu mass-media în limba română din străinătate, precum și realizarea studiilor și cercetărilor în domeniu. De asemenea, se vor organiza seminare și ateliere de instruire, care vor facilita dezvoltarea programelor economice și investiționale.

Memorandumul va favoriza dialogul între organizațiile reprezentative ale membrilor diasporei și între diverse organizații internaționale de profil. Totodată, va motiva și încuraja cetățenii stabiliți peste hotare să participe la diverse proiecte, acțiuni și evenimente organizate în țară și în diaspora.

Ca rezultat al încheierii Memorandumului de Înțelegere, părțile vor depune toate eforturile în vederea eficientizării cooperării în domeniul diasporei pentru atingerea obiectivelor stabilite”.

Reluăm în continuare câteva argumente aduse de noi în favoarea semnării unui Acord interguvernamental privind diaspora comună și comunitățile istorice românești pentru care România și Republica Moldova sunt state înrudite.

România și Republica Moldova reprezintă un cazu unic în Europa, ambele state fiind construcții politico-administrative ale aceleiași națiuni române. Ele au stabilit și dezvoltă relații speciale și privilegiate de parteneriat strategic, bazat pe unitatea de limbă, istorie, cultură, spiritualitate și pe aspirația naturală privind viitorul lor comun în consens cu vocația lor de unitate.

Mai mult decât 8 cetățeni din 10 ai Republicii Moldova sunt etnici români. În plus, fiecare al treilea cetățean al Republicii Moldova și-a redobândit cetățenia română de care fuseseră privați în timpul ocupației sovietice.

Cele două state românești ale noastre au o diasporă comună în timp ce sunt statele cu cea mai mare rată a expatrierii în Europa pe timp de pace. Exodul masiv al românilor din România și Republica Moldova către ale orizonturi se ridică la circa cinci-șase milioane de persoane, dintre care între patru și cinci milioane provin din România și peste un milion – din Republica Moldova.

România și Republica Moldova au, raportat la ansamblul corpului lor social, una dintre cele mai numeroase diaspore printre toate țările lumii, românii fiind prezenți pe toate continentele, cele mai numeroase comunități diasporale locuind în state precum Italia, Spania, Statele Unite ale Americii, Franța, Germania și Marea Britanie. Totodată, statisticile confirmă accentuarea tendințelor de expatriere a românilor.

De cele mai multe ori cadrul de unitate și elementul de coagulare îl dau parohiile Bisericii Ortodoxe Române organizate pe cinci continente în 4 mitropolii externe cuprinzând 14 eparhii cu 1337 de parohii deservite de peste 1180 de clerici. În foarte multe cazuri diasporenii români originari de pe ambele maluri ale Prutului au constituit în comun în țările gazdă asociații neguvernamentale, publicații sau instituții media audiovizuale, ansambluri etnofolclorice, cluburi sportive și unități economice, făcând astfel dovada unității și solidarității lor naționale.

Această situație de fapt obligă Bucureștiul și Chișinăul să dezvolte o cooperare largă și intensă pe planul sprijinirii diasporei lor comune și a minorităților istorice românești înrudite în egală măsură cu România și Republica Moldova.

Astfel, la 20 octombrie 2015 ministrul delegat pentru românii de pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe a semnat la Chișinău un Memorandum de înțelegere cu șeful Biroului Relații cu Diaspora din Cancelaria de Stat a Republicii Moldova, document politico-diplomatic care a prevăzut interacțiunea la nivelul celor două instituții în vederea realizării unor evenimente și acțiuni comune.  Acest Memorandum de înțelegere a cuprins expunerea generală a faptelor și argumentelor juridice în domeniu, dar nu comportă niciun fel de efecte juridice.

Acest Memorandum doar a premers tratativele care ar fi trebuit să se finalizeze cu semnarea unui Acord interguvernamental privind diaspora comună a României și Republicii Moldova.

Același lucru putem afirma și despre Memorandumul din 22 noiembrie 2018 dintre Ministerul pentru Românii de Pretutindeni și Biroul pentru Relații cu Diaspora din cadrul Cancelariei de Stat a Republicii Moldova.

Opinia noastră este că un eventual Acord interguvernamental privind diaspora comună a celor două state românești ale noastre ar trebui să vizeze în egală măsură și comunitățile istorice din jurul granițelor, din Balcani și din spațiul ex-sovietic. Lipsa unui asemenea Acord interstatal comportă efecte nefaste în alte state, cum se vede  bunăoară în Ucraina sau în Federația Rusă, unde minoritatea noastră înrudită este fragmentată artificial după criterii formale: etnonimul Român și infranimul românesc Moldovean.

Situația este resimțită deosebit de dureros în Ucraina, ale cărei autorități guvernamentale și regionale promovează o politică asimilaționistă tot mai intensă în raport cu românii separați formal în români propriu-ziși și moldoveni și volohi. De cele mai multe ori, autoritățile de la Kiev fac trimitere la faptul că România și Republica Moldova nu-și coordonează politicile în materie de minorități înrudite și au legislații care utilizează terminologii diferite în materie lingvistică și cultural-identitară. Bistatalitatea actuală a naținii române este instrumentalizată de către guvernul de la Kiev în detrimentul minorității române din Ucraina. Sofismul la care se recurge este că două state distincte ar trebui să aibă în cuprinsul Ucrainei și minorități etnice distincte.

Considerăm că este imperios necesar ca cele două state ale noastre să aibă un instrument juridic bilateral în materie de susținere culturală, lingvistică, religioasă sau de alt ordin a persoanelor originare din România și Republica Moldova care constituie diaspora comună sau minoritățile înrudite ale celor două state ale noastre.

Ținând cont de faptul că de la semnarea Memorandumului de înțelegere din 2018 a trecut un termen suficient lung – aproximativ 5 ani! – cer Guvernului României, în calitate de vicepreședinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării și deputat român originar din Basarabia ales în circumscripția electorală nr. 43 pentru cetățenii cu domiciliul sau reședința în afara granițelor țării, să inițieze pe cât de repede posibil discuțiile cu guvernul Republicii Moldova un Acord interguvernamental privind diaspora comună a celor două state actuale ale noastre.

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți:

1. Cum au avansat din noiembrie 2018 până în prezent consultările și tratativele dintre Guvernele României și Republicii Moldova privind dezvoltarea cadrului juridic bilateral în materie de asistență a diasporei comune a celor două state ale noastre și a minorităților etnice românești pentru care atât România, cât și Republica Moldova sunt state înrudite.

2. Care sunt motivele obiective pentru care un asemenea Acord interguvernamental nu a fost negociat și încheiat până în prezent.

3. Există obiectiv piedici de natură juridică, politică, adminsitrivativă sau de altă natură pentru ca un Acord interguvernamental privind diaspora comună și comunitățile istorice înrudite să nu fie semnat între România și Republica Moldova?

4. Dacă Guvernul României consideră oportun să aducă chestiunea diasporei comune și a comunităților istorice înrudite ambelor state pe agenda interguvernamentală București-Chișinău în vederea semnării într-un timp cât mai apropiat posibil a unui Acord interguvernamental în această materie. În eventualitatea unui răspuns afirmativ, în ce orizont de tip ar fi realizabil acest obiectiv?

5. Cum a fost implementat Memorandumul de înțeledere din 22 noiembrie 2018 dintre Ministerul pentru Românii de Pretutindeni din România și Biroul relații cu diaspora din cadrul Cancelariei de Stat a Republicii Moldova.

The post Boris Volosatîi – întrebare către Guvernul României/ M.A.E./ Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova/ Departamentul pentru Românii de Pretutindeni – Revenire la chestiunea negocierii și încheierii unui Acord interguvernamental privind diaspora comună și comunitățile istorice românești pentru care România și Republica Moldova sunt state înrudite. appeared first on AUR.

                 Domnului Bogdan Lucian AURESCU, ministru al Afacerilor Externe

                 Domnului Adrian DUPU, secretar de stat, șef al Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova

De către: Deputat Boris VOLOSATÎI, ales în circumscripția nr. 43 pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara graniţelor ţării

Data: 07/03/2022

Obiectul întrebării: Modul în care au fost utilizate fondurile bugetare donate de România pentru construirea și dotarea clădirii Teatrului muzical-dramatic ”Bogdan Petriceicu Hașdeu” din municipiul Cahul.

Stimate domnule prim-ministru,

Stimate domnule ministru,

Stimate domnule secretar de stat,

În anul 2014 s-a decis acordarea de către România a sumei de 800 000 de euro, din fondurile asistenţei oficiale pentru dezvoltare gestionate de Ministerul Afacerilor Externe al României, având ca destinație construirea clădirii Teatrului muzical-dramatic ”Bogdan Petriceicu Hașdeu” din municipiul Cahul.

În octombrie 2014 Ministerul Afacerilor Externe al României şi Ministerul Culturii al Republicii Moldova au semnat un Memorandum de Înţelegere în domeniul cooperării pentru dezvoltare privind Teatrul ,,B. P. Haşdeu”.

Prin Memorandumul de Înțelegere s-a stabilit că suma de 800 000 de euro acordată de către România va fi completată cu o contribuție de 300 000 de euro alocată de către Republica Moldova.

Piatra de temelie a clădirii Teatrului ”B. P. Hașdeu” din municipiul Cahul a fost pusă în anul 2014 de către prim-miniștrii României și Republicii Moldova, iar lucrările propriu-zise de construcție au demarat în anul 2016.

Cu ocazia ultimei mele vizite în municipiul Cahul am putut constata cu regret că, la distanță de 8 ani de la punerea pietrei de temelie a clădirii Teatrului ”B. P. Hașdeu” din municipiul Cahul și de 6 ani de la demararea lucrărilor de construcție, clădirea nu a fost dată în exploatare.

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți un răspuns coordonat interinstituțional privind:

1. Gradul de eficiență și transparență a modului în care guvernul Republicii Moldova a utilizat grantul în valoare de 800 000 de euro acordat de România în anul 2014 pentru construirea clădirii Teatrului ”B. P. Hașdeu” din municipiul Cahul.
2. Dacă Republica Moldova și-a onorat integral și în termen angajamentul asumat oficial în ceea ce privește contribuția sa cu suma de 300 000 de euro pentru lucrările de construcție și dotare a Teatrului ”B. P. Hașdeu” din municipiul Cahul.
3. Care sunt motivele reale din cauza cărora clădirea Teatrului ”B. P. Hașdeu” din municipiul Cahul nu a fost încă dată în exploatare și nu poate fi deschisă pentru publicul spectator românesc din regiune.
4. În ce orizont concret de timp lucrările de construcție și cele de dotare a clădirii Teatrului ”B. P. Hașdeu” din municipiul Cahul vor fi încheiate.

The post Boris Volosatîi – întrebare parlamentară către Guvernul României/ M.A.E./ Departamentul pentru Relaţia cu Republica Moldova – Modul în care au fost utilizate fondurile bugetare donate de România pentru construirea și dotarea clădirii Teatrului muzical-dramatic ”Bogdan Petriceicu Hașdeu” din municipiul Cahul. appeared first on AUR.