“Raportul Curţii de Conturi arată ceva extrem de grav despre modul în care Marcel Ciolacu a administrat banii românilor. În 2024, Guvernul pe care îl conducea a luat 1,6 miliarde de lei din Fondul de rezervă pentru plata pensiilor. Nu vorbim despre o calamitate, un cutremur sau o cheltuială imposibil de anticipat, ci despre pensii, o obligaţie permanentă a statului care trebuia prevăzută în buget. Mai mult, necesarul suplimentar a apărut în contextul recalculării prevăzute chiar de noua lege a pensiilor, iar Curtea de Conturi arată că Guvernul a apelat la Fondul de rezervă în lipsa unei rectificări bugetare care să asigure sumele necesare.
Aceasta este moştenirea bugetară lăsată de Marcel Ciolacu: cheltuieli asumate fără o acoperire realistă, dezechilibre împinse înainte şi bani mutaţi ulterior din Fondul de rezervă pentru a acoperi ceea ce bugetul nu mai putea susţine. În loc să vină cu o rectificare transparentă şi să arate dimensiunea reală a cheltuielilor statului, Guvernul a apelat la un instrument destinat, în principiu, finanţării unor situaţii urgente sau neprevăzute.
Dimensiunea fenomenului este uriaşă. Numai în 2024, alocările din Fondul de rezervă au ajuns la 56,66 miliarde de lei, un nivel fără precedent în raport cu modul în care acest instrument fusese utilizat în anii anteriori. Ce vedem astăzi în finanţele publice nu a apărut din senin. Deficitul uriaş şi presiunea pentru reducerea cheltuielilor au în spate ani în care statul a cheltuit mai mult decât îşi permitea, iar guvernarea Ciolacu a împins această practică la un nivel greu de ignorat.
Curtea de Conturi arată acum că inclusiv plata pensiilor a ajuns să fie acoperită prin Fondul de rezervă, deşi nu reprezenta o cheltuială urgentă sau neprevăzută. Marcel Ciolacu trebuie să explice de ce bugetul construit de Guvernul său nu a prevăzut corect costurile generate de propria lege a pensiilor, de ce nu s-a făcut rectificarea bugetară necesară şi cum s-a ajuns ca zeci de miliarde de lei să fie distribuite într-un singur an prin Fondul de rezervă.
Cifrele sunt acum în raportul Curţii de Conturi, iar responsabilitatea pentru deciziile luate în acea perioadă nu poate fi transferată celor care au venit după el”, a declarat deputatul AUR, Dan Tanasă.

The post Dan Tanasă – Declarație de presă – Ciolacu a lăsat România cu facturi neachitate şi bani luaţi din Fondul de rezervă pentru pensii appeared first on AUR.

În atenția domnului ministru interimar Radu Miruță

De către: Deputat A.U.R., Cristina Emanuela Dascălu circumscripția nr 24 Iași

Obiectul întrebării: Modernizarea infrastructurii feroviare din regiunea Moldovei

Stimate domnule ministru interimar,

Regiunea Moldovei are nevoie de conexiuni de transport care să permită mobilitatea populației, dezvoltarea economică și integrarea reală a județelor din nord-estul țării în marile coridoare de transport. În condițiile în care investițiile în infrastructura de transport reprezintă una dintre principalele condiții pentru dezvoltarea regională, este necesară o evaluare concretă a proiectelor feroviare care pot reduce decalajele dintre Moldova și celelalte regiuni ale României.

Având în vedere cele prezentate, vă rugăm să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care este stadiul actual al proiectelor de modernizare a infrastructurii feroviare din județele Iași, Neamț, Suceava și Botoșani?

2. Ce investiții feroviare sunt programate pentru anul 2027 în regiunea Moldovei și care este valoarea acestora?

3. Care sunt proiectele pentru care există întârzieri și care sunt cauzele acestora?

4. Ce termene are ministerul pentru îmbunătățirea vitezei comerciale și a condițiilor de transport feroviar pe principalele rute din Moldova?

5. Ce fonduri europene și fonduri naționale sunt disponibile pentru recuperarea decalajului de infrastructură dintre Moldova și celelalte regiuni ale țării?

The post  Cristina Emanuela Dascălu – Întrebare – Modernizarea infrastructurii feroviare din regiunea Moldovei appeared first on AUR.

De la: Domnul Dan TANASĂ, Deputat AUR ales în Circumscripția Electorală nr. 8, Brașov

Subiectul întrebării: Solicitare privind situația fiscală, financiară și patrimonială a Ordinului Geodezilor din România, Colegiului Geodezilor din România și a filialelor acestora

Stimate domnule ministru,

În exercitarea atribuțiilor constituționale de control parlamentar, vă solicit clarificarea modului în care Ministerul Finanțelor și Agenția Națională de Administrare Fiscală identifică, monitorizează și, după caz, verifică fiscal organismele profesionale și structurile teritoriale care colectează taxe și cotizații de la membrii profesiei.

Ordinul Geodezilor din România, având CUI 22143907, a fost organizat prin Legea nr. 16/2007 cu unitate centrală și filiale dotate cu personalitate juridică, patrimoniu și bugete proprii. Prin Decizia nr. 1.150 din 6 noiembrie 2008, Curtea Constituțională a constatat neconstituționalitatea legii în ansamblul său. Decizia nu inventariază patrimoniul acumulat și nu stabilește destinația acestuia.

O sursă financiară publică secundară indică pentru OGR un rezultat pozitiv de 1.703.096 lei în anul 2008 și rezultate negative vizibile de aproximativ 1.625.263 lei în anii ulteriori consultați. Aceste valori nu reprezintă, prin ele însele, patrimoniul ori numerarul disponibil și necesită confirmare din evidențele fiscale și contabile.

Legea nr. 267/2024 a înființat Colegiul Geodezilor din România, având CUI 51348485, finanțat inclusiv prin taxe și cotizații și organizat cu filiale teritoriale cu personalitate juridică. Pagina publică a CGR anunță 42 de filiale. Din forma publicată a legii nu rezultă o clauză expresă de succesiune universală sau de preluare de drept a patrimoniului OGR de către CGR.

Prezentele întrebări urmăresc exclusiv clarificarea procedurilor fiscale, a evidențelor și a documentelor aflate în competența Ministerului Finanțelor și a ANAF. Ele nu solicită divulgarea secretului fiscal sau bancar, nu presupun existența unor încălcări ale legii și nu anticipează concluziile autorităților competente.

Având în vedere cele de mai sus, vă rog, domnule ministru, să aveți amabilitatea să-mi răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care este procedura aplicată de ANAF pentru stabilirea și actualizarea, în cazul unei persoane juridice înființate prin lege și al filialelor sale, a reprezentantului legal declarat fiscal, a împuterniciților, a persoanelor cu acces în Spațiul Privat Virtual și a persoanelor care depun declarațiile și situațiile financiare?

2. În situația în care actul normativ prin care a fost constituit un organism profesional a fost declarat neconstituțional în ansamblul său, ce măsuri administrative utilizează ANAF pentru clarificarea înregistrării fiscale, a continuității reprezentării și a persoanelor îndreptățite să opereze în raport cu organul fiscal?

3. Deține ANAF o evidență completă a unității centrale și a filialelor OGR, respectiv a unității centrale și a filialelor CGR? În limita informațiilor care pot fi comunicate, vă rog să indicați numărul entităților identificate, CUI-urile și statutul fiscal public al acestora.

4. Pot fi valorificate în analiza de risc fiscal informațiile privind OGR, CGR și filialele lor prezentate în această întrebare și în sesizarea distinctă transmisă ANAF? Fără divulgarea datelor protejate sau a existenței unei acțiuni operative, vă rog să precizați structura competentă și criteriile generale aplicabile.

5. Poate ANAF verifica, pentru perioadele legal verificabile, proveniența taxelor și cotizațiilor, concordanța dintre încasări și situațiile financiare, operațiunile de casă, retragerile de numerar, avansurile spre decontare, plățile către persoane afiliate și transferurile dintre unitatea centrală și filiale? Ce structură este competentă pentru o asemenea analiză integrată?

6. Ce instrumente legale și administrative are ANAF pentru reconstituirea patrimoniului OGR și al filialelor sale, inclusiv a soldurilor, activelor, creanțelor, datoriilor și destinației bunurilor, atunci când datele din exerciții mai vechi sunt necesare pentru explicarea unor solduri sau operațiuni cu efecte actuale?

7. A fost comunicat Ministerului Finanțelor sau ANAF vreun act juridic, protocol, inventar sau document contabil privind transferul de bani, bunuri, creanțe, baze de date ori alte resurse de la OGR sau filialele sale către CGR, filialele CGR ori alte entități? Dacă există documente cu caracter public, vă rog să le indicați.

8. Include analiza de risc fiscal corelarea persoanelor care au reprezentat succesiv sau simultan OGR și CGR, la nivel central și teritorial, cu drepturile de semnătură bancară, accesul în Spațiul Privat Virtual, conturile operate, furnizorii și beneficiarii plăților?

9. Care este mecanismul de cooperare dintre ANAF și Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor atunci când verificările fiscale relevă operațiuni fără justificare economică, retrageri de numerar nejustificate, fragmentarea operațiunilor, persoane interpuse, beneficiari neclari sau circuite succesive între entități legate?

10. Consideră Ministerul Finanțelor că actualul cadru normativ asigură suficiente garanții de trasabilitate și control pentru taxele și cotizațiile colectate de organismele profesionale și filialele lor? Dacă nu, ce măsuri legislative sau administrative are în vedere și în ce termen?

11. Rezultă din situațiile financiare și declarațiile depuse de OGR, CGR și filialele acestora cuantumul anual al veniturilor provenite din taxe și cotizații și numărul de membri avut în vedere la stabilirea acestor venituri? În limita datelor publice sau comunicabile, vă rog să indicați valorile disponibile și sursa lor.

12. Ce documente sunt solicitate pentru atribuirea codului de identificare fiscală unei filiale a unui organism profesional înființat prin lege și pentru înscrierea reprezentantului său fiscal? Vă rog să precizați dacă aceeași procedură a fost aplicată filialelor OGR și filialelor CGR.

13. Câte dintre cele 42 de filiale anunțate public de CGR au primit cod de identificare fiscală și care este statutul fiscal public al fiecăreia? Vă rog să indicați, dacă informațiile sunt comunicabile, data înregistrării fiscale și data de la care fiecare filială a început să depună declarații.

14. Care este în prezent statutul fiscal al OGR și al filialelor sale și până la ce dată au fost depuse situații financiare sau declarații fiscale? A fost înregistrată vreo operațiune de radiere, lichidare, preluare de solduri ori succesiune fiscală în legătură cu aceste entități?

Vă rog să transmiteți răspunsul în scris, în termenul prevăzut de lege. Pentru informațiile protejate este suficientă indicarea temeiului legal al limitării și confirmarea că aspectele semnalate au fost înaintate structurii competente pentru evaluare.

The post Dan TANASĂ – Întrebare – Solicitare privind situația fiscală, financiară și patrimonială a Ordinului Geodezilor din România, Colegiului Geodezilor din România și a filialelor acestora appeared first on AUR.

De la: Domnul Dan TANASĂ, Deputat AUR ales în Circumscripția Electorală nr. 8, Brașov 

Subiectul întrebării: Justificarea finanțării nerambursabile acordate DEER pentru instalarea a aproximativ 1,1 milioane de contoare inteligente de energie electrică

Stimate domnule ministru,

        Distribuție Energie Electrică România S.A. (DEER) derulează un amplu program de implementare a sistemelor de măsurare inteligentă a energiei electrice, care presupune înlocuirea a aproximativ 1,1 milioane de contoare în mai multe zone ale țării.

Potrivit informațiilor publice, valoarea cumulată a proiectelor este de aproximativ 676 milioane de lei fără TVA, din care aproximativ 520 milioane de lei reprezintă finanțare nerambursabilă prin Fondul pentru Modernizare.

În municipiul Brașov, proiectul vizează înlocuirea a aproximativ 140.000 de contoare, ceea ce înseamnă că decizia privind tehnologia utilizată, furnizorul echipamentelor și modul de cheltuire a fondurilor are un impact direct asupra unui număr foarte mare de cetățeni.

Având în vedere valoarea considerabilă a finanțării publice și amploarea proiectului, consider necesar ca Ministerul Energiei să prezinte public și transparent modul în care aceste fonduri au fost aprobate și să explice în ce măsură proiectele finanțate produc beneficiile economice și tehnice pentru care au fost aprobate.

În acest context, vă solicit, domnule ministru, să aveți amabilitatea să-mi răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care este valoarea exactă a finanțării nerambursabile acordate DEER prin Fondul pentru Modernizare pentru toate proiectele privind instalarea contoarelor inteligente și care este valoarea finanțării pentru fiecare proiect în parte?

2. Care au fost criteriile concrete în baza cărora Ministerul Energiei a aprobat finanțarea acestor proiecte și ce punctaj a obținut fiecare proiect DEER în procesul de evaluare?

3. Ce documente și analize au stat la baza deciziei de acordare a finanțării, în special analiza cost-beneficiu și studiile privind eficiența economică a investiției?

4. Care sunt beneficiile economice cuantificate de Ministerul Energiei în urma înlocuirii celor aproximativ 1,1 milioane de contoare și în cât timp este estimată recuperarea investiției?

5. Ce economie anuală este estimată ca urmare a eliminării citirilor manuale și ce reducere a costurilor de operare ale distribuitorului a fost luată în calcul la aprobarea finanțării?

6. Ce reducere a pierderilor tehnice și comerciale de energie electrică este estimată ca urmare a implementării sistemelor de măsurare inteligentă și ce rezultate concrete au fost obținute până în prezent în cadrul proiectelor deja implementate?

7. În etapa de evaluare a proiectelor, Ministerul Energiei a analizat și soluții alternative, inclusiv utilizarea unor echipamente produse în România? Dacă da, care au fost acestea și de ce nu au fost selectate?

8. A analizat Ministerul Energiei posibilitatea utilizării contoarelor produse de producători români, inclusiv de către producători care dețin sau au deținut capacități de producție în România? Dacă nu, de ce nu a fost realizată o asemenea analiză, având în vedere valoarea foarte mare a achiziției și impactul economic pe care îl poate avea asupra industriei românești?

9. În documentația de finanțare depusă de DEER era indicat în mod explicit producătorul sau furnizorul contoarelor? Dacă da, care este acesta și în ce documente din dosarul de finanțare apare această informație?

10. Având în vedere informațiile publice potrivit cărora furnizorul sistemelor de măsurare inteligentă este compania Sagemcom, solicit să precizați dacă Ministerul Energiei a cunoscut această opțiune tehnică la momentul aprobării finanțării și dacă alegerea furnizorului a făcut obiectul vreunei verificări din partea ministerului.

11. Care este costul mediu estimat și aprobat pentru un punct de măsurare, cu defalcarea costului pentru contor, comunicații, instalare, software, integrare și mentenanță?

12. Ce verificări a efectuat Ministerul Energiei pentru a se asigura că prețurile aferente echipamentelor și serviciilor achiziționate de DEER sunt conforme cu nivelul pieței și că fondurile nerambursabile sunt utilizate în condiții de eficiență și economicitate?

13. Au fost efectuate verificări asupra procedurilor de achiziție derulate de DEER pentru selectarea furnizorilor contoarelor și sistemelor de măsurare inteligentă? Dacă da, care au fost concluziile acestor verificări?

14. Au fost identificate până în prezent cheltuieli neeligibile, abateri, nereguli, corecții financiare sau alte probleme în implementarea proiectelor DEER finanțate prin Fondul pentru Modernizare? Dacă da, vă solicit să precizați valoarea și natura acestora.

15. Ce sumă din finanțarea nerambursabilă a fost efectiv plătită până la acest moment și care este stadiul fizic și financiar al fiecărui proiect?

16. Au fost respectate termenele, jaloanele și indicatorii asumați de DEER prin contractele de finanțare? În cazul în care există întârzieri, care sunt cauzele și ce măsuri a dispus Ministerul Energiei?

17. A fost evaluat riscul ca implementarea unei infrastructuri de măsurare inteligentă bazate pe echipamentele unui anumit producător să creeze o dependență tehnologică pe termen lung în ceea ce privește mentenanța, actualizarea software și înlocuirea echipamentelor?

18. Ce verificări privind securitatea cibernetică și protecția datelor au fost efectuate înainte de aprobarea finanțării, având în vedere că sistemele de măsurare inteligentă permit colectarea și transmiterea la distanță a unor informații detaliate privind consumul de energie al utilizatorilor?

19. Ce măsuri a luat Ministerul Energiei pentru a se asigura că introducerea contoarelor inteligente nu va genera costuri suplimentare nejustificate pentru consumatorii finali?

20. Consideră Ministerul Energiei că investiția de aproximativ 676 milioane de lei, finanțată în proporție de aproximativ 520 milioane de lei din fonduri nerambursabile, reprezintă cea mai eficientă soluție din punct de vedere economic și tehnic? Vă solicit să prezentați argumentele și datele care fundamentează această concluzie.

Totodată, vă solicit să comunicați care este situația exactă a finanțării pentru proiectul aferent municipiului Brașov, respectiv valoarea aprobată, valoarea finanțării nerambursabile, numărul de contoare care urmează să fie instalate, stadiul implementării, valoarea plăților efectuate și termenul de finalizare.

Consider că, în condițiile în care sute de milioane de lei din Fondul pentru Modernizare sunt direcționate către un proiect de asemenea amploare, Ministerul Energiei are obligația de a prezenta public criteriile în baza cărora a considerat această investiție necesară, eficientă și oportună, precum și modul în care verifică utilizarea banilor.

The post Dan TANASĂ – Întrebare – Justificarea finanțării nerambursabile acordate DEER pentru instalarea a aproximativ 1,1 milioane de contoare inteligente de energie electrică appeared first on AUR.

De la: Domnul Dan TANASĂ, Deputat AUR ales în Circumscripția Electorală nr. 8, Brașov 

Subiectul întrebării: Implicarea SRI în identificarea presupuselor semne de radicalizare în rândul elevilor și prioritizarea combaterii fenomenului drogurilor în școli

Stimate domnule director,

 Informațiile apărute în spațiul public cu privire la proiectul PREVISIO, prin care cadre didactice din învățământul preuniversitar au fost instruite pentru identificarea, gestionarea și prevenirea radicalizării și extremismului violent în rândul elevilor, ridică o serie de întrebări legitime privind prioritățile instituțiilor statului în ceea ce privește siguranța copiilor.

Potrivit informațiilor publice, prin proiectul PREVISIO au fost formate cadre didactice pentru identificarea unor posibili factori de radicalizare, iar SRI precizează oficial că proiectul a urmărit dezvoltarea unor instrumente pentru identificarea, prevenirea și combaterea extremismului violent și a radicalizării în rândul tinerilor. Proiectul a avut o valoare totală de aproape 5 milioane de lei.

Mai mult, SRI derulează începând din 2026 proiectul PREVISIO 2, în parteneriat inclusiv cu Ministerul Educației și Direcția Siguranță Școlară din cadrul Poliției Române, proiect care urmărește formarea altor sute de persoane în domeniul prevenirii radicalizării în rândul tinerilor.

În acest context, este legitim să fie clarificat dacă statul român acordă aceeași atenție și altor fenomene care afectează direct și masiv siguranța elevilor, în primul rând consumul și traficul de droguri în proximitatea și în interiorul unităților de învățământ.

Fenomenul drogurilor în rândul minorilor reprezintă o problemă gravă de siguranță publică, iar traficul de droguri este o formă de criminalitate organizată investigată de structurile specializate ale statului, inclusiv DIICOT.

În aceste condiții, consider necesare următoarele clarificări:

1. Care este motivul pentru care Serviciul Român de Informații a considerat necesară implicarea directă în instruirea cadrelor didactice pentru identificarea presupuselor semne de radicalizare în rândul elevilor?
2. Care este evaluarea SRI privind amploarea fenomenului radicalizării în rândul elevilor din România și câte cazuri concrete de radicalizare a unor minori au fost identificate în ultimii cinci ani?
3. Câte dintre cazurile identificate în cadrul proiectului PREVISIO au fost confirmate ulterior ca reprezentând situații reale de radicalizare sau pregătire pentru comiterea unor acte de violență ori terorism?
4. Câte sesizări privind elevi au fost transmise către SRI, Poliția Română, DIICOT sau alte instituții în urma instruirilor desfășurate prin proiectul PREVISIO și câte dintre acestea au condus la identificarea unor amenințări reale?
5. Care sunt exact criteriile și indicatorii utilizați pentru identificarea unui elev considerat susceptibil de radicalizare? Sunt incluse între aceste criterii introversia, izolarea socială, schimbările de comportament, vestimentația, utilizarea anumitor simboluri sau exprimarea unor opinii?
6. Ce măsuri concrete există pentru ca aceste criterii să nu conducă la stigmatizarea, supravegherea sau raportarea nejustificată a unor copii pentru simplul fapt că sunt introvertiți, rebeli, au opinii neconvenționale sau aparțin unei anumite comunități culturale ori religioase?
7. Care este evaluarea SRI cu privire la fenomenul traficului și consumului de droguri în rândul minorilor și al elevilor?
8. Câte informări, sesizări sau operațiuni derulate de SRI în ultimii cinci ani au vizat rețele de trafic de droguri care își desfășoară activitatea în proximitatea unităților de învățământ sau care vizează în mod direct minori?
9. Câte cazuri privind traficul de droguri în școli sau în proximitatea acestora au fost transmise de SRI către DIICOT, Poliția Română sau alte structuri competente și câte dintre acestea au dus la destructurarea unor rețele de trafic de droguri?
10. De ce nu există, cel puțin la aceeași amploare și cu aceleași resurse, un program național în care serviciile și structurile competente să sprijine sistemul de învățământ în identificarea și combaterea rețelelor care recrutează minori pentru consumul și distribuirea de droguri?
11. Consideră SRI că fenomenul traficului de droguri în școli reprezintă un risc pentru securitatea națională, având în vedere existența unor rețele de criminalitate organizată care vizează minori?
12. În cazul în care răspunsul este afirmativ, care sunt motivele pentru care resurse semnificative sunt alocate formării profesorilor pentru identificarea unor presupuse semne comportamentale de radicalizare, în timp ce fenomenul concret al traficului de droguri în mediul școlar continuă să reprezinte o problemă majoră?
13. Care este bugetul total alocat proiectelor PREVISIO și PREVISIO 2 și care este numărul total al persoanelor formate în cadrul acestora?
14. Ce buget, resurse umane și mijloace operative alocă SRI pentru sprijinirea combaterii rețelelor de trafic de droguri care vizează minori?
15. Există o analiză comparativă privind riscurile reprezentate pentru elevii din România de radicalizare și extremism violent, pe de o parte, și de consumul și traficul de droguri, pe de altă parte? Dacă da, vă solicit să comunicați principalele concluzii ale acesteia.
16. În ce măsură sunt monitorizate și investigate rețelele de criminalitate organizată care racolează minori pentru distribuirea drogurilor în școli și cine poartă responsabilitatea instituțională pentru identificarea și destructurarea acestora?

Consider că prevenirea radicalizării și a extremismului violent reprezintă un obiectiv legitim al statului român. Problema apare atunci când un copil introvertit, retras sau cu un anumit stil vestimentar ajunge să fie privit prin prisma unui potențial risc de securitate, în timp ce adevăratele rețele infracționale care introduc droguri în comunitățile de copii rămân o problemă persistentă.

Școala românească trebuie să fie protejată atât de radicalizare, cât și de droguri. Dar statul trebuie să își stabilească prioritățile în funcție de amenințările reale, nu să transforme profesorii în observatori ai comportamentului elevilor.

The post Dan TANASĂ – Întrebare – Implicarea SRI în identificarea presupuselor semne de radicalizare în rândul elevilor și prioritizarea combaterii fenomenului drogurilor în școli appeared first on AUR.

Acesta atrage atenţia asupra contradicţiei dintre lipsa locurilor de muncă pentru români şi importul de forţă de muncă din străinătate şi susţine că Guvernul trebuie să pună pe primul loc ocuparea forţei de muncă din România, investiţiile şi crearea unor locuri de muncă stabile şi bine plătite.
“Datele Institutului Naţional de Statistică arată o problemă care nu mai poate fi tratată ca o simplă fluctuaţie a pieţei muncii. În trimestrul al doilea din 2026, rata generală a şomajului a ajuns la 6,8%, însă pentru categoria 15-24 de ani a urcat la 29,9%, de departe cel mai ridicat nivel dintre grupele de vârstă. În acelaşi timp, rata de ocupare este de numai 15,3%. Chiar dacă o parte importantă a acestei generaţii se află încă în sistemul de educaţie, cifrele arată cât de dificilă rămâne trecerea de la şcoală la primul loc de muncă.
Pentru o ţară care se confruntă deja cu declin demografic, emigraţie şi lipsă de personal în numeroase domenii, acesta ar trebui să fie un semnal de alarmă naţional. Nu putem investi ani întregi în educaţia unei generaţii pentru ca, la finalul studiilor, să îi oferim două variante: şomajul sau plecarea din ţară. Guvernul nu poate vorbi credibil despre modernizare cât timp aproape o treime dintre cei care îşi caută un loc de muncă la început de drum nu reuşesc să îl găsească.
Există însă soluţii. AUR susţine o strategie naţională pentru ocuparea acestei generaţii, cu facilităţi fiscale acordate firmelor care angajează absolvenţi de facultate, liceu sau învăţământ dual, corectarea taxării contractelor part-time şi o legătură mult mai strânsă între şcoală, formarea profesională şi nevoile reale ale economiei. În acelaşi timp, în Parlament a fost propusă inclusiv neimpozitarea, în limita a 1.000 de lei lunar, a chiriei suportate de angajator pentru studenţii angajaţi de până la 26 de ani.
Dar toate acestea trebuie integrate într-o politică economică mai amplă. Fără investiţii, reindustrializare, sprijin pentru IMM-uri şi capitalul românesc nu vor apărea suficiente locuri de muncă bine plătite. Iar fără un salariu decent, acces la o locuinţă şi perspectiva întemeierii unei familii, criza de pe piaţa muncii se va transforma inevitabil într-o criză demografică şi mai gravă. Programul AUR leagă explicit redresarea demografică de reducerea emigraţiei, crearea locurilor de muncă şi sprijinirea familiilor.
România nu are nevoie doar să îi pregătească pe cei care vin din urmă. Trebuie să le ofere un motiv să rămână aici. Primul loc de muncă, accesul la o locuinţă şi posibilitatea de a-şi întemeia o familie trebuie să devină părţi ale aceleiaşi politici naţionale, nu programe fără legătură între ele.
Este revoltător ca România să aibă aproape 30% şomaj în rândul tinerilor şi, în acelaşi timp, guvernarea să continue să aducă de peste hotare muncitori pentru locuri de muncă ce ar putea fi ocupate şi de români. Nu este normal ca un tânăr român să nu îşi găsească primul loc de muncă, în timp ce statul încurajează importul de forţă de muncă, inclusiv pentru poziţii care nu presupun calificări complexe. O astfel de politică, făcută fără o strategie clară privind formarea şi ocuparea românilor, riscă să ţină salariile sub presiune, să reducă şansele de angajare ale celor aflaţi la început de drum şi să agraveze pe termen lung problemele demografice şi sociale ale României. În loc să transforme România într-o piaţă care importă permanent forţă de muncă ieftină, Guvernul trebuie să creeze condiţiile pentru ca tinerii români să poată munci, câştiga decent şi construi un viitor aici”, a declarat deputatul AUR, Dan Tănasă.

The post Dan Tanasă – Declarație de presă – 29,9% şomaj în rândul tinerilor. România nu îşi poate permite să piardă încă o generaţie appeared first on AUR.

“Este aproape amuzant felul în care unii politicieni au ajuns să apere “democraţia”: cerând izolarea partidului care se bucură, în acest moment, de cea mai mare susţinere în sondajele din România şi explicând public că acesta “nu trebuie lăsat să guverneze”. Domnului Antal Arpad îi recomandăm, fără răutate, să deschidă DEX-ul la cuvântul “democraţie”. S-ar putea să descopere, cu surprindere, că într-o democraţie alegătorii hotărăsc cine trebuie să guverneze, nu liderii UDMR, în funcţie de partidele pe care le consideră ei acceptabile.
Este bine să reamintesc opiniei publice faptul că Antal Arpad este individul care, pe vremea când era deputat în Parlamentul României, i-a ameninţat pe românii din Covasna şi Harghita cu soarta sârbilor din Kosovo, masacraţi de albanezi, dacă România nu acordă mult visata autonomie teritorială pe criterii etnice a aşa-zisului ţinut secuiesc. Am ajuns la unul dintre marile paradoxuri ale politicii româneşti: partide minoritare electoral, precum UDMR sau USR, se comportă de parcă ar avea majoritatea absolută în Parlament şi dreptul de a împărţi certificate de bună purtare democratică. Dacă milioane de români aleg AUR, ni se spune că partidul trebuie “izolat”.
Dacă formaţiuni cu procente mult mai mici ajung, prin negocieri de culise, să ocupe ministere, funcţii şi poziţii-cheie în stat, atunci ni se spune că aceasta este democraţia în cea mai pură formă. Democraţia lor pare să aibă o regulă foarte simplă: voturile sunt sfinte doar atunci când produc rezultatul dorit de ei. Iar când Antal Arpad ne spune că AUR ar fi “parte a sistemului” şi “creat de sistem”, ironia devine greu de ignorat. În timp ce Antal Arpad a fost sancţionat în repetate rânduri de CNCD pentru discriminarea pe criterii etnice a românilor, UDMR este una dintre formaţiunile cu cea mai îndelungată prezenţă în mecanismul puterii de după 1989, participând sau susţinând, în diferite momente, majorităţi construite în jurul PSD, PNL şi al altor formule politice.
Să fii de decenii un negociator constant al puterii şi apoi să arăţi spre adversarii politici strigând “sistemul” este o performanţă de contorsionism politic pe care nici măcar alegătorii cei mai răbdători nu sunt obligaţi să o ia în serios. Dacă AUR este “sistemul”, atunci ar fi interesant să aflăm ce cuvânt mai păstrează domnul Antal pentru partidele care au administrat efectiv acest sistem vreme de decenii.
Mai grav este însă reflexul care se ascunde în spatele declaraţiei. După ani de control asupra instituţiilor, funcţiilor şi majorităţilor parlamentare, o parte a vechii clase politice s-a obişnuit atât de mult să audă numai ce îi convine, încât existenţa unei forţe politice pe care nu o poate controla este tratată drept o ameninţare la adresa democraţiei. Nu mai vor să combată AUR prin argumente, să îl învingă electoral sau să ofere românilor o alternativă mai bună. Vor să îl “izoleze”. Cu alte cuvinte, dacă nu mai pot controla votul cetăţenilor, încearcă să controleze ce consecinţe are acel vot. Aici începe adevărata problemă democratică.
Înainte să critice AUR, Antal Arpad ar trebui să ne explice tuturor de ce nu respectă limba oficială de stat din România şi cum se face că a pierdut definitiv mai multe procese pe acest subiect. Antal nu poate pretinde că votul acordat unor partide valorează mai mult decât votul acordat altora sau că un club al formaţiunilor “acceptabile” are dreptul să decidă în avans cine poate ajunge la guvernare. România nu este proprietatea unei coaliţii permanente de partide care îşi rotesc între ele ministerele şi apoi se autoproclamă gardienii absoluţi ai democraţiei.
Domnul Antal Arpad poate sta liniştit: nu UDMR va hotărî dacă AUR va guverna România. Nici USR, nici PNL şi nici cei care visează la un cordon sanitar ridicat în jurul voturilor unor milioane de cetăţeni. Vor hotărî românii la urne. Iar dacă verdictul lor nu îi place domnului Antal şi colegilor săi, există o soluţie foarte simplă, pe care o găseşte tot în definiţia democraţiei: să înveţe să îl respecte”, a declarat deputatul AUR, Dan Tanasă.

The post Dan Tanasă – Declarație de presă – Individul care i-a ameninţat pe românii din Covasna şi Harghita cu soarta sârbilor din Kosovo, masacraţi de albanezi, nu are căderea să se pronunţe cu privire la guvernarea României. Românii vor decide dacă AUR trebuie sau nu să guverneze appeared first on AUR.

Parlamentarul susţine că, după decenii în care PSD, PNL, USR şi UDMR au închis fabrici, au îngropat companii româneşti şi au înstrăinat active ale statului, nu au legitimitatea să acuze AUR că se opune dezvoltării ţării. AUR se opune vânzării netransparente, pe repede înainte, a companiilor profitabile şi susţine că bogăţiile României trebuie să producă, înainte de toate, beneficii pentru români.
“Să asculţi nişte declaraţii care-ţi întorc stomacul pe dos, să-i asculţi pe cei de la PNL cum ne vorbesc nouă, celor de la AUR, despre distrugerea României şi despre modul în care AUR se opune dezvoltării României. Să guvernezi România de 36 de ani şi tu să arăţi cu degetul înspre AUR, îţi trebuie un tupeu cu adevărat abject.
Ce aţi vrut voi să faceţi? PNL, USR, UDMR, aţi vrut să vindeţi, pe repede înainte, fără o procedură transparentă, unor beneficiari predefiniţi, pe care îi alegeaţi voi. Asta aţi vrut să faceţi. Şi nu cu orice fel de companii, ci cu veritabile găini cu ouă de aur, pe care încă le mai avem noi.
Noi am spus doar că, dacă România mai are încă bogăţii, toate beneficiile acestor bogăţii trebuie să se regăsească în portofelele românilor, nu în portofoliile unor companii străine. Atât am spus.
Să guvernezi România de 36 de ani, colegule de la PNL, şi să-i acuzi pe ăia de la AUR că ei sunt vinovaţi că nu se dezvoltă România, repet, pare că voi, ăştia de la PNL, uşor-uşor, alunecaţi în zona asta a USR-ului. Deci nu se poate să ne acuzaţi pe noi, cei de la AUR, că ne opunem dezvoltării României, atâta timp cât voi guvernaţi România, cum a făcut şi ieri colegul la Comisia juridică. Ne acuzaţi pe noi, cei de la AUR.
Voi aţi vândut ţara asta. PNL, cot la cot cu USR, cot la cot cu UDMR, sigur, de multe ori şi cu PSD. Voi aţi vândut-o, nu AUR a vândut-o. Aţi îngropat atâtea companii, atâtea fabrici în 36 de ani, iar acum veniţi şi ne spuneţi că AUR se opune dezvoltării. Nu AUR se opune dezvoltării. Voi aţi îngropat România, voi o îngropaţi, voi”, a declarat deputatul AUR, Dan Tanasă.

The post Dan Tanasă – Declarație de presă – Aţi guvernat România timp de 36 de ani, aţi îngropat fabrici şi companii, iar acum aveţi tupeul să acuzaţi AUR că se opune dezvoltării ţării appeared first on AUR.

Deputatul AUR susţine că situaţia nu mai poate fi explicată doar prin probleme administrative şi afirmă că trebuie luate în calcul implicaţiile etnice, cerând ca elevii români să beneficieze de aceleaşi condiţii şi acelaşi tratament.
“De peste şase ani, elevii Colegiului Naţional “Mihai Viteazul” din Sfântu Gheorghe, cea mai mare unitate de învăţământ cu predare în limba română din judeţul Covasna, sunt obligaţi să suporte consecinţele unui proiect de renovare care pare să nu se mai termine. În România anului 2026, generaţii de elevi au trecut prin şcoală fără să beneficieze de condiţiile normale pe care orice copil are dreptul să le primească, iar elevii sunt în continuare nevoiţi să înveţe în containere.
“Este absolut revoltător ca, după mai bine de şase ani, elevii celui mai mare liceu românesc din judeţ să fie încă trimişi să înveţe în containere. Nu mai putem trata această situaţie ca pe o simplă întârziere administrativă. Vorbim despre copii, despre educaţie şi despre o comunitate care are dreptul la acelaşi tratament ca orice altă comunitate din acest oraş”, declară Dan Tanasă.
Situaţia devine cu atât mai greu de explicat cu cât, în aceeaşi perioadă, mai multe unităţi de învăţământ din Sfântu Gheorghe cu predare în limba maghiară au fost renovate şi modernizate. În timp ce pentru aceste investiţii administraţia locală a găsit bani şi soluţii, Colegiul Naţional “Mihai Viteazul” a rămas prins într-un interminabil şantier administrativ.
“Nu am nimic împotriva investiţiilor în şcolile maghiare. Dimpotrivă, orice copil din Sfântu Gheorghe merită să înveţe într-o şcoală modernă şi sigură. Problema este că exact aceleaşi drepturi trebuie să le aibă şi copiii români. Când vezi că unele şcoli sunt renovate, iar cea mai importantă şcoală românească din judeţ este ţinută ani de zile în provizorat, este imposibil să nu te întrebi dacă nu cumva avem de-a face cu un dublu standard pe criterii etnice”, afirmă Dan Tanasă.
Elevii, părinţii şi profesorii au ajuns să protesteze în faţa Primăriei Sfântu Gheorghe, însă problema este departe de a fi rezolvată. Explicaţiile administrative, problemele cu constructorii şi litigiile nu pot şterge responsabilitatea politică a administraţiei locale pentru modul în care a fost gestionat acest proiect.
“După şase ani nu mai pot fi invocate la nesfârşit aceleaşi scuze. Dacă există probleme cu constructorul, administraţia trebuie să le rezolve. Dacă există probleme tehnice, trebuie rezolvate. Dacă există probleme juridice, trebuie găsite soluţii. Nu este normal ca elevii să plătească preţul incompetenţei administraţiei locale. Au aşteptat suficient”, spune Dan Tanasă.
Istoria administraţiei conduse de primarul UDMR Antal Árpád oferă şi un alt exemplu de proiect asociat cu numele “Mihai Viteazul”. Piaţa “Mihai Viteazul” a fost anunţată pentru reabilitare în 2010, lucrările au început în 2011, iar contractul prevedea un termen de 28 de luni. Au urmat probleme de execuţie, reparaţii şi intervenţii repetate, iar în 2022 administraţia locală vorbea din nou despre reabilitarea pieţei.
“Avem, practic, două proiecte care poartă numele Mihai Viteazul şi care au devenit simboluri ale administraţiei fără sfârşit a lui Antal Árpád. Unul a ajuns să fie reparat şi reparat din nou, iar celălalt este de peste şase ani în renovare. Când în acelaşi timp alte şcoli din oraş sunt modernizate, nu mai putem vorbi doar despre ghinion sau despre birocraţie”, afirmă Dan Tanasă.
În opinia deputatului, situaţia Colegiului Naţional “Mihai Viteazul” trebuie privită şi prin prisma istoricului administraţiei locale conduse de Antal Árpád, care a fost în repetate rânduri criticată şi sancţionată în legătură cu tratamentul aplicat comunităţii româneşti şi cu respectarea limbii române.
“Antal Árpád este un primar care a demonstrat în repetate rânduri că are o problemă cu comunitatea românească şi cu respectarea drepturilor românilor din Sfântu Gheorghe. Nu este vorba despre un incident izolat. Există un istoric de conflicte şi sancţiuni în materia discriminării românilor pe criterii etnice şi a respectării limbii române. În acest context, faptul că cel mai mare liceu românesc din judeţ este lăsat de peste şase ani într-o situaţie de provizorat nu mai poate fi privit cu naivitate. Sunt evidente implicaţiile etnice. Ce fel de individ batjocoreşte nişte copii doar pentru că sunt români?”, spune Dan Tanasă.
“Nu accept ca elevii români din Sfântu Gheorghe să fie trataţi ca cetăţeni de mâna a doua. Un copil român nu valorează mai puţin decât un copil maghiar şi nu accept ca limba în care învaţă să devină, în fapt, un criteriu pentru cât de repede îi este renovată şcoala. Este timpul ca această discriminare să înceteze”, conchide Dan Tanasă.

The post Dan Tanasă – Declarație de presă – Nu mai putem ignora implicaţiile etnice în scandalul renovării Colegiului Naţional “Mihai Viteazul” din Sfântu Gheorghe appeared first on AUR.

“CNA continuă să acţioneze ca un aparat de cenzură. De data aceasta, prin Decizia 116 din 2026, care introduce obligaţia de notificare la CNA pentru canalele cu cel puţin 100.000 de urmăritori, dacă sunt îndeplinite şi celelalte condiţii prevăzute de decizie, şi prevede sancţiuni de până la 100.000 de lei pentru cei care nu se conformează”, afirmă Dan Tanasă.
Deputatul AUR atrage atenţia că, în forma pusă iniţial în consultare, pragul era de 500.000 de urmăritori pe o singură platformă. Acesta a fost coborât la 100.000 de urmăritori, care pot fi cumulaţi pe mai multe platforme, ceea ce înseamnă că un număr mult mai mare de creatori de conţinut şi persoane care au comunităţi online pot ajunge sub incidenţa procedurii de notificare şi a regimului de sancţiuni.
“Este un nou atac asupra celor care aleg să vorbească liber şi un nou set de constrângeri pentru românii care au curajul să spună lucrurilor pe nume. Nu putem accepta ca libertatea de exprimare să fie transformată într-o procedură birocratică gestionată de CNA”, spune Dan Tanasă.
Demnitarul AUR consideră că trebuie făcută o diferenţă clară între o instituţie media şi un cetăţean care îşi exprimă opiniile în mediul online.
“Un om cu un telefon în mână, care îşi exprimă o opinie, chiar şi una critică, nu poate fi pus pe aceeaşi poziţie cu un trust de presă. Nu putem trata în acelaşi fel un cetăţean care îşi filmează opiniile şi le publică online şi o instituţie media care are structuri editoriale, angajaţi şi resurse considerabile”, afirmă acesta.
Dan Tanasă spune că CNA trebuie să explice inclusiv în baza cărei legi introduce aceste obligaţii şi aceste praguri şi avertizează asupra riscului ca astfel de mecanisme să fie extinse în viitor.
“Astăzi sunt 100.000 de urmăritori. Mâine pot fi 50.000 sau 10.000. Dacă nu punem acum o limită, la capătul acestui drum nu mai vorbim despre libertate, ci despre control deplin”, transmite deputatul AUR.
Acesta anunţă, totodată, că va încerca să sprijine juridic, în limitele legii, persoanele care vor fi afectate de aceste prevederi şi care consideră că drepturile lor au fost încălcate.
“Nu vreau să trăiesc într-o Românie în care un om care are o opinie, un canal, un podcast sau o comunitate online să fie intimidat, constrâns sau făcut să se teamă pentru simplul fapt că vorbeşte cu oamenii şi are opinii în spaţiul public. Nu putem să îi lăsăm singuri pe oamenii care vor să vorbească liber”, mai spune Dan Tanasă.
Poziţia AUR este clară: respectarea legii nu trebuie confundată cu instituirea unor mecanisme administrative prin care statul ajunge să controleze oamenii care au o voce şi o audienţă în mediul online.
“Libertatea de exprimare nu este un privilegiu acordat de CNA. Românii trebuie să poată vorbi liber, să critice puterea şi să îşi exprime opiniile fără să fie intimidaţi sau controlaţi de stat. Nu acceptăm ca libertatea de exprimare să fie transformată într-o formalitate administrativă şi birocratică”, conchide Dan Tanasă.

The post Dan Tanasă – Declarație de presă – CNA continuă să acţioneze ca un aparat de cenzură. Este un nou atac la libertatea de exprimare! appeared first on AUR.