De la: Domnul Dumitru-Viorel FOCŞA, deputat în circumscripția electorală nr.14, Constanța

Obiectul întrebării: Un nou caz de epurare etnică la adresa comunității românești din Ucraina

Domnule secretar de stat,

Faptul că Ucraina duce o politică duplicitară în ceea ce privește românii din regiunile istorice care ne-au aparținut nu este niciun secret, poate doar pentru autoritățile oarbe de la București, care se fac că nu văd politicile agresive de deznaționalizare și uniformizare etnică promovate de vecinii noștri pe care îi susținem necondiționat încă de la începutul războiului.

Exemple recente, de anul trecut, precum acțiunile de la Fântâna Albă sau cazul manualelor în limba română confirmă, mai mult decât este cazul, că autoritățile ucrainene nu au nicio intenție binevoitoare față de comunitatea românească din această țară! Din păcate, se pare că nici Bucureștiul nu o are, demonstrând, până acum, doar o politică simbolică, fără a demara nicio acțiune concretă de susținere proactivă a românilor aflați de partea cealaltă a graniței nedrepte!

Vă aduc în atenție, domnule secretar de stat, un nou caz revoltător: cadrele didactice din Școala medie de cultură generală din satul Utkonosivk raionul Ismail, regiunea Odesa, în baza unei hotărâri a consiliului pedagogic, dar și a solicitării părinților, au inițiat un demers către autoritățile

locale, raionale și regionale pentru modificarea statutului școlii și reorganizarea acesteia în liceu.

Din nefericire, dar așa cum era de așteptat din partea autorităților ucrainene, cererea a fost respinsă sub puerilul motiv că „nu a fost formulată corespunzător”. Până astăzi, domnule secretar de stat, au fost formulate 435 de cereri de înființare a liceului!

Și, în caz că nu știți, în această unitate de învățământ există 435 de elevi și un colectiv de 66 de pedagogi și personal tehnic, fiind, după capacitate și mărime, a doua școală din regiunea Odessa!

Prin urmare, domnule secretar de stat, vă rog să îmi răspundeți, punctual, următoarelor întrebări:

1. Ați fost informat despre situația existentă la Școala medie de cultură generală din satul Utkonosivka? În cazul unui răspuns afirmativ, vă rog să îmi prezentați măsurile pe care le-ați propus atât omologilor ucraineni, cât și instituțiilor din România însărcinate cu protecția și susținerea românilor din afara granițelor țării. În cazul unui răspuns negativ, prezentați-mi lista de acțiuni și ce instituții veți implica în rezolvarea acestei situații!

2. Ce acțiuni care au vizat comunitatea românească din Ucraina a desfășurat Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, pe parcursul anului 2023, pentru realizarea, în special, a obiectivului ce presupune ”întărirea legăturilor cu românii de pretutindeni, susține și promovează identitatea etnică, culturală, lingvistică și religioasă, conservarea patrimoniului cultural și păstrarea tradițiilor și obiceiurilor în rândul persoanelor aparținând minorității române” 2?

De asemenea, vă rog să remiteți un punct de vedere oficial asupra acestei situații!

The post Focșa Dumitru – întrebare către Departamentul pentru Românii de Pretutindeni – Un nou caz de epurare etnică la adresa comunității românești din Ucraina appeared first on AUR.

Stimate domnule Ministru,

Au apărut în spațiul public, chiar pe site-ul Departamantului pentru Românii de Pretutindeni informații cu privire la recenta introducere a unei noi linii de finanțare denumită „Comunități” de către pregătită pentru anul 2024. Întrucât această linie de finanțare nu are un plafon definit, există preocupări și nedumeriri legate de transparența și accesibilitatea acesteia, ceea ce ar putea indica pregătirea unor mijloace de „cumpărare” sau „atragere” a comunităților din diaspora către forțele care compun arcul guvernamental, mai exact PSD. 

În acest context, solicităm următoarele informații pentru a clarifica situația și pentru a asigura transparența și echitatea în implementarea acestei linii de finanțare:
1.Care sunt criteriile și procedurile aplicate pentru aprobarea proiectelor depuse în cadrul acestei noi linii de finanțare, „Comunități”?
2.Cum se asigură Departamentul Românilor de Pretutindeni că această linie de finanțare este accesibilă și transparentă pentru toate comunitățile românești, fără discriminare? Cine și cum va evalua proiectele depuse în cadrul acestei linii de finanțare?

3.Există vreo limită financiară prestabilită pentru această linie de finanțare, și în caz contrar, cum va fi asigurată echitatea în alocarea resurselor către diversele proiecte depuse?

Aceste întrebări sunt esențiale pentru a asigura corectitudinea și transparența în implementarea acestei noi linii de finanțare și pentru a elimina orice suspiciuni referitoare la posibile practici nedrepte sau lipsite de etică. Vă rog să acordați atenție acestei interpelări și să furnizați răspunsuri detaliate și prompte în cel mai scurt timp posibil.

The post Dan Tanasă – întrebare către Departamentul pentru Românii de Pretutindeni – Linii de finanțare DRP fără plafon în anul electoral 2024 appeared first on AUR.

Stimate domnule secretar de stat,

Consultând organigrama Departamentului pentru Românii de Pretutindeni (DRP), aprobată de dumneavoastră ca anexă la Ordinul DRP nr. 106/30.05.2023[ https://dprp.gov.ro/web/wp-content/uploads/2023/05/Organigrama-DRP-2023.pdf ], am constatat existența în cadrul DRP a Serviciului cercetare și finanțări externe (1+7 posturi (FP+PC). Acest fapt confirmă că administrația centrală a României, în speță DRP, și-a atribuit și funcția de cercetare. Presupunem că funcția de cercetare pe care și-a atribuit-o DRP este mai veche și ar fi trebuit să fie asumată de administrația centrală odată cu desființarea Institutului ”Eudoxiu Hurmuzachi” pentru Românii de Pretutindeni, entitate care a activat inițial în cadrul Ministerului Afacerilor Externe (MAE), iar apoi în cadrul fostului Minister pentru Românii de Pretutindeni (MRP).

Observăm de asemenea că în cadrul Serviciului cercetare și finanțări externe sunt prevăzute 8 posturi dintr-un total de 79, câte există în DRP, exclusiv demnitarul și posturile aferente cabinetului demnitarului. Astfel, peste 10% din posturile din DRP revin acestui Serviciu.

Vă facem cunoscut că la Comisia pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, al cărei vicepreședinte sunt, nu avem cunoștință despre activitatea de cercetare desfășurată de către Serviciul cercetare și finanțări externe al DRP, nici despre finanțările externe pe care instituția pe care o conduceți ar fi beneficiat sau beneficiază. Nu am găsit asemenea informații nici pe pagina oficială de internet a DRP.

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți:

1.Dacă toate cele 8 posturi din cadrul Serviciului cercetare și finanțare externă al DRP sunt completate sau nu.

2.Câte cercetări, și care anume, au fost efectuate în ultimii patru ani de către Serviciul cercetare și finanțare externă al DRP. Vă rugăm respectuos să ne prezentați lista acestor cercetări în ordine cronologică, grupate pe fiecare an al perioadei 2020-2023.

3.Care sunt finanțările externe obținute în ultimii patru ani ca urmare a activității Serviciului cercetare și finanțare externă al DRP. În răspunsul la acest punct vă rugăm respectuos să indicați cuantumul sumelor concrete obținute/atrase în fiecare caz/proiect/acțiune propriet etc., data la care au fost obținute aceste sume, sursa lor (instituție, organizație internațională, guvern străin etc.), precum și destinația concretă pe care DRP a dat-o acestor finanțări externe.

4.O informație succintă despre activitatea Serviciului cercetare și finanțare externă al DRP din perspectiva exigențelor legale privind economicitatea, eficacitatea și eficiența cheltuielilor fondurilor bugetare ale statului.

The post Boris Volosatîi – întrebare către Departamentul pentru Românii de Pretutindeni – Activitatea Serviciului cercetare și finanțări externe din cadrul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni appeared first on AUR.

De către: Deputat Boris VOLOSATÎI, vicepreședinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării

Circumscripția: nr. 43 pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara graniţelor ţării

Obiectul întrebării: Statistici privind Taberele ARC 2023.

Stimate domnule secretar de stat,

Având în vedere faptul că din informațiile publice nu rezultă cu precizie câți copii și adulți români din comunitățile istorice și diaspora au participat la Taberele ARC 2023, vă rugăm respectuos să ne transmiteți:

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți:

1. Numărul total de copii, respectiv de adulți români din comunitățile istorice și diaspora care au participat la Taberele ARC 2023.

2. Numărul de copii, respectiv adulți români, defalcat pe fiecare stat de origine, care au participat la Taberele ARC 2023, precum și o informație succintă privind criteriile de selecție și reprezentare proporțională a participanților dintr-un stat în raport cu participanții din celelalte state.

3. Numărul de copii, respectiv de adulți din Ucraina, defalcat pe regiuni (Cernăuți, Odesa, Transcarpatică și altele), care au participat la Taberele ARC 2023.

4. O informație financiară succintă privind cheltuielile bugetare aferente Taberelor ARC 2023, cu defalcarea cheltuielilor pe fiecare stat de origine al participanților.

The post Boris Volosatîi – întrebare către Departamentul pentru Românii de Pretutindeni – Statistici privind Taberele ARC 2023. appeared first on AUR.

                  Doamnei Luminița-Teodora ODOBESCU, ministru al Afacerilor Externe

                  Domnului Adrian DUPU, secretar de stat la Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova

                  Domnului Gheorghe-Florin CÂRCIU, secretar de stat la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni

De către: Deputat Boris VOLOSATÎI, vicepreședinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării

Circumscripția: nr. 43 pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara graniţelor ţării

Data: 04/10/2023

Obiectul întrebării: Revenire la chestiunea negocierii și încheierii unui Acord interguvernamental privind diaspora comună și comunitățile istorice românești pentru care România și Republica Moldova sunt state înrudite.

Stimate domnule prim-ministru,

Stimată doamnă ministru,

Stimați domilor secretari de stat,

La 5 mai 2021 i-am interpelat pe fostul prim-ministru Florin-Vasile Cîțu și pe fostul ministrul al Afacerilor Externe Bogdan-Lucian Aurescu, în chestiunea inițierii de convorbiri între București și Chișinău în vederea semnării unui Acord interguvernamental privind diaspora comună și comunitățile istorice românești pentru care România și Republica Moldova sunt state înrudite.

Fostul prim-ministrul Cîțu a lăsat întrebarea noastră parlamentară fără răspuns, iar ministrul Afacerilor Externe ne-a comunicat, la 28 mai 2021, între altele, că ”la 22 noiembrie 2018, a fost semnat, în ședința comună dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova, Memorandumul de înțelegere între Ministerul pentru Românii de Pretutindeni și Biroul pentru Diaspora din cadrul Cancelariei de Stat a Republicii Moldova având ca obiectiv cooperarea și schimbul de experiență între cele două instituții în ceea ce privește relația fiecăreia cu membrii diasporei. Ca urmare a modificărilor intervenite în structura Guvernului, atribuțiile Ministerului pentru Românii de Pretutindeni în ce privește cooperarea cu Republica Moldova au fost preluate de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova din cadrul aparatului de lucru al Guvernului României”.

Într-un comunicat oficial al Guvernului Republicii Moldova referitor la Memorandumul semnat la 22 noiembrie 2018 s-a adus la cunoștință publică: ”În urma semnării documentului, părțile semnatare vor interacționa în procesul de elaborare și implementare a acțiunilor comune. Acestea vor consta în organizarea cursurilor de formare continuă pentru jurnaliștii din diasporă, crearea parteneriatelor cu mass-media în limba română din străinătate, precum și realizarea studiilor și cercetărilor în domeniu. De asemenea, se vor organiza seminare și ateliere de instruire, care vor facilita dezvoltarea programelor economice și investiționale.

Memorandumul va favoriza dialogul între organizațiile reprezentative ale membrilor diasporei și între diverse organizații internaționale de profil. Totodată, va motiva și încuraja cetățenii stabiliți peste hotare să participe la diverse proiecte, acțiuni și evenimente organizate în țară și în diaspora.

Ca rezultat al încheierii Memorandumului de Înțelegere, părțile vor depune toate eforturile în vederea eficientizării cooperării în domeniul diasporei pentru atingerea obiectivelor stabilite”.

Reluăm în continuare câteva argumente aduse de noi în favoarea semnării unui Acord interguvernamental privind diaspora comună și comunitățile istorice românești pentru care România și Republica Moldova sunt state înrudite.

România și Republica Moldova reprezintă un cazu unic în Europa, ambele state fiind construcții politico-administrative ale aceleiași națiuni române. Ele au stabilit și dezvoltă relații speciale și privilegiate de parteneriat strategic, bazat pe unitatea de limbă, istorie, cultură, spiritualitate și pe aspirația naturală privind viitorul lor comun în consens cu vocația lor de unitate.

Mai mult decât 8 cetățeni din 10 ai Republicii Moldova sunt etnici români. În plus, fiecare al treilea cetățean al Republicii Moldova și-a redobândit cetățenia română de care fuseseră privați în timpul ocupației sovietice.

Cele două state românești ale noastre au o diasporă comună în timp ce sunt statele cu cea mai mare rată a expatrierii în Europa pe timp de pace. Exodul masiv al românilor din România și Republica Moldova către ale orizonturi se ridică la circa cinci-șase milioane de persoane, dintre care între patru și cinci milioane provin din România și peste un milion – din Republica Moldova.

România și Republica Moldova au, raportat la ansamblul corpului lor social, una dintre cele mai numeroase diaspore printre toate țările lumii, românii fiind prezenți pe toate continentele, cele mai numeroase comunități diasporale locuind în state precum Italia, Spania, Statele Unite ale Americii, Franța, Germania și Marea Britanie. Totodată, statisticile confirmă accentuarea tendințelor de expatriere a românilor.

De cele mai multe ori cadrul de unitate și elementul de coagulare îl dau parohiile Bisericii Ortodoxe Române organizate pe cinci continente în 4 mitropolii externe cuprinzând 14 eparhii cu 1337 de parohii deservite de peste 1180 de clerici. În foarte multe cazuri diasporenii români originari de pe ambele maluri ale Prutului au constituit în comun în țările gazdă asociații neguvernamentale, publicații sau instituții media audiovizuale, ansambluri etnofolclorice, cluburi sportive și unități economice, făcând astfel dovada unității și solidarității lor naționale.

Această situație de fapt obligă Bucureștiul și Chișinăul să dezvolte o cooperare largă și intensă pe planul sprijinirii diasporei lor comune și a minorităților istorice românești înrudite în egală măsură cu România și Republica Moldova.

Astfel, la 20 octombrie 2015 ministrul delegat pentru românii de pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe a semnat la Chișinău un Memorandum de înțelegere cu șeful Biroului Relații cu Diaspora din Cancelaria de Stat a Republicii Moldova, document politico-diplomatic care a prevăzut interacțiunea la nivelul celor două instituții în vederea realizării unor evenimente și acțiuni comune.  Acest Memorandum de înțelegere a cuprins expunerea generală a faptelor și argumentelor juridice în domeniu, dar nu comportă niciun fel de efecte juridice.

Acest Memorandum doar a premers tratativele care ar fi trebuit să se finalizeze cu semnarea unui Acord interguvernamental privind diaspora comună a României și Republicii Moldova.

Același lucru putem afirma și despre Memorandumul din 22 noiembrie 2018 dintre Ministerul pentru Românii de Pretutindeni și Biroul pentru Relații cu Diaspora din cadrul Cancelariei de Stat a Republicii Moldova.

Opinia noastră este că un eventual Acord interguvernamental privind diaspora comună a celor două state românești ale noastre ar trebui să vizeze în egală măsură și comunitățile istorice din jurul granițelor, din Balcani și din spațiul ex-sovietic. Lipsa unui asemenea Acord interstatal comportă efecte nefaste în alte state, cum se vede  bunăoară în Ucraina sau în Federația Rusă, unde minoritatea noastră înrudită este fragmentată artificial după criterii formale: etnonimul Român și infranimul românesc Moldovean.

Situația este resimțită deosebit de dureros în Ucraina, ale cărei autorități guvernamentale și regionale promovează o politică asimilaționistă tot mai intensă în raport cu românii separați formal în români propriu-ziși și moldoveni și volohi. De cele mai multe ori, autoritățile de la Kiev fac trimitere la faptul că România și Republica Moldova nu-și coordonează politicile în materie de minorități înrudite și au legislații care utilizează terminologii diferite în materie lingvistică și cultural-identitară. Bistatalitatea actuală a naținii române este instrumentalizată de către guvernul de la Kiev în detrimentul minorității române din Ucraina. Sofismul la care se recurge este că două state distincte ar trebui să aibă în cuprinsul Ucrainei și minorități etnice distincte.

Considerăm că este imperios necesar ca cele două state ale noastre să aibă un instrument juridic bilateral în materie de susținere culturală, lingvistică, religioasă sau de alt ordin a persoanelor originare din România și Republica Moldova care constituie diaspora comună sau minoritățile înrudite ale celor două state ale noastre.

Ținând cont de faptul că de la semnarea Memorandumului de înțelegere din 2018 a trecut un termen suficient lung – aproximativ 5 ani! – cer Guvernului României, în calitate de vicepreședinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării și deputat român originar din Basarabia ales în circumscripția electorală nr. 43 pentru cetățenii cu domiciliul sau reședința în afara granițelor țării, să inițieze pe cât de repede posibil discuțiile cu guvernul Republicii Moldova un Acord interguvernamental privind diaspora comună a celor două state actuale ale noastre.

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți:

1. Cum au avansat din noiembrie 2018 până în prezent consultările și tratativele dintre Guvernele României și Republicii Moldova privind dezvoltarea cadrului juridic bilateral în materie de asistență a diasporei comune a celor două state ale noastre și a minorităților etnice românești pentru care atât România, cât și Republica Moldova sunt state înrudite.

2. Care sunt motivele obiective pentru care un asemenea Acord interguvernamental nu a fost negociat și încheiat până în prezent.

3. Există obiectiv piedici de natură juridică, politică, adminsitrivativă sau de altă natură pentru ca un Acord interguvernamental privind diaspora comună și comunitățile istorice înrudite să nu fie semnat între România și Republica Moldova?

4. Dacă Guvernul României consideră oportun să aducă chestiunea diasporei comune și a comunităților istorice înrudite ambelor state pe agenda interguvernamentală București-Chișinău în vederea semnării într-un timp cât mai apropiat posibil a unui Acord interguvernamental în această materie. În eventualitatea unui răspuns afirmativ, în ce orizont de tip ar fi realizabil acest obiectiv?

5. Cum a fost implementat Memorandumul de înțeledere din 22 noiembrie 2018 dintre Ministerul pentru Românii de Pretutindeni din România și Biroul relații cu diaspora din cadrul Cancelariei de Stat a Republicii Moldova.

The post Boris Volosatîi – întrebare către Guvernul României/ M.A.E./ Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova/ Departamentul pentru Românii de Pretutindeni – Revenire la chestiunea negocierii și încheierii unui Acord interguvernamental privind diaspora comună și comunitățile istorice românești pentru care România și Republica Moldova sunt state înrudite. appeared first on AUR.

           Domnului director general Mihai Șerban

De la: Dumitru-Viorel Focșa,

 Deputat AUR, circumscripția electorală Constanța

Data: 4.05.2021  

Subiectul întrebării: Susținerea comunităților de români de pretutindeni

Stimate domnule director general,

Pentru a ne putea forma o părere cât mai acurată cu privire la situația românilor de pretutindeni, dar mai ales la implicarea statului român în susținerea acestora, vă solicit să îmi răspundeți la următoarele întrebări:

1. Câți români au părăsit România după anul 1989 și până în prezent, pe fiecare an în parte?
2. Care este numărul total al românilor din diaspora?
3. Care este numărul total al românilor stabiliți în străinătate și care beneficiază de dublă cetățenie?
4. Care este numărul total al românilor stabiliți în străinătate și care au renunțat la cetățenia română?
5. În ce localități din afara granițelor României există cetățeni români sau etnici români aleși în structurile de conducere ale adminstrației regionale/locale și pe ce poziții/funcții?
6. În ce state există cetățeni români sau etnici români aleși în instituțiile legislative și pe ce poziții/funcții?
7. În ce state există comunități de cetățeni sau etnici români mai mari de 1.000 locuitori? Vă rog să precizați statul respectiv și numărul de români rezidenți.
8. Cum au susținut autoritățile de la București candidaturile cetățenilor și etnicilor români la alegerile locale și parlamentare din statele unde există comunități semnificative în ultimii 20 de ani?
9. Cum au susținut autoritățile de la București comunitățile de români de pretutindeni în ultimii 20 ani, pe fiecare stat, comunitate și măsuri/activități?

10. Ce sume a alocat statul român în ultimii 20 ani de zile pentru susținerea comunităților de români de pretutindeni, pe fiecare an în parte și pe fiecare comunitate susținută?

The post Focșa Dumitru-Viorel – întrebare parlamentară către Departamentul pentru Românii de Pretutindeni – Susținerea comunităților de români de pretutindeni. appeared first on AUR.

De către: Deputat Antonio Andrusceac, Grupul parlamentar al Alianței pentru Unirea Românilor, Circumscripția 4 Bacău

Subiectul întrebării: Bursele identitare pentru copiii etnicilor români din Ucraina nu au fost prinse în buget

Stimată doamnă Secretar de Stat,

Programul de acordare de burse elevilor etnici români din Ucraina, demarat în 2018, reprezintă un proiect strategic pentru România deoarece păstrarea identității lingvistice trebuie să fie o prioritate pentru Guvernul român. În anii 2018-2019 au fost acordate 5.645 de burse elevilor etnici români de clasa I și a II-a, cu domiciliul în Ucraina care studiază în școlile cu predare în limba română sau cu studiul unor materii în limba română ca limba maternă, înscriși      școlari 2017-2018 și 2018-2019. În anul 2019, numărul burselor acordate a crescut de la 1.645 (2018) la 3.700.

În vara anului trecut Guvemul Romaniei s-a angajat să continue programul de burse acordate de Departamentul pentru românii de pretutindeni (DRP) din cadrul SGG pentru elevii etnici români din Ucraina (clasele a-I-a si a II-a) și în 2021 si să-l extindă și la clasa a III-a.

Aproximativ 5.500 de elevi de etnie română din Ucraina au benefieiat pâna acum de burse de studiu în valoare de 1000 let/anual. Acest stimulent s-a dovedit foarte

eficient pâna acum, determinând mai mulți parinți să-și înscrie copiii la școlile cu predare în limba română. Acest lucru este extrem de important în contextul măsurilor luate de autoritățile de la Kiev pentru ucrainizarea școlilor românești și diminuarea drepturilor la educație în limba maternă pentru minorități. Acordarea de burse și stimulente financiare reprezintă un ajutor real pentru menținerea identității culturale, etnice și lingvistice și deci o investiție strategică pentru statul român, care are o datorie față de comunitățile istorice. Potrivit articolului VII din Constituția

României: ”Statul sprijină intărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor țării și acșionează pentru păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase, cu respectarea legis1ației statului al cărui cetățeni sunt”. În concluzie, statul român trebuie să susțină direct comunitățile istorice de etnici români supuse unor presiuni asimilaționiste tot mai puternice, nu sa le abandoneze condamnându-le la dispariție.

Având în vedere cele mai sus menționate, vă rog respectuos să-mi raspundeți la următoarele întrebări:

1. De ce nu au fost alocate fondurile necesare pentru acordarea acestor burse în bugetul de stat pentru anul 2021?
2. Ce măsuri concrete veți lua pentru a soluționa această problemă care riscă să scadă atractivitatea școlilor de limbă română pentru parinți, să afecteze imaginea Romaniei in ochii comunităților de etnici români din Ucraina și să ducă la o accentuare a procesului de pierdere a identității acestora?
3. Cum vă susține actualul Guvern extinderea programului de burse pentru etnicii români din Serbia și Ungaria, dacă nu a fost capabil să asigure finanțarea necesară din buget nici măcar pentru bursele alocate elevilor etnici români din Ucraina?
4. Ce măsuri veți lua pentru inițierea unor programe de stagii de formare dedicate profesorilor români din Ucraina?

The post Antonio Andrusceac – întrebare parlamentară către Departamentul pentru Românii de Pretutindeni – Bursele identitare pentru copiii etnicilor români din Ucraina nu au fost prinse în buget. appeared first on AUR.