Subiectul: Situația domnului Sitar Constantin, beneficiar al unei decizii de pensie comunitară, rămas fără niciun venit din pensie de aproape patru ani

Domnule Ministru,

În exercitarea mandatului de deputat de Maramureș, vă adresez prezenta întrebare parlamentară privind situația domnului Sitar Constantin, CNP 1640405241511, domiciliat în orașul Cavnic, județul Maramureș.

Potrivit documentelor aflate în posesia petentului, prin Decizia nr. 391968 din 26.07.2024, emisă de Casa Județeană de Pensii Bihor, au fost stabilite drepturi de pensie comunitară începând cu data de 05.10.2022. Cu toate acestea, persoana în cauză susține că până în prezent nu a încasat niciun leu cu titlu de pensie, deși au trecut aproape patru ani de la data de la care drepturile trebuiau acordate.

Având în vedere gravitatea acestei situații, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1.⁠ ⁠Care este situația actuală a dosarului de pensie al domnului Sitar Constantin?

2.⁠ ⁠În evidența cărei case teritoriale de pensii se află în prezent dosarul?

3.⁠ ⁠Dacă dosarul a fost transferat între Casa Județeană de Pensii Bihor și Casa Teritorială de Pensii Maramureș, la ce dată a avut loc transferul și care este instituția responsabilă în prezent de punerea în plată a pensiei?

4.⁠ ⁠Care sunt motivele pentru care drepturile de pensie stabilite prin Decizia nr. 391968/26.07.2024 nu au fost achitate până în prezent?

5.⁠ ⁠Ce măsuri dispune Ministerul Muncii pentru soluționarea cu celeritate a acestei situații?

6.⁠ ⁠Care este cuantumul drepturilor restante datorate beneficiarului începând cu data de 05.10.2022 și când estimează ministerul că acestea vor fi achitate?

7.⁠ ⁠Există și alte cazuri similare în care persoane cărora li s-au stabilit drepturi de pensie au rămas perioade îndelungate fără plata efectivă a acestora? Dacă da, câte astfel de cazuri au fost înregistrate în ultimii cinci ani?

Dincolo de aspectele administrative și juridice, vă rog să răspundeți și la următoarea întrebare:

Cum apreciază Ministerul Muncii că poate supraviețui un pensionar care, de aproape patru ani, nu a primit niciun leu din pensia la care are dreptul, în condițiile în care statul are obligația legală de a-i asigura plata drepturilor stabilite prin propria decizie?

Consider că o asemenea situație este incompatibilă cu obligația statului de a asigura protecția socială a cetățenilor și afectează grav încrederea în instituțiile publice.

The post Daniel-Cătălin Ciornei – Întrebare – Situația domnului Sitar Constantin, beneficiar al unei decizii de pensie comunitară, rămas fără niciun venit din pensie de aproape patru ani appeared first on AUR.

Subiectul: Accesul unei echipe de televiziune și al unor reprezentanți ai autorităților locale în perimetrele și proprietățile REMIN SA din orașul Cavnic

Domnule ministru,

În spațiul public au fost prezentate imagini filmate în subteran și în alte obiective aparținând REMIN SA din orașul Cavnic, în cadrul unui reportaj realizat de Antena 3 CNN pentru emisiunea „Descoperiți”, realizată de jurnalista Andreea Sava și difuzată în jurul datei de 2 mai 2026. Potrivit declarațiilor publice ale primarului orașului Cavnic, acesta a participat la realizarea reportajului împreună cu echipa de filmare.

Având în vedere că REMIN SA se află în procedură de insolvență și administrează active aflate în patrimoniul statului, vă rog să îmi comunicați:

1.⁠ ⁠Dacă Antena 3 CNN, jurnalista Andreea Sava, Primăria Cavnic sau alte persoane implicate au solicitat și au primit aprobări pentru accesul în mine, galerii, clădiri, terenuri și alte proprietăți aparținând REMIN SA. În caz afirmativ, vă solicit copii ale solicitărilor și aprobărilor emise.

2.⁠ ⁠Care au fost locațiile exacte aparținând REMIN SA în care au fost realizate filmările și cine a aprobat accesul în aceste obiective.

3.⁠ ⁠Dacă accesul s-a realizat cu respectarea tuturor procedurilor legale și a normelor privind securitatea obiectivelor miniere.

4.⁠ ⁠Dacă REMIN SA sau Ministerul Economiei au efectuat verificări după realizarea filmărilor pentru a constata eventuale distrugeri, degradări, lipsuri ori sustrageri de bunuri din patrimoniul societății.

5.⁠ ⁠Dacă au fost constatate nereguli privind accesul în aceste obiective și, în caz afirmativ, ce măsuri au fost dispuse și dacă au fost sesizate organele competente.

6.⁠ ⁠Dacă în cadrul reportajului au fost prezentate informații, imagini sau date privind resurse minerale, infrastructură minieră ori alte elemente cu valoare economică sau strategică și dacă publicarea acestora a fost analizată ori aprobată de către societate sau minister.

7.⁠ ⁠Dacă filmările au fost realizate în obiective care fac parte din patrimoniul ce urmează să fie transferat sau despre care se discută transferul către autoritățile locale din Cavnic.

8.⁠ ⁠⁠În situația în care accesul în perimetrele și obiectivele REMIN SA s-a realizat fără aprobările legale necesare, vă rog să precizați dacă societatea, conducerea acesteia sau Ministerul Economiei s-au autosesizat, dacă au fost sesizate organele competente și ce măsuri au fost dispuse pentru stabilirea responsabilităților și prevenirea unor situații similare.

Solicit transmiterea documentelor și informațiilor care au stat la baza aprobării accesului în aceste obiective.

The post Daniel-Cătălin Ciornei – Interpelare – Accesul unei echipe de televiziune și al unor reprezentanți ai autorităților locale în perimetrele și proprietățile REMIN SA din orașul Cavnic appeared first on AUR.

Subiectul: Revenire la interpelarea nr. 1416B/2026

Stimate Domnule Ministru,

Am luat act de răspunsul transmis la interpelarea nr. 1416B/2026. Din păcate, acesta nu răspunde întrebărilor formulate și nu clarifică aspectele esențiale semnalate prin interpelare.  

Documentul transmis reprezintă o prezentare generală a procedurii de elaborare și consultare a Ordinului nr. 3019/2025, însă evită complet răspunsul la întrebările concrete adresate.  

Controlul parlamentar nu are ca obiect prezentarea unor informații generale deja cunoscute, ci obținerea unor răspunsuri explicite la problemele ridicate de reprezentanții cetățenilor.

În consecință, constat că Ministerul Educației a omis să răspundă la toate cele șase întrebări formulate în interpelarea inițială.  

Solicit să comunicați dacă au existat legături directe sau indirecte între persoanele implicate în stabilirea criteriilor de clasificare a editurilor și editurile avantajate prin această clasificare. În acest sens, vă solicit transmiterea numelor persoanelor care au elaborat criteriile, a declarațiilor de interese ale acestora, precum și a verificărilor efectuate de Ministerul Educației cu privire la eventuale situații de conflict de interese. Menționez că răspunsul anterior transmis nu conține niciun element referitor la această întrebare.

Ministerul Educației a realizat o analiză de impact privind numărul cadrelor didactice care nu vor mai putea promova după intrarea în vigoare a Ordinului nr. 3019/2025? În cazul unui răspuns afirmativ, solicit transmiterea documentului de impact, a numărului estimat de persoane afectate și a estimării privind eventualul deficit de conferențiari universitari și profesori universitari care ar putea apărea. În cazul în care o asemenea analiză nu există, vă solicit să confirmați explicit acest lucru.

Cum răspunde Ministerul Educației suspiciunilor legitime generate de faptul că, în anumite domenii academice, validarea academică este concentrată într-un număr extrem de redus de edituri, în timp ce alte edituri consacrate au fost încadrate în categorii inferioare? Solicit prezentarea criteriilor concrete care au justificat aceste diferențieri.

Care este justificarea juridică și academică pentru situația în care o persoană îndeplinește toate standardele impuse prin Ordinul nr. 3019/2025, dar poate fi respinsă în continuare prin aplicarea unor criterii suplimentare stabilite ulterior? De asemenea, solicit indicarea mecanismelor obiective existente pentru prevenirea arbitrariului în procedurile de promovare.

Vă solicit să explicați cum justifică Ministerul Educației posibilitatea acordată universităților de a majora standardele naționale minimale fără existența unei limite clare. Totodată, solicit să comunicați care este plafonul maxim admis, ce mecanisme de control există și în ce mod este protejat principiul egalității de șanse între candidați.

Ce măsuri concrete a întreprins Ministerul Educației, înainte de emiterea Ordinului nr. 3019/2025, pentru ca editurile universitare și academice din România să poată îndeplini criteriile necesare încadrării în categoriile superioare? În acest sens, solicit comunicarea listei consultărilor organizate, a listei editurilor invitate și a măsurilor adoptate pentru evitarea concentrării validării academice într-un număr restrâns de entități.

Răspunsul primit creează impresia că ministerul a ales să răspundă unei întrebări care nu a fost formulată, evitând întrebările care au fost efectiv adresate.

În lipsa unor răspunsuri punctuale, documentate și verificabile, suspiciunile privind efectele restrictive ale Ordinului nr. 3019/2025, precum și suspiciunile privind favorizarea unor grupuri restrânse de interese academice, nu pot fi considerate clarificate.

The post Daniel-Cătălin Ciornei – Interpelare – Revenire la interpelarea nr. 1416B/2026 appeared first on AUR.

În cadrul campaniei „AUR te aude” am primit un mesaj care m-a impresionat profund. Este povestea unei mame din Târgu Lăpuș, mamă a doi copii, rămasă fără loc de muncă după închiderea fabricii Taparo. Deși are experiență, calificare și își dorește să muncească, nu reușește să își găsească un serviciu. Astăzi, familia sa trăiește din pensia mamei sale.

Din păcate, această poveste nu este un caz izolat. Este realitatea a sute de familii din Țara Lăpușului, care au fost afectate după închiderea Taparo. Oameni care vor să muncească, dar nu mai au unde.

Aceeași realitate o întâlnim și în Cavnic, Borșa, Vișeu de Sus, Sighetu Marmației și în multe alte localități din județ. Nici măcar Baia Mare nu mai poate absorbi forța de muncă din întreg Maramureșul. Tinerii sunt nevoiți să plece în alte județe sau peste hotare, iar în urmă rămân părinți și bunici care își văd copiii doar prin telefon.

Maramureșul este unul dintre județele care au dat României zeci de mii de oameni plecați la muncă în străinătate. Nu au plecat pentru că și-au dorit, ci pentru că acasă nu au mai găsit un loc de muncă.

Fac un apel către cei care conduc administrația publică locală și județeană: lăsați deoparte orgoliile, combinațiile politice și goana după imagine. Maramureșul nu mai are nevoie doar de festivaluri, de chefuri și de poze pentru rețelele sociale. Are nevoie de investiții, de fabrici, de parcuri industriale și de locuri de muncă bine plătite. Oamenii nu își cresc copiii din concerte și promisiuni, ci din salarii câștigate prin muncă cinstită.

Ca deputat AUR de Maramureș, voi continua să duc în Parlament problemele reale ale maramureșenilor și să susțin măsuri care încurajează investițiile, sprijină antreprenorii români și creează locuri de muncă.

Maramureșenii sunt oameni harnici, cinstiți și obișnuiți să își câștige pâinea prin muncă. Ei nu cer privilegii și nu cer favoruri. Cer doar șansa de a munci acasă, de a-și crește copiii lângă familie și de a putea trăi cu demnitate în județul pe care îl iubesc.

Vă mulțumesc!

The post Ciornei Daniel-Cătălin – Declarație politică – Maramureșul are nevoie de locuri de muncă, nu de promisiuni appeared first on AUR.

Duminică am primit un nou premier desemnat. Sau, mai corect spus, am primit aceeași poveste, cu altă față. Adrian Veștea, treizeci de ani în PNL, fost primar la Râșnov, fost ministru, de trei mandate șeful Consiliului Județean Brașov. Omul sistemului, prezentat acum drept omul reformei.

Numai că Brașovul lui Veștea nu e o poveste de succes. E un dosar penal. DNA a trimis în judecată conducerea PNL Brașov, acuzată că a format un grup infracțional organizat ca să pună mâna pe banii Companiei Apa Brașov. Și nu vorbim de oameni la întâmplare. Vorbim de Șerban Todorică, omul de încredere al lui Veștea, cel pe care chiar el l-a pus să-i țină locul la Consiliul Județean cât a fost ministru. Omul ăsta e acum sub control judiciar. Lângă el, alți membri PNL acuzați de mită și trafic de influență. Și, ca tabloul să fie complet, tot la Brașov, un primar PNL a fost condamnat definitiv, cu executare, pentru trafic de droguri.

Asta e curtea din care vine omul propus să conducă România. Nu e o coincidență, e un obicei. Oamenii pe care Veștea i-a ridicat și i-a pus în funcții ajung, unul după altul, în fața instanței.

Și nimeni nu a spus nimic. Nu Veștea, nu partidul lui. Tăcere completă, cât colegii lui de organizație erau arestați, puși sub control judiciar și trimiși în judecată. Și acum vine să ne vorbească despre reformă, despre seriozitate, despre un guvern care să scoată țara din criză.

Cu ce obraz?

AUR nu se pune sub semnătura unui asemenea aranjament. Îi cerem lui Adrian Veștea să răspundă public, aici, în Parlament, nu prin comunicate scrise de altcineva, ce relație are cu cei cercetați, de ce a tăcut atât de mult timp și de ce ar trebui românii să aibă încredere într-un om care n-a avut curajul să spună un cuvânt despre corupția din propria curte.

România nu are nevoie de încă un guvern construit pe tăcere și pe protejarea găștii de partid. Are nevoie de oameni care nu se ascund când prietenii lor sunt cercetați pentru fapte penale grave.

The post Ciornei Daniel-Cătălin – Declarație Politică – Cu ce obraz, domnule Veștea? appeared first on AUR.

The post Daniel Ciornei – Declarație politică – Interesul național nu este o glumă și nu poate fi călcat în picioare appeared first on AUR.

Subiectul: Situația anchetelor și a măsurilor dispuse în cazul Liceului Teoretic „Németh László” din Baia Mare

Stimate Domnule Ministru,

În spațiul public au apărut informații grave privind presupuse fapte de agresiune sexuală și abuz asupra unor eleve de la Liceul Teoretic „Németh László” din Baia Mare, fapte atribuite unui cadru didactic al unității. Cazul a generat îngrijorare în comunitatea locală și ridică întrebări serioase cu privire la modul în care au fost gestionate eventualele sesizări, la mecanismele de prevenție existente și la responsabilitatea instituțională în protejarea minorilor.

Având în vedere gravitatea acuzațiilor și necesitatea asigurării unui climat sigur în unitățile de învățământ, vă rog să îmi comunicați următoarele:

1. Ce anchetă administrativă a fost declanșată de Ministerul Educației sau de Inspectoratul Școlar Județean Maramureș în legătură cu acest caz și în ce stadiu se află aceasta în prezent?

2. Ce măsuri concrete au fost dispuse de minister, de inspectorat sau de conducerea unității de învățământ pentru a preveni contactul cadrului didactic cercetat cu elevii și pentru a proteja eventualele victime?

3. Câte plângeri sau sesizări oficiale privind fapte de violență, agresiune sexuală sau comportament inadecvat au fost înregistrate la nivelul Ministerului Educației, al Inspectoratului Școlar Județean Maramureș sau al conducerii Liceului Teoretic „Németh László” din Baia Mare în ultimii 10 ani? Vă rog să precizați, pentru fiecare an, natura generală a sesizării și măsurile dispuse?

4. Câți directori au condus această unitate de învățământ în ultimii 10 ani? Care sunt numele acestora, perioada exercitării mandatului și motivele pentru care au fost înlocuiți, acolo unde este cazul?

5. Activitățile prezentate în presă sub denumirea de „ordin cavaleresc” sau „turnee cavalerești”, desfășurate în cadrul sau în legătură cu această unitate de învățământ, au avut vreo formă de aprobare din partea Ministerului Educației sau a Inspectoratului Școlar? În caz afirmativ, în baza căror acte normative și prin ce procedură au fost autorizate?

6. Care este cadrul legal în baza căruia pot funcționa în școli astfel de organizații, grupuri sau structuri cu caracter simbolic, cultural sau identitar? Cine acordă aprobarea pentru desfășurarea lor și ce mecanisme de control există?

7. La nivel național mai funcționează, în unități de învățământ aflate în coordonarea Ministerului Educației, organizații sau „ordine cavalerești” similare? În caz afirmativ, în ce școli și în baza căror aprobări?

8. Ce măsuri suplimentare intenționează ministerul să adopte pentru a consolida mecanismele de prevenire, raportare și sancționare a faptelor de abuz asupra minorilor în mediul școlar?

Consider că este esențial ca Ministerul Educației să ofere un răspuns clar și documentat, pentru a restabili încrederea părinților și a comunității în capacitatea sistemului de învățământ de a proteja elevii.

The post Daniel-Cătălin Ciornei – Interpelare – Situația anchetelor și a măsurilor dispuse în cazul Liceului Teoretic „Németh László” din Baia Mare appeared first on AUR.

„Cariera sportivă este, prin natura ei, limitată în timp și se poate încheia la vârste relativ tinere, fără a exista o vârstă legală unică sau o procedură formală și uniformă de încheiere a activității.

În lipsa unui cadru legal dedicat, tranziția către o profesie stabilă depinde astăzi de soluții individuale sau de decizii administrative punctuale, diferite de la o structură la alta, fără criterii unitare și fără garanții de transparență. În practică, acest lucru generează o stare de incertitudine pentru sportivi și are ca efect o veritabilă risipă de potențial profesional.

Modificarea prevederilor legale actuale reprezintă o măsură necesară din punct de vedere al politicii publice și al tehnicii legislative. Introducerea în Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000 a unui nou articol ce reglementează integrarea și reorientarea profesională post-carieră permite așezarea inițiativei într-o logică de interes general – protecție și tranziție profesională – și nu într-o logică de excepție punctuală favorizantă, ceea ce reduce riscul de contestare pe temeiul principiului egalității și al accesului nediscriminatoriu la funcții și demnități publice.

Suntem datori moral să oferim protecție și susținere sportului românesc și sportivilor de performanță, adevărații ambasadori ai excelenței naționale”, a declarat deputatul AUR, Daniel Ciornei.

The post Daniel Ciornei (deputat AUR): „Sportivii de performanță trebuie să beneficieze de un mecanism clar de reorientare profesională și integrare post-carieră” appeared first on AUR.

Domnule Ministru,

Una dintre principalele probleme de infrastructură ale județului Maramureș este lipsa unei conexiuni rutiere rapide între zona de nord a județului și municipiul Baia Mare, principalul centru administrativ și economic al regiunii.
În acest context, a fost propusă realizarea Axei de mobilitate Nord–Sud Sighetu Marmației – Baia Mare, proiect care ar avea rolul de a îmbunătăți mobilitatea internă în județ, de a facilita transportul de persoane și mărfuri și de a contribui la dezvoltarea economică a zonei Maramureșului istoric.
Pentru avansarea acestui proiect este necesară, în primul rând, realizarea studiului de fezabilitate, etapă fără de care investiția nu poate fi inclusă în programele de finanțare și în planurile de dezvoltare a infrastructurii rutiere.
Având în vedere importanța acestui proiect pentru dezvoltarea județului Maramureș, vă rog să îmi comunicați:

1. Dacă Ministerul Transporturilor are în analiză sau în planificare proiectul Axei de mobilitate Nord–Sud Sighetu Marmației – Baia Mare?
2. Dacă există o estimare privind costurile realizării studiului de fezabilitate pentru această investiție?
3. Dacă Guvernul intenționează să aloce fonduri pentru elaborarea studiului de fezabilitate în cadrul bugetului de stat sau prin alte programe de finanțare?
4. Care este calendarul estimat pentru demararea studiului de fezabilitate și pentru includerea proiectului în strategiile de dezvoltare a infrastructurii rutiere naționale?
5. Dacă proiectul este prevăzut sau analizat în cadrul documentelor strategice ale Ministerului Transporturilor privind dezvoltarea infrastructurii rutiere în regiunea de nord-vest?

The post Daniel Ciornei – Întrebare – Alocarea fondurilor pentru studiul de fezabilitate al Axei de mobilitate Nord–Sud Sighetu Marmației – Baia Mare appeared first on AUR.

„Statul român nu funcționează normal. În momente de criză devine aproape inexistent. Românii din Orientul Mijlociu au fost nevoiți să se descurce singuri, în timp ce autoritățile au reacționat târziu și fără coordonare. Dar această situație nu este o excepție, ci consecința unui fapt mai grav: la Ministerul Afacerilor Externe nu am avut niciodată, în mod real, profesionalismul și competența pe care le reclamă o instituție strategică a statului”, a declarat deputatul Daniel Ciornei.

Potrivit acestuia, problema MAE nu este una punctuală, ci structurală. De-a lungul timpului, ministerul a fost vulnerabil la numiri politice și la decizii care au ignorat criteriul expertizei diplomatice. Diplomați cu experiență au fost marginalizați, iar funcțiile cheie au fost ocupate frecvent pe considerente politice, nu pe bază de competență.

„România are nevoie de o diplomație solidă, coerentă și profesionistă. În schimb, am asistat constant la improvizație, lipsă de strategie și afectarea imaginii externe a țării. Când profesionalismul și competența nu au reprezentat niciodată regula în această instituție, rezultatul este inevitabil: românii din afara granițelor sunt lăsați fără sprijin real”, a subliniat deputatul AUR.

Deputatul Daniel Ciornei consideră că este necesară nu doar schimbarea actualei conduceri, ci o reformă profundă a Ministerului Afacerilor Externe, astfel încât protejarea cetățenilor români și apărarea interesului național să devină priorități autentice, nu simple declarații.

„Românii din diaspora nu pot fi abandonați. Statul are obligația constituțională și morală de a-i proteja. Iar această obligație nu poate fi îndeplinită fără profesionalism și competență reale la conducerea diplomației române”, a concluzionat deputatul Daniel Ciornei.

The post Daniel Ciornei (deputat AUR): „Demisia, Oana Țoiu! MAE nu oferă profesionalism și competența de care România are nevoie” appeared first on AUR.