În acest context, președintele Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții din Camera Deputaților, deputatul AUR Laura Gherasim, a declarat că anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024 reprezintă o încălcare gravă a drepturilor fundamentale garantate de Constituția României și a subliniat că lipsa unor explicații oficiale accentuează suspiciunile legate de acest proces.

„Așa cum bine știți, în decembrie 2024 au fost anulate alegerile prezidențiale. Alegeri care ar fi însemnat ca poporul să decidă cine să îl conducă. Aceste drepturi sunt consfințite de Constituția României. Este dreptul de a fi ales și dreptul de a alege.

Având în vedere că au fost invitate toate instituțiile statului implicate, însă niciun reprezentant din partea acestora nu a binevoit să se prezinte în fața parlamentarilor, deși au fost adresate întrebări cu mult timp înainte și au fost solicitate răspunsuri, fac mențiunea că acest demers nu este condiționat doar de prezența instituțiilor statului.

(…) În cazul în care vor continua acest tip de opacizare, acest tip de sfidare la adresa cetățeanului român, vom face sesizări penale, vom solicita comisie de anchetă, vom solicita anchetă parlamentară, vom epuiza toate mecanismele care ne-au fost puse la dispoziție, cu un singur scop, acela de a afla adevărul.

Avem ONG-uri care au susținut acest demers. Am văzut poziționări în spațiul public care susțin acest demers. Avem cetățenii de partea noastră. (…) Așa cum bine știți, am mai făcut o solicitare pentru deschiderea unei anchete parlamentare, însă partidele care sunt astăzi la putere au respins acest demers. Atât înțeleg acești parlamentari. Așa au înțeles să-și îndeplinească contractul pe care l-au semnat cu cetățenii, iar aceasta este adevărata formă de respect pe care o arată față de oameni: zero!”, a declarat deputatul AUR Laura Gherasim.

Președintele Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și pentru petiții din Senatul României, senatorul AUR Nicolae Vlahu, a evidențiat contrastul dintre absența instituțiilor publice și implicarea activă a societății civile și a experților în drept constituțional și electoral pe parcursul celor cinci zile de audieri.

„Știți foarte bine că au avut loc cinci zile de audieri în cadrul acestui eveniment. Cu părere de rău ați constatat, la fel ca noi, lipsa instituțiilor publice de la întâlnirea cu Parlamentul. (…) Am văzut însă o atitudine benefică din partea societății civile, precum și a experților juriști și în drept electoral.

Știm foarte bine că această chestiune a condus la o polarizare a societății, dar cu siguranță toți cetățenii doresc să se clarifice situația și să se afle adevărul în privința anulării alegerilor, fiindcă au fost anulate, efectiv, peste nouă milioane de voturi.
Este inadmisibil! (…) Dacă ar fi spus cineva acum doi ani că s-ar putea anula niște alegeri prezidențiale, toți am fi spus că este o teorie a conspirației, că nu ar fi posibil așa ceva. Și iată că trăim astăzi acel moment în care democrația a primit o lovitură atât de mare încât ne-a aruncat într-un regim hibrid.

Vreau să știți că s-au făcut foarte multe acțiuni în ceea ce privește anularea alegerilor, de la acțiuni parlamentare, proteste stradale, (…) solicitări de anchete parlamentare. Au fost cei de la Comisia de la Veneția, comisia raportoare, care să verifice situația, unde ne-am prezentat și am expus punctul nostru de vedere în ceea ce privește alegerile. (…) Au venit și cei de la OSCE să verifice situația ca urmare a anulării alegerilor. Demersuri se fac, cel puțin de către cei interesați”, a declarat senatorul AUR Nicolae Vlahu.

În cadrul audierilor, europarlamentarul Diana Iovanovici Șoșoacă a susținut că Biroul Electoral Central și-a depășit atribuțiile legale prin respingerea candidaturii sale și că reluarea procesului electoral este nejustificată, în condițiile în care hotărârile Curții Constituționale arată că alegerile prezidențiale din 2024 și 2025 sunt considerate aceleași.

„Biroul Electoral Central, deși nu are această competență, se subrogă Curții Constituționale și îmi dă interdicție și mie, și candidatului Călin Georgescu, deși nu avea dreptul să facă asta. Evident că am contestat și m-am dus la Curtea Constituțională cu o contestație, pentru că hotărârile BEC se contestă la Curtea Constituțională.

Am vrut să văd și eu: sunt interzisă pe viață sau nu? Ce spune onorata Curte Constituțională? Ce spune? «Doamnei Șoșoacă i-a fost analizat comportamentul pentru alegerile prezidențiale din 2024, care sunt aceleași alegeri prezidențiale și în 2025».

Poftim? Păi, dacă sunt aceleași în 2025, de ce a trebuit să mai adunăm o dată semnături? De ce a trebuit încă o dată campanie electorală? Păi, dacă ai anulat alegerile acelea pentru că a fost imixtiune străină, abureală, a fost imixtiune a serviciilor, de ce începi o nouă rundă de alegeri? Că am aici Hotărârea Curții Constituționale care spune că sunt aceleași alegeri prezidențiale, păi atunci trebuia să se continue.

Hotărârea nr. 22/2025 privind contestațiile formulate împotriva deciziei Biroului Electoral Central nr. 34D din 15 martie 2025, privind respingerea înregistrării candidaturii doamnei Diana Iovanovici Șoșoacă la alegerile pentru Președintele României din anul 2025, precum și a semnului electoral.

Păi, deja aveți, dragii mei colegi din Parlament, prin această hotărâre vi se arată că alegerile prezidențiale din 2025 sunt lovite de nulitate absolută. Trebuiau să participe aceiași candidați din 2024.

Păi, tu ai anulat turul doi, spunând că au fost imixtiuni externe. Păi, continuă! Ceea ce înseamnă că în 2025 am avut turul 3 și turul 4, care nu sunt menționate și nu sunt acceptate de Constituția României. În schimb, Curtea Constituțională a României a trecut peste aceste dispoziții, peste toată legea, și a dat girul unor alegeri lovite de nulitate absolută.

De ce și-a permis Curtea Constituțională așa ceva? Pentru că a existat momentul 5 octombrie 2024, momentul în care au anulat candidatura unui om, deși nu era condamnat de vreo instanță de judecată, pe criterii de articole de ziar. Evident, presa care este a Puterii, asta e, ce să facem. Și suntem în Kafka, pentru că avem un președinte neconstituțional, ilegal.

Iertați-mă, din 2023 vă spun că Nicușor Dan va fi președintele României. Toată lumea m-a făcut nebună. Se știa că va fi președintele României. De ce? Pentru că nu noi alegem! Ei ne pun președinți! Se știe foarte clar că în anul 2000 Vadim Tudor a ieșit președintele României cu 57%. Iar voturile lui au fost găsite la gropile de gunoi. Au fost filmate de presă, de toți. A anchetat cineva? Nu!”, a declarat europarlamentarul Diana Iovanovici Șoșoacă.

După cinci zile de audieri publice, concluzia este una clară: instituțiile statului au refuzat dialogul și au evitat asumarea. În acest context, AUR va continua toate demersurile parlamentare, juridice și civice necesare pentru aflarea adevărului și pentru apărarea dreptului fundamental al românilor de a alege.

The post Peste nouă milioane de voturi anulate, nicio asumare: bilanțul celor cinci zile de audieri publice appeared first on AUR.

Deși reprezentații celor mai importante instituții publice implicate în organizarea procesului electoral, precum Curtea Constituțională, Autoritatea Electorală Permanentă sau Serviciul de Telecomunicații Speciale, dar și altele au refuzat pentru a patra zi consecutivă să se prezinte. Pe de altă parte, societatea civilă a răspuns solicitărilor, susținând demersul inițiat la nivelul forului legislativ, cetățenii având șansa să-și expună punctele de vedere.

Președintele comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii din Camera Deputaților, deputatul AUR Laura Gherasim, a atras atenția că refuzul instituțiilor statului nu face nimic altceva decât să lase o „rană instituțională” deschisă asupra poporului român, cel care a avut curajul să-și exercite drepturile constituționale de a vota liber.

„Cetățenii, pe de-o parte, și-au făcut datoria. Au mers la vot, nu le-a fost respectat votul. Le-a fost încălcat un drept fundamental, garantat de Constituție, dreptul de a fi ales și dreptul de a-și alege conducătorul.Opacizând și trimițând acest tip de răspuns care nu clarifică, care nu dă sentimentul de încredere în instituțiile statului că au lucrat corect, această opacizare a dialogului ne arată, de fapt, că instituțiile statului sunt cele care divizează societatea.

Nu există, ca într-un stat democratic, să nu te prezinți în fața cetățenilor, mai ales când există această rană instituțională. E o rană pe care, dacă nu o vindeci, niciodată nu se închide”, a declarat deputatul AUR, Laura Gherasim.

Aceasta a precizat că parlamentarii au datoria să ceară clarificări instituțiilor statului privind cel mai grav derapaj de la valorile democratice din perioada postdecembristă, iar toți cei implicați în alegerile prezidențiale anulate trebuie să vină cu explicații în fața românilor.

„Obligația noastră, ca parlamentari, este să revenim cu aceste adrese, să clarificăm, să solicităm sprijinul tuturor avocaților, tuturor cetățenilor care să ne sprijină în acest demers public de aflare a adevărului anulării alegerilor prezidențiale din 2024.

Prezumția de nevinovăție trebuie să fie în mintea tuturor înainte de a face orice formă de demers instituțional.

Continuăm și mâine cu o altă zi de audieri. Vom invita toți candidații care au fost afectați de anularea alegerilor prezidențiale să se prezinte mâine și cât timp avem sprijinul românilor mergem înainte”, a afirmat președintele comisiei, Laura Gherasim.

Senatorul Nicolae Vlahu, președinte al comisiei pentru cercetarea abuzurilor de la Senat, a arătat că anularea alegerilor prezidențiale din 2024 nu a fost decisă de CSAT, ci exclusiv prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 32/2024, în timp ce în ședința CSAT au fost invocate doar „posibile riscuri”, fără probe concrete. Mai mult, CSAT nu a transmis CCR documente justificative.

„Anularea alegerilor prezidențiale nu s-a dispus printr-o hotărâre a CSAT. Actul în baza căruia s-au anulat alegerile prezidențiale din anul 2024 este Hotărârea Curții Constituționale numărul 32 din 2024.

În cadrul ședinței CSAT din data de 28 noiembrie 2024, reprezentații autorităților cu atribuții în domeniul apărării, a ordinii publice și a securității naționale au prezentat evaluări cu privire la, atenție, posibile riscuri la adresa securității naționale generate de acțiunile unor actori cibernetici statali și non-statali asupra unor infrastructuri IT&C, suport pentru procesul electoral.

În contextul anulării alegerilor prezidențiale din anul 2024, Consiliul Suprem de Apărare a țării nu a comunicat Curții Constituționale înscrisuri, date sau informații nici din oficiul și nici la cerere”, a spus senatorul AUR, Nicolae Vlahu.

Președintele comisiei a adăugat că „posibilele riscuri” invocate de CSAT nu denotă că ar fi și certitudini, ceea ce contrazice flagrant susținerilor celorlalte instituții ale statului care susțin că există probe indubitabile.

„Avem niște posibile riscuri, ceea ce nu denotă o certitudine, adică o probă clară, palpabilă, iar acele riscuri au fost demontate efectiv de instituția abilitată să controleze aceste atacuri cibernetice. Fiindcă avem aceste date oficiale din partea instituțiilor statului, contradictorii, însă, în baza cărora s-au anulat niște alegeri.

Este cel mai grav lucru ce se poate întâmpla într-o democrație să se anuleze votul. Dacă vrem să ne mai numim o societate democratică”, a declarat Nicolae Vlahu.

La rândul său, senatorul AUR Mircia Chelaru a formulat o analiză asupra contextului politic și instituțional generat de anularea alegerilor, vorbind despre deformarea adevărului, utilizarea informațiilor false în procesul decizional și responsabilitatea morală de a reconstrui realitatea factuală.

„Singura noastră misiune este să recompunem adevărul, să captăm sursele primare ale dezinformării, iar judecătorii care au constatat treaba asta să aibă puterea revizuirii propriilor decizii prin propria aplicare. Ceea ce nu e în doctrina noastră și nu avem asemenea precedente. Mi-aș dori să fie așa.

Există o voință politică ce a emis o hotărâre care a produs suspiciunea intervenției în sistemul nostru electoral a unor vectori antistatali. Nu există această probă până acum, ceea ce îl face ca pe domnul Nicușor Dan să morfolească (…) un narativ cât de cât salvator. (…) A fost o lovitură constituțională gravă, dată statului care s-a manifestat atât de debil, pentru că instituțiile care trebuia să apere adevărul, au fost pur și simplu capturate.

Singura noastră putere la ora actuală nu este aceea de a decide, ci aceea de a demasca. Dacă nu avem adevăr și dreptate, vom trăi pe mai departe într-o minciună”, a declarat senatorul AUR, Mircia Chelaru.

Reprezentantul Asociației Dreptei Credințe, Cornel Volintiru, a subliniat faptul că judecătorii Curții Constituționale sunt numiți la ordin politic, nefiind supuși unor controale pentru stabilirea nivelului de competență pentru a judeca sesizările ajunse pe masa CCR.

„Știm cu toții, judecătorii sunt numiți de partide politice și nu au fost supuși unei examinări, nu au fost supuși controlului asupra pregătirii lor profesionale.

În momentul în care pășești în această instituție și pronunți niște hotărâri, noi, poporul, trebuie să știm, domnule, ăla este competent, ăla este sănătos mintal, îndeplinește toate condițiile din toate punctele de vedere, are capacitate de muncă și așa mai departe.

Dar pur și simplu, pentru că a lipit niște afișe sau că a dat niște bani, a sponsorizat acolo partidul, ajunge să fie numit judecător”, a declarat Cornel Volintiru.

A patra zi de audieri confirmă un adevăr incomod: când instituțiile fug de dialog, responsabilitatea cade pe umerii celor care nu acceptă minciuna ca normalitate. Cetățenii cer explicații, probe și transparență. În schimb, primesc tăcere, eschivă și opacitate. Această ruptură dintre popor și stat nu este un accident, ci rezultatul direct al refuzului de a răspunde în fața celor pe care ar trebui să îi servească.

Audierile vor continua, iar presiunea publică nu va scădea. Pentru că adevărul nu poate fi îngropat prin absență, iar democrația nu poate supraviețui fără curaj, fără asumare și fără răspunsuri clare. România nu are nevoie de instituții care se ascund, ci de instituții care dau socoteală. Iar lupta pentru adevăr abia începe.

The post Cetățenii cer adevărul, instituțiile păstrează tăcerea: a patra zi de audieri publice privind anularea alegerilor prezidențiale appeared first on AUR.

Conform organizatorilor, reprezentanții Autorității Electorale Permanente (AEP) și ai Ministerului Afacerilor Interne (MAI), instituții direct implicate în procesul electoral anulat de Curtea Constituțională, nu au onorat solicitările transmise de președinții celor două comisii pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții din Camera Deputaților și Senat.

Președintele Comisiei pentru cercetarea abuzurilor din Camera Deputaților, deputatul AUR Laura Gherasim, a sancționat reprezentanții instituțiilor statului și actuala guvernare pentru faptul că sfidează Parlamentul României și cetățenii români, în condițiile în care majoritatea de la guvernare se opune, inclusiv în comisiile permanente de lucru din Camera Deputaților, de a depune eforturi pentru clarificarea cauzelor anulării alegerilor.

„Românii merită să afle adevărul. Merită să afle dacă statul român a avut documente, dacă a avut probe concrete și dovezi concrete pentru anularea alegerilor. De ce? Pentru că la nivel internațional creăm un precedent periculos. (…) În România există o ordine constituțională pe care eu o respect cu sfințenie. Aceea că cetățeanul român este suveranul de drept în acest stat. Instituțiile statului au obligația de a răspunde cetățenilor și de a fi transparenți, coerenți în luarea deciziilor”, a mai afirmat Gherasim.

Laura Gherasim a mai atras atenția asupra faptului că, deși au fost solicitate să participe la audieri, Autoritatea Electorală Permanentă și Ministerul Afacerilor Interne au refuzat, deși legea obligă instituțiile publice să răspundă în termen de 30 de zile cererilor înainte de comisiile parlamentare.

„Faptul că astăzi aceste instituții nu au fost prezente, arată nu doar o lipsă de transparență, nu doar o lipsă de respect față de cetățean, dar mai arată încă ceva: comisia pe care o prezidez este o comisie permanentă în cadrul Parlamentului; conform legilor din România, instituțiile statului au obligația ca în termen maxim de 30 de zile să răspundă acestei Comisii. Ar fi fost de bun simț să răspundă mai devreme, să putem și noi, la rândul nostru, să răspundem cetățenilor”, a spus deputatul AUR.

La rândul său, președintele Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții din Senatul României, senatorul AUR Nicolae Vlahu, a acuzat faptul că decizia judecătorilor Curții Constituționale a fost una ilegală și lipsită de dovezi.

„Vrem să aducem o transparență și să arătăm cetățenilor români ce s-a întâmplat în realitate cu acea zi de 6 decembrie 2024, când au fost anulate alegerile. Și au fost anulate și îmi mențin părerea, au fost anulate în mod ilegal, fiindcă nu există un temei juridic privind anularea alegerilor, prin care Curtea Constituționala să se poată autosesiza. Autosesizarea nu face parte din modalitățile de sesizare legale în ceea ce privește anularea, fiindcă, conform textului legal, anularea se face la cerere. Cererea trebuie să fie făcută de către un anumiți subiecți calificați, adică special prevăzuți de legislație, candidații, partidele politice, grupul minorităților etc. Deci, prin urmare, nu există modalitatea de autosesizare în ceea ce privește anularea legii”, a declarat senatorul Nicolae Vlahu.

Acesta a subliniat că România se află într-o situație fără precedent, în care deciziile politice au știrbit voința poporului român. Potrivit lui Nicolae Vlahu, cazul anulării alegerilor a fost prezentat inclusiv membrilor Congresului Statelor Unite ale Americii.

„Am fost și recent și în Statele Unite, unde am avut întâlniri cu mai mulți congresmeni și cu echipele acestora și am aflat că, de asemenea, se fac cercetări cu privire la situația anulării alegerilor din România. De altfel, a prezentat un interes această situație și față de jurnaliști de investigație. Se pare că nu suntem chiar așa singuri, însă situația trebuie să ajungă la o concluzie de transparență pentru ca toți românii să cunoască ce s-a întâmplat efectiv în decembrie 2024, odată cu anularea alegerilor prezidențiale”, a spus președintele comisiei, Nicolae Vlahu.

The post Românii merită să afle adevărul cu privire la anularea alegerilor, numai că instituțiile statului sfidează petițiile cetățenilor, dar și Parlamentul! appeared first on AUR.