„Dincolo de promisiunile mincinoase ale guvernului și de poziția struțului, cu capul în nisip, a presei, bate un vânt extrem de rece prin economia românească. Un vânt care va îngheța totul în cale spre sfârșitul anului.

Toate datele colectate până acum arată clar că cele două crize simultane, bugetară și economică, rămân la fel de prezente ca anul trecut. Uriașele creșteri de taxe din decembrie 2024 încoace nu au îmbunătățit nici măcar cu un centimetru poziția țării.

O dovadă în plus că situația economică nu s-a îmbunătățit deloc în 2025 față de 2024: pe primele opt luni din acest an avem chiar o creștere a deficitului de cont curent. 18,8 miliarde de euro au ieșit din țară mai mult decât au intrat până la 31 august 2025, față de 18 miliarde de euro în 2024.

Aproape 13 miliarde de euro reprezintă doar deficitul comercial, 21,5 miliarde de euro la bunuri, iar încă 6 miliarde de euro reprezintă deficitul veniturilor primare, adică banii care au ieșit din țară prin repatrierea profiturilor.

Suma imensă a deficitului de cont curent ar trebui compensată prin investițiile străine directe, dar acestea au fost de doar 4,7 miliarde de euro. În realitate, doar 3,2 miliarde de euro, profit reinvestit în majoritate, pentru că restul sunt împrumuturi de la companiile mamă către filialele lor din România.

Datoria externă a țării a urcat cu 19 miliarde de euro în primele opt luni ale anului, depășind 222 de miliarde de euro. 122 de miliarde de euro reprezintă doar datoria statului către străinătate, cu 15 miliarde de euro mai mult decât anul trecut, în aceeași perioadă.”, a declarat senatorul AUR, Petrișor Peiu.

The post Petrișor Peiu (senator AUR): „România, îngropată în 222 de miliarde de euro datorie: Guvernul continuă să se împrumute, în timp ce economia se prăbușește” appeared first on AUR.

„Vreau să vă dau niște date care ar trebui să ne îngrijoreze. Economia României s-a prăbușit în ultimii 10 ani. Am ajuns să nu mai producem nimic și să importăm pe datorie aproape tot ceea ce consumăm. Deși avem un PIB undeva la peste 350 de miliarde de euro, în 2024 importurile au fost de peste, atenție, 120 de miliarde de euro. Asta înseamnă că 35% din ceea ce se vinde în economia României provine din afara țării.

Cel mai grav este că importăm bunuri și servicii care pot să fie realizate la noi în țară, iar unele, cum ar fi produsele agroalimentare, sunt realizate la noi în țară, însă producătorii nu apucă să le vândă și să facă valoare adăugată.

Am ajuns să importăm produse alimentare și agricole de peste 10 miliarde de euro.

Am ajuns să vindem cereale ieftine de 4-5 miliarde de euro în fiecare an și să importăm carne scumpă de porc de aproape 1 miliard de euro. Situația în România este una catastrofală.

Repet: importurile reprezintă în România la nivelul anului 2024 peste 35% din PIB.

În SUA, acest raport este de sub 10%. Asta înseamnă că America se bazează pe proprii fermieri, se bazează pe proprii producători și că nivelul importurilor este unul scăzut, de sub 10% din valoarea totală a bunurilor și serviciilor care se vând pe piața americană.

Situația este cu totul diferită în România, motiv pentru care am ajuns astăzi la o datorie externă colosală, de peste 200 de miliarde de euro, aceasta fiind o greutate foarte mare care va apăsa pe viitorul generațiilor următoare.

În loc să le lăsăm active de producție, fabrici, școli, spitale, autostrăzi, adică investiții publice, lăsăm generațiilor viitoare o datorie colosală de peste 200 de miliarde de euro, iar acest dezechilibru trebuie să fie oprit cât mai urgent. Trebuie să susținem antreprenorii să producă aici în România.

Fie că sunt ei investitori naționali, români, fie că dorim să aducem din afara țării investitori aici în țară”, a declarat Marius Lulea, prim-vicepreședintele AUR.

The post Marius Lulea (prim-vicepreședinte AUR): „Economia României s-a prăbușit în ultimii 10 ani. Importăm, pe datorie, aproape tot ce consumăm” appeared first on AUR.

Doamnelor și domnilor, bună ziua!

Sub titlul declarației mele politice este o întrebare retorică referitoare la indicatorii bugetului.

Proiectul de buget publicat recent de Executivul de la București riscă să nu fie fezabil. Deci, dacă va fi aprobat de Legislativ, datoria publică, în procente din PIB, va atinge 55% în 2021, după ce în 2020 era de 47,7%. România, neavând monedă convertibilă extern, este grevată de nivelul datoriei publice mai mult decât celelalte state, deși acest nivel nu a atins încă pragul reglementat de Comisia Europeană, cel de 60%.

Noi, cei din partidul AUR, vă propunem o dispută demnă și competentă pe marginea bugetului și a indicatorilor de buget și precizăm că, neavând specialiști de marcă în macroeconomie, ne-am consultat cu un grup interdisciplinar de profesori universitari, printre care erau și specialiști în macroeconomie, și nu numai.

Analiza principalilor indicatori arată că deficitul bugetar al sectorului public din România, estimat prin procedura cash, a crescut de la 4,6% din PIB în 2019 la 9,8% în 2020, iar în 2021 e preconizat la 7,2% din PIB. Ca urmare, datoria publică a crescut de la 35,3% din PIB în 2019 la 47,7% anul trecut și va atinge probabil un nivel extrem de riscant la sfârșitul lui 2021: 55% din PIB.

SARS-CoV-2 nu a declanșat supraîndatorarea sectorului public, ci doar a acutizat-o. Ea nu e specifică doar României, ci a afectat statele UE. Dar România, comparativ cu statele UE, e singura care nu a promovat acest test de anduranță. Spre deosebire de alte state UE care au reușit să-și reducă sau stabilizeze nivelul relativ al datoriei publice, România este în cădere liberă.

Situația României e la fel de gravă și în privința poziției financiare externe. Spre deosebire de Bulgaria, Cehia, Croația, Polonia, Ungaria – România a înregistrat, în ultimii trei ani, deficite de cont curent mai mari decât pragul critic reglementat de Comisia Europeană: 4% din PIB (cel mai mare nivel din UE). Aceste deficite riscă să scape de sub control.

Se impun măsuri vizând reducerea importurilor, în primul rând a celor alimentare care contribuie major la dezechilibrarea balanței comerciale, respectiv a deficitelor gemene. De asemenea, măsuri vizând absorbția fondurilor UE, știut fiind că nu se fac mari investiții din bugetul de stat în perioada de criză, ci în cea de creștere economică.

Supraîndatorarea sectorului public este azi un risc extrem pentru România. Această disfuncție a fost determinată de acumularea, în 2019-2021, a unor deficite bugetare excesive: 4,6% din PIB în 2019; 9,8% în 2020 și, probabil, 7,2% în 2021. Datoria publică va atinge, probabil la sfârșitul acestul an, 55% din PIB, nivel apropiat de pragul critic reglementat de Comisia Europeană – 60%. Dacă luăm în calcul deficitul public prognozat pentru anul viitor prin procedura cash (70,4 miliarde lei), constatăm că el implică creșterea datoriei publice, estimată prin procedura ESA, până la cca. 720 miliarde lei. Asta înseamnă că ponderea datoriei publice în PIB va atinge, în 2022, pragul critic de 60%.

În acest context, datoria publică riscă să scape de sub control din trei motive. În primul rând, premisele factuale pe baza cărora a fost formalizat proiectul de buget al Executivului sunt prea optimiste.

În al doilea rând, politica fiscal-bugetară promovată de guvernele din anul trecut și acest an e falimentară. Datoria publică din România ar atinge, în 2022, minimum 60% din PIB, după ce la sfârșitul lui 2019 era 35,3%. Acest ecart (24,7%) e o contraperformanță unică față de celelalte state ale Uniunii Europene.

În sfârșit, autoritatea Legislativului a fost scurtcircuitată, în ultimele trei decenii, de Executiv, în ceea ce privește legiferarea unor platforme de cheltuieli, deficite și datorii publice. Deși parlamentarii au legiferat, în ultimele trei decenii, anumite plafoane anuale pentru indicatorii menționați, guvernele au eludat sistematic prevederile legale emițând acte normative derogatorii – mai exact, OUG-uri. Anul trecut, de pildă, nivelurile maxime stabilite prin lege ale cheltuielilor bugetare, deficitului bugetar și datoriei publice au fost modificate prin trei OUG-uri. Ca urmare, deficitul bugetar aprobat de Parlament a crescut spectaculos: de la 3,6% din PIB la 9,8! Deși legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010 menționează că ”într-un exercițiu bugetar nu pot fi promovate mai mult de două rectificări”, anul trecut Guvernul a promovat trei rectificări.

Se impune urgent refacerea controlului parlamentar asupra banilor publici. Parlamentul trebuie să anuleze prin Lege dreptul Executivului de a modifica prin OUG-uri plafoanele stabilite pentru datoria publică, deficite bugetare și cheltuieli. Altfel, datoria publică va deveni curând nesustenabilă. România nu beneficiază (ca Franța, Italia, Spania, Belgia, Portugalia) de ”mărinimia” Băncii Europene, care finanțează datoriile exorbitante din aceste țări prin credite cu dobândă zero. România e nevoită să-și finanțeze datoriile publice prin împrumuturi cu dobânzi anuale de minimum 3%.

Evitarea unui colaps financiar al sectorului public în România impune interzicerea prin lege a dreptului Executivului de a modifica de la sine putere, prin OUG-uri, nivelurile maxime legiferate de Parlament pentru cheltuieli, deficite și datorii publice. Altfel, România își va pierde dreptul suveran de a se autoguverna. Guvernele nu trebuie să mai aibă libertatea de a face rectificări bugetare prin OUG. Rectificările bugetare trebuie operate exclusiv prin legi trecute prin Parlament în mod democratic. Sunt decizii ce afectează dezvoltarea și suveranitatea țării, prea importante ca să poată fi luate altfel decât prin dezbatere publică și vot parlamentar.

Senator AUR Mircea Dăneasă

The post Mircea Dăneasă – declarație politică – Principalii indicatori ai bugetului de stat pe anul 2021 appeared first on AUR.