Inflația este cauzată în totalitate de stat și este plătită în totalitate de populație și de firmele românești.

Iată și cifrele care o confirmă:
Rata inflației în luna mai 2026 fată de mai 2025 a fost de 10,9%, deci prețurile au crescut cu 10,9% în ultimele 12 luni.

În același timp:
– cei 4,9 milioane de pensionari au veniturile reduse cu 0,8% trimestrul I 2026 față de trimestrul I 2025; nici măcar nu au rămas la aceleași venituri
– cei 5,6 milioane de salariați au veniturile crescute cu 3,5% ( aprilie 2026 față de aprilie 2025
– firmele românești au un profit crescut cu doar 1,5% (ianuarie -aprilie 2026 față de ianuarie -aprilie 2025)

Concluzii:
– pensionarii au venituri diminuate cu vreo 11% în ultimele 12 luni
– salariații au venituri diminuate cu aproximativ 7,5% în ultimele 12 luni
– firmele au venituri reale diminuate cu 9,5%
– statul continuă să cheltuiască cam la fel de mult precum anul trecut , având cheltuieli reduse doar cu 1,7% pe primele patru luni din 2026 față de primele patru luni din 2025.

Și iată cum, prin inflație, criza financiară s-a mutat de la stat/guvern către populație și către firmele românești!

Bravo Nicușor Dan, bravo Ilie Bolojan, bravo Mugur Isărescu!”, a declarat Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR):„Criza financiară a statului este cauzată de creșterea nemăsurată a deficitului bugetar și creșterea la fel de aberantă a datoriei publice” appeared first on AUR.

„Guvernul Bolojan se laudă cu un deficit bugetar de „doar” 146 de miliarde de lei pentru anul 2025, adică 7,65% din PIB. Se laudă pentru că susține că a scăzut deficitul bugetar cu 1% din PIB, de la 152 de miliarde de lei în 2024 la 146 de miliarde de lei în 2025.

Iată, însă, ce se poate vedea la o citire mai atentă a execuției bugetare:

Ambele deficite bugetare, atât cel pe 2024, cât și cel pe 2025, sunt mincinoase, pentru că guvernul ne anunță doar deficitul calculat pe numerar, nu cel real. Adică exclude din această raportare plățile pe care trebuia să le facă și nu le-a făcut, întârziindu-le cu bună știință. De exemplu, numai către furnizorii de gaze și electricitate guvernul are o datorie de aproximativ 9 miliarde de lei, ca urmare a schemei de plafonare și compensare, iar concediile medicale se plătesc cu 2 ani întârziere.

Deficitul bugetar real pe 2024 (9,3% din PIB, cu 0,65% din PIB mai mare decât cel calculat pe numerar) a fost aflat de contribuabilii români abia prin martie 2025, de la Comisia Europeană, nu de la propriul guvern.

Deficitul bugetar „pe numerar” în 2025 ar fi fost fix același cu cel din 2024, dacă pe 2024 nu ar fi fost încasări suplimentare de peste 6 miliarde de lei din amnistia fiscală promovată de guvernul Ciolacu înainte de alegeri.

Dacă vom compara veniturile curente și cheltuielile curente, ne putem îngrozi, căci veniturile curente (585 de miliarde de lei) au crescut cu 10,3% față de 2024, iar cheltuielile curente (745 de miliarde de lei) au crescut mult mai rapid, cu 12%, față de 2024. Acesta este, oameni buni, deficitul curent al țării: 160 de miliarde de lei! Restul este rezultatul fondurilor europene și al aranjamentului contabil al acestora.

Veniturile curente sunt cele care intră regulat în bugete: impozitele directe (pe venit, pe profit), cele indirecte (TVA, accize), cele pe proprietate, contribuțiile (CAS și CASS), plus veniturile nefiscale. În plus, statul mai încasează, an de an, venituri de la UE. Pe 2025, fondurile de la UE au fost: 40 de miliarde de lei plăți efectuate de guvern și prefinanțări, plus 10 miliarde de lei pentru perioada 2014-2020, plus 23 de miliarde de lei din PNRR, plus încă 3,3 miliarde de lei plăți diverse de la UE. În total, 75 de miliarde de lei, cu 24,5 miliarde de lei mai mult decât în 2024.

Cheltuielile curente includ salariile bugetarilor, dobânzile pentru împrumuturile luate, cheltuielile de funcționare a statului (bunuri și servicii), pensiile, alocațiile, voucherele și alte forme de asistență socială, plus diverse cheltuieli făcute cu sumele încasate din fonduri europene (subvenții agricole, programe de sprijin etc.). În plus față de cheltuielile curente, guvernul a mai cheltuit 67 de miliarde de lei pentru investiții (cheltuieli de capital). Pentru 2025, cheltuielile de capital sunt doar cu 2 miliarde de lei mai mari decât în 2024. Cât privește cheltuielile cu fonduri europene, avem, în 2025: 14,3 miliarde de lei pentru perioada 2014-2020, 28,7 miliarde de lei din componenta de grant a PNRR și 13,7 miliarde de lei din componenta de împrumut a PNRR, plus încă 1,7 miliarde de lei cheltuiți din fonduri rambursabile; în total, 58,7 miliarde de lei, cu 16 miliarde de lei mai mult decât în 2024.

Pentru a concluziona: în 2025 guvernul a beneficiat de 24,5 miliarde de lei în plus față de 2024 de la UE, dar a cheltuit doar 16 miliarde de lei în plus față de 2024.

Ca rezultat al economiei, reținem că putem vorbi de o stagnare, dacă nu chiar de recesiune, căci avem o creștere a PIB-ului nominal de aproximativ 9%, datorată integral inflației (peste 9%).

Veniturile din TVA au crescut cu 10,7%, în linie cu inflația, deci creșterea TVA cu 2 puncte procentuale nu s-a „văzut” deloc în creșterea încasărilor.

Au crescut, în schimb, veniturile din impozitele directe, ca efect al eliminării facilităților (cu 20% cele pe venit) și al limitării regimului de microîntreprindere (cu 14,4% cele din impozitele pe profit); de asemenea, contribuțiile au crescut cu 10%, tot ca urmare a eliminării facilităților fiscale.

Concluzia: creșterile de impozite directe au avut efect, cele de TVA și de accize au avut doar efect de scădere a încasărilor, adică s-a inhibat consumul.

Cheltuielile cu asistența socială (pensii, alocații, vouchere etc.) au crescut cu 12%, ca urmare a legii pensiilor din septembrie 2024; cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut marginal (doar cu 2%), ca urmare a reducerii majore de posturi din educație, iar creșterea cheltuielilor cu bunuri și servicii este mai mică decât rata inflației.

Avem, în schimb, o creștere majoră, cu 14 miliarde de lei, a cheltuielilor cu dobânzile! Pe 2025 s-au cheltuit 51 de miliarde de lei doar pentru plata dobânzilor; în 2026 vom plăti 60 de miliarde de lei pentru dobânzi.

Rezultatul financiar al statului român depinde exclusiv de bunăvoința Comisiei Europene, căci aparenta îmbunătățire a deficitului bugetar „pe numerar” se datorează exclusiv manipulării fondurilor europene și faptului că i s-a dat guvernului o gură de aer uriașă, de peste 24 de miliarde de lei, direct ca un favor, căci România nu îndeplinea condițiile pentru încasarea acestor sume.

A doua mare concluzie este că veniturile curente ale statului cresc mai încet decât cheltuielile curente, deci statul funcționează, în continuare, cu costuri pe care nu și le permite. Dacă mâine se reduc încasările de la UE, statul român va fi în colaps, fără nicio șansă de ieșire”, a declarat liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „Guvernul Bolojan minte cu cifrele oficiale și vinde românilor o falsă stabilitate economică” appeared first on AUR.

„Avem, pe de o parte, o datorie publică care a urcat la peste 1100 de miliarde de lei și vom încheia anul probabil în jur de 1130 de miliarde de lei. Avem în rectificarea bugetară pe care a făcut-o guvernul, un deficit bugetar, asumat, pe numerar de 8,4% din PIB, similar cu cel de anul trecut de 8,65% din PIB”, a spus Petrișor Peiu.

Acesta a subliniat că acest deficit nu reflectă realitatea economică, întrucât nu include datoriile neachitate ale statului către mediul privat.

„Legat de acest deficit bugetar, încă o dată spunem, el este mincinos. El nu include datoriile pe care statul nu le plătește către furnizori. De exemplu, în acest deficit bugetar nu sunt incluse cele 8,3 miliarde de lei, aproximativ jumătate de punct procentual din PIB pe care statul le datorează furnizorilor de energie electrică și gaz”, a punctat liderul senatorilor AUR.

În același context, Petrișor Peiu a criticat costurile uriașe ale schemei de plafonare și compensare.

„Avem un cost total de peste 35 de miliarde de lei, 7 miliarde de euro, al schemei de plafonare și compensare pe care guvernul a introdus-o în anul 2021. 7 miliarde de euro. Cu acești bani am fi putut să facem centrale pe gaz de 7.000 de megawati, adică dublam capacitatea de producție în bandă a României de astăzi”, a mai spus liderul senatorilor AUR.

Petrișor Peiu a arătat că a treia componentă a acestei acumulări negative este inflația, care afectează direct nivelul de trai al populației.

„Avem o inflație de 10%, o inflație anuală de 10%. Dacă ne uităm că salariile au crescut cu 5% în ultimul an, avem o depreciere a nivelului de trai al salariaților pe 5%. Dacă ne uităm că pensiile au rămas aceleași în ultimul an, avem o depreciere a nivelului de trai al pensionarilor cu 10%, cel puțin după datele oficiale”, a mai spus senatorul AUR.

În final, liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a explicat faptul că „nu poți să nu sancționezi un guvern care îți spune că trebuie să crească TVA-ul, să crească impozitul pe dividende, să împovăreze cu CASS venituri care nu sunt obținute în urma muncii, ci doar ca efect al unor indemnizații speciale. (…) Veți vedea, deficitul bugetar, după standardul european, ESA, va fi la fel ca cel de anul trecut, adică aproximativ 9,3% din PIB. (…) Este un an pierdut.”

The post Petrișor Peiu (AUR): „Datorii record, deficit mincinos și inflație de 10%! România este împinsă într-un an pierdut” appeared first on AUR.

„Guvernul se laudă că a scăzut deficitul bugetar pe primele 10 luni din 2025 cu 550 milioane de lei, de la 109, 41 miliarde de lei la 108,86 miliarde de lei. Dar calculează și o reducere de 0,5% din PIB (de la 6,2% din PIB anul trecut la 5,7% din PIB anul acesta (pe primele 10 luni, desigur).

După care ne trântește un proiect de rectificare bugetară în care își menține ținta de deficit de 8,4% din PIB! Pare că nu se poate hotărâ dacă deficitul bugetar rămâne la fel ca anul trecut sau scade.

Nici gând! De fapt, toate aceste cifre sunt profund mincinoase, pentru că se referă la deficitul pe numerar, nu la deficitul ESA, cel calculat de către Comisia Europeană și de către creditori.

În ce constă minciuna? Simplu: în neplata datoriilor pe care statul le are către cei care i-au furnizat bunuri și servicii. De exemplu, anul trecut pe primele 10 luni, statul avea o datorie de 4 miliarde de lei către furnizorii de electricitate (compensarea facturilor plafonate), iar anul acesta are peste 7 miliarde de lei datorie neplătită din schema de plafonare-furnizare. De asemenea, majoritatea constructorilor se plâng că sunt neplătiți de câteva luni pentru lucrările efectuate.

Faptul că, de fapt, execuția bugetară este doar o „inginerie” făcută să dea bine la poza momentului se vede clar din situația rezultatului curent: pe primele zece luni din 2025 veniturile curente au crescut cu 10,8%, iar cheltuielile curente cu 11,3%! Nicio economie – ăsta este clar rezultatul. În continuare, cheltuielile cresc mai repede decât veniturile.

Joaca cu cifrele anunțate pentru deficitul bugetar s-a rezolvat simplu prin neplata facturilor (precedată de întârzierea recepției lucrărilor executate) și din sumele mai mici cheltuite pentru proiectele din fondul de modernizare (- 4,2 miliarde de lei) și din reducerea cheltuielilor de capital (-3,1 miliarde de lei).

Rușinos mod de a minți!”, a declarat liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „Guvernul Bolojan bagă sub preș datoriile neplătite ale statului, mințind că a scăzut deficitul bugetar!” appeared first on AUR.

La semnarea contractului, ministrul de atunci, sinistrul Bode, deplângea pierderea unei finanțări europene de 330 de milioane de euro pentru această lucrare doar din cauza întârzierii la semnarea acestui contract cu un singur an de zile.

Ei bine, acum două luni, în august 2025, aceeași CFR SA a acordat, din banii pe care nu îi are, ci îi primește de la stat , a19-a majorare a prețului din contract, în valoare de vreo 10 milioane de lei. După această a 19-a majorare, prețul contractului a urcat de la valoarea inițială de 2,97 miliarde de lei la 3,433 miliarde de lei. Un mizilic de jumătate de miliard de lei, mai mult decât întreaga economia de anul acesta realizată din creșterea normelor profesorilor cu câte două ore…

Tot în august 2025, după a 19-a scumpire a contractului respectiv, stadiul fizic de realizare a lucrării era de doar 49,98%, cu progres zero (0) în august față de iulie!

Hai să mai citim o dată totul: după ce pierde o finanțare europeană de 1,6 miliarde de lei, guvernul semnează un contract pentru 2,97 miliarde de lei și apoi crește prețul de 19 ori cu un total de jumătate de miliard de lei iar, între timp, lucrarea nici nu a ajuns la jumătate!

Din toamna anului 2021 până acum câteva luni, la conducerea ministerului Transporturilor s-a aflat președintele actual al PSD, Sorin Grindeanu, iar astăzi pe scaunul respectiv se află pupilul acestuia, Ciprian Șerban!

În 2019, anul în care s-au pierdut cei 330 de milioane de euro ministrul Transporturilor era Alexandru Cuc, îl mai țineți minte? Cel care a dorit să anuleze câteva zboruri pentru a scăpa de moțiunea de cenzură, tentativă care se pare că nu a avut nimic penal în viziunea parchetului independent și plin de inamovibili.

A, mai este un mic amănunt, a propos de întârzierea de câțiva ani de la această lucrare: poate oare vreun ministru al Transporturilor din ultimii 10 ani să-și aducă aminte de vreun contract terminat la termen de către antreprenorul lucrării de care vorbim aici, adică firma franceză Alstom? Orice contract, fie că este de lucrări de modernizare , fie de livrare de rame feroviare sau de rame de metrou…

Dacă închid ochii, parcă-l aud pe protestatarul Marian Ceaușescu strigând:《《Dați bă`, borfașilor, banii înapoi!》》”, a declarat Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR.

The post Petrișor Peiu (senator AUR): „De ce avem și deficit bugetar, dar și deficit de infrastructură?” appeared first on AUR.

„Au trecut 8 luni din anul 2025 și vedem fix același deficit bugetar ca anul trecut. Între timp, guvernul PSD, PNL, USR, UDMR a luat următoarele măsuri: a tăiat toate facilitățile fiscale din IT, construcții, agricultură și industria alimentară; a redus la jumătate pragul de venit la microîntreprinderi; a crescut TVA-ul cu două puncte procentuale; a crescut și cota redusă de TVA cu două puncte procentuale; a introdus CASS la cele mai amărâte categorii sociale; a crescut norma profesorilor cu două ore”, a declarat senatorul AUR.

Totodată, Petrișor Peiu subliniază că, în ciuda acestor măsuri agresive, situația bugetară nu doar că nu s-a îmbunătățit, ci s-a agravat.

„Cu alte cuvinte, toată țara suferă. Și pentru ce, dacă deficitul bugetar este același ca anul trecut? 4,6% din produsul intern brut este deficitul bugetar. În termeni nominali avem 86 de miliarde de lei deficit bugetar la opt luni. Anul trecut, în primele opt luni, era 80 de miliarde de lei deficit bugetar. Este foarte clar astăzi că oricâte taxe ar mări, oricâte biruri noi ar pune pe spinarea românilor, oricât ar asupri profesorii, guvernul va reuși să cheltuie toți acești bani în secunda doi. Fără niciun rezultat”, a spus Petrișor Peiu.

De asemenea, senatorul AUR evidențiază lipsa de direcție și incoerența fiscală a coaliției aflate la putere, arătând că România plătește din greu pentru amatorismul politic al unei guvernări pierdute.

„Este o politică fără cap și fără coadă. Nimeni nu mai știe de unde au plecat și unde au ajuns. Și vă spunem noi: au ajuns fix la același deficit bugetar ca anul trecut, deși au crescut taxele în asemenea hal. Este clar că suntem pe un curs greșit. Este clar că actuala coaliție duce țara spre un zid de care se va lovi, iar consecințele vor fi dezastruoase. Acești oameni trebuie opriți până nu vor distruge cu totul această țară”, a mai afirmat Petrișor Peiu.

The post Petrișor Peiu (senator AUR): „Deficitul bugetar, dovada eșecului unei guvernări fără direcție” appeared first on AUR.

„Deficitul bugetar, adică cei 86 de miliarde de lei, este mai mare decât cel de pe primele OPT luni din anul trecut (80 de miliarde de lei). Cu alte cuvinte: guvernul Ciolacu-Bolojan a dat pe pere (proastă administrare) tot ceea ce a luat pe mere (creșterile de taxe).

În cele opt luni scurse din acest an, guvernul a făcut următoarele lucruri:

• a desființat toate facilitățile fiscale pentru angajații din IT, construcții, agricultură și industria alimentară;
• a redus pragul pentru microîntreprinderi la jumătate;
• a crescut cu un sfert impozitul pe dividende;
• a înghețat pensiile;
• a crescut cota standard și cota redusă de TVA cu câte două puncte procentuale;
• a restrâns numărul de bunuri și servicii la care se aplică cota redusă de TVA;
• a crescut cu o șesime normele didactice pentru profesori.

După toate aceste isprăvi, rezultatul este: un deficit bugetar cu 6 miliarde de lei mai mare decât cel de anul trecut!
Dacă s-o întreba vreunul dintre guvernanți de ce avem un deficit bugetar în creștere, după ce au îngropat țara în taxe mărite, iată și explicațiile:

• economia nu mai crește: veniturile din TVA au crescut de două ori mai încet decât a prevăzut guvernul în legea bugetului, iar cele din impozitul pe profit au crescut cu o viteză de două treimi din cea prevăzută; veniturile din TVA au crescut cu 6,9%, deși inflația este de 10%;

• statul nu își poate controla cheltuielile: cheltuiala cu salariile bugetare a crescut de mai mult de două ori mai rapid decât era prevăzut în buget, cheltuiala cu bunurile și serviciile de patru ori mai rapid, cheltuiala cu dobânzile de trei ori mai rapid, cheltuiala cu asistența socială (cu pensiile înghețate) a crescut de două ori mai rapid decât era scris în legea bugetului”, a declarat senatorul AUR, Petrișor Peiu.

The post Petrișor Peiu (senator AUR): „Guvernul a crescut taxele și a agravat deficitul bugetar – cheltuieli record în opt luni” appeared first on AUR.

Senatorul a prezentat cifrele care erau prevăzute inițial în bugetul pentru anul 2025 și care sunt cifrele realizate de coaliția de guvernare în momentul de față.

„Trebuia să avem un impozit pe profit cu 15% mai mare decât cel de anul trecut. Doar 11,1% realizat. Trebuia să avem un impozit pe venit cu 15% mai mare și a crescut cu 21%, mă refer la veniturile din impozitele pe profit și pe venituri. Veniturile din impozite pe proprietate trebuiau să crească cu 20%, au crescut cu 24%. Veniturile din TVA trebuiau să crească cu 12,5%, au crescut cu 5,7%, accizele trebuiau să crească ca venituri cu 5%, creșterea e cu 13,2%.

Contribuțiile de asigurări trebuiau să fie cu aproape 9% mai mari, au fost cu aproape 11% mai mari. Veniturile nefiscale trebuiau să crească cu 7,5%, au crescut cu 8,9%. Cheltuielile cu personalul trebuiau să crească cu 3%, au crescut cu 8%. Cheltuielile cu bunurile și serviciile trebuiau să crească cu 1,1%, au crescut cu 0,5%. Cheltuiala cu dobânzile trebuia să crească cu 15%, a crescut cu 45%. Asistența socială trebuia să aibă o creștere de 8,2% și avem o creștere de 14,7%”, a declarat senatorul Petrișor Peiu.

Prin prisma acestor date, senatorul a declarat că activitatea economică a scăzut, firmele având probleme atât cu veniturile din impozitul pe profit, cât și veniturile din TVA care sunt mult mai mici decât cele prevăzute în legea bugetului.

Referitor la cheltuielile statului, liderul senatorilor AUR a prezentat datele care relevă trei plusuri mari de cheltuieli: „Cheltuielile cu personalul, în loc să crească cu 3%, au crescut cu 8%, deci de două ori și jumătate. Cheltuielile cu dobânzile au crescut de trei ori mai rapid decât era în proiectul de buget, în loc de 15%, cu 45%, iar cheltuielile cu asistența socială au crescut de două ori mai repede decât trebuiau să fie. Trebuiau să crească cu 8,2%, au crescut cu 14,7%. Deci, încă o dată, avem veniturile provenite din afaceri mai mici decât cele prevăzute și cheltuieli mai mari la personal, la dobânzi și la asistență socială”, a adăugat senatorul.

Acesta a subliniat că diferențele privind deficitul bugetar de anul trecut, 8,65% din PIB comparativ cu 9,3% sunt date de metodologia de calcul distinctă utilizată de Guvernul României și Comisia Europeană.

„Guvernul l-a anunțat ca fiind 8,65% din PIB, 152 de miliarde de lei, dar Comisia Europeană l-a calculat la 9,3% din PIB, adică 164 de miliarde de lei.

Guvernul a anunțat deficitul bugetar pe metodologia cash sau numerar, Comisia Europeană pe standardul european de contabilitate, care include și datoriile neplătite ale statului. Practic, statul nu a plătit facturi în valoare de 12 miliarde de lei anul trecut, le-a lăsat pentru anul ăsta. De aici vine și diferența între ce a anunțat Guvernul ca deficit bugetar 152 de miliarde de lei și ce a anunțat Comisia Europeană. Comisia Europeană include și datoriile neplătite”, a spus liderul senatorilor AUR.

Petrișor Peiu a a atenționat că deficitul bugetar de 8,4% anunțat de premierul Ilie Bolojan pentru anul 2025 se bazează pe aceeași metodologie de calcul pe numerar, ceea ce va însemna un nou deficit de peste 9% din PIB pentru raportat de Comisia Europeană.

„Cât va fi deficitul bugetar anul ăsta că și asta e important. Ilie Bolojan a anunțat 8,4% din PIB, dar tot pe cash. El va zice că cei 8,4% sunt 159 de miliarde de lei. În realitate, Comisia Europeană, o să vedeți la sfârșitul anului, va calcula și de această dată un deficit bugetar de peste 9% în metodologia ESA și va fi undeva la 172-173 de miliarde de lei.

Diferența va fi și anul acesta, ca și anul trecut, niște facturi neplătite care au o sumă totală de vreo 15 miliarde de lei. De aici vine diferența între ce anunță Guvernul și ce anunță Comisia Europeană”, a declarat senatorul Petrișor Peiu.

The post Petrișor Peiu (senator AUR): „Comisia Europeană va anunța la sfârșitul anului un deficit bugetar al României de peste 9% din PIB” appeared first on AUR.

„Ilie Bolojan a anunțat că a convenit cu Comisia Europeană un deficit bugetar de 8,4% din PIB pentru anul 2025. Numai că el se referă la așa-numitul deficit „pe cash (numerar)”, în vreme ce Comisia Europeană calculează deficitul bugetar după ESA.

Iar diferența este imensă: deficitul bugetar anunțat anul trecut de guvern a fost de 8,65% din PIB, pentru că se referea la deficitul „pe cash”, adică ținea cont de veniturile și cheltuielile efectiv realizate. Comisia Europeană ne-a calculat, însă, un deficit bugetar de 9,3% din PIB cu metodologia ESA, care ține cont de veniturile și cheltuielile angajate, adică, la cheltuieli, ia în calcul și datoriile neplătite ale statului.

Mai simplu spus, anul trecut statul român ar fi avut, dacă își plătea la timp toate facturile, un deficit bugetar de 164 de miliarde de lei (9,3% din PIB), dar a anunțat un deficit de doar 152 de miliarde de lei (8,65% din PIB). Cum a făcut asta? Păi, neplătind la timp facturi de 12 miliarde de lei! Ceea ce, desigur, a cauzat mari probleme firmelor cărora trebuia să le plătească la timp acești bani.

Anul acesta se întâmplă, oameni buni, fix același lucru: guvernul își fixează o țintă de deficit bugetar aparent mai mică decât cea de anul trecut: 8,4% din PIB, adică 159 de miliarde de lei, dar nu suflă o vorbă despre deficitul real, pe metodologia ESA. Mai pe românește spus, executivul va lăsa neplătite facturi de vreo 15-16 miliarde de lei, doar pentru a se lăuda cu o poză trucată!

Cât privește reducerea efectivă/nominală a deficitului bugetar, aceasta va fi, de fapt, chiar o mărire, de la 152 de miliarde de lei la 159 de miliarde de lei. Curat Radio Erevan.
Să nu uităm, însă, că și guvernul Ciolacu, anul trecut, vorbea în septembrie despre un deficit bugetar, iar la finalul anului ne-am trezit cu un deficit mult mai mare”, a declarat senatorul AUR, Petrișor Peiu.

The post Petrișor Peiu (senator AUR): „Bolojan manipulează cifrele bugetare: deficitul real e ascuns sub facturi neplătite” appeared first on AUR.

Deficitul bugetar real pentru 2024, confirmat de Eurostat, este de 9,3% din PIB, în timp ce în discursurile oficiale se prezintă valori cosmetizate de 7% sau 8,65%. Cosmetizarea cifrelor nu e doar lipsă de transparență, e iresponsabilitate pură. Lovește în încrederea investitorilor, știrbește credibilitatea statului și scumpește fiecare leu împrumutat.

Mai mult, Ministerul și-a asumat reducerea deficitului la 2,5% din PIB până în 2031, însă proiecțiile oficiale nu includ factori majori care singuri depășesc 10% din PIB: ajustarea de 5,5% de la nivelul de 8% în 2025, cheltuielile militare suplimentare de 3% și, mai ales, impactul pensionării decrețeilor de 2%. Această ultimă componentă reprezintă adevărata bombă cu ceas a finanțelor publice: valul masiv de pensionări al celor născuți în perioada 1966–1970 va arunca presiune uriașă asupra sistemului public de pensii și va dezechilibra structural bugetul național pentru decenii. Și totuși, Ministerul alege să ignore această realitate, ca și cum nu ar exista, ascunzând sub preș ceea ce ar trebui să fie principala prioritate de politică fiscală a României.

România nu-și mai permite statistici cosmetizate și promisiuni goale. Avem nevoie de transparență și responsabilitate, nu de guverne care câștigă timp politic ascunzând problemele reale.

România are nevoie urgent de măsuri ferme:

• Control pe cheltuieli, curaj pe investiții. Risipa trebuie limitată, nu dezvoltarea.
• Transparență reală, nu rapoarte cosmetizate. Fiecare miliard împrumutat să fie justificat public, nu ascuns în rapoarte aranjate.
• Datoria publică trebuie orientată către modernizare și dezvoltare, nu risipită pe promisiuni de moment dictate de ciclul electoral.
• Un plan credibil de reducere a deficitului, ca să recâștigăm încrederea piețelor.
• Curaj politic, nu amânări. Fiecare lună pierdută acum se plătește cu ani de austeritate mai târziu.

Este nevoie de transparență totală, de onestitate instituțională și de o guvernare responsabilă, capabilă să recunoască gravitatea momentului și să gestioneze matur un context fiscal critic. Fără o schimbare radicală de abordare, orice discurs oficial va rămâne o simplă înșiruire de iluzii, iar povara reală, cea a datoriilor, a dezechilibrelor bugetare și a exploziei costurilor generate de pensionarea decrețeilor, va continua să fie transferată asupra cetățenilor și generațiilor viitoare.

România are nevoie de adevăr și asumare, nu de politici construite pe cosmetizarea realității și pe împingerea crizelor spre praguri istorice”, a declarat Claudiu Mitrache, specialist în cadrul Guvernului Alternativ AUR.

The post Claudiu Mitrache (Guvernul Alternativ AUR): „România nu-și mai permite statistici cosmetizate și promisiuni goale. Avem nevoie de transparență și responsabilitate, nu de guverne care câștigă timp politic ascunzând problemele reale” appeared first on AUR.