Inițiativa legislativă urmărește limitarea practicilor prin care profiturile realizate în România sunt transferate artificial în afara țării și reducerea mecanismelor de optimizare fiscală agresivă.

Senatorul AUR Daniela Ștefănescu susține că România nu mai poate tolera mecanismele prin care marile companii își mută artificial profiturile în afara țării, în timp ce povara fiscală rămâne pe umerii firmelor românești care își plătesc corect taxele.

„Am depus o inițiativă legislativă de limitare a deductibilității acestor cheltuieli intra-grup, considerate una din principalele metode de optimizare fiscală agresivă. Ideea este simplă: dacă profitul este făcut în România, atunci și contribuția fiscală trebuie să rămână aici. Nu este despre blocarea investițiilor, este despre reguli corecte pentru toți și despre oprirea mecanismelor prin care profitul pleacă pe hârtie, iar nota de plată rămâne la cei care își plătesc taxele corect”, a declarat Daniela Ștefănescu, senator AUR.

Potrivit expunerii de motive, proiectul are ca obiect completarea art. 25 din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, prin instituirea unor reguli fiscale aplicabile operațiunilor intra-grup considerate cu risc ridicat de diminuare artificială a bazei de impozitare. Documentul arată că serviciile intra-grup de management, consultanță, asistență sau transfer de proprietate intelectuală sunt folosite frecvent pentru transferarea profiturilor către jurisdicții cu fiscalitate mai favorabilă, în condițiile în care verificarea caracterului real și proporțional al acestor costuri este dificilă pentru autoritățile fiscale.

În același timp, potrivit inițiativei, finanțările intra-grup sunt utilizate pentru transferul indirect al profiturilor prin stabilirea unor costuri de finanțare excesive, fără o justificare economică proporțională. Din acest motiv, proiectul stabilește că deductibilitatea cheltuielilor reprezentând dobânzi și costuri asimilate dobânzilor va fi limitată la nivelul dobânzii medii practicate pe piața financiară din statul de rezidență al creditorului, plus o marjă fixă de cel mult 1%.

The post Guvernul a eliminat impozitul pe cifra de afaceri a multinaționalelor. AUR propune măsuri pentru ca profitul realizat în România să rămână în țară appeared first on AUR.

BIROUL PERMANENT AL SENATULUI

         În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată, precum și cu prevederile art. 92 alin. (2) și (4) din Regulamentul Senatului, republicat, vă înaintăm propunerea legislativă intitulată „Lege pentru completarea art. 25 din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal” spre dezbatere și adoptare.

În temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată, vă adresăm rugămintea de a solicita Guvernului să comunice punctul de vedere asupra prezentei propuneri legislative, precum și informații privind implicațiile bugetare generate de aceasta – fișă financiară.

De asemenea, adresăm rugămintea de a solicita avizele Consiliului Legislativ și Consiliului Economic și Social.

INIȚIATOR:

Senator AUR Daniela Ștefănescu                    ___________________

EXPUNERE DE MOTIVE

Prezenta inițiativă legislativă are ca obiect completarea art. 25 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, prin instituirea unor soluții fiscale adecvate operațiunilor intra-grup, respectiv includerea în categoria cheltuielilor nedeductibile a cheltuielilor privind serviciile de management, consultanță, asistență sau transferul drepturilor de proprietate intelectuală, precum și plafonarea deductibilității cheltuielilor reprezentând dobânzi și costuri asimilate dobânzilor ori majorările de întârziere aferente finanțărilor intra-grup.

Necesitatea intervenției legislative derivă din existența unor practici recurente de transfer al profiturilor în interiorul grupurilor de societăți, prin utilizarea unor mecanisme contractuale dificil de verificat sub aspectul realității economice, al necesității și al proporționalității costurilor suportate.

În practică, serviciile intra-grup privind managementul, consultanța, asistența sau transferul drepturilor de proprietate intelectuală reprezintă unele dintre principalele instrumente prin care baza impozabilă poate fi diminuată artificial, prin transferarea profitului către jurisdicții cu regim fiscal mai favorabil sau către entități care concentrează venituri fără a desfășura o activitate economică proporțională cu remunerația percepută. Caracterul generic al unor astfel de servicii, dificultatea evaluării beneficiului economic concret pentru entitatea beneficiară și complexitatea verificării prețurilor practicate creează premisele utilizării lor ca instrumente de optimizare fiscală agresivă, cu impact direct asupra veniturilor bugetare și asupra echității fiscale.

În mod similar, finanțările intra-grup pot fi utilizate pentru transferul indirect al profiturilor prin stabilirea unor costuri de finanțare excesive, fără o justificare economică proporțională. Stabilirea unui plafon obiectiv pentru deductibilitatea costurilor de finanțare intra-grup, raportat la dobânda medie practicată pe piața financiară din statul de rezidență al creditorului, contribuie la limitarea practicilor de supraîndatorare artificială și la apropierea tratamentului fiscal de realitatea economică a tranzacțiilor.

Soluția legislativă propusă urmărește instituirea unor reguli clare și previzibile, apte să reducă riscurile de erodare a bazei de impozitare și să consolideze capacitatea autorităților fiscale de a combate transferul artificial al profiturilor.

Reglementarea contribuie la asigurarea unui tratament fiscal echitabil între contribuabilii independenți și structurile integrate economic, prin limitarea posibilității utilizării relațiilor intra-grup pentru diminuarea nejustificată a obligațiilor fiscale.

Intervenția normativă se înscrie în obiectivul general de protejare a intereselor fiscale ale statului și de întărire a disciplinei fiscale, fără a afecta libertatea de organizare a grupurilor de societăți sau posibilitatea desfășurării unor activități economice legitime în cadrul acestora.

Reglementarea propusă are un caracter clar și determinat, fiind limitată la categoria cheltuielilor care prezintă un risc fiscal ridicat și care, prin natura lor, pot genera dificultăți majore de verificare și control.

Prin completarea expresă a sferei cheltuielilor nedeductibile și prin plafonarea deductibilității cheltuielilor reprezentând dobânzi și costuri asimilate dobânzilor ori majorări de întârziere aferente finanțărilor intra-grup se asigură o aplicare uniformă și previzibilă a normei fiscale, se reduc disputele de interpretare și se consolidează securitatea juridică în materia impozitului pe profit.

Totodată, măsura contribuie la crearea unui cadru fiscal mai transparent și mai echilibrat, orientat către stimularea concurenței loiale și a unei contribuții fiscale proporționale cu activitatea economică efectiv desfășurată pe teritoriul României.

INIȚIATOR:

Senator AUR Daniela Ștefănescu   ___________________

LEGE pentru completarea art. 25 din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal

Parlamentul României adoptă prezenta lege

Art. I – Articolul 25 din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se completează după cum urmează:

1. La alineatul (3), după litera n) se introduce o nouă literă, lit. o),  cu următorul cuprins:

„o) cheltuielile privind dobânzile și alte costuri echivalente dobânzii din punct de vedere economic, precum și majorările de întârziere aferente creditelor contractate intra-grup, în limita dobânzii medii plus o marjă fixă de cel mult 1% practicate pentru credite acordate pe piața financiară din statul de rezidență al creditorului.”

• La alineatul (4), după litera v) se introduce o nouă literă, lit. w),  cu următorul cuprins:

„w) cheltuielile privind serviciile de management, consultanță, asistență sau transferul drepturilor de proprietate intelectuală ce sunt obiect al unor contracte intra-grup.”

Art. II – Prevederile prezentei legi intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2027.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

The post Daniela Ștefănescu – Lege pentru completarea art. 25 din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal appeared first on AUR.

Circumscripţia electorală: 04 Bacău

Grupul Parlamentar: AUR

Titlul declarației politice: LUMINA CARE NELINIȘTEȘTE

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Cunoașteți indignarea publică care dispare exact în momentul în care cineva rostește cuvântul „transparență”? Până în acest moment, totul este despre morală, valori, democrație, vigilență civică, dar din clipa în care întrebi cine finanțează această virtute atât de vocală, atmosfera se schimbă brusc. Tonul devine grav, ochii se ridică spre tavanul Europei, iar ”transparența” — această religie modernă predicată tuturor — devine, dintr-odată, o formă intolerabilă de opresiune.

Vreau să vă asigur că nimeni nu contestă rolul legitim al asociațiilor și fundațiilor într-o societate democratică. O societate fără inițiativă civică este o societate inertă. Dar o societate în care influența publică circulă prin canale financiare opace nu mai este o societate liberă, ci una care poate fi manipulată elegant, cu donații și discursuri impecabil ambalate.

Prin această lege nu se cere supunere și nu se impune obediență. Se cere doar adevăr, adevăr ce poate fi extrem de incomod doar pentru cei care trăiesc în ambiguitate morală.

Dar ce lucru atât de monstruos solicităm prin această lege? Solicităm ca asociațiile și fundațiile să declare cine le finanțează. Atât. Nu le confiscăm ideile. Nu le suspendăm libertatea de exprimare. Cerem doar să practice acea transparență pe care o pretind obsesiv altora.

Dar, reacția a fost surprinzătoare prin disproporția ei.

Ni s-a spus că „se atacă societatea civilă”. Extraordinar. În România anului 2026, a cere declararea surselor de finanțare este considerat atac, dar a influența politic și social milioane de oameni fără să spui cine te susține financiar este considerat virtute democratică.

Și aici apare o contradicție greu de înțeles.

Unii dintre contestatarii acestei legi au petrecut ani întregi cerând declarații de avere, declarații de interese, trasabilitate financiară, raportări publice și standarde de integritate pentru absolut orice instituție. Și bine au făcut. Au cerut să se aprindă lumina. Numai că, iată, în clipa în care aceeași lumină se apropie de propria curte, descoperim subit că transparența trebuie administrată homeopatic.

Dragi colegi,

Democrația nu poate funcționa pe baza unei aristocrații morale autoproclamate. Nimeni nu primește certificat de calificare infailibil doar pentru că își spune „activist”, „expert”, „reprezentant al societății civile” sau „gardian al valorilor europene”. Într-o societate normală, legitimitatea morală nu exclude obligația de a da socoteală. Dimpotrivă: o întărește.

In acest context, organizațiile oneste — și există multe — sunt avantajate. Pentru că separă implicarea civică autentică de zonele cenușii unde activismul se confundă, uneori prea ușor, cu influența netransparentă și cu finanțarea interesată.

Adevărul este că nu transparența sperie. Ci posibilitatea ca publicul să înceapă să pună întrebări.

Cine finanțează?
Cu ce scop?
În numele cui se vorbește?
Și mai ales: cine câștigă puterea fără să fi primit vreodată vot?

Aceste întrebări nu slăbesc democrația. O salvează.

De aceea susțin, fără ezitare, L233/2026 Legea pentru completarea Ordonanței Guvernului nr.26/Z000 cu privire la asociații și fundații. Nu din ostilitate față de societatea civilă, ci din respect pentru ea și pentru că, lumina nu este dușmanul libertății.

The post Ștefănescu Daniela – Declarație politică – LUMINA CARE NELINIȘTEȘTE appeared first on AUR.

BIROUL PERMANENT AL SENATULUI

         În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată, precum și cu prevederile art. 92 alin. (2) și (4) din Regulamentul Senatului, republicat, vă înaintăm propunerea legislativă intitulată „Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură și a Legii cooperației agricole nr. 566/2004” spre dezbatere și adoptare.

În temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată, vă adresăm rugămintea de a solicita Guvernului să comunice punctul de vedere asupra prezentei propuneri legislative, precum și informații privind implicațiile bugetare generate de aceasta – fișă financiară.

De asemenea, adresăm rugămintea de a solicita avizele Consiliului Legislativ și Consiliului Economic și Social.

INIȚIATOR:

Senator AUR Daniela Ștefănescu ___________________

EXPUNERE DE MOTIVE

Prezenta inițiativă legislativă are ca obiect clarificarea și completarea cadrului juridic aplicabil societăților agricole constituite în temeiul Legii nr. 36/1991, în vederea reglementării explicite a posibilității transformării acestora în cooperative agricole, precum și a stabilirii efectelor juridice ale unei asemenea operațiuni.

Necesitatea intervenției legislative derivă din absența unor dispoziții exprese și coerente care să permită adaptarea formelor asociative existente la exigențele actuale ale economiei agricole și la evoluția cadrului normativ. În forma actuală, reglementarea transformării este insuficientă, având impact direct asupra eficienței activității entităților agricole și asupra accesului la mecanisme moderne de organizare și finanțare.

Soluția normativă propusă instituie un mecanism clar și complet de transformare a societăților agricole în cooperative agricole, consacrând caracterul continuu al activității și evitând recurgerea la proceduri de lichidare care ar afecta stabilitatea raporturilor juridice și economice existente. Reglementarea transmiterii universale a patrimoniului și a succesiunii de drept în privința tuturor drepturilor și obligațiilor asigură continuitatea juridică a entității rezultate și protejează atât interesele membrilor, cât și pe cele ale terților. În același timp, menținerea autorizațiilor, avizelor și subvențiilor contribuie la prevenirea blocajelor administrative și la garantarea unei tranziții funcționale între cele două forme de organizare.

Inițiativa legislativă consacră, de asemenea, garanții adecvate pentru protecția drepturilor membrilor, prin stabilirea unei proceduri decizionale clare și prin recunoașterea dreptului de retragere pentru cei care nu sunt de acord cu transformarea, în condiții echitabile. Totodată, sunt prevăzute elementele esențiale care trebuie să se regăsească în hotărârea de transformare, asigurându-se astfel transparența și previzibilitatea procesului.

Corelarea intervenției legislative cu dispozițiile Legii cooperației agricole nr. 566/2004 are ca finalitate integrarea coerentă a noii instituții juridice în ansamblul normativ existent, evitând paralelismele și asigurând unitatea reglementării. În acest sens, este consacrată expres posibilitatea constituirii cooperativei agricole prin transformare, precum și efectul succesiunii de drept, inclusiv din perspectivă fiscală, prin stabilirea caracterului neimpozabil al operațiunii. Această soluție este de natură să elimine barierele fiscale care ar putea descuraja reorganizarea și să creeze un cadru favorabil dezvoltării formelor asociative eficiente în agricultură.

Prin conținutul său, reglementarea propusă răspunde necesității de modernizare a structurilor agricole, facilitând tranziția către modele de organizare adaptate cerințelor actuale ale pieței și politicilor publice în domeniu. Totodată, aceasta contribuie la consolidarea securității juridice, la stimularea cooperării între producători și la creșterea competitivității sectorului agricol, în condiții de claritate, coerență și previzibilitate normativă.

INIȚIATOR:

Senator AUR Daniela Ștefănescu ___________________

LEGE pentru modificarea și completarea Legii nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură și a Legii cooperației agricole nr. 566/2004

Parlamentul României adoptă prezenta lege

Art. I. – Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 97 din 6 mai 1991, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. La articolul 4¹, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(1) Societățile agricole se pot transforma, în condițiile legii, cu respectarea dispozițiilor Legii societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare sau cu respectarea Legii cooperației agricole nr. 566/2004, cu modificările și completările ulterioare.”

• Titlul Capitolului VI se modifică și va avea următorul cuprins:

„Dizolvarea, fuziunea, lichidarea și transformarea societăților agricole”

• După articolul 77 se introduc șase noi articole, art. 77¹–77⁶, cu următorul cuprins:

”Art. 77¹

(1) Societățile agricole constituite în baza prezentei legi se pot transforma în cooperative agricole astfel cum sunt definite de Legea cooperației agricole nr. 566/2004, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Transformarea se realizează fără lichidare și produce efectul transmiterii universale a patrimoniului.

Art. 77²

Transformarea se aprobă prin hotărâre, de către adunarea generală a societății agricole, cu o majoritate de cel puțin două treimi din numărul membrilor.

Art. 77³ 

Hotărârea de transformare trebuie să privească cel puțin următoarele:

a) situația patrimoniului;

b) structura organizatorică a cooperativei;

c) denumirea și sediul cooperativei;

d) data transformării;

e) modalitatea de conversie a aporturilor;

f) drepturile membrilor.

Art. 77⁴ 

Membrii care nu sunt de acord cu transformarea se pot retrage. Aceștia au dreptul la contravaloarea părților sociale, stabilită conform legii.

Art. 77⁵

(1) Cooperativa agricolă rezultată dobândește toate drepturile și obligațiile societății agricole.

(2) Autorizațiile, avizele și subvențiile se mențin, în condițiile legii.

Art. 77⁶

Înregistrarea transformării se face la Oficiul Registrului Comerțului competent. Procedura de înregistrare, documentația necesară și etapele operațiunii se stabilesc prin norme metodologice aprobate prin hotărâre a Guvernului.”

Art. II. – Legea cooperației agricole nr. 566/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1236 din 22 decembrie 2004, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. Titlul Capitolului II se modifică și va avea următorul cuprins:

”Înființarea, constituirea, organizarea şi funcționarea cooperativelor agricole”

• După articolul 10¹ se introduce un nou articol, art. 10² cu următorul cuprins:

„Art. 10²

(1) Cooperativa agricolă se poate constitui și prin transformarea societăților agricole, în condițiile legii.

(2) Cooperativa agricolă astfel constituită este succesoarea de drept a entității transformate, preluând în integralitate drepturile și obligațiile acesteia, iar operațiunea de transformare nu constituie transfer impozabil în sensul legislației fiscale.”

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

The post Daniela Ștefănescu – Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură și a Legii cooperației agricole nr. 566/2004 appeared first on AUR.

BIROUL PERMANENT AL SENATULUI

         În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată, precum și cu prevederile art. 92 alin. (2) și (4) din Regulamentul Senatului, republicat, vă înaintăm propunerea legislativă intitulată „Lege pentru modificarea Legii nr. 248/2013 privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social” spre dezbatere și adoptare.

În temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată, vă adresăm rugămintea de a solicita Guvernului să comunice punctul de vedere asupra prezentei propuneri legislative, precum și informații privind implicațiile bugetare generate de aceasta – fișă financiară.

De asemenea, adresăm rugămintea de a solicita avizele Consiliului Legislativ și Consiliului Economic și Social.

INIȚIATOR:

Senator AUR Daniela Ștefănescu ___________________

EXPUNERE DE MOTIVE

Prezenta inițiativă legislativă are ca obiect reorganizarea Consiliului Economic și Social, în scopul creșterii eficienței funcționale, al asigurării unei reprezentativități reale și al utilizării raționale a resurselor publice.

Necesitatea intervenției normative rezultă din disfuncționalitățile structurale și operaționale identificate în funcționarea actuală a instituției, caracterizată printr-o structură supradimensionată, costuri operaționale disproporționate și o reprezentare dezechilibrată a actorilor sociali, care afectează legitimitatea și eficiența procesului consultativ. Configurația actuală, bazată pe un număr extins de membri și pe o concentrare a reprezentării în cadrul acelorași confederații, nu reflectă pluralismul real al societății și limitează capacitatea instituției de a furniza opinii echilibrate și fundamentate.

În același timp, cadrul normativ în vigoare prezintă necorelări care permit extinderea nejustificată a domeniilor de reprezentare dincolo de sfera constituțională de competență a Consiliului, diluând expertiza specifică necesară în domeniile economic și social și afectând coerența activității consultative. Lipsa unor mecanisme eficiente de prevenire a concentrării reprezentării și de asigurare a diversității instituționale conduce la dezechilibre structurale, cu impact direct asupra credibilității instituției și asupra calității dialogului social.

Soluția legislativă propusă urmărește restructurarea Consiliului într-o formulă compactă și funcțională, menținând echilibrul tripartit între partenerii sociali, dar eliminând redundanțele și suprapunerile existente. Reducerea numărului de membri și instituirea unor reguli clare privind reprezentarea contribuie la consolidarea legitimității democratice a procesului consultativ și la creșterea capacității instituției de a răspunde prompt și eficient solicitărilor autorităților publice. În același timp, reforma permite optimizarea cheltuielilor publice, prin diminuarea costurilor asociate funcționării, fără a afecta rolul constituțional al instituției.

Din perspectivă economică și bugetară, măsura este justificată de necesitatea consolidării disciplinei financiare și a eficientizării aparatului administrativ, în contextul constrângerilor bugetare și al angajamentelor asumate la nivel european. Reducerea costurilor operaționale și simplificarea procedurilor interne contribuie la o utilizare mai eficientă a resurselor publice și la creșterea performanței instituționale, fără a genera cheltuieli suplimentare semnificative . În plan social, reforma consolidează dialogul social prin asigurarea unei reprezentări echilibrate și prin creșterea calității contribuțiilor formulate în procesul de elaborare a politicilor publice.

Intervenția legislativă se integrează coerent în cadrul juridic existent, respectă exigențele constituționale privind rolul Consiliului Economic și Social și este compatibilă cu standardele europene în materia dialogului social.

Prin claritatea soluțiilor propuse și delimitarea precisă a obiectului reglementării, se asigură previzibilitatea normei și evitarea paralelismelor legislative, contribuind la consolidarea unui cadru normativ stabil și coerent.

În ansamblu, reforma răspunde unei necesități reale de modernizare instituțională, fiind orientată spre eficiență, echilibru și responsabilitate în utilizarea resurselor publice, precum și spre întărirea rolului consultativ al Consiliului în procesul decizional public.

INIȚIATOR:

Senator AUR Daniela Ștefănescu ___________________

LEGE pentru modificarea Legii nr. 248/2013 privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social

Parlamentul României adoptă prezenta lege

Art. I – Legea nr. 228/2013 privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și social, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 740 din 2 octombrie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 2 alineatul (2), literele d)–i) se abrogă.
2. Articolul 11 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 11

(1) Plenul Consiliului Economic și Social este constituit dintr-un număr de l5 membri, incluzând președintele și vicepreședintele.

(2) Desemnarea membrilor plenului Consiliului Economic și Social se face după cum urmează:

a) 5 membri numiți de confederațiile patronale reprezentative la nivel național, constituind partea patronală;

b) 5 membri numiți de confederațiile sindicale reprezentative la nivel național, constituind partea sindicală;

c) 5 membri reprezentând societatea civilă, constituind partea societății civile, numiți prin decizie a prim-ministrului, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, în conformitate cu prevederile art. 12, câte un membru din cadrul organizațiilor pentru protecția  consumatorilor,  comunității  științifice  și  academice,  organizațiilor  de  agricultori, organizațiilor de pensionari, asociațiilor care reprezintă familia și persoanele cu dizabilități.

(3) Repartizarea locurilor aferente fiecărei confederații sindicale și patronale în Consiliul Economic și Social se face de către fiecare parte prin consens, iar în caz de dezacord, prin votul a jumătate plus unu din numărul total al confederațiilor. O confederație nu poate avea decât maxim doi membri în cadrul Consiliului Economic și Social.”

• La articolul 15, alineatul (5) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(5) Dacă noul plen nu s-a constituit până la data expirării mandatului plenului în funcțiune, secretarul general al Consiliului Economic și Social are obligația ca, după verificarea și validarea a cel puțin 9 de membri, câte 3 membri de fiecare parte, să convoace prima ședință a noului plen, într-un termen care nu poate depăși 15 zile calendaristice.”

• La articolul 19, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(1) Dezbaterile în plen se desfășoară în prezența a minimum 10 membri. În cazul în care nu este îndeplinită condiția de cvorum, iar convocarea a fost realizată regulamentar, membrii prezenți ai plenului formulează puncte de vedere care vor fi consemnate ca puncte de vedere ale părților. Punctele de vedere ale părților se adoptă prin vot majoritar simplu de fiecare parte cu consemnarea observațiilor formulate de membrii părților și se transmit inițiatorului actului normativ conform prevederilor art. 6 alin. (7) și (8).”

5. La articolul 20, litera c) se modifică și va avea următorul cuprins:

„c) validează vicepreședintele și membrii biroului executiv;”

6. La articolul 22, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(1) Biroul executiv al Consiliului Economic și Social este alcătuit din președinte, vicepreședinte și 3 membri, câte unul din fiecare parte, desemnați conform prevederilor art. 20 lit. c). Președintele și vicepreședintele trebuie ca fiecare să reprezinte o parte diferită.”

7. La articolul 27 alineatul (2), literele b) și d)-i) se abrogă.

Art. II – (1) În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Economic și Social, prevăzut la art. 4, se actualizează de către Plenul Consiliului Economic și Social conform modificărilor aduse prin prezenta lege.

(2) Prin excepție de la prevederile art. 17 alin. (1), mandatul membrilor Plenului Consiliului Economic și Social în activitate la data intrării în vigoare a prezentei legi încetează în termen de 60 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial, Partea I și se procedează la validarea noilor membri, în condițiile prevăzute la art. 15, cu modificările aduse prin prezenta lege.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

The post Daniela Ștefănescu – Lege pentru modificarea Legii nr. 248/2013 privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social appeared first on AUR.

Circumscripţia electorală: 04 Bacău

Grupul Parlamentar: AUR

Titlul declarației politice: Glasul românilor a fost auzit în Parlament!

Domnule președinte,
Stimați colegi senatori,

Astăzi suntem într-un moment de răscruce pentru democrația românească. Votul de ieri asupra moțiunii de cenzură nu a fost doar o procedură parlamentară, ci un verdict politic dat de reprezentanții poporului împotriva unui guvern care și-a pierdut legitimitatea.

Această moțiune, votată de cel mai mare număr de parlamentari din istoria post decembristă a parlamentului român, a venit după o perioadă de instabilitate profundă: disensiuni în coaliția de guvernare și o criză economică acută.

În acest context, Parlamentul a fost chemat să-și exercite rolul constituțional: acela de a sancționa un executiv care nu mai guvernează în interesul cetățenilor.

Moțiunea de cenzură este, prin definiție, instrumentul democratic prin care parlamentul sancționează guvernul, care cu acel „jumătate plus unu” decide dacă un guvern mai are sau nu dreptul moral și politic de a conduce țara. Iar atunci când 281 de parlamentari votează un astfel de demers,  vorbim despre o ruptură profundă între guvern și realitatea din societate .

Stimați colegi,

Guvernul demis ieri nu a căzut dintr-o ambiție politică, ci din acumularea unor nemulțumiri reale: politici economice contestate, percepția unei îndepărtări de interesul național și o lipsă de dialog autentic cu Parlamentul și cu românii. În fața acestor derapaje, tăcerea ar fi însemnat complicitate.

AUR a ales să nu fie complice.

Am ales să fim vocea celor care nu mai acceptă ca deciziile majore să fie luate fără transparență, fără responsabilitate și fără respect pentru cetățean. Am ales să spunem clar că România nu poate fi condusă prin aranjamente de culise sau prin politici care adâncesc dezechilibrele economice și sociale.

Dar, domnilor colegi, căderea unui guvern nu este un final. Este un început.

Este începutul unei noi responsabilități. Pentru că, după votul de marți, România a intrat într-o etapă dificilă: negocieri pentru formarea unei noi majorități, riscul unui blocaj politic prelungit dar și presiuni economice real.

Noi, cei din AUR, vom susține orice soluție care respectă trei principii fundamentale:
– suveranitatea economică a României,
– protejarea nivelului de trai al românilor,
– transparență și responsabilitate în actul guvernării.

Mai mult, în mod concret AUR propune un pachet de măsuri pentru redresarea României:

• reducerea poverii fiscale pe muncă și sprijinirea capitalului românesc, în special IMM-urile,
• stoparea risipei bugetare și auditarea cheltuielilor publice,
• investiții strategice în agricultură pentru asigurarea securității alimentare
•  reindustrializarea României prin stimularea producției interne,
• renegocierea condițiilor dezavantajoase din relațiile economice externe, acolo unde interesul național o cere,
• protejarea puterii de cumpărare a românilor prin politici care combat inflația și creșterea artificială a prețurilor.

Este de necontestat faptul că votul de marți a fost un semnal. Un semnal că România nu mai poate fi condusă departe de oameni. Un semnal că Parlamentul își poate recapătă rolul constituțional. Și, mai ales, un semnal că românii așteaptă mult mai mult de la noi.

Depinde de noi dacă acest moment va rămâne doar o criză sau va deveni începutul unei reconstrucții autentice.

The post Ștefănescu Daniela – Declarație politică – Glasul românilor a fost auzit în Parlament! appeared first on AUR.

De către:  Senator Daniela ȘTEFĂNESCU

Obiectul interpelării: Situația privind angajările în cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor

Stimată Doamnă Ministru,

Revenim prin prezenta la interpelarea adresată în ședința Senatului din 18 februarie 2026, referitoare la angajările realizate în cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor de la preluarea mandatului în actualul Guvern.

Înțelegem pe deplin complexitatea activității ministerului și volumul ridicat de responsabilități, însă termenul legal pentru transmiterea răspunsului a fost depășit, iar până în prezent nu am primit informațiile solicitate.

Într-un context în care opinia publică este direct interesată de modul în care sunt gestionate resursele bugetare și de coerența măsurilor de reformă administrativă asumate la nivel guvernamental, consider că furnizarea acestor informații nu este doar o obligație legală, ci și un gest necesar de responsabilitate instituțională.

Vă rugăm, așadar, să dispuneți cu celeritate transmiterea răspunsului complet la interpelarea menționată, în conformitate cu prevederile legale aplicabile.

Ne exprimăm încrederea că veți trata această solicitare cu seriozitatea cuvenită și că veți contribui la consolidarea unui climat de transparență și respect reciproc între instituțiile statului.

The post Ștefănescu Daniela – Interpelare – Situația privind angajările în cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor appeared first on AUR.

BIROUL PERMANENT AL SENATULUI

         În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată, precum și cu prevederile art. 92 alin. (2) și (4) din Regulamentul Senatului, republicat, vă înaintăm propunerea legislativă intitulată „Lege pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal și pentru modificarea art. LVIII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023”  spre dezbatere și aprobare.

În temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată, vă adresăm rugămintea de a solicita Guvernului să comunice punctul de vedere asupra prezentei propuneri legislative, precum și informații privind implicațiile bugetare generate de aceasta – fișă financiară.

De asemenea, adresăm rugămintea de a solicita avizele Consiliului Legislativ și Consiliului Economic și Social.

INIȚIATOR:

Senator AUR Ștefănescu Daniela ___________________

EXPUNERE DE MOTIVE

      Prezenta propunere legislativă este elaborată în temeiul dispozițiilor Constituției României republicată, precum și ale Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată. Obiectul vizează completarea cadrului normativ în materia impozitului pe venit, prin instituirea dreptului contribuabililor care realizează venituri din pensii de a dispune asupra destinației unei cote de 3,5% din impozitul aferent acestor venituri, în favoarea entităților nonprofit care funcționează în condițiile legii și a unităților de cult.

       În prezent, potrivit Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, contribuabilii persoane fizice pot dispune asupra destinației unei cote de până la 3,5% din impozitul pe venit datorat, în condițiile legii, dar acest mecanism nu este aplicabil veniturilor din pensii, deși acestea sunt supuse impozitării potrivit dispozițiilor aceluiași act normativ.

       Această omisiune legislativă conduce la un tratament juridic diferențiat între contribuabili, fără o fundamentare obiectivă, fiind necesară intervenția legislativă pentru asigurarea coerenței și unității reglementării în materia impozitului pe venit.

Extinderea dreptului de opțiune asupra veniturilor din pensii contribuie la consolidarea implicării civice și la susținerea activităților desfășurate de sectorul nonprofit și de unitățile de cult, care au un rol esențial în furnizarea de servicii sociale, educaționale și comunitare. Persoanele vârstnice reprezintă o categorie socială activă și implicată, iar recunoașterea posibilității de a decide asupra destinației unei părți din impozitul datorat valorifică această dimensiune a participării sociale.

Măsura are potențialul de a diversifica sursele de finanțare ale organizațiilor beneficiare și de a stimula dezvoltarea unor proiecte cu impact direct în comunitate.

         Propunerea legislativă vizează: completarea Codului fiscal al României prin introducerea unui nou articol, art. 101², care reglementează expres dreptul contribuabililor care realizează venituri din pensii de a dispune asupra destinației unei cote de 3,5% din impozitul aferent; preluarea, în mod corespunzător, a mecanismelor procedurale existente aplicabile altor categorii de venituri, pentru asigurarea unei aplicări unitare; stabilirea competenței organului fiscal central în ceea ce privește calculul, reținerea și distribuirea sumelor, în condițiile legii; reglementarea posibilității exercitării opțiunii pe o perioadă de până la 2 ani, în acord cu practica existentă.

De asemenea, se propune modificarea art. LVIII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023, în vederea clarificării sferei veniturilor pentru care nu se aplică mecanismul redirecționării, evitându-se astfel interpretări neunitare.

        Măsura propusă nu implică cheltuieli bugetare suplimentare, ci doar redirecționarea unei părți din impozitul pe venit deja datorat. Impactul asupra veniturilor bugetare este unul limitat și previzibil, fiind compensat de efectele pozitive generate la nivel social prin susținerea activităților nonprofit și a serviciilor comunitare, urmând a fi detaliat în fișa financiară întocmită potrivit dispozițiilor legale incidente.

     Propunerea legislativă respectă dispozițiile din Constituția României privind: egalitatea în drepturi; așezarea justă a sarcinilor fiscale și legalitatea în materie fiscală.

Prin extinderea mecanismului de redirecționare și asupra veniturilor din pensii, se elimină o diferență de tratament nejustificată între contribuabili.

      Adoptarea propunerii legislative asigură coerența și unitatea reglementării în materia redirecționării unei cote din impozitul pe venit, prin eliminarea diferențelor de tratament între contribuabili și prin integrarea veniturilor din pensii în mecanismul existent.

Măsura propusă este clară, proporțională și contribuie la dezvoltarea unui cadru fiscal modern, bazat pe transparență, implicare și responsabilitate socială.

Față de cele prezentate, se constată că propunerea legislativă este: necesară pentru completarea cadrului normativ existent; oportună din perspectiva asigurării unui tratament fiscal unitar și conformă cu normele de tehnică legislativă.

În consecință, se propune adoptarea acesteia.

INIȚIATOR:

Senator AUR Ștefănescu Daniela ___________________

LEGE pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal și pentru modificarea art. LVIII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023

Parlamentul României adoptă prezenta lege

Art. I – După articolul 101¹, din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se introduce un nou articol, art. 101², cu următorul cuprins:

„Articolul 101²

Acordarea dreptului contribuabilului de a dispune asupra destinației unei sume din impozitul pe venitul din pensii

(1) Contribuabilii pot dispune asupra destinației unei sume reprezentând 3,5% din impozitul stabilit la art. 101 alin. (2), pentru susținerea entităților nonprofit care se înființează și funcționează în condițiile legii și a unităților de cult.

(2) Entitățile nonprofit care se înființează și funcționează în condițiile legii, precum și unitățile de cult beneficiază de sumele prevăzute la alin. (1) dacă la momentul plății acestora de către organul fiscal figurează în Registrul entităților/unităților de cult pentru care se acordă deduceri fiscale prevăzute la art. 25 alin. (4^1). Sumele primite din impozitul anual datorat sunt folosite în scopul desfășurării activităților nonprofit.

(3) Obligația calculării și plății sumei prevăzute la alin. (1) revine organului fiscal competent pe baza cererii depuse de aceștia până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a veniturilor, sub sancțiunea decăderii. Distribuirea sumei reprezentând până la 3,5% din impozitul pe venitul datorat poate fi solicitată prin cerere pentru aceiași beneficiari pentru o perioadă de cel mult 2 ani și va putea fi reînnoită după expirarea perioadei respective.

(4) Contribuabilii pot opta pentru depunerea cererii la entitatea nonprofit care se înființează și funcționează în condițiile legii/unitatea de cult, beneficiară a sumei. Entitatea nonprofit/Unitatea de cult are obligația de a transmite, prin mijloace electronice de transmitere la distanță, la organul fiscal competent un formular prin care centralizează cererile primite de la contribuabili, până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a veniturilor, sub sancțiunea decăderii.

(5) Procedura de aplicare a prevederilor prezentului articol se stabilește prin ordin al președintelui A.N.A.F.”

Art. II – Articolul LVIII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1139 din 15 decembrie 2023, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și va avea următorul cuprins:

„Articolul LVIII

Impozitul datorat de persoanele fizice pe veniturile din dobânzi, din jocuri de noroc și din dividende, încasat la bugetul de stat se reține integral la același buget și nu se redistribuie.”

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

The post Daniela Ștefănescu – Lege pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal și pentru modificarea art. LVIII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 appeared first on AUR.

Circumscripția electorală: nr.04 Bacău

Grupul Parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)

Subiectul declarației:  „Cine apără cetățeanul de eventuale abuzuri ale sistemului?”

Domnule Președinte,
Stimați colegi,

Instituția Avocatului Poporului nu este o funcție onorifică și nici un premiu de consolare în algoritmul politic. Ea reprezintă una dintre ultimele garanții instituționale pe care cetățeanul le mai are în fața abuzului statului. De aceea, numirea în această funcție nu trebuie să fie doar legală ci și legitimă moral în ochii societății.

În aceste zile, spațiul public este dominat de controversa legată de propunerea USR pentru această funcție. Nu este o dezbatere personală și nu este o dispută partizană. Este, în esență, o dezbatere despre credibilitate.

Românii privesc cu îngrijorare faptul că propunerea pentru funcția de Avocat al Poporului provine din rândul beneficiarilor de pensii speciale, obținute în baza statutului de magistrat asimilat și în urma unei pensionări la aproximativ 50 de ani. Mai mult, vorbim despre o carieră desfășurată preponderent în zona administrativă și guvernamentală, nu în sala de judecată.

Toate acestea ridică, în mod legitim, întrebări în societate.

Nu putem condamna ani la rând sistemul pensiilor speciale, pentru ca apoi, atunci când vine momentul numirilor în funcții publice, să ignorăm tocmai acest principiu. Pentru cetățeni, această contradicție devine simbolul unui dublu standard care, încet dar sigur, a erodat încrederea în instituțiile statului.

Avocatul Poporului trebuie să fie mai mult decât un funcționar al statului. Trebuie să fie o voce morală puternică. Un reper de echilibru. Un garant al dreptății.

Este greu să aperi ideea de echitate socială atunci când simbolic ajungi să reprezinți exact una dintre cele mai contestate inechități ale sistemului public. De aceea cred că Parlamentul trebuie să privească această numire nu ca pe o simplă procedură administrativă, ci ca pe un test de maturitate politică.

Pentru că Avocatul Poporului trebuie să fie, înainte de toate, avocatul cetățeanului român. Și atunci apare întrebarea pe care milioane de români o pun, poate cu amărăciune: Cine apără cetățeanul de privilegiile sistemului?

Avocatul Poporului trebuie să fie scutul celui slab în fața puterii statului. Trebuie să fie vocea pensionarului care a muncit o viață întreagă. Vocea tânărului care își caută locul într-o societate dreaptă. Vocea contribuabilului care simte că regulile nu sunt aceleași pentru toți.

Dar cum putem vorbi despre echitate socială atunci când simbolul acestei instituții ajunge să fie asociat tocmai cu una dintre cele mai contestate inechități ale statului român – sistemul pensiilor speciale?

Există momente în viața publică în care o singură numire spune mai mult decât o mie de discursuri despre cum înțelegem dreptatea în această țară. România nu duce lipsă de oameni competenți. România duce lipsă de exemple morale în funcțiile publice. Iar Avocatul Poporului trebuie să fie, înainte de toate, un asemenea exemplu.

Pentru că într-o democrație adevărată nu este suficient ca legea să fie respectată. Este nevoie ca dreptatea să fie credibilă. Iar credibilitatea începe cu alegerile pe care le facem aici, în Parlament.

The post Ștefănescu Daniela – Declarație politică – „Cine apără cetățeanul de eventuale abuzuri ale sistemului?” appeared first on AUR.

De către Doamna senator: Daniela Ștefănescu

Circumscripția electorală: 04 Bacău

Grupul Parlamentar: AUR

Obiectul interpelării:  Echitate sau limitare bugetară? Clarificări necesare privind includerea școlilor din Bacău în Programul ”Masă sănătoasă”

Stimate Domnule Ministru,

În virtutea mandatului pe care îl exercit în Senatul României și dintr-un profund sentiment de responsabilitate față de copiii proveniți din medii vulnerabile, vă adresez prezenta interpelare referitoare la aplicarea prevederilor legale privind selecția unităților de învățământ incluse în Programul Național „Masă sănătoasă” (PNMS), program coordonat de Ministerul Educației și Cercetării.

Cadrul normativ stabilește fără echivoc că selecția unităților beneficiare revine inspectoratelor școlare, în baza unor criterii aprobate prin ordin de ministru și publicate în Monitorul Oficial, că listele astfel întocmite sunt transmise ministerului și că numărul anual al beneficiarilor este determinat la nivel central, în temeiul raportului național de impact și cu respectarea limitelor bugetare aprobate.

Dincolo de rigoarea procedurală, esența acestui mecanism trebuie să rămână una morală și socială: programul nu este doar o alocare bugetară, ci un instrument de echilibrare a șanselor. Tocmai de aceea, orice diferență semnificativă între realitatea din teren și lista finală a beneficiarilor reclamă o explicație temeinică.

În județul Bacău, numeroase comunități cu indicatori obiectivi de vulnerabilitate educațională — rata crescută a absenteismului, risc de abandon școlar, venituri familiale reduse și acces limitat la resurse — nu se regăsesc, în mod proporțional, în lista unităților incluse în program. În multe situații, doar o singură unitate de învățământ a fost selectată la nivelul unei comunități cu mai multe structuri școlare aflate în condiții comparabile, ceea ce a generat nedumeriri legitime cu privire la criteriile efectiv aplicate și la mecanismul de departajare utilizat.

În acest context, pentru județul Bacău, vă rugăm să binevoiți a clarifica următoarele aspecte:

1. Care sunt criteriile detaliate și indicatorii cuantificabili care au fundamentat selecția unităților de învățământ pentru anul școlar în curs?
2. Care a fost metodologia de ierarhizare și departajare în situația în care numărul unităților eligibile a depășit plafonul stabilit prin constrângerile bugetare?
3. În ce mod a fost realizată analiza la nivel ministerial a listelor transmise de inspectoratele școlare, astfel încât stabilirea numărului anual de beneficiari să reflecte în mod echilibrat distribuția teritorială a vulnerabilităților educaționale?
4. Ce mecanisme de revizuire sau ajustare există în ipoteza în care datele socio-educaționale actualizate indică necesitatea extinderii programului în anumite zone?

Domnule Ministru, în materie de politici educaționale cu impact social, echitatea nu poate rămâne o formulă declarativă. Ea trebuie să se regăsească în arhitectura decizională, în transparența criteriilor și în coerența aplicării lor.

Vă rugăm să dispuneți comunicarea unui răspuns substanțial, întemeiat pe date verificabile și pe documente justificative, astfel încât opinia publică și comunitățile interesate să înțeleagă limpede rațiunea deciziilor adoptate și perspectivele unei eventuale recalibrări.

The post Ștefănescu Daniela – Interpelare – Echitate sau limitare bugetară? Clarificări necesare privind includerea școlilor din Bacău în Programul ”Masă sănătoasă” appeared first on AUR.