Inflația este cauzată în totalitate de stat și este plătită în totalitate de populație și de firmele românești.

Iată și cifrele care o confirmă:
Rata inflației în luna mai 2026 fată de mai 2025 a fost de 10,9%, deci prețurile au crescut cu 10,9% în ultimele 12 luni.

În același timp:
– cei 4,9 milioane de pensionari au veniturile reduse cu 0,8% trimestrul I 2026 față de trimestrul I 2025; nici măcar nu au rămas la aceleași venituri
– cei 5,6 milioane de salariați au veniturile crescute cu 3,5% ( aprilie 2026 față de aprilie 2025
– firmele românești au un profit crescut cu doar 1,5% (ianuarie -aprilie 2026 față de ianuarie -aprilie 2025)

Concluzii:
– pensionarii au venituri diminuate cu vreo 11% în ultimele 12 luni
– salariații au venituri diminuate cu aproximativ 7,5% în ultimele 12 luni
– firmele au venituri reale diminuate cu 9,5%
– statul continuă să cheltuiască cam la fel de mult precum anul trecut , având cheltuieli reduse doar cu 1,7% pe primele patru luni din 2026 față de primele patru luni din 2025.

Și iată cum, prin inflație, criza financiară s-a mutat de la stat/guvern către populație și către firmele românești!

Bravo Nicușor Dan, bravo Ilie Bolojan, bravo Mugur Isărescu!”, a declarat Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR):„Criza financiară a statului este cauzată de creșterea nemăsurată a deficitului bugetar și creșterea la fel de aberantă a datoriei publice” appeared first on AUR.

„Datoria publică a României a depășit 60% din produsul intern brut. Este o linie roșie despre care am spus că va fi depășită, dar asta, oameni buni, s-a întâmplat la sfârșitul lunii octombrie.”, a declarat Petrișor Peiu.

Petrișor Peiu susține că depășirea acestui prag reprezintă un moment de maximă gravitate pentru economia României și dovada clară a eșecului guvernului Bolojan în gestionarea bugetului public.

„Numai că Ministerul Finanțelor publică datele cu o întârziere de 3-4 luni. Ei bine, 1.120 de miliarde de lei este datoria publică pe care România o avea în luna octombrie 2025.”, a adăugat liderul senatorilor AUR.

Parlamentarul mai atrage atenția că întârzierea publicării datelor oficiale ascunde temporar dimensiunea reală a problemei și arată lipsa de transparență a Executivului.

„Astăzi suntem la 1.150 de miliarde de lei. Problema mare este că datoria publică crește cu o sumă mult mai mare decât deficitul bugetar care trebuie finanțat.”, a explicat parlamentarul.

Petrișor Peiu afirmă că această evoluție arată că guvernul împrumută peste necesar, fără o strategie clară, împovărând suplimentar bugetul și generațiile viitoare.

„Și a doua cea mai mare problemă este că această datorie publică are atașată cea mai mare rată a dobânzii din Europa. Aproximativ 7% pe an plătim dobândă pentru această datorie.”, a declarat Petrișor Peiu.

Liderul senatorilor AUR susține că nivelul uriaș al dobânzilor este dovada clară a pierderii totale de credibilitate a guvernului și că fiecare miliard plătit în plus este rezultatul direct al acestei politici falimentare.

„Asta înseamnă cam 3.000 de lei pentru fiecare român. Atât plătește fiecare român într-o lună, dobândă pentru datoria publică pe care o fac guvernanții pentru nu știm ce.”, a afirmat liderul senatorilor AUR.

The post Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „Factura incompetenței guvernului Bolojan: 3.000 de lei lunar de la fiecare român pentru datoria publică” appeared first on AUR.

„Au împins România într-o prăpastie financiară din care nu vom ieși nici noi, nici copiii noștri. Peste 1.000 de miliarde de lei datorie publică nu este o cifră seacă, este lanțul pus la gâtul unei națiuni. Este rezultatul direct al guvernării PSD-PNL-USR-UDMR, o coaliție care a transformat împrumutul în politică de stat și risipa în strategie de guvernare.

România este astăzi mai îndatorată ca oricând. 59% din PIB oficial, peste 60% în realitate, cu o datorie care crește de la o lună la alta. În doar nouă luni au adăugat 130 de miliarde de lei la nota de plată. Nu pentru spitale, nu pentru școli, nu pentru infrastructură vitală, ci pentru a acoperi găuri, sinecuri, incompetență și un aparat bugetar scăpat complet de sub control.

Guvernul Bolojan a avut șase luni la dispoziție să vină cu soluții. Ce a făcut? Nimic. Absolut nimic. Nicio reformă reală, nicio tăiere de cheltuieli inutile, nicio renegociere serioasă a împrumuturilor. În schimb, a ales calea cea mai facilă pentru ei: creșteri de taxe și impozite, care au lovit direct în români. Taxele locale au explodat cu peste 70%, prețurile au crescut, iar puterea de cumpărare s-a prăbușit.

Ni se vinde iluzia că majorarea taxelor va reduce deficitul. O minciună grosolană. În realitate, statul va plăti mai mult pentru tot: bunuri, servicii, investiții și, mai ales, dobânzi. Dobânzi uriașe, pe împrumuturi făcute în grabă, la costuri tot mai mari. România muncește, dar câștigul se duce pe plata datoriei.

Și, în timp ce românii sunt storși până la ultimul leu, Guvernul găsește bani pentru orice, mai puțin pentru propriul popor. 50 de milioane de euro trimiși Ucrainei, în timp ce la noi se taie din educație, din sănătate, din viitor. Ni se spune senin că trebuie să luăm de la copii și bolnavi pentru „eforturi de război”. Asta este logica celor care conduc astăzi România.

Îndatorarea a devenit politică oficială. O politică asumată, cinică, fără rușine. Ei guvernează pe termen scurt, pe mandate, pe interese, iar factura o lasă generațiilor care vin. Copiii și nepoții noștri vor plăti pentru eșecul lor.

România nu este săracă. România este prost guvernată. Iar datoria de peste 1.000 de miliarde de lei nu este un accident, ci rezultatul unei guvernări care a abandonat interesul național și a ales să trăiască pe datorie, cu spatele la români”, a declarat deputatul AUR, Fabian Radu.

The post Fabian Radu (deptutat AUR): „Datoria de peste 1.000 de miliarde de lei, lanțul pus României de guvernarea PSD-PNL-USR-UDMR” appeared first on AUR.

Datoria publică a crescut de la 300 la peste 1.000 de miliarde de lei, fără ca infrastructura, sănătatea sau educația să fi câștigat ceva. Sumele uriașe au fost direcționate spre consum și cheltuieli curente, nu spre investiții. Deficitul comercial uriaș arată adevărul crud: ne-am împrumutat pentru a susține producția altor economii, nu pe a noastră. Anul 2024, a fost momentul de rupere totală! România a înregistrat un deficit de aproape 9% din PIB și o creștere economică sub 1%. Fără împrumuturi, țara ar fi fost deja în recesiune. Economia funcționează ca un bolnav ținut în viață prin perfuzie fiscală.

Guvernul cheltuie lunar cu peste 20% mai mult decât încasează, iar doar în 2025 s-au contractat împrumuturi de peste 200 de miliarde de lei. Dobânzile cresc, veniturile bugetare stagnează, iar statul se afundă tot mai adânc într-o spirală a datoriei. Nu mai vorbim despre risc, ci despre o prăbușire în desfășurare.

Actualul Executiv nu face altceva decât să împovăreze românii și mai tare, fără a încasa în mod semnificativ mai mulți bani la buget! Corecția va fi impusă din exterior, la fel ca în 2010, dar mai dur: creșteri de taxe și mai mari, tăieri de salarii, restrângerea aparatului bugetar. Diferența este că atunci aveam o economie încă respirând; acum suntem sufocați de datorii.

România intră într-o etapă critică, în care promisiunile politice nu mai pot înlocui realitatea economică.  Statul s-a împrumutat pentru a cumpăra liniște și voturi, iar prețul va fi plătit de toți”, a declarat deputatul AUR, Eduard Koler.

The post Eduard Koler (deputat AUR): „Au distrus economia, au îngropat finanțele publice și au sacrificat viitorul, doar pentru a rămâne la putere!” appeared first on AUR.

„Un nou record amar pentru statul român: necesarul de împrumut pentru anul acesta, anunțat la început de an a fi 232 miliarde de lei urcă tocmai la 259 miliarde de lei, ca urmare a proiectatei rectificări bugetare, prin creșterea țintei de deficit bugetar de la 7% din PIB, 135 miliarde lei, la 8,4% din PIB, circa 159 miliarde lei.

Cei 259 de miliarde de lei reprezintă suma dintre deficitul bugetar de anul acesta (159 de miliarde de lei pe cash/numerar) și încă 100 de miliarde de lei datorie veche, care neputând fi rambursată, este „rostogolită”- se face un alt împrumut pentru a-l plăti pe cel vechi.

Deocamdată, Guvernul a împrumutat deja 213 miliarde de lei și mai are de împrumutat încă 46 de miliarde de lei.

Cea mai mare problemă o reprezintă dobânzile la care se împrumută statul, într-o permanentă creștere.

De exemplu, Guvernul a împrumutat 4 miliarde de euro în această săptămână: 2 miliarde de euro pe 7 ani, 1 miliard de euro pe 12 ani și 1 miliard de euro pe 20 de ani . Costurile de împrumut au fost:

7 ani – MS+295; 12 ani – MS+345; 20 de ani – MS+370

Indicatorul midswap (MS) este 2,52% pentru titlurile pe 7 ani, 2,78% pentru cele pe 12 ani și 2,94% pentru cele pe 20 de ani. Asta înseamnă un cost al împrumutului în euro de 5,47% pe 7 ani, de 6,23% pe 12 ani și de 6,64% pe 20 ani.

Pentru că nu se poate împrumuta doar din străinătate, Guvernul se împrumută și de la proprii cetățeni. La titlurile Fidelis, cele mai lungi scadențe înseamnă 7 ani (la euro), au o dobândă de 6,25%, mult mai mare decât cea primită la emisiunea de euro-obligațiuni.

Costul împrumuturilor în lei este de 7,39% pentru titluri emise cu maturitatea la 7 ani și 7,45% pentru titluri cu maturitatea la 10 ani. Asta, pe piața unde cumpărătorii sunt băncile. La titlurile Fidelis avem 7,8% pentru cea mai lungă maturitate oferită, de 5 ani.

Doar ca efect al dobânzilor plătite astăzi de statul român, în 10 ani datoria publică se va dubla! Dar, la costul reprezentat de dobânzi trebuie adăugat și efectul de bază, care anul acesta va fi de 10-15 miliarde de lei, echivalent cu o creștere cu un procent a dobânzilor.

Practic, datoria publică (1041 de miliarde de lei la 30 iunie 2025) se va dubla în doar 9 ani!”, a declarat liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.

The post Petrișor Peiu (senator AUR): „Datoria publică a României se va dubla în doar 9 ani!” appeared first on AUR.

„România se afundă tot mai mult în datorii. Dacă în 2020 fiecare român avea „pe umeri” o datorie publică de aproximativ 3.900 de euro, în 2024 suma a urcat la 9.000 de euro, iar astăzi a atins pragul de 12.000 de euro. Practic, chiar și un copil care se naște acum în România începe viața cu această povară financiară.

Creșterea rapidă a datoriei publice este rezultatul guvernărilor PSD și PNL, sprijinite de UDMR și USR, care au preferat să recurgă la împrumuturi în loc să implementeze reforme și investiții durabile. Povara acestor decizii nu poate fi ascunsă, pentru că ea va fi suportată de fiecare român, mulți ani de acum înainte.” a declarat deputatul AUR, Gianina Șerban.

The post Gianina Șerban (deputat AUR): „România se afundă tot mai mult în datorii. Fiecare român are astăzi o datorie publică de 12.000 de euro” appeared first on AUR.

”Dintre multele orori comise de către coaliția PSD-PNL, care ne-au adus în situația unei datorii publice de aproape 1000 de miliarde de lei și a unui deficit bugetar de peste 125 de miliarde de lei anul acesta, una le întrece pe toate. Guvernul Ciolacu a emis o Ordonanță prin care se scutește pe sine însuși de obligația a mai aplica legea.

Este vorba de OUG 112 din 23.09.2024 care, la articolul VIII, statuează că în 2024 nu se mai aplică articolul 25 din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr 69/2010. Articolul cu pricina obliga guvernul să „ia măsuri” pentru respectarea țintei anuale de deficit bugetar dacă , la execuția bugetară pentru primele 6 luni din an se constată că deficitul va depăși cu 0,5% din PIB ținta anuală.

Ei bine, guvernul nostru a constatat că deficitul bugetar de anul acesta nu mai poate fi 5%, tot guvernul și-a majorat, din pix, ținta de deficit la aproape 7% din PIB și, ulterior, a dat o ordonanță care îl scutește de obligația de a mai respecta ținta pe care însuși și-a impus-o inițial!

Ce mai contează legea, ce mai contează tratatele europene, ce mai contează rațiunea sau economia?

Nici cât negru sub unghie atunci când echipa Ciolacu-Ciucă vor să cheltuie zeci de miliarde de lei pentru alegerea lor și pentru bunăstarea lor și a familiilor și partidelor lor”, spune Petrișor Peiu.

The post Petrișor Peiu: ”Guvernul Ciolacu a emis o Ordonanță prin care se scutește pe sine însuși de obligația a mai aplica legea” appeared first on AUR.

Doamnelor și domnilor, bună ziua!

Sub titlul declarației mele politice este o întrebare retorică referitoare la indicatorii bugetului.

Proiectul de buget publicat recent de Executivul de la București riscă să nu fie fezabil. Deci, dacă va fi aprobat de Legislativ, datoria publică, în procente din PIB, va atinge 55% în 2021, după ce în 2020 era de 47,7%. România, neavând monedă convertibilă extern, este grevată de nivelul datoriei publice mai mult decât celelalte state, deși acest nivel nu a atins încă pragul reglementat de Comisia Europeană, cel de 60%.

Noi, cei din partidul AUR, vă propunem o dispută demnă și competentă pe marginea bugetului și a indicatorilor de buget și precizăm că, neavând specialiști de marcă în macroeconomie, ne-am consultat cu un grup interdisciplinar de profesori universitari, printre care erau și specialiști în macroeconomie, și nu numai.

Analiza principalilor indicatori arată că deficitul bugetar al sectorului public din România, estimat prin procedura cash, a crescut de la 4,6% din PIB în 2019 la 9,8% în 2020, iar în 2021 e preconizat la 7,2% din PIB. Ca urmare, datoria publică a crescut de la 35,3% din PIB în 2019 la 47,7% anul trecut și va atinge probabil un nivel extrem de riscant la sfârșitul lui 2021: 55% din PIB.

SARS-CoV-2 nu a declanșat supraîndatorarea sectorului public, ci doar a acutizat-o. Ea nu e specifică doar României, ci a afectat statele UE. Dar România, comparativ cu statele UE, e singura care nu a promovat acest test de anduranță. Spre deosebire de alte state UE care au reușit să-și reducă sau stabilizeze nivelul relativ al datoriei publice, România este în cădere liberă.

Situația României e la fel de gravă și în privința poziției financiare externe. Spre deosebire de Bulgaria, Cehia, Croația, Polonia, Ungaria – România a înregistrat, în ultimii trei ani, deficite de cont curent mai mari decât pragul critic reglementat de Comisia Europeană: 4% din PIB (cel mai mare nivel din UE). Aceste deficite riscă să scape de sub control.

Se impun măsuri vizând reducerea importurilor, în primul rând a celor alimentare care contribuie major la dezechilibrarea balanței comerciale, respectiv a deficitelor gemene. De asemenea, măsuri vizând absorbția fondurilor UE, știut fiind că nu se fac mari investiții din bugetul de stat în perioada de criză, ci în cea de creștere economică.

Supraîndatorarea sectorului public este azi un risc extrem pentru România. Această disfuncție a fost determinată de acumularea, în 2019-2021, a unor deficite bugetare excesive: 4,6% din PIB în 2019; 9,8% în 2020 și, probabil, 7,2% în 2021. Datoria publică va atinge, probabil la sfârșitul acestul an, 55% din PIB, nivel apropiat de pragul critic reglementat de Comisia Europeană – 60%. Dacă luăm în calcul deficitul public prognozat pentru anul viitor prin procedura cash (70,4 miliarde lei), constatăm că el implică creșterea datoriei publice, estimată prin procedura ESA, până la cca. 720 miliarde lei. Asta înseamnă că ponderea datoriei publice în PIB va atinge, în 2022, pragul critic de 60%.

În acest context, datoria publică riscă să scape de sub control din trei motive. În primul rând, premisele factuale pe baza cărora a fost formalizat proiectul de buget al Executivului sunt prea optimiste.

În al doilea rând, politica fiscal-bugetară promovată de guvernele din anul trecut și acest an e falimentară. Datoria publică din România ar atinge, în 2022, minimum 60% din PIB, după ce la sfârșitul lui 2019 era 35,3%. Acest ecart (24,7%) e o contraperformanță unică față de celelalte state ale Uniunii Europene.

În sfârșit, autoritatea Legislativului a fost scurtcircuitată, în ultimele trei decenii, de Executiv, în ceea ce privește legiferarea unor platforme de cheltuieli, deficite și datorii publice. Deși parlamentarii au legiferat, în ultimele trei decenii, anumite plafoane anuale pentru indicatorii menționați, guvernele au eludat sistematic prevederile legale emițând acte normative derogatorii – mai exact, OUG-uri. Anul trecut, de pildă, nivelurile maxime stabilite prin lege ale cheltuielilor bugetare, deficitului bugetar și datoriei publice au fost modificate prin trei OUG-uri. Ca urmare, deficitul bugetar aprobat de Parlament a crescut spectaculos: de la 3,6% din PIB la 9,8! Deși legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010 menționează că ”într-un exercițiu bugetar nu pot fi promovate mai mult de două rectificări”, anul trecut Guvernul a promovat trei rectificări.

Se impune urgent refacerea controlului parlamentar asupra banilor publici. Parlamentul trebuie să anuleze prin Lege dreptul Executivului de a modifica prin OUG-uri plafoanele stabilite pentru datoria publică, deficite bugetare și cheltuieli. Altfel, datoria publică va deveni curând nesustenabilă. România nu beneficiază (ca Franța, Italia, Spania, Belgia, Portugalia) de ”mărinimia” Băncii Europene, care finanțează datoriile exorbitante din aceste țări prin credite cu dobândă zero. România e nevoită să-și finanțeze datoriile publice prin împrumuturi cu dobânzi anuale de minimum 3%.

Evitarea unui colaps financiar al sectorului public în România impune interzicerea prin lege a dreptului Executivului de a modifica de la sine putere, prin OUG-uri, nivelurile maxime legiferate de Parlament pentru cheltuieli, deficite și datorii publice. Altfel, România își va pierde dreptul suveran de a se autoguverna. Guvernele nu trebuie să mai aibă libertatea de a face rectificări bugetare prin OUG. Rectificările bugetare trebuie operate exclusiv prin legi trecute prin Parlament în mod democratic. Sunt decizii ce afectează dezvoltarea și suveranitatea țării, prea importante ca să poată fi luate altfel decât prin dezbatere publică și vot parlamentar.

Senator AUR Mircea Dăneasă

The post Mircea Dăneasă – declarație politică – Principalii indicatori ai bugetului de stat pe anul 2021 appeared first on AUR.