,,Văd că Ilie Bolojan și Nicușor Dan sunt preocupați de impozitarea mamelor sau naționalizarea pilonului de pensii. În curând, nu vor mai exista tineri care să contribuie la viața bună a seniorilor. Pe măsură ce populația scade în multe zone rurale și orașe mici din România, dispar și viața comunitară, cultura sau locurile de muncă.

Da, există meserii ce permit munca la distanță, dar acestea sunt mult mai puține decât ne imaginăm. Un tâmplar, un mecanic sau un instalator nu pot „lucra online”. Fără suficienți clienți în proximitate, aceste meserii se sting, iar tinerii pleacă spre orașele mari sau străinătate.

Odată cu scăderea populației, dispar și serviciile esențiale, magazine alimentare, dispensare, școli, transport public.

În multe comune din România, când numărul locuitorilor coboară sub un anumit prag, alimentara se închide, autobuzul circulă mai rar, iar școala funcționează la un nivel redus. Lipsa serviciilor grăbește plecarea celor rămași, ceea ce produce pustiul lumii rurale de astăzi.

Pe măsură ce populația scade, dispar și locurile care dau viață unei comunități: cârciumi, cinematografe, săli de spectacol, restaurante, biserici. În special tinerii și familiile tinere pun preț pe viața comunitară, uneori chiar mai mult decât pe locurile de muncă. Poți lucra de acasă, dar nu poți „merge la căminul cultural online”.

Așa apar zonele de tranzit sau localitățile fantomă. Rezultatul? Scade și prețul multor locuințe din satele și orașele abandonate. Pe scurt: fenomenul depopulării aduce nu doar declin economic, ci și pierderea coeziunii sociale, a identității locale și a perspectivelor pentru generațiile viitoare. Deși cu un stat relativ tânăr, România va fi, în curând, o țară obosită, ofilită și obeză. E timpul unor politici sănătoase pro-familie ș pro-natalitate”, a declarat deputatul AUR, Mihail Neamțu.

The post Mihail Neamțu (deputat AUR): ,,Deșertul demografic este cea mai mare catastrofă prin care trece țara noastră” appeared first on AUR.

Analizele recente trag mai multe semnale de alarmă asupra faptului că dacă în România se va menține trendul demografic negativ actual, în anul 2050 țara noastră va avea o populație de aproximativ 15 milioane de locuitori. Dar cum am ajuns în această situație? Pornind de la faptul că tinerii nu își mai doresc copii sau maxim 1, rata crescută a femeilor necăsătorite și vârsta înaintată la care tinerii părăsesc casa părintească, toate aceste lucruri fac ca România să se depopuleze într-un ritm accelerat. Trebuie mai mult ca niciodată să redescoperim cultul familiei numeroase.

Președintele AUR, George Simion, a declarat în cadrul dezbaterii că în România este nevoie mai mult ca niciodată de măsuri democratice de susținere și protecție a familiilor ce doresc să aibă copii.

„Realitatea dură în România anului 2023 pe piața forței de muncă ne arată că avem un deficit major pe care firmele care activează în România, cu acționariat autohton sau străin, îl resimt puternic. La presiunea mediului antreprenorial, Guvernul a luat o măsură pentru 2024 să aloce cu 140.000 de permise de muncă mai mult pentru muncitori din țări precum Nepal, Sri Lanka, Bangladesh, India, Pakistan ș.a. Bănuim și că președintele Klaus Iohannis a plecat într-o misiune specială în Zanzibar, Kenia, Tanzania pentru a aduce forță de muncă. Schimburile comerciale dintre România și aceste țări sunt cvasi inexistente. Nevoia de forță de muncă este reală în România. În măsurile pe care le avem prevăzute în programul de guvernare includem posibilitatea ca persoanele de peste 65 de ani să poată să rămână în câmpul muncii fără a mai fi taxați în plus, salariul brut să fie și salariul net. O atenție specială este îndreptată și spre învățământul dual și cea mai importantă măsură, extinderea Revisal-ului încât firmele să completeze și necesarul de forță de muncă. Foarte mulți români care muncesc în străinătate pe salarii între 600-1000 de euro în domenii deficitare vor putea consulta un portal unic care va fi mediatizat prin intermediul tuturor resurselor mediatice de care beneficiază statul.”

Acesta a mai menționat faptul că exemple de bune practici pot fi considerate statele vecine, precum Polonia sau Ungaria, subliniind că în perioada în care partidul AUR va fi la guvernare va avea ca prioritate susținerea familiilor care își doresc 1-3 copii prin politici care să ofere sprijin real și susținut din partea statului.

„Atâta timp cât dăm noi permise de muncă pentru cetățeni din țări din lumea a treia dar nu avem o politică atentă pentru românii care muncesc în străinătate, înseamnă că ne aflăm într-adevăr într-un stat eșuat. De ce spun asta? Este nevoie ca românii care pot, să facă copii. Forța de muncă activă se încadrează în această categorie statistică care poate ajuta la creșterea demografică a României. Avem nevoie pentru România de mâine să redresăm balanța, să se nască mai mulți copii români în interiorul țării decât în afară.”

Prezent la dezbatere, Marius Lulea, prim-vicepreședintele AUR, a completat faptul că cea mai la îndemână soluție, cu rezultate pe termen mediu și lung, o reprezintă convingerea milioanelor de români plecați din motive economice și nu numai, să se reîntoarcă în țară.

„Anul trecut s-au înregistrat sub 200.000 de nașteri, anul în care s-au înregistrat cele mai puține nașteri din ultima sută de ani. Această situație vine dintr-o problemă majoră, nu doar din faptul că familiile nu-și mai doresc să facă copii ci și din faptul că jumătate din populația activă se află în afara țării. (…) Varianta convingerii românilor să revină acasă este o soluție care va rezolva cu siguranță pe termen mediu și lung această problemă. La nivel global, toate națiunile vor să crească. Creșterile din punct de vedere al PIB-ului, exceptând varianta creșterii inflaționiste care este doar contabilă și care nu este în active reale, se poate face fie prin creștere de productivitate, adică prin implementarea de noi tehnologii, însă nu e cazul României în momentul de față, se poate face demografic, adică să crească populația în mod constant sau se poate face prin exploatarea unei resurse excepționale, dar nici această variantă nu este de agreat. Creșterea demografică este greu de susținut pe termen scurt pentru că sunt multe generații implicate și putem acoperi nevoile care vor apărea curând și în următorii ani, doar printr-o demografie internă, prin creșterea natalității.”

Marius Lulea a mai atras atenția asupra faptului că măsurile și politice care vor fi adoptate, trebuie să nu aducă mai mult rău țării chiar dacă aparent, pe termen scurt, se poate observa o îmbunătățire. „Există această variantă pe termen scurt, a aducerii de populații străine însă acest lucru trebuie făcut cu mult discernământ încât să nu fie perturbat mersul firesc al societății românești. Nu trebuie să ne ascundem după factorul economic ci trebuie să deschidem granițele cât trebuie, pentru că aportul de forță de muncă din afară perturbă modul normal de funcționare a pieței de muncă interne”.

The post Provocări demografice și sociale în România – soluții de echilibrare a declinului actual appeared first on AUR.

Bună ziua!

Stimați colegi,

Declarația mea politică se cheamă ”Demografia României, între dramă și nepăsare”.

Începând cel puțin cu anul 2007, Guvernul, Parlamentul și serviciile de informații au primit periodic și constant rapoarte emise de Centrul de cercetări demografice al Academiei cu privire la amenințarea pe care o constituie demografia în plină deteriorare a României, cauzată de prăbușirea natalității și de migrația externă de dimensiuni apocaliptice. În 2009, o comisie prezidențială a declarat declinul demografic și îmbătrânirea populației drept amenințare la siguranța națională.

Te-ai fi așteptat ca situația să determine măsuri drastice și imediate, mai ales că, așa cum spunea fostul cancelar german Helmuth Kohl, schimbările demografice sunt atât de lente, încât riscăm să nu le observăm decât atunci când este prea târziu.

Din păcate, lentoarea acestor schimbări, în rău sau în bine, a avut ca efect și dezinteresul politic al guvernelor: orice măsură ar da rezultate abia dincolo de orizontul unui ciclu electoral, ca atare nu va constitui motiv de autogratulare în următoarea campanie electorală. Așa că… mai bine o amânăm.

Iată doar trei afirmații actuale cu privire la drama noastră demografică:

• România a înregistrat anul trecut cel mai mic număr de nou-născuți vii din ultimii 90 de ani, mai puțin, deci, decât în vremea războiului;
• Populația României va scădea la 13,65 milioane de persoane până în 2070, de la 19,35 milioane de persoane în 2019 și de la 23 de milioane în 1990 – o pierdere de 40% în doar 80 de ani;
• Populația rezidentă de vârstă preșcolară și școlară (0-23 de ani) este proiectată să scadă, la orizontul anului 2060, cu circa 40%.

Atunci, la ce va mai fi bun programul „România Educată”, cui i se va adresa? Cum vor rezolva viitorii conducători coșmarul ecuației ”prea mulți dependenți, prea puțini oameni activi”?

E adevărat, perspectiva transformării într-un azil de bătrâni nu bântuie doar România. Toate țările Europei sunt în situații comparabile, chiar dacă mai puțin grave decât România. Găsim, însă, chiar în țări apropiate geografic și istoric de noi, o mult mai mare responsabilitate față de viitor.

Din Polonia, spre exemplu, aflăm că Guvernul a lansat, la 16 iunie curent, consultări publice privind proiectul Strategiei demografice 2040. Pentru implementarea Strategiei vor folosi fonduri accesate de la UE prin PNRR-ul polonez. Strategia poloneză are ca scop creșterea natalității și atingerea unui echilibru demografic. Vor continua programele realizate cu succes până acum: ”500+”, ”Cardul familiei numeroase”, ”Start bun”, ”Bebeluș”.

Nota bene: programul demografic polonez există deja de opt ani și a început să dea primele roade. La fel și cel din Ungaria, unde numărul căsătoriilor s-a dublat, iar natalitatea sporește, lent.

În PNRR-ul românesc nu am găsit nimic pe această temă. Nici n-aș fi putut găsi, pentru că ar fi însemnat să existe mai întâi un interes politic și apoi un plan național de redresare demografică anterior pandemiei. Ambele – lipsă la apel.

Populația tânără, de la care se așteaptă copii, este o populație eterogenă din multe puncte de vedere: stare economică, preferințe, satisfacerea numeroaselor nevoi ale copilului, opțiuni diferite în formele pe care societatea s-ar cuveni să le acorde familiei tinere și alte criterii. Programe de acest fel nu pot fi concepute și aplicate decât atunci când vor exista cercetări științifice pe eșantioane reprezentative de populație tânără, dar și adultă, care vor evidenția starea economică reală a tinerilor, a tinerelor cupluri, ce fel de asistență preferă pentru a avea copii. Vom putea astfel înțelege ce se află în spatele deciziilor sutelor de mii de cupluri de a nu avea copii, ca decizie fermă, și în spatele deciziilor de a avea un singur copil ale altor sute de mii. Fără modificări în astfel de decizii, șansa redresării natalității este iluzorie.

Dar strategiile politice nu se fac pe genunchi și nici în timpul scandalurilor politice, ci necesită colaborare transpartinică, profesionalism și nu politicianism, o înaltă profunzime de spirit a celor care sunt puși vremelnic în fruntea națiunii. Până acum n-a fost cazul, iar acum nici atât: Guvernul refuză, în mod repetat, fie și să majoreze alocațiile de stat pentru copii. E adevărat că aceasta n-ar constitui baza unei redresări, în schimb refuzul este un semnal foarte clar în ce privește dezinteresul actualei coaliții de guvernare pentru drama țării pe care au jurat să o servească.

Rezultatele sunt cele pe care le vedem și care transpar din cifrele sumbre de mai sus și din semnale precum apropiata majorare a vârstei de pensionare, pe care Guvernul încearcă să o instituie pe ascuns, fără consecințe politice dezastruoase. Pensionarea mai târziu este unul din semnalele metastazei care a cuprins demografia românească, este o măsură atât de dureroasă încât, dacă ar fi existat o altă posibilitate pentru evitarea intrării în colaps a bugetelor de asigurări sociale și de sănătate, s-ar fi apelat la aceea.

Într-adevăr, România are nevoie urgent de o politică demografică, poate chiar după modelul polonez. Dar, mai înainte de aceasta, are nevoie de alți conducători. Pe agenda viitorului președinte, a următorului guvern ar trebui să se afle, la loc de frunte, problema demografică a României, pentru ca, deși bomba nu mai poate fi dezamorsată, cel puțin explozia care se produce chiar acum să nu distrugă cu totul națiunea română.

Vă mulțumesc.

Senator Evdochia Aelenei

The post Evdochia Aelenei – declarație politică – Demografia României, între dramă și nepăsare appeared first on AUR.