BIROUL PERMANENT AL SENATULUI

         În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată, precum și cu prevederile art. 92 alin. (2) și (4) din Regulamentul Senatului, republicat, vă înaintăm propunerea legislativă intitulată „Lege pentru modificarea și completarea art. 342 din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal” spre dezbatere și adoptare.

În temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată, vă adresăm rugămintea de a solicita Guvernului să comunice punctul de vedere asupra prezentei propuneri legislative, precum și informații privind implicațiile bugetare generate de aceasta – fișă financiară.

De asemenea, adresăm rugămintea de a solicita avizele Consiliului Legislativ și Consiliului Economic și Social.

INIȚIATOR:

Senator AUR Daniela Ștefănescu  ___________________

EXPUNERE DE MOTIVE

Prezenta inițiativă legislativă are ca obiect modificarea și completarea art. 342 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, în scopul reformării mecanismului de acordare a facilității fiscale reprezentate de nivelul redus al accizei aplicabil motorinei utilizate în agricultură.

Intervenția legislativă nu urmărește instituirea unei noi facilități fiscale și nici modificarea sferei beneficiarilor sau a nivelului sprijinului fiscal acordat de stat, ci exclusiv schimbarea modalității de valorificare a unui drept deja recunoscut de legislația în vigoare, prin înlocuirea mecanismului actual de rambursare ulterioară cu aplicarea directă a nivelului redus al accizei la momentul livrării motorinei către beneficiarii eligibili.

Reglementarea în vigoare consacră dreptul fermierilor de a beneficia de un nivel redus al accizei pentru motorina utilizată în agricultură, însă modalitatea concretă de acordare a facilității presupune achitarea integrală a accizei la momentul achiziției și recuperarea ulterioară a diferenței prin intermediul unei proceduri administrative de rambursare. Din perspectivă juridică, dreptul la facilitate există încă din momentul utilizării motorinei în activitățile agricole eligibile. Din perspectivă economică însă, beneficiarul este obligat să suporte integral costul fiscal aferent achiziției combustibilului și să finanțeze temporar diferența de acciză până la finalizarea procedurii administrative de verificare și restituire.

Această modalitate de acordare a facilității fiscale diminuează eficiența economică a măsurii instituite de legiuitor. În perioadele de desfășurare a campaniilor agricole, necesarul de combustibil crește semnificativ, iar cheltuielile aferente lucrărilor agricole se concentrează într-un interval relativ scurt. În aceste condiții, obligația fermierului de a suporta integral costul combustibilului și al accizei aferente produce un impact direct asupra lichidităților disponibile, în special în cazul exploatațiilor agricole mici și mijlocii, pentru care accesul la surse suplimentare de finanțare este limitat sau implică costuri financiare suplimentare. Astfel, deși facilitatea fiscală este concepută ca un instrument de sprijin al activității agricole, mecanismul actual de acordare determină, în practică, amânarea efectului economic urmărit de legiuitor și transferă asupra beneficiarului sarcina finanțării temporare a unei obligații fiscale pe care statul recunoaște ulterior că nu o datorează în întregime.

Totodată, mecanismul rambursării presupune desfășurarea unei proceduri administrative distincte, caracterizată prin depunerea periodică a cererilor de rambursare, verificarea documentelor justificative, efectuarea controalelor administrative și autorizarea ulterioară a plăților. Acest sistem generează atât costuri administrative pentru beneficiari, cât și un volum semnificativ de activitate pentru autoritățile implicate în administrarea facilității fiscale, fără ca aceste operațiuni să contribuie la extinderea sau consolidarea dreptului material al beneficiarului, ci exclusiv la modalitatea de valorificare a acestuia.

Din această perspectivă, mecanismul actual prezintă o dublă limitare. Pe de o parte, produce un decalaj între momentul nașterii dreptului la facilitate și momentul producerii efective a avantajului economic urmărit prin instituirea acesteia. Pe de altă parte, presupune utilizarea unor resurse administrative considerabile pentru verificarea și decontarea unor sume care ar putea fi gestionate printr-un mecanism fiscal preventiv, bazat pe verificarea eligibilității anterior efectuării livrării.

Pornind de la aceste considerente, proiectul de lege propune înlocuirea mecanismului rambursării cu un mecanism de aplicare directă a nivelului redus al accizei la momentul livrării motorinei către beneficiarii eligibili. Soluția legislativă propusă păstrează neschimbată întinderea facilității fiscale și criteriile de eligibilitate, modificând exclusiv momentul și modalitatea de acordare a acesteia. Beneficiarul nu va mai fi obligat să avanseze diferența dintre nivelul standard al accizei și nivelul redus al acesteia, facilitatea fiscală urmând să fie valorificată imediat, odată cu achiziția combustibilului.

Aplicarea directă a facilității fiscale impune însă instituirea unor mecanisme care să asigure verificarea prealabilă a dreptului beneficiarului și respectarea limitelor stabilite de lege. În acest scop, proiectul instituie Registrul electronic național de gestionare a facilității fiscale pentru motorina utilizată în agricultură, administrat de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură. Registrul electronic reprezintă instrumentul central al noului mecanism de administrare, asigurând evidența unică a beneficiarilor eligibili, a cantităților anuale determinate potrivit formulei prevăzute de lege, a livrărilor efectuate cu aplicarea nivelului redus al accizei și a soldului disponibil rămas la dispoziția fiecărui beneficiar.

Instituirea Registrului electronic răspunde necesității înlocuirii controlului administrativ exercitat ulterior acordării facilității cu un mecanism de verificare preventivă, realizată anterior fiecărei livrări. Operatorii economici autorizați vor putea aplica nivelul redus al accizei numai după verificarea existenței cantității disponibile în Registrul electronic, fiecare operațiune fiind înregistrată în timp real și dedusă automat din plafonul anual al beneficiarului. În acest mod este eliminată posibilitatea depășirii cantităților eligibile și este asigurată utilizarea facilității fiscale exclusiv în limitele dreptului recunoscut de lege.

Proiectul valorifică totodată competențele și informațiile deja administrate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură. Stabilirea cantităților eligibile exclusiv pe baza formulei de calcul și a normelor maxime de consum prevăzute în noua anexă la Titlul VIII al Codului fiscal asigură aplicarea unitară a facilității fiscale și elimină diferențele de interpretare care pot apărea în cadrul procedurilor individuale de verificare. Soluția legislativă propusă utilizează datele existente în evidențele administrative ale APIA și evită solicitarea repetată a acelorași informații de la beneficiari, contribuind la reducerea sarcinii administrative și la creșterea eficienței procesului de administrare.

În același timp, proiectul consolidează mecanismele de control fiscal prin instituirea obligației de marcare și colorare fiscală a motorinei livrate cu aplicarea nivelului redus al accizei și prin realizarea schimbului electronic de date între Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, Agenția Națională de Administrare Fiscală, Autoritatea Vamală Română și operatorii economici autorizați. Corelarea acestor instrumente permite realizarea unei trasabilități complete a produselor accizabile pentru care se acordă facilitatea fiscală și reduce riscul utilizării acestora în alte scopuri decât cele prevăzute de lege.

Din perspectiva beneficiarilor, noul mecanism produce efecte economice imediate, prin eliminarea necesității suportării temporare a diferenței de acciză și prin îmbunătățirea lichidității exploatațiilor agricole. Măsura este de natură să sprijine în special fermele mici și mijlocii, pentru care costurile aferente combustibilului reprezintă o componentă semnificativă a cheltuielilor curente și pentru care disponibilitatea resurselor financiare în perioadele de desfășurare a lucrărilor agricole influențează în mod direct capacitatea de organizare și desfășurare a activităților de producție.

Din perspectiva administrației fiscale, proiectul determină simplificarea procedurilor administrative, reducerea numărului operațiunilor de verificare ex post și creșterea gradului de digitalizare a administrării facilității fiscale. Verificarea automată a eligibilității și actualizarea în timp real a cantităților disponibile permit diminuarea riscului de eroare și de fraudă, concomitent cu reducerea costurilor administrative generate de procedurile actuale de rambursare.

Sub aspect bugetar, proiectul nu instituie o facilitate fiscală nouă și nu modifică nivelul facilității existente. Impactul asupra bugetului general consolidat derivă exclusiv din schimbarea momentului acordării acesteia și din eficientizarea mecanismului de administrare fiscală. În consecință, intervenția legislativă produce în principal efecte asupra fluxurilor de trezorerie și asupra modalității de administrare a facilității fiscale, fără a determina extinderea obligațiilor bugetare asumate de stat prin reglementarea în vigoare.

Implementarea soluției legislative impune adaptarea normelor metodologice de aplicare a Codului fiscal și dezvoltarea infrastructurii informatice necesare funcționării Registrului electronic, precum și stabilirea mecanismelor tehnice de schimb de date între instituțiile implicate. Reglementarea termenului de 90 de zile pentru adoptarea măsurilor subsecvente urmărește asigurarea condițiilor necesare operaționalizării noului mecanism administrativ înainte de intrarea în vigoare a dispozițiilor legii, astfel încât aplicarea facilității fiscale să se realizeze în mod unitar și fără disfuncționalități.

Prin ansamblul soluțiilor propuse, proiectul de lege urmărește transformarea unui mecanism administrativ de rambursare într-un mecanism fiscal de acordare directă a facilității, bazat pe verificare preventivă, digitalizare și trasabilitate, cu menținerea integrală a nivelului sprijinului fiscal acordat agricultorilor și cu reducerea costurilor administrative suportate atât de beneficiari, cât și de autoritățile competente.

INIȚIATOR:

Senator AUR Daniela Ștefănescu ___________________

LEGE pentru modificarea și completarea art. 342 din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal

Parlamentul României adoptă prezenta lege

Art. I – Art. 342 din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. Alineatul (8) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(8) Pentru motorina destinată utilizării în agricultură se aplică un nivel redus al accizei reprezentând conversia din euro în lei a ratei minime de impozitare de 21 euro/1.000 litri calculată la rata de schimb mediu anual utilizat la fundamentarea bugetului de stat, către beneficiarii eligibili, în limita cantităților anuale eligibile determinate potrivit prezentului articol.”

2. După alineatul (8) se introduc opt noi alineate, alin. (8¹)-(8⁸), cu următorul cuprins:

(8¹) Beneficiază de facilitatea fiscală prevăzută la alin. (8) fermierii activi, astfel cum sunt definiți de legislația privind gestionarea intervențiilor finanțate din Fondul european de garantare agricolă și de la bugetul de stat, înregistrați în evidențele Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (denumită în continuare APIA).

(8²) Cantitatea anuală eligibilă de motorină pentru fiecare beneficiar se determină anual de către APIA exclusiv potrivit formulei de calcul și normelor maxime de consum prevăzute în anexa nr. 1¹ la Titlul VIII – „Accize și alte taxe speciale”.

(8³) APIA administrează Registrul electronic național de gestionare a facilității fiscale pentru motorina utilizată în agricultură, denumit în continuare Registrul electronic, care asigură evidența cantităților anuale eligibile, a cantităților achiziționate cu aplicarea facilității fiscale și a soldului disponibil pentru fiecare beneficiar.

(8⁴) Operatorii economici autorizați livrează motorină cu aplicarea facilității fiscale numai după verificarea în Registrul electronic a cantității disponibile pentru beneficiar. La efectuarea livrării, operatorul economic transmite în Registrul electronic datele aferente tranzacției, iar cantitatea livrată se deduce automat din soldul disponibil al beneficiarului.

(8⁵) Procedura tehnică privind evidențierea distinctă în documentele fiscale a operațiunilor pentru care se aplică nivelul redus al accizei și modalitatea de regularizare a obligațiilor fiscale ale operatorilor economici aferente se stabilesc prin normele metodologice.

(8⁶) Organizarea și funcționarea Registrului electronic, procedura de acces, modalitatea de înscriere și actualizare a datelor, schimbul de date dintre APIA, Agenția Națională de Administrare Fiscală, Autoritatea Vamală Română și operatorii economici autorizați, precum și celelalte măsuri tehnice necesare aplicării prezentului articol se stabilesc prin normele metodologice .

(8⁷) Motorina pentru care se aplică nivelul redus al accizei potrivit prezentului articol este supusă marcării și colorării fiscale, în condițiile stabilite prin normele metodologice, în vederea asigurării trasabilității și prevenirii utilizării nelegale.

(8⁸) Beneficiarii au dreptul de acces permanent la informațiile privind cantitatea anuală eligibilă, cantitatea utilizată și soldul disponibil înscrise în Registrul electronic.

3. După anexa nr. 1 la Titlul VIII „Accize și alte taxe speciale” se introduce anexa nr. 1¹, al cărei cuprins este prevăzut în anexa la prezenta lege.

Art. II – În termen de 90 de zile de la data publicării prezentei legi, Guvernul adoptă normele metodologice prevăzute de prezenta lege.

Art. III – Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 ianuarie a anului următor publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

The post Daniela Ștefănescu – Lege pentru modificarea și completarea art. 342 din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal appeared first on AUR.

Propunerea legislativă este inițiată de senatorul AUR Daniela Ștefănescu și modifică art. 342 din Codul fiscal. Proiectul nu introduce o facilitate fiscală nouă și nu modifică nivelul sprijinului acordat agricultorilor, ci schimbă modalitatea prin care acesta este acordat, prin înlocuirea sistemului actual de rambursare cu aplicarea directă a accizei reduse. Aceasta atrage atenția că, deși fermierii au dreptul la o acciză redusă pentru motorină, în realitate sunt obligați să plătească prețul întreg la pompă și să aștepte luni de zile pentru recuperarea diferenței.

„Astăzi avem o lege care spune că fermierul are dreptul la o acciză mai mică pentru motorină. Realitatea spune că trebuie să o aștepte. Fermierul plătește la pompă prețul întreg, apoi așteaptă luni restituirea diferenței de acciză în timp ce câmpul nu așteaptă.

Acesta este motivul pentru care am propus să schimbăm mecanismul. Nu schimbăm facilitatea și nici principiul. Nu cerem un leu în plus din buget. APIA va calcula anual motorina eligibilă pentru fiecare fermier. Un registru electronic ține evidența. La pompă, sistemul verifică disponibilul și acciza redusă se aplică automat. Și încă o parte importantă. Nu scoatem controlul din sistem, îl facem mai bun. Motorina va fi marcată și colorată fiscal, așa încât statul poate verifica oricând dacă e folosită legal. Fermierul câștigă lichiditate, statul câștigă control, amândoi câștigă predictibilitate.

Vor fi mai puține dosare și mai puțină birocrație. Fermierul nu trebuie să finanțeze statul și dacă are dreptul la acciză redusă, să o primească când cumpără motorina, la pompă, nu peste luni de zile. Asta e schimbarea. Fără cerere, fără adeverință, fără bani blocați, fără niciun leu în plus din buget. Doar un sistem care în sfârșit funcționează pentru amândoi, stat și fermieri”, a declarat senatorul AUR, Daniela Ștefănescu.

The post AUR propune ca fermierii să beneficieze direct de acciza redusă la motorină appeared first on AUR.

De către doamna senator: Daniela ȘTEFĂNESCU     

Circumscripția electorală: nr.04, Bacău

Grupul Parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)

Obiectul Întrebării: Respectarea principiilor constituționale privind elaborarea politicilor publice și transparența procesului de redactare a Strategiei Naționale pentru Conservarea Biodiversității 2026–2030

Stimată doamnă Ministru,

Elaborarea politicilor publice naționale ține de exercitarea autorității statului. Temeiul acestei atribuții se află în Constituție, care instituie Parlamentul drept unica autoritate legiuitoare a țării și încredințează Guvernului realizarea politicii interne și externe, precum și administrarea publică, în limitele legii. De aici rezultă un lucru simplu: definirea unei politici publice nu poate fi delegată unor entități private, oricât de competente ar fi acestea.

În spațiul public circulă informații potrivit cărora Strategia Națională pentru Conservarea Biodiversității 2026–2030 ar fi fost redactată în cea mai mare parte de organizații neguvernamentale și entități  private, contractate printr-un proiect finanțat din fonduri europene, rolul Ministerului Mediului rezumându-se la însușirea și promovarea documentului final.

Dacă lucrurile stau așa, problema nu mai ține doar de politica de mediu, ci de modul în care statul își exercită autoritatea. Consultarea societății civile și a mediului academic este firească și de dorit. Ce nu este acceptabil e ca această consultare să alunece spre un transfer al atribuției de elaborare a politicii publice — o responsabilitate pe care autoritățile o poartă politic, administrativ și juridic și pe care nu o pot ceda unui contractor.

Strategia a fost aprobată inițial prin Hotărâre de Guvern, după care Executivul a revenit asupra acestei soluții și a ales să o promoveze prin lege. Schimbarea ridică întrebări firești despre temeiul juridic al procedurii inițiale și despre analiza de legalitate făcută, la momentul respectiv, în minister.

Vă solicităm să răspundeți punctual la următoarele întrebări:

1. Cine sunt autorii efectivi ai Strategiei Naționale pentru Conservarea Biodiversității 2026–2030 și ai Planului de acțiune aferent? Solicit lista nominală a persoanelor care au redactat documentul, precum și instituția sau entitatea în numele căreia au acționat.
2. Care sunt capitolele elaborate de personalul Ministerului Mediului și care sunt cele elaborate de contractanți externi?
3. Ce organizații neguvernamentale, fundații, asociații, societăți comerciale, institute de cercetare sau alte entități private au participat la redactarea documentului și în ce calitate?
4. Ce analiză juridică a fundamentat concluzia că un document de asemenea amploare, care stabilește orientările politicii naționale în domeniul biodiversității, putea fi aprobat prin Hotărâre a Guvernului?
5. Care au fost motivele juridice pentru care Guvernul a renunțat ulterior la această procedură și a optat pentru promovarea Strategiei prin lege?
6. Au fost analizate eventuale situații de incompatibilitate, conflict de interese instituțional sau lipsă de imparțialitate în cazul entităților externe care au participat la elaborarea Strategiei și care desfășoară, concomitent, activități sau proiecte în domeniul conservării biodiversității ori pot beneficia, direct sau indirect, de implementarea măsurilor propuse?
7. Solicit documentele care atestă procesul de elaborare a Strategiei: procese-verbale ale grupurilor de lucru, minute ale reuniunilor, avize, observații formulate în cadrul consultării publice și modul în care acestea au fost soluționate.

Transparența elaborării politicilor publice nu e un moft administrativ, ci o condiție a legitimității cu care statul acționează și a încrederii cetățenilor în instituțiile sale.

The post Ștefănescu Daniela – Întrebare – Respectarea principiilor constituționale privind elaborarea politicilor publice și transparența procesului de redactare a Strategiei Naționale pentru Conservarea Biodiversității 2026–2030 appeared first on AUR.

„Până la PNRR, Uniunea Europeană finanța drumuri, spitale, școli. Bani pentru ce construiești. Prin PNRR, logica s-a schimbat: banii nerambursabili au fost legați de reforme, salarizare, pensii, fiscalitate, administrație publică. Împrumuturile, pe care le plătim noi, au rămas pentru investiții.

Atât despre fapt. Acum, despre problemă.

Tratatele europene spun limpede că Uniunea acționează doar acolo unde statele i-au dat această competență. Organizarea administrației, salarizarea bugetarilor, arhitectura pensiilor rămân, prin tratat, decizii naționale. Și totuși, România a acceptat ca accesul la o parte din bani să depindă tocmai de reforme în aceste domenii.

Juridic, am semnat de bunăvoie. Politic, întrebarea rămâne deschisă: unde se termină stimulentul financiar și unde începe dictarea unei politici publice naționale?

E o întrebare despre cum se raportează UE la țările membre, despre limita dintre cooperare și subordonare, o limită pe care chiar tratatele UE o protejează prin principiile atribuirii competențelor, subsidiarității și identității constituționale a statelor membre.

Lecția reală a PNRR nu este despre câți bani am absorbit sau dacă am bifat toate jaloanele. Este despre dacă am reușit să păstrăm ceva mult mai important:
– dreptul românilor de a-și decide singuri politicile publice esențiale, prin vot, nu prin condiționalitate financiară.

E o dezbatere pe care România trebuie s-o poarte serios, nu pentru PNRR, care se apropie de final, ci pentru instrumentele financiare europene care vin după el. Pentru că data viitoare s-ar putea să nu mai fim întrebați. S-ar putea doar să fim informați”, a declarat senatorul AUR, Daniela Ștefănescu.

The post Daniela Ștefănescu (senator AUR): „Peste câțiva ani, PNRR nu va mai fi o știre. Va fi o lecție” appeared first on AUR.

Inițiativa legislativă urmărește limitarea practicilor prin care profiturile realizate în România sunt transferate artificial în afara țării și reducerea mecanismelor de optimizare fiscală agresivă.

Senatorul AUR Daniela Ștefănescu susține că România nu mai poate tolera mecanismele prin care marile companii își mută artificial profiturile în afara țării, în timp ce povara fiscală rămâne pe umerii firmelor românești care își plătesc corect taxele.

„Am depus o inițiativă legislativă de limitare a deductibilității acestor cheltuieli intra-grup, considerate una din principalele metode de optimizare fiscală agresivă. Ideea este simplă: dacă profitul este făcut în România, atunci și contribuția fiscală trebuie să rămână aici. Nu este despre blocarea investițiilor, este despre reguli corecte pentru toți și despre oprirea mecanismelor prin care profitul pleacă pe hârtie, iar nota de plată rămâne la cei care își plătesc taxele corect”, a declarat Daniela Ștefănescu, senator AUR.

Potrivit expunerii de motive, proiectul are ca obiect completarea art. 25 din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, prin instituirea unor reguli fiscale aplicabile operațiunilor intra-grup considerate cu risc ridicat de diminuare artificială a bazei de impozitare. Documentul arată că serviciile intra-grup de management, consultanță, asistență sau transfer de proprietate intelectuală sunt folosite frecvent pentru transferarea profiturilor către jurisdicții cu fiscalitate mai favorabilă, în condițiile în care verificarea caracterului real și proporțional al acestor costuri este dificilă pentru autoritățile fiscale.

În același timp, potrivit inițiativei, finanțările intra-grup sunt utilizate pentru transferul indirect al profiturilor prin stabilirea unor costuri de finanțare excesive, fără o justificare economică proporțională. Din acest motiv, proiectul stabilește că deductibilitatea cheltuielilor reprezentând dobânzi și costuri asimilate dobânzilor va fi limitată la nivelul dobânzii medii practicate pe piața financiară din statul de rezidență al creditorului, plus o marjă fixă de cel mult 1%.

The post Guvernul a eliminat impozitul pe cifra de afaceri a multinaționalelor. AUR propune măsuri pentru ca profitul realizat în România să rămână în țară appeared first on AUR.

BIROUL PERMANENT AL SENATULUI

         În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată, precum și cu prevederile art. 92 alin. (2) și (4) din Regulamentul Senatului, republicat, vă înaintăm propunerea legislativă intitulată „Lege pentru completarea art. 25 din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal” spre dezbatere și adoptare.

În temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată, vă adresăm rugămintea de a solicita Guvernului să comunice punctul de vedere asupra prezentei propuneri legislative, precum și informații privind implicațiile bugetare generate de aceasta – fișă financiară.

De asemenea, adresăm rugămintea de a solicita avizele Consiliului Legislativ și Consiliului Economic și Social.

INIȚIATOR:

Senator AUR Daniela Ștefănescu                    ___________________

EXPUNERE DE MOTIVE

Prezenta inițiativă legislativă are ca obiect completarea art. 25 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, prin instituirea unor soluții fiscale adecvate operațiunilor intra-grup, respectiv includerea în categoria cheltuielilor nedeductibile a cheltuielilor privind serviciile de management, consultanță, asistență sau transferul drepturilor de proprietate intelectuală, precum și plafonarea deductibilității cheltuielilor reprezentând dobânzi și costuri asimilate dobânzilor ori majorările de întârziere aferente finanțărilor intra-grup.

Necesitatea intervenției legislative derivă din existența unor practici recurente de transfer al profiturilor în interiorul grupurilor de societăți, prin utilizarea unor mecanisme contractuale dificil de verificat sub aspectul realității economice, al necesității și al proporționalității costurilor suportate.

În practică, serviciile intra-grup privind managementul, consultanța, asistența sau transferul drepturilor de proprietate intelectuală reprezintă unele dintre principalele instrumente prin care baza impozabilă poate fi diminuată artificial, prin transferarea profitului către jurisdicții cu regim fiscal mai favorabil sau către entități care concentrează venituri fără a desfășura o activitate economică proporțională cu remunerația percepută. Caracterul generic al unor astfel de servicii, dificultatea evaluării beneficiului economic concret pentru entitatea beneficiară și complexitatea verificării prețurilor practicate creează premisele utilizării lor ca instrumente de optimizare fiscală agresivă, cu impact direct asupra veniturilor bugetare și asupra echității fiscale.

În mod similar, finanțările intra-grup pot fi utilizate pentru transferul indirect al profiturilor prin stabilirea unor costuri de finanțare excesive, fără o justificare economică proporțională. Stabilirea unui plafon obiectiv pentru deductibilitatea costurilor de finanțare intra-grup, raportat la dobânda medie practicată pe piața financiară din statul de rezidență al creditorului, contribuie la limitarea practicilor de supraîndatorare artificială și la apropierea tratamentului fiscal de realitatea economică a tranzacțiilor.

Soluția legislativă propusă urmărește instituirea unor reguli clare și previzibile, apte să reducă riscurile de erodare a bazei de impozitare și să consolideze capacitatea autorităților fiscale de a combate transferul artificial al profiturilor.

Reglementarea contribuie la asigurarea unui tratament fiscal echitabil între contribuabilii independenți și structurile integrate economic, prin limitarea posibilității utilizării relațiilor intra-grup pentru diminuarea nejustificată a obligațiilor fiscale.

Intervenția normativă se înscrie în obiectivul general de protejare a intereselor fiscale ale statului și de întărire a disciplinei fiscale, fără a afecta libertatea de organizare a grupurilor de societăți sau posibilitatea desfășurării unor activități economice legitime în cadrul acestora.

Reglementarea propusă are un caracter clar și determinat, fiind limitată la categoria cheltuielilor care prezintă un risc fiscal ridicat și care, prin natura lor, pot genera dificultăți majore de verificare și control.

Prin completarea expresă a sferei cheltuielilor nedeductibile și prin plafonarea deductibilității cheltuielilor reprezentând dobânzi și costuri asimilate dobânzilor ori majorări de întârziere aferente finanțărilor intra-grup se asigură o aplicare uniformă și previzibilă a normei fiscale, se reduc disputele de interpretare și se consolidează securitatea juridică în materia impozitului pe profit.

Totodată, măsura contribuie la crearea unui cadru fiscal mai transparent și mai echilibrat, orientat către stimularea concurenței loiale și a unei contribuții fiscale proporționale cu activitatea economică efectiv desfășurată pe teritoriul României.

INIȚIATOR:

Senator AUR Daniela Ștefănescu   ___________________

LEGE pentru completarea art. 25 din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal

Parlamentul României adoptă prezenta lege

Art. I – Articolul 25 din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se completează după cum urmează:

1. La alineatul (3), după litera n) se introduce o nouă literă, lit. o),  cu următorul cuprins:

„o) cheltuielile privind dobânzile și alte costuri echivalente dobânzii din punct de vedere economic, precum și majorările de întârziere aferente creditelor contractate intra-grup, în limita dobânzii medii plus o marjă fixă de cel mult 1% practicate pentru credite acordate pe piața financiară din statul de rezidență al creditorului.”

• La alineatul (4), după litera v) se introduce o nouă literă, lit. w),  cu următorul cuprins:

„w) cheltuielile privind serviciile de management, consultanță, asistență sau transferul drepturilor de proprietate intelectuală ce sunt obiect al unor contracte intra-grup.”

Art. II – Prevederile prezentei legi intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2027.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

The post Daniela Ștefănescu – Lege pentru completarea art. 25 din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal appeared first on AUR.

Circumscripţia electorală: 04 Bacău

Grupul Parlamentar: AUR

Titlul declarației politice: LUMINA CARE NELINIȘTEȘTE

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Cunoașteți indignarea publică care dispare exact în momentul în care cineva rostește cuvântul „transparență”? Până în acest moment, totul este despre morală, valori, democrație, vigilență civică, dar din clipa în care întrebi cine finanțează această virtute atât de vocală, atmosfera se schimbă brusc. Tonul devine grav, ochii se ridică spre tavanul Europei, iar ”transparența” — această religie modernă predicată tuturor — devine, dintr-odată, o formă intolerabilă de opresiune.

Vreau să vă asigur că nimeni nu contestă rolul legitim al asociațiilor și fundațiilor într-o societate democratică. O societate fără inițiativă civică este o societate inertă. Dar o societate în care influența publică circulă prin canale financiare opace nu mai este o societate liberă, ci una care poate fi manipulată elegant, cu donații și discursuri impecabil ambalate.

Prin această lege nu se cere supunere și nu se impune obediență. Se cere doar adevăr, adevăr ce poate fi extrem de incomod doar pentru cei care trăiesc în ambiguitate morală.

Dar ce lucru atât de monstruos solicităm prin această lege? Solicităm ca asociațiile și fundațiile să declare cine le finanțează. Atât. Nu le confiscăm ideile. Nu le suspendăm libertatea de exprimare. Cerem doar să practice acea transparență pe care o pretind obsesiv altora.

Dar, reacția a fost surprinzătoare prin disproporția ei.

Ni s-a spus că „se atacă societatea civilă”. Extraordinar. În România anului 2026, a cere declararea surselor de finanțare este considerat atac, dar a influența politic și social milioane de oameni fără să spui cine te susține financiar este considerat virtute democratică.

Și aici apare o contradicție greu de înțeles.

Unii dintre contestatarii acestei legi au petrecut ani întregi cerând declarații de avere, declarații de interese, trasabilitate financiară, raportări publice și standarde de integritate pentru absolut orice instituție. Și bine au făcut. Au cerut să se aprindă lumina. Numai că, iată, în clipa în care aceeași lumină se apropie de propria curte, descoperim subit că transparența trebuie administrată homeopatic.

Dragi colegi,

Democrația nu poate funcționa pe baza unei aristocrații morale autoproclamate. Nimeni nu primește certificat de calificare infailibil doar pentru că își spune „activist”, „expert”, „reprezentant al societății civile” sau „gardian al valorilor europene”. Într-o societate normală, legitimitatea morală nu exclude obligația de a da socoteală. Dimpotrivă: o întărește.

In acest context, organizațiile oneste — și există multe — sunt avantajate. Pentru că separă implicarea civică autentică de zonele cenușii unde activismul se confundă, uneori prea ușor, cu influența netransparentă și cu finanțarea interesată.

Adevărul este că nu transparența sperie. Ci posibilitatea ca publicul să înceapă să pună întrebări.

Cine finanțează?
Cu ce scop?
În numele cui se vorbește?
Și mai ales: cine câștigă puterea fără să fi primit vreodată vot?

Aceste întrebări nu slăbesc democrația. O salvează.

De aceea susțin, fără ezitare, L233/2026 Legea pentru completarea Ordonanței Guvernului nr.26/Z000 cu privire la asociații și fundații. Nu din ostilitate față de societatea civilă, ci din respect pentru ea și pentru că, lumina nu este dușmanul libertății.

The post Ștefănescu Daniela – Declarație politică – LUMINA CARE NELINIȘTEȘTE appeared first on AUR.

BIROUL PERMANENT AL SENATULUI

         În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată, precum și cu prevederile art. 92 alin. (2) și (4) din Regulamentul Senatului, republicat, vă înaintăm propunerea legislativă intitulată „Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură și a Legii cooperației agricole nr. 566/2004” spre dezbatere și adoptare.

În temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată, vă adresăm rugămintea de a solicita Guvernului să comunice punctul de vedere asupra prezentei propuneri legislative, precum și informații privind implicațiile bugetare generate de aceasta – fișă financiară.

De asemenea, adresăm rugămintea de a solicita avizele Consiliului Legislativ și Consiliului Economic și Social.

INIȚIATOR:

Senator AUR Daniela Ștefănescu ___________________

EXPUNERE DE MOTIVE

Prezenta inițiativă legislativă are ca obiect clarificarea și completarea cadrului juridic aplicabil societăților agricole constituite în temeiul Legii nr. 36/1991, în vederea reglementării explicite a posibilității transformării acestora în cooperative agricole, precum și a stabilirii efectelor juridice ale unei asemenea operațiuni.

Necesitatea intervenției legislative derivă din absența unor dispoziții exprese și coerente care să permită adaptarea formelor asociative existente la exigențele actuale ale economiei agricole și la evoluția cadrului normativ. În forma actuală, reglementarea transformării este insuficientă, având impact direct asupra eficienței activității entităților agricole și asupra accesului la mecanisme moderne de organizare și finanțare.

Soluția normativă propusă instituie un mecanism clar și complet de transformare a societăților agricole în cooperative agricole, consacrând caracterul continuu al activității și evitând recurgerea la proceduri de lichidare care ar afecta stabilitatea raporturilor juridice și economice existente. Reglementarea transmiterii universale a patrimoniului și a succesiunii de drept în privința tuturor drepturilor și obligațiilor asigură continuitatea juridică a entității rezultate și protejează atât interesele membrilor, cât și pe cele ale terților. În același timp, menținerea autorizațiilor, avizelor și subvențiilor contribuie la prevenirea blocajelor administrative și la garantarea unei tranziții funcționale între cele două forme de organizare.

Inițiativa legislativă consacră, de asemenea, garanții adecvate pentru protecția drepturilor membrilor, prin stabilirea unei proceduri decizionale clare și prin recunoașterea dreptului de retragere pentru cei care nu sunt de acord cu transformarea, în condiții echitabile. Totodată, sunt prevăzute elementele esențiale care trebuie să se regăsească în hotărârea de transformare, asigurându-se astfel transparența și previzibilitatea procesului.

Corelarea intervenției legislative cu dispozițiile Legii cooperației agricole nr. 566/2004 are ca finalitate integrarea coerentă a noii instituții juridice în ansamblul normativ existent, evitând paralelismele și asigurând unitatea reglementării. În acest sens, este consacrată expres posibilitatea constituirii cooperativei agricole prin transformare, precum și efectul succesiunii de drept, inclusiv din perspectivă fiscală, prin stabilirea caracterului neimpozabil al operațiunii. Această soluție este de natură să elimine barierele fiscale care ar putea descuraja reorganizarea și să creeze un cadru favorabil dezvoltării formelor asociative eficiente în agricultură.

Prin conținutul său, reglementarea propusă răspunde necesității de modernizare a structurilor agricole, facilitând tranziția către modele de organizare adaptate cerințelor actuale ale pieței și politicilor publice în domeniu. Totodată, aceasta contribuie la consolidarea securității juridice, la stimularea cooperării între producători și la creșterea competitivității sectorului agricol, în condiții de claritate, coerență și previzibilitate normativă.

INIȚIATOR:

Senator AUR Daniela Ștefănescu ___________________

LEGE pentru modificarea și completarea Legii nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură și a Legii cooperației agricole nr. 566/2004

Parlamentul României adoptă prezenta lege

Art. I. – Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 97 din 6 mai 1991, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. La articolul 4¹, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(1) Societățile agricole se pot transforma, în condițiile legii, cu respectarea dispozițiilor Legii societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare sau cu respectarea Legii cooperației agricole nr. 566/2004, cu modificările și completările ulterioare.”

• Titlul Capitolului VI se modifică și va avea următorul cuprins:

„Dizolvarea, fuziunea, lichidarea și transformarea societăților agricole”

• După articolul 77 se introduc șase noi articole, art. 77¹–77⁶, cu următorul cuprins:

”Art. 77¹

(1) Societățile agricole constituite în baza prezentei legi se pot transforma în cooperative agricole astfel cum sunt definite de Legea cooperației agricole nr. 566/2004, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Transformarea se realizează fără lichidare și produce efectul transmiterii universale a patrimoniului.

Art. 77²

Transformarea se aprobă prin hotărâre, de către adunarea generală a societății agricole, cu o majoritate de cel puțin două treimi din numărul membrilor.

Art. 77³ 

Hotărârea de transformare trebuie să privească cel puțin următoarele:

a) situația patrimoniului;

b) structura organizatorică a cooperativei;

c) denumirea și sediul cooperativei;

d) data transformării;

e) modalitatea de conversie a aporturilor;

f) drepturile membrilor.

Art. 77⁴ 

Membrii care nu sunt de acord cu transformarea se pot retrage. Aceștia au dreptul la contravaloarea părților sociale, stabilită conform legii.

Art. 77⁵

(1) Cooperativa agricolă rezultată dobândește toate drepturile și obligațiile societății agricole.

(2) Autorizațiile, avizele și subvențiile se mențin, în condițiile legii.

Art. 77⁶

Înregistrarea transformării se face la Oficiul Registrului Comerțului competent. Procedura de înregistrare, documentația necesară și etapele operațiunii se stabilesc prin norme metodologice aprobate prin hotărâre a Guvernului.”

Art. II. – Legea cooperației agricole nr. 566/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1236 din 22 decembrie 2004, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. Titlul Capitolului II se modifică și va avea următorul cuprins:

”Înființarea, constituirea, organizarea şi funcționarea cooperativelor agricole”

• După articolul 10¹ se introduce un nou articol, art. 10² cu următorul cuprins:

„Art. 10²

(1) Cooperativa agricolă se poate constitui și prin transformarea societăților agricole, în condițiile legii.

(2) Cooperativa agricolă astfel constituită este succesoarea de drept a entității transformate, preluând în integralitate drepturile și obligațiile acesteia, iar operațiunea de transformare nu constituie transfer impozabil în sensul legislației fiscale.”

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

The post Daniela Ștefănescu – Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură și a Legii cooperației agricole nr. 566/2004 appeared first on AUR.

BIROUL PERMANENT AL SENATULUI

         În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată, precum și cu prevederile art. 92 alin. (2) și (4) din Regulamentul Senatului, republicat, vă înaintăm propunerea legislativă intitulată „Lege pentru modificarea Legii nr. 248/2013 privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social” spre dezbatere și adoptare.

În temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată, vă adresăm rugămintea de a solicita Guvernului să comunice punctul de vedere asupra prezentei propuneri legislative, precum și informații privind implicațiile bugetare generate de aceasta – fișă financiară.

De asemenea, adresăm rugămintea de a solicita avizele Consiliului Legislativ și Consiliului Economic și Social.

INIȚIATOR:

Senator AUR Daniela Ștefănescu ___________________

EXPUNERE DE MOTIVE

Prezenta inițiativă legislativă are ca obiect reorganizarea Consiliului Economic și Social, în scopul creșterii eficienței funcționale, al asigurării unei reprezentativități reale și al utilizării raționale a resurselor publice.

Necesitatea intervenției normative rezultă din disfuncționalitățile structurale și operaționale identificate în funcționarea actuală a instituției, caracterizată printr-o structură supradimensionată, costuri operaționale disproporționate și o reprezentare dezechilibrată a actorilor sociali, care afectează legitimitatea și eficiența procesului consultativ. Configurația actuală, bazată pe un număr extins de membri și pe o concentrare a reprezentării în cadrul acelorași confederații, nu reflectă pluralismul real al societății și limitează capacitatea instituției de a furniza opinii echilibrate și fundamentate.

În același timp, cadrul normativ în vigoare prezintă necorelări care permit extinderea nejustificată a domeniilor de reprezentare dincolo de sfera constituțională de competență a Consiliului, diluând expertiza specifică necesară în domeniile economic și social și afectând coerența activității consultative. Lipsa unor mecanisme eficiente de prevenire a concentrării reprezentării și de asigurare a diversității instituționale conduce la dezechilibre structurale, cu impact direct asupra credibilității instituției și asupra calității dialogului social.

Soluția legislativă propusă urmărește restructurarea Consiliului într-o formulă compactă și funcțională, menținând echilibrul tripartit între partenerii sociali, dar eliminând redundanțele și suprapunerile existente. Reducerea numărului de membri și instituirea unor reguli clare privind reprezentarea contribuie la consolidarea legitimității democratice a procesului consultativ și la creșterea capacității instituției de a răspunde prompt și eficient solicitărilor autorităților publice. În același timp, reforma permite optimizarea cheltuielilor publice, prin diminuarea costurilor asociate funcționării, fără a afecta rolul constituțional al instituției.

Din perspectivă economică și bugetară, măsura este justificată de necesitatea consolidării disciplinei financiare și a eficientizării aparatului administrativ, în contextul constrângerilor bugetare și al angajamentelor asumate la nivel european. Reducerea costurilor operaționale și simplificarea procedurilor interne contribuie la o utilizare mai eficientă a resurselor publice și la creșterea performanței instituționale, fără a genera cheltuieli suplimentare semnificative . În plan social, reforma consolidează dialogul social prin asigurarea unei reprezentări echilibrate și prin creșterea calității contribuțiilor formulate în procesul de elaborare a politicilor publice.

Intervenția legislativă se integrează coerent în cadrul juridic existent, respectă exigențele constituționale privind rolul Consiliului Economic și Social și este compatibilă cu standardele europene în materia dialogului social.

Prin claritatea soluțiilor propuse și delimitarea precisă a obiectului reglementării, se asigură previzibilitatea normei și evitarea paralelismelor legislative, contribuind la consolidarea unui cadru normativ stabil și coerent.

În ansamblu, reforma răspunde unei necesități reale de modernizare instituțională, fiind orientată spre eficiență, echilibru și responsabilitate în utilizarea resurselor publice, precum și spre întărirea rolului consultativ al Consiliului în procesul decizional public.

INIȚIATOR:

Senator AUR Daniela Ștefănescu ___________________

LEGE pentru modificarea Legii nr. 248/2013 privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social

Parlamentul României adoptă prezenta lege

Art. I – Legea nr. 228/2013 privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și social, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 740 din 2 octombrie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 2 alineatul (2), literele d)–i) se abrogă.
2. Articolul 11 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 11

(1) Plenul Consiliului Economic și Social este constituit dintr-un număr de l5 membri, incluzând președintele și vicepreședintele.

(2) Desemnarea membrilor plenului Consiliului Economic și Social se face după cum urmează:

a) 5 membri numiți de confederațiile patronale reprezentative la nivel național, constituind partea patronală;

b) 5 membri numiți de confederațiile sindicale reprezentative la nivel național, constituind partea sindicală;

c) 5 membri reprezentând societatea civilă, constituind partea societății civile, numiți prin decizie a prim-ministrului, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, în conformitate cu prevederile art. 12, câte un membru din cadrul organizațiilor pentru protecția  consumatorilor,  comunității  științifice  și  academice,  organizațiilor  de  agricultori, organizațiilor de pensionari, asociațiilor care reprezintă familia și persoanele cu dizabilități.

(3) Repartizarea locurilor aferente fiecărei confederații sindicale și patronale în Consiliul Economic și Social se face de către fiecare parte prin consens, iar în caz de dezacord, prin votul a jumătate plus unu din numărul total al confederațiilor. O confederație nu poate avea decât maxim doi membri în cadrul Consiliului Economic și Social.”

• La articolul 15, alineatul (5) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(5) Dacă noul plen nu s-a constituit până la data expirării mandatului plenului în funcțiune, secretarul general al Consiliului Economic și Social are obligația ca, după verificarea și validarea a cel puțin 9 de membri, câte 3 membri de fiecare parte, să convoace prima ședință a noului plen, într-un termen care nu poate depăși 15 zile calendaristice.”

• La articolul 19, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(1) Dezbaterile în plen se desfășoară în prezența a minimum 10 membri. În cazul în care nu este îndeplinită condiția de cvorum, iar convocarea a fost realizată regulamentar, membrii prezenți ai plenului formulează puncte de vedere care vor fi consemnate ca puncte de vedere ale părților. Punctele de vedere ale părților se adoptă prin vot majoritar simplu de fiecare parte cu consemnarea observațiilor formulate de membrii părților și se transmit inițiatorului actului normativ conform prevederilor art. 6 alin. (7) și (8).”

5. La articolul 20, litera c) se modifică și va avea următorul cuprins:

„c) validează vicepreședintele și membrii biroului executiv;”

6. La articolul 22, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(1) Biroul executiv al Consiliului Economic și Social este alcătuit din președinte, vicepreședinte și 3 membri, câte unul din fiecare parte, desemnați conform prevederilor art. 20 lit. c). Președintele și vicepreședintele trebuie ca fiecare să reprezinte o parte diferită.”

7. La articolul 27 alineatul (2), literele b) și d)-i) se abrogă.

Art. II – (1) În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Economic și Social, prevăzut la art. 4, se actualizează de către Plenul Consiliului Economic și Social conform modificărilor aduse prin prezenta lege.

(2) Prin excepție de la prevederile art. 17 alin. (1), mandatul membrilor Plenului Consiliului Economic și Social în activitate la data intrării în vigoare a prezentei legi încetează în termen de 60 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial, Partea I și se procedează la validarea noilor membri, în condițiile prevăzute la art. 15, cu modificările aduse prin prezenta lege.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

The post Daniela Ștefănescu – Lege pentru modificarea Legii nr. 248/2013 privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social appeared first on AUR.

Circumscripţia electorală: 04 Bacău

Grupul Parlamentar: AUR

Titlul declarației politice: Glasul românilor a fost auzit în Parlament!

Domnule președinte,
Stimați colegi senatori,

Astăzi suntem într-un moment de răscruce pentru democrația românească. Votul de ieri asupra moțiunii de cenzură nu a fost doar o procedură parlamentară, ci un verdict politic dat de reprezentanții poporului împotriva unui guvern care și-a pierdut legitimitatea.

Această moțiune, votată de cel mai mare număr de parlamentari din istoria post decembristă a parlamentului român, a venit după o perioadă de instabilitate profundă: disensiuni în coaliția de guvernare și o criză economică acută.

În acest context, Parlamentul a fost chemat să-și exercite rolul constituțional: acela de a sancționa un executiv care nu mai guvernează în interesul cetățenilor.

Moțiunea de cenzură este, prin definiție, instrumentul democratic prin care parlamentul sancționează guvernul, care cu acel „jumătate plus unu” decide dacă un guvern mai are sau nu dreptul moral și politic de a conduce țara. Iar atunci când 281 de parlamentari votează un astfel de demers,  vorbim despre o ruptură profundă între guvern și realitatea din societate .

Stimați colegi,

Guvernul demis ieri nu a căzut dintr-o ambiție politică, ci din acumularea unor nemulțumiri reale: politici economice contestate, percepția unei îndepărtări de interesul național și o lipsă de dialog autentic cu Parlamentul și cu românii. În fața acestor derapaje, tăcerea ar fi însemnat complicitate.

AUR a ales să nu fie complice.

Am ales să fim vocea celor care nu mai acceptă ca deciziile majore să fie luate fără transparență, fără responsabilitate și fără respect pentru cetățean. Am ales să spunem clar că România nu poate fi condusă prin aranjamente de culise sau prin politici care adâncesc dezechilibrele economice și sociale.

Dar, domnilor colegi, căderea unui guvern nu este un final. Este un început.

Este începutul unei noi responsabilități. Pentru că, după votul de marți, România a intrat într-o etapă dificilă: negocieri pentru formarea unei noi majorități, riscul unui blocaj politic prelungit dar și presiuni economice real.

Noi, cei din AUR, vom susține orice soluție care respectă trei principii fundamentale:
– suveranitatea economică a României,
– protejarea nivelului de trai al românilor,
– transparență și responsabilitate în actul guvernării.

Mai mult, în mod concret AUR propune un pachet de măsuri pentru redresarea României:

• reducerea poverii fiscale pe muncă și sprijinirea capitalului românesc, în special IMM-urile,
• stoparea risipei bugetare și auditarea cheltuielilor publice,
• investiții strategice în agricultură pentru asigurarea securității alimentare
•  reindustrializarea României prin stimularea producției interne,
• renegocierea condițiilor dezavantajoase din relațiile economice externe, acolo unde interesul național o cere,
• protejarea puterii de cumpărare a românilor prin politici care combat inflația și creșterea artificială a prețurilor.

Este de necontestat faptul că votul de marți a fost un semnal. Un semnal că România nu mai poate fi condusă departe de oameni. Un semnal că Parlamentul își poate recapătă rolul constituțional. Și, mai ales, un semnal că românii așteaptă mult mai mult de la noi.

Depinde de noi dacă acest moment va rămâne doar o criză sau va deveni începutul unei reconstrucții autentice.

The post Ștefănescu Daniela – Declarație politică – Glasul românilor a fost auzit în Parlament! appeared first on AUR.