Parlamentarul atrage atenția că deficitul bugetar real a ajuns la 7,9% din PIB, peste cifra anunțată public, iar cheltuielile statului au rămas la 43,3% din PIB.

„Evoluția finanțelor statului în ultimii patru ani indică un stat extrem de cheltuitor, care a început să extragă din ce în ce mai mulți bani de la populație și de la firme. Pentru ce? Pentru a-și hrăni imensul aparat bugetar, dar și extravagantele cheltuieli fără niciun efect.”

Petrișor Peiu arată că statul nu a făcut nicio reformă reală, ci a ales să își crească veniturile prin presiune fiscală, în timp ce cheltuielile au rămas la același nivel.

„Execuția bugetară pe anul trecut, venită de la Eurostat, ne arată ridicolul propagandei guvernamentale:
• deficitul bugetar real s-a dovedit a fi 7,9% din PIB, nu 7,65% așa cum se laudă guvernul;
• cheltuielile statului anul trecut sunt fix la fel de mari precum în 2024, 43,3% din PIB, spulberând mitul marelui reformator Ilie Bolojan;
• au crescut veniturile statului cu 1,4% din PIB, ca urmare a creșterilor uriașe de taxe datorate în egală măsură lui Ciolacu (înjumătățirea pragului pentru microîntreprinderi, eliminarea facilităților fiscale pentru IT, construcții, agricultură și industria alimentară, creșterea impozitului pe dividende) și lui Bolojan (creșterea TVA, a accizelor etc.)”, a precizat senatorul AUR.

Petrișor Peiu subliniază că aceste măsuri au fost aplicate în paralel cu decizii care au afectat direct populația, fără impact asupra dimensiunii aparatului de stat.

„De notat că avem același nivel de cheltuieli în 2025 ca și în 2024, deși au fost înghețate pensiile și reduse salariile bugetarilor”, a declarat liderul AUR.

Petrișor Peiu sintetizează rezultatul acestor politici și arată direcția în care a fost împinsă economia.

„Concluzia este simplă: marea ,,performanță” a lui Ilie Bolojan este creșterea impozitelor, cheltuielile statului nefiind reduse nici măcar cu un bob de grâu!”, a afirmat liderul senatorilor AUR.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „Guvernul crește taxele, dar nu reduce cheltuielile. Deficitul real ajunge la 7,9% din PIB” appeared first on AUR.

„Vă propun să vedem un indicator important al pro-europenismului. Pe partea economică. La nivelul Uniunii, regula este excedentul de cont curent, 19 state membre fiind în această situație. 8 state membre au, însă, deficit de cont curent, adică din țară ies mai mulți bani decât intră.

Ei bine, cel mai mare deficit de cont curent din Uniune îl are cea mai pro-europeană țară, cu cel mai pro-european guvern, adică România: 30 de miliarde de euro anul trecut și 7,7 miliarde de euro în primul trimestru din acest an!

Să vă explic mai clar cum arată pro-europenismul: în primele 3 luni din 2025 am importat bunuri și servicii cu 6 miliarde de euro mai mult decât am exportat, firmele străine au repatriat profituri cu 1,5 miliarde de euro în plus față de cât au repatriat românii (salarii plus dividende), iar companiile străine au rambursat către firmele-mamă credite cu 1,3 miliarde de euro mai mult decât au adus aici. Cică așa arată pro-europenismul!”, a declarat senatorul AUR, Petrișor Peiu.

The post Petrișor Peiu (AUR): „România, campioană la deficit în UE!” appeared first on AUR.

„Deficitul pe 2024 a fost de peste 9,25% din PIB, mai mare decât în 2020, în pandemie. Această valoare este o dovadă clară a iresponsabilității și incompetenței unei guvernări interesate doar de supraviețuirea politică, nu de bunăstarea cetățenilor.

Guvernul a amânat reducerea cheltuielilor din motive electorale, aruncând țara într-o criză financiară profundă, iar efectul va fi o creștere generalizată a taxelor, care, împreună cu înghețarea pensiilor, va condamna la sărăcie mare parte din populație. Mai grav este însă riscul degradării ratingului de țară la categoria „junk” care nu va mai permite emiterea de obligațiuni și va crește enorm costul finanțării deficitului.”, a subliniat Petrișor Peiu.

„Românii trebuie să audă adevărul, chiar dacă guvernanții încearcă să-l îngroape sub valuri de minciuni: toate promisiunile PSD-PNL despre bunăstare și creștere economică sunt o farsă cinică. În realitate, ne pregătesc pentru un dezastru în lanț: o avalanșă de taxe sufocante, înghețarea pensiilor și salariilor, prăbușirea plăților sociale și, mai grav, aruncarea României în zona gri a piețelor financiare, cu un rating de țară la limita falimentului.”, solicitând guvernului Ciolacu să stopeze risipa bugetară.”, a declarat Petrișor Peiu.

The post Petrișor Peiu (AUR): „Guvernul Ciolacu împinge România în prăpastia falimentului!” appeared first on AUR.

Ultimul proiect de ordonanță al Ministerului Finanțelor, care propune tăieri drastice de la aproape toate capitolele de cheltuieli, sugerează că problema deficitului bugetar nu mai poate fi rezolvată. Deficitul bugetar și cheltuielile exorbitante ale guvernului indică o gestionare defectuoasă a banilor românilor.

După primele nouă luni ale anului, gaura din bugetul de stat a crescut la 56 de miliarde de lei. În septembrie, Ministrul Finanțelor a plătit o sumă-record de 2,6 miliarde de lei ca dobânzi la împrumuturi. Aceste cifre sunt alarmante și indică o lipsă de responsabilitate în gestionarea finanțelor publice.

În plus, numărul posturilor ocupate în instituțiile și autoritățile publice din România a crescut semnificativ. În ianuarie 2023, erau 1.278.995 de angajați la stat, comparativ cu doar 800.000 la începutul anilor 2000. Reforma aparatului bugetar în viziunea PSD-PNL s-a făcut cu 19 angajări pe zi, adăugând 4.000 de noi angajați în primele luni din 2023 și 64.000 în ultimii cinci ani.

Cheltuielile cu salariile reprezintă o pondere semnificativă din totalul cheltuielilor. Anul acesta, 22,8% din totalul cheltuielilor din primele șapte luni au fost pentru salarii. Mai mult, România se află pe primul loc în Uniunea Europeană după ponderea cheltuielilor cu salariile în totalul veniturilor bugetare. În 2021, media europeană a fost de 22,4%, în timp ce în România a fost de 33,9% din totalul cheltuielilor statului.

Cel mai grav lucru este faptul că investițiile sunt la un modest 3% din PIB față de 7% cât e prevăzut în buget. Acest lucru arată faptul că statul nu reușește să își mai atingă obiectivele de a furniza servicii către cetățeni. Restul de 97% există doar pentru pensii, ajutoare sociale și plata salariilor, pentru a se autosusține.

Această situație nu mai poate continua. Alianța pentru Unirea Românilor a propus o soluție: reforma administrativă. Ceea ce propunem este reducerea cu două treimi a numărului de instituții și ar aduce economii de miliarde de euro la bugetul de stat. Este o reformă pe care PSD și PNL refuză să o facă, preferând să păstreze sinecurile și să paraziteze statul.

The post Antonio Andrușceac, deputat AUR: Reforma administrației publice este soluția pentru a rezolva criza economică și problema deficitului appeared first on AUR.

1. Cerem guvernului și majorității parlamentare să informeze, de urgență, parlamentul asupra negocierilor cu Comisia Europeană și să organizeze o dezbatere națională asupra căilor de a ieși din procedura de deficit excesiv.

Pe 29 decembrie, ministrul de finanțe, Alexandru Nazare a primit de la Valdis DOMBROVSKIS, vicepreședintele Comisiei și de la Paolo Gentiloni, comisar pentru afaceri economice și monetare, o scrisoare care cere guvernului să înceapă imediat negocieri cu Comisia privind procedura de deficit excesiv.

În această scrisoare, Comisia Europeană cere guvernului să nu majoreze nicio cheltuială permanentă din buget (adică salarii, pensii și cheltuielile cu sănătatea). De asemenea, i se solicită guvernului să aibă în vedere atât creșterea veniturilor la buget (care poate însemna o creștere de taxe) cât și reducerea cheltuielilor (care poate însemna concedieri).

Comisia arată că, în 2020, s-au cheltuit pentru compensarea efectelor pandemiei doar 1,4 % din PIB, dintre care 0,4% a fost finanțat de Comisia Europeană. Dacă ceea ce ne spune Comisia este adevărat, înseamnă că guvernanții ne mint atunci când se laudă că au cheltuit de trei ori mai mult pentru combaterea efectelor COVID-19 (adică vreo 4,5% din PIB).

Mai mult, Comisia Europeană avertizează guvernul asupra faptului că, în ritmul în care se împrumută, va aduce țara în situația de a avea, în anul 2027, un grad de îndatorare de 100%, dublu față de cel de astăzi.

2. Cerem, de asemenea, majorității parlamentare să inițieze o comisie parlamentară care să cerceteze modul defectuos în care a fost conceput și gestionat programul de acordare de ajutoare financiare firmelor românești aflate în dificultate. Conform noului ministru al Economiei, situația programelor de acordare de granturi este dezastruosă :

Astfel, pe prima măsură a fost avansată doar jumătate din suma solicitată de firme, pe a doua măsură mai puțin de 15%, iar pe a treia măsură niciun leu (această măsură neavând încă o sursă de finanțare; în prezent se caută finanțarea din fonduri europene). Acum este clar de ce economia românească a scăzut cu 6% în ritm anual, după datele din trimestrul 3: pentru că banii anunțați ca ajutor pentru firme nu au fost, de fapt, alocați și plătiți firmelor! România este singura țară din UE care nu și-a ajutat firmele în această pandemie. Este una din marile „realizări” ale guvernului Orban.

3. Cerem majorității parlamentare să inițieze, de urgență, o dezbatere privind modul defectuos în care guvernul Orban și guvernul Cîțu gestionează întocmirea Planului național pentru Reziliență și Redresare (PNRR). Acest plan este vital pentru accesarea celor 14 miliarde de euro granturi și a celor 16 miliarde de euro împrumuturi la care România are dreptul de la UE, conform Mecanismului de Redresare și Reziliență. Reamintim că acest plan trebuie depus de urgență la Comisia Europeană, pentru că respectivul mecanism nu permite proiecte depuse mai târziu de 31 decembrie 2022 și nu poate face plăți mai târziu de 31 decembrie 2024. Iar guvernul României nu are încă întocmit planul PNRR, primul pas pentru accesarea acelor fonduri.

4. Pe fondul scumpirilor împovărătoare ale energiei electrice pentru firmele și gospodăriile românești, cerem, de urgență, guvernului și majorității parlamentare, să acționeze pentru:

a) Finalizarea și punerea în funcțiune cât mai rapidă a centralei de la Iernut;

b) Reducerea schemei stufoase de personal de la compania Electrica, în care statul este acționar majoritar și unde sunt 122 de directori și 179 de șefi de serviciu, majoritatea numiți politic de către PSD și PNL;

c) Reevaluarea salariilor exagerat de mari și imposibil de justificat de la ANRE (de 11 000 de euro pentru președinte și vicepreședinți), în condițiile în care această instituție nu este capabilă să rezolve situația abuzului de putere dominantă a marilor companii (Enel, CEZ, E. ON și Electrica);

d) Începerea exploatării cât mai rapidă a resurselor de gaze din Marea Neagră, în condițiile în care gazul mai poate fi folosit în centrale electrice doar până în 2050.

The post SOLICITĂRILE AUR ÎN MATERIE DE POLITICI ECONOMICE ADRESATE GUVERNULUI ȘI MAJORITĂȚII PARLAMENTARE appeared first on AUR.

AUR atrage atenția PNL să nu procedeze ca PSD pe fondul deficitului de susținere în rândul românilor de peste hotare închizând secții importante din centrele unde trăiesc mulți români.

„Rareș Bogdan i-a păcălit pe cei din Diaspora și le-a luat votul la europarlamentare. Dacă are puțin bun-simț, să nu îi pună pe drumuri sute de kilometri și la cozi ore întregi. Spaima de pandemie există peste tot, dar nicio țară civilizată nu a interzis autorităților române să se organizeze cum trebuie”, a declarat George Simion, copreședinte AUR.

Astfel, AUR cere deschiderea tuturor secțiilor de vot de la alegerile prezidențiale, cele mai importante care în acest moment nu sunt confirmate ca deschise fiind: în Rotterdam (Olanda), Bruges (Belgia), în Stuttgart, Dresda, Mainz, Karlsruhe, Ulm (Germania), Isernia și Campobasso (Italia), în Țara Galilor, Plymouth, Brighton, Liverpool, Leicester, Nottingham (Anglia), Edinburgh (Scoția), Strășeni, Călărași și Orhei (Republica Moldova).

The post CEREM EVITAREA AGLOMERĂRII SECȚIILOR DIN DIASPORA appeared first on AUR.

 Agenția de rating S&P a scăzut rating-ul de țară al României de la stabil la NEGATIV. Motivele invocate sunt creșterea deficitului bugetar, posibila creștere a salariului minim și a pensiilor, precum și mediul politic volatil.

Această poziție a S&P determină automat o neîncredere sporită a investitorilor și împrumuturi mai scumpe pentru România. Practic, noul rating de țară cauzează o pondere mai mare a datoriei publice, dar fix această datorie e unul din factorii ce pot trage ratingul și mai jos.

 S&P e compania care a dat rating pozitiv maxim băncilor americane în 2007, exact anul în care ele au căzut. Totuși, pozițiile sale contează decisiv în încrederea investitorilor și în deciziile financiare ale statului român.

Actualul guvern folosește declarația ca acuză împotriva fostului guvern și ca justificare pentru măsurile de austeritate.
AUR susține stabilizarea bugetară, dar atrage atenția că soluțiile bugetare nu ar trebui să vină prin fiscalitate excesivă sau prin diminuarea nivelului de trai, mecanisme care ar sugruma economia și ar adânci-o într-o criză și mai mare.

 Cerem politic măsuri CONCRETE de relansare financiar-economică, nu un duel politic de aruncare a găinii moarte în curtea vecinului, care, pe lângă faptul că nu rezolvă nimic practic, ar putea avea un efect total distructiv asupra imaginii de țară a României.

The post CERCUL VICIOS AL NEÎNCREDERII, RATING-UL DE ȚARĂ appeared first on AUR.