De la: Doamna Laura GHERASIM, deputat în circumscripția electorală nr.39 Vaslui

Subiectul întrebării: Riscul de sărăcie și excluziune socială – situația pentru județul Vaslui

    Stimate domnule ministru-interimar,

Datele publicate de Institutul Național de Statistică la sfârșitul lunii iunie 2026 arată că, în anul 2025, 27,4% din populația României — aproximativ 5,2 milioane de persoane — s-a aflat în risc de sărăcie sau excluziune socială (indicatorul AROPE), în scădere cu doar 0,5 puncte procentuale față de anul precedent. În aceeași perioadă, mai mult de una din șase persoane (16,8%) a fost afectată de deprivare materială și socială severă, iar 5,6% dintre persoanele cu vârsta sub 65 de ani au trăit în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii.

Însă, Institutul Național de Statistică nu publică, din motive legate de reprezentativitatea eșantionului, o defalcare a indicatorului AROPE la nivel de județ, ci doar la nivel de regiune de dezvoltare, iar această lacună statistică nu înseamnă că județele sunt afectate în mod egal – toate datele disponibile la nivel administrativ plasează județul Vaslui constant printre cele mai vulnerabile din țară. Astfel, stimate domnule ministru, la finalul anului 2025, câștigul salarial mediu net în județul Vaslui era de 4.220 de lei — al doilea cel mai scăzut dintre toate județele și municipiul București, după Vrancea (4.161 lei) și înaintea Botoșaniului (4.239 lei) — poziție pe care județul o ocupă constant în ultimii ani, alături de Vrancea, Vâlcea și Suceava.

Un venit salarial structural mai mic decât media națională cu peste un sfert este un indicator direct al expunerii la cel puțin una dintre cele trei componente ale indicatorului AROPE, respectiv riscul de sărăcie relativă.

Ministerul pe care îl conduceți, domnule ministru, prin Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială și prin registrul beneficiarilor venitului minim de incluziune, deține, însă, date administrative la nivel de județ care pot suplini absența unei estimări statistice directe a AROPE pentru Vaslui, motiv pentru care vă adresez prezenta întrebare parlamentară.

Având în vedere că legea obligă autoritățile competente nu doar să intervină, ci și să colecteze periodic date statistice, să realizeze analize și să monitorizeze evoluția fenomenului, iar Parlamentul primește, de multe ori, cu dificultate – sau chiar deloc – informațiile solicitate din partea acestor instituții, ne bazăm pe comunicarea directă cu dumneavoastră, domnule ministru. În această calitate, vă rugăm să prezentați situația reală, fundamentată pe datele oficiale aflate la dispoziția ministerului și a instituțiilor din coordonarea sa pentru județul Vaslui, defalcat pentru fiecare an în parte, pentru perioada 2020-2025:

1. numărul total de persoane afectate de deprivare materială și socială severă;
2. numărul de persoane care trăiesc în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii — adulți cu vârstă de muncă ale căror activități au solicitat mai puțin de 20% din potențialul lor de muncă — defalcat pe sexe și pe grupe de vârstă;
3. numărul persoanelor în vârstă de 65 de ani și peste aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială;
4. numărul de gospodării din județul Vaslui beneficiare ale venitului minim de incluziune, precum și evoluția acestui număr față de anul 2024, când a fost introdus acest instrument;
5. ce măsuri, cu termenele aferente asociate, sunt avute în vedere pentru ca reducerea sărăciei să aibă un impact pozitiv asupra incluziunii sociale active, a accesului la educație și cultură, a integrării pe piața muncii, a condițiilor de locuit și a accesului la asistență medicală pentru locuitorii județului Vaslui.

The post Laura GHERASIM – Întrebare – Riscul de sărăcie și excluziune socială – situația pentru județul Vaslui appeared first on AUR.

De la: Domnul Dan TANASĂ, Deputat AUR ales în Circumscripția Electorală nr. 8, Brașov 

Subiectul întrebării: Clarificări privind relocarea celor 409 persoane identificate în dosarul centrelor de îngrijire din Dumbrava, județul Bihor

Stimate domnule ministru,

        În urma acțiunii desfășurate de DIICOT în județul Bihor, în cadrul anchetei privind centrele de îngrijire din Dumbrava, 409 persoane au fost relocate în centre sociale și unități medicale din mai multe județe ale țării. Potrivit informațiilor comunicate public de autorități, relocarea s-a realizat într-un interval foarte scurt, beneficiarii fiind transportați în peste 20 de județe.

Având în vedere amploarea fără precedent a acestei operațiuni și faptul că persoanele relocate sunt, în mare parte, vârstnici, persoane cu dizabilități sau persoane aflate într-o stare de vulnerabilitate accentuată, vă rog, domnule ministru, să aveți amabilitatea să-mi răspundeți la următoarele întrebări de interes public:

1. Care a fost baza legală în temeiul căreia s-a dispus relocarea celor 409 persoane?
2. Cine a dispus această măsură și cine a semnat actele administrative sau judiciare care au stat la baza relocării?
3. Pe baza căror evaluări medicale, psihologice și sociale s-a decis relocarea fiecărei persoane?
4. A existat consimțământul persoanelor relocate? În cazul celor care aveau discernământ, au fost acestea întrebate dacă doresc să părăsească locul în care se aflau?
5. În situația persoanelor lipsite de capacitate de exercițiu sau cu discernământ diminuat, cine le-a reprezentat interesele și în baza căror acte?
6. Au beneficiat persoanele relocate de reprezentare juridică, individuală sau colectivă, înainte de luarea măsurii relocării?
7. Câte persoane au reclamat, în cursul evaluărilor și al relocării, că au fost supuse unor rele tratamente sau altor forme de abuz?
8. Câte persoane și-au exprimat dorința de a rămâne în centrele din Dumbrava sau de a reveni ulterior în acestea?
9. Care este situația actuală a celor 409 persoane relocate? Câte dintre acestea:
   • se află în centre rezidențiale;
   • sunt internate în unități sanitare;
   • au fost preluate de familie sau aparținători;
   • au decedat?
10. În cazul persoanelor decedate după relocare, vă rog să comunicați numărul acestora, data și locul decesului, împrejurările cunoscute până în prezent și dacă au fost dispuse expertize medico-legale ori alte verificări pentru stabilirea unei eventuale legături între relocare și deces.
11. În cadrul urmăririi penale, a analizat DIICOT impactul pe care relocarea simultană a unui număr atât de mare de persoane vulnerabile îl putea avea asupra stării lor de sănătate fizică și psihică?
12. A existat un plan operațional privind protecția persoanelor relocate pe durata transportului și după transferul în noile locații? Dacă da, ce instituții l-au elaborat și aprobat?
13. Ce instituții au participat la luarea deciziei privind relocarea și care au fost atribuțiile concrete ale fiecăreia (DIICOT, IGPR, DSU, Ministerul Muncii, ANPIS, DGASPC-uri, Ministerul Sănătății și alte autorități)?
14. A fost efectuată o evaluare individuală a fiecărei persoane înainte de stabilirea destinației în care urma să fie transferată?
15. Au fost informate familiile, tutorii, curatorii sau aparținătorii persoanelor relocate înainte ori imediat după transfer? Dacă da, prin ce procedură?
16. Având în vedere că în comunicările publice ale DIICOT sunt indicate aproximativ 210 persoane ca victime ale infracțiunilor cercetate, iar operațiunea de relocare a vizat 409 persoane, vă rog să precizați care a fost justificarea juridică pentru relocarea tuturor celor 409 persoane și nu doar a celor identificate, până în prezent, ca persoane vătămate în dosarul penal.

The post Dan TANASĂ – Întrebare – Clarificări privind relocarea celor 409 persoane identificate în dosarul centrelor de îngrijire din Dumbrava, județul Bihor appeared first on AUR.

De la: Domnul Dan TANASĂ, Deputat AUR ales în Circumscripția Electorală nr. 8, Brașov 

Subiectul întrebării: Situația juridică a prefectului de Covasna

Stimate domnule viceprim-ministru,

         La data de 17 ianuarie 2024, într-un fapt fără precedent, presa a anunțat: „Percheziții DNA la Prefectura Covasna și la locuința prefectului Raduly Istvan”.

În prezent, surse apropiate organelor de cercetare penală au lăsat să se înțeleagă că prefectului județului Covasna, Raduly Istvan, i-ar fi fost atribuită calitatea de inculpat în dosarul penal.

Având în vedere reperele de integritate pe care Ministerul Afacerilor Interne trebuie să le probeze în mod public, în primul rând prin natura activității sale specifice, vă rog, domnule viceprim-ministru, să aveți amabilitatea să-mi răspundeți la următoarele întrebări de interes public:

1. Dacă prefectul Raduly Istvan a înștiințat Ministerul Afacerilor Interne cu privire la noul său statut de inculpat în cadrul dosarului penal?
2. Dacă nu a informat ministerul, ce măsuri veți dispune cu privire la această omisiune?
3. Indiferent dacă prefectul Raduly Istvan a informat sau nu conducerea Ministerului Afacerilor Interne, în cazul în care se confirmă că are calitatea de inculpat în dosarul penal, veți dispune eliberarea sa din funcția de prefect?
4. În cazul în care se confirmă că prefectul Raduly Istvan are calitatea de inculpat într-un dosar penal, considerați că această situație este compatibilă cu exercitarea funcției de prefect și cu statutul de angajat al Ministerului Afacerilor Interne, având în vedere rolul prefectului de garant al respectării legalității la nivelul județului?

The post Dan TANASĂ – Întrebare – Situația juridică a prefectului de Covasna appeared first on AUR.

“Când organizaţia care reprezintă crescătorii de ovine din întreaga ţară cere demiterea conducerii ANSVSA, Guvernul Bolojan nu mai poate ascunde adevărul şi nu mai poate căuta vinovaţi în altă parte.
Executivul condus de Ilie Bolojan şi conducerea ANSVSA au ales să privească nepăsători cum unul dintre cele mai importante sectoare ale agriculturii româneşti este adus în pragul colapsului. În loc să apere interesele fermierilor români în faţa instituţiilor europene, au preferat să ofere explicaţii sterile şi să paseze responsabilitatea.
Atitudinea lui Alexandru Bociu în această chestiune este de-a dreptul criminală. Individul se uită pur şi simplu cum întregul sector ovin este distrus şi nu face nimic. Am solicitat demiterea lui în urmă cu aproape o lună, fără ca PNL sau Ilie Bolojan să reacţioneze.
Rezultatul este dramatic: exporturi blocate, contracte pierdute, pieţe externe compromise şi pierderi estimate de ROMOVIS la 128 de milioane de euro. În spatele acestor cifre se află mii de fermieri din toată ţara care şi-au investit economiile într-o afacere pe care statul român avea obligaţia să o protejeze, nu să o sacrifice.
Conducerea ANSVSA şi-a pierdut complet credibilitatea în faţa fermierilor şi a demonstrat că este incapabilă să gestioneze o criză sanitar-veterinară cu impact major asupra economiei naţionale. În orice stat în care responsabilitatea publică nu este doar un slogan, un asemenea eşec ar fi fost urmat imediat de demisii.
Înţeleg că sunt sacrificate animale şi în judeţul Braşov, fără ca DSVSA Braşov să informeze public despre situaţia existentă la nivelul judeţului. Este inacceptabil ca informaţiile să circule “pe surse” în loc să fim informaţi oficial de instituţiile publice care ar trebui să gestioneze situaţia.
Solicit din nou premierului Ilie Bolojan demiterea imediată a conducerii ANSVSA şi prezentarea în faţa Parlamentului a unui raport complet privind modul în care această instituţie a gestionat criza pestei micilor rumegătoare şi negocierile cu Comisia Europeană.
Totodată, solicit Guvernului să instituie de urgenţă un mecanism de despăgubire pentru fermierii afectaţi şi să prezinte un plan concret pentru recâştigarea pieţelor externe pierdute. Fermierii români nu mai au nevoie de promisiuni şi comunicate de presă. Au nevoie de autorităţi competente, care să le apere munca şi investiţiile.
AUR va continua să fie alături de crescătorii români şi va cere răspunderea politică şi administrativă a tuturor celor care au contribuit la această situaţie”, a declarant deputatul AUR Dan Tanasă.

The post Dan Tanasă – Declarație de presă – Guvernul Bolojan a abandonat fermierii români! Conducerea ANSVSA trebuie demisă de urgenţă pentru dezastrul din sectorul ovin appeared first on AUR.

De la: Domnul Dan TANASĂ, Deputat AUR ales în Circumscripția Electorală nr. 8, Brașov 

Subiectul întrebării: Clarificări privind temeiul factual al cercetărilor efectuate de IPJ Brașov într-un dosar privind presupusa constituire sau aderare la o organizație cu caracter fascist

Stimate domnule ministru,

        În spațiul public a fost prezentat un comunicat al Inspectoratului de Poliție Județean Brașov privind cercetarea mai multor tineri pentru presupusa săvârșire a infracțiunilor prevăzute de Ordonanța de urgență nr. 31/2002.

Comunicatul utilizează formulări precum „simpatizanți ai nazismului”, „aderare la o grupare care promovează ideologia fascistă” și „promovarea mișcării legionare”, fără a prezenta în mod concret actele materiale care ar constitui elementele infracțiunilor cercetate.

Având în vedere interesul public major al cauzei și necesitatea respectării principiului prezumției de nevinovăție, vă rog, domnule ministru, să aveți amabilitate să-mi comunicați următoarele informații de interes public:

1. Care sunt, în concret, actele materiale imputate persoanelor cercetate, fără divulgarea unor date care ar putea afecta desfășurarea urmăririi penale?
2. Dacă simpla exprimare a unor opinii, deținerea unor obiecte sau manifestarea unor convingeri ideologice constituie, în sine, temei pentru punerea sub acuzare sau dacă există alte acțiuni concrete care fundamentează acuzațiile.
3. Ce fapte concrete au determinat reținerea și ulterior dispunerea măsurilor preventive?
4. Ce probe au stat la baza concluziei că ar exista o „organizație cu caracter fascist”, în sensul OUG nr. 31/2002?
5. Dacă organul de urmărire penală a identificat acte de violență, instigare la violență, planificarea unor infracțiuni ori alte activități materiale desfășurate de persoanele cercetate, dincolo de postări, simboluri ori articole vestimentare?
6. Care este diferența factuală dintre persoanele aflate în arest la domiciliu și cele aflate sub control judiciar?
7. În dosar au fost folosite trupe speciale ale Poliției Române, care i-au percheziționat și reținut pe minori. Nu vi se pare totuși exagerat să utilizați trupe speciale pentru niște copii acuzați de „inițiere sau constituire a unei organizații cu caracter fascist, rasist ori xenofob, aderare sau sprijinire, sub orice formă, a unui astfel de grup, dar și utilizare în public a simbolurilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe”?

The post Dan TANASĂ – Întrebare – Clarificări privind temeiul factual al cercetărilor efectuate de IPJ Brașov într-un dosar privind presupusa constituire sau aderare la o organizație cu caracter fascist appeared first on AUR.

De la: Domnul Dan TANASĂ, Deputat AUR ales în Circumscripția Electorală nr. 8, Brașov 

Subiectul întrebării: Verificarea aplicării dispozițiilor legale privind încetarea mandatului primarului municipiului Timișoara, ca urmare a hotărârii definitive pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție

Stimate domnule ministru,

        În data de 18 iunie 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins definitiv recursul formulat de domnul Dominic Fritz împotriva raportului Agenției Naționale de Integritate, menținând astfel constatările privind conflictul de interese administrativ.

Având în vedere efectele juridice pe care o asemenea hotărâre definitivă le poate produce asupra exercitării mandatului unui ales local și atribuțiile prefectului privind emiterea ordinului de constatare a încetării de drept a mandatului, vă solicit să dispuneți verificarea modului în care Instituția Prefectului – Județul Timiș și-a exercitat obligațiile legale în această speță.

În acest sens, vă rog, domnule ministru, să aveți amabilitatea să răspundeți la următoarele întrebări:

1. A dispus Ministerul Afacerilor Interne verificarea modului în care prefectul județului Timiș și-a exercitat atribuțiile legale în urma pronunțării hotărârii definitive a Înaltei Curți de Casație și Justiție în cazul domnului Dominic Fritz?
2. În interpretarea Ministerului Afacerilor Interne, hotărârea definitivă pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție produce efectul încetării de drept a mandatului primarului municipiului Timișoara, potrivit legislației privind integritatea și Codului administrativ? Vă rog să indicați temeiurile legale avute în vedere.
3. A fost comunicată prefectului județului Timiș hotărârea definitivă și, dacă da, la ce dată?
4. Ce demersuri concrete a întreprins prefectul județului Timiș după comunicarea hotărârii definitive?
5. A emis prefectul ordinul de constatare a încetării de drept a mandatului primarului municipiului Timișoara? Dacă nu, care sunt motivele juridice care justifică neemiterea acestuia?
6. În cazul în care Ministerul Afacerilor Interne apreciază că prefectul nu și-a îndeplinit obligațiile prevăzute de lege, ce măsuri administrative sau disciplinare intenționează să dispună?
7. Solicit să îmi comunicați concluziile verificării dispuse de Ministerul Afacerilor Interne și punctul de vedere oficial al ministerului cu privire la efectele juridice ale hotărârii definitive pronunțate în cazul domnului Dominic Fritz asupra mandatului de primar al municipiului Timișoara.

The post Dan TANASĂ – Întrebare – Verificarea aplicării dispozițiilor legale privind încetarea mandatului primarului municipiului Timișoara, ca urmare a hotărârii definitive pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție appeared first on AUR.

“Adrian Veştea este expresia sistemului politic care a capturat Braşovul timp de aproape un deceniu.
Timp de aproape 10 ani, Adrian Veştea a condus PNL Braşov şi a fost unul dintre principalii beneficiari ai puterii politice din judeţ. Astăzi ni se cere să credem că omul care a dominat viaţa politică braşoveană trebuie să conducă întreaga ţară. Realitatea este că mandatul său politic a coincis cu numeroase scandaluri penale care au afectat organizaţia PNL Braşov şi cu prea puţine realizări care să convingă românii că merită funcţia de prim-ministru.
În perioada în care Veştea a condus organizaţia, Braşovul a produs un lung şir de scandaluri, anchete, trimiteri în judecată şi condamnări care au vizat oameni din cercul de putere al PNL. Fostul lider liberal Aristotel Căncescu a fost condamnat pentru corupţie. George Scripcaru a fost vizat de multiple dosare DNA. Liviu Cocoş a fost condamnat şi ulterior a reapărut în centrul unui nou dosar de corupţie. Vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Constantin-Şerban Todorică, a fost trimis în judecată în dosarul Compania Apa Braşov. Un primar PNL din judeţ a fost condamnat definitiv pentru trafic de droguri. La DSVSA Braşov, procurorii au instrumentat un dosar de corupţie care a dus la arestări preventive şi trimiteri în judecată. Acesta este bilanţul politic al grupării care a condus Braşovul în ultimul deceniu.
Ni se spune că Adrian Veştea este un administrator performant. Serios? Performanţa nu se măsoară doar în panglici tăiate şi conferinţe de presă. Se măsoară şi prin calitatea oamenilor promovaţi, prin integritatea administraţiei şi prin capacitatea de a construi instituţii curate. După 36 de ani în care PNL a controlat judeţul Braşov lipsesc în continuare marile proiecte. Spre exemplu, după aproape nouă ani la conducerea Consiliului Judeţean şi aproximativ un deceniu la conducerea PNL Braşov, bilanţul lui Adrian Veştea în materie de autostrăzi este de aproximativ 6 kilometri de autostradă în judeţul Braşov, reprezentând tronsonul Râşnov-Cristian deschis încă din 2020.
Când în jurul tău se acumulează ani la rând scandaluri, dosare şi probleme de integritate, nu mai poţi pretinde că nu ai nicio responsabilitate. Poate că nu există răspundere penală. Există însă răspundere politică. Iar aceasta nu poate fi delegată nimănui. România nu are nevoie de exportarea modelului PNL Braşov la nivel naţional. România are nevoie de o ruptură de reţelele politice care confundă administraţia cu partidul şi funcţiile publice cu influenţa de grup”, a declarat deputatul AUR, Dan Tanasă.

The post Dan Tanasă – Declarație de presă – Liderul unei filiale PNL marcate de scandaluri penale, viitor premier al României? appeared first on AUR.

“Din nou un festival, un veritabil festival al ipocriziei, cu actori care mai de care mai săltând în bănci, de la PSD, de la PNL, de la USR, de la UDMR, cum ne vorbesc şi ne spun că vor să protejeze puterea de cumpărare a românilor.
Pentru că sunteţi incapabili să rezolvaţi problema. Problema este deficitul balanţei de mărfuri a României. România este net importator de mâncare. În România asta a pro-europenilor, a pro-occidentalilor, noi nu reuşim să producem suficientă mâncare cât să dăm de mâncare poporului român şi apelăm la importuri.
Tocmai de aceea preţul la ulei a explodat, preţul la făină a explodat, preţul la zahăr a explodat, preţul la pâine a explodat şi veniţi cu tot felul de artificii, evident, să mimaţi interesul, să le spuneţi românilor: “Nu, uite, avem grijă de voi, ne pasă de voi”.
Preţul la lapte a explodat pentru că asta este. Staţi şi vă uitaţi cum piaţa românească este inundată de importuri, de foarte multe ori de importuri de foarte proastă calitate din Ucraina. Preţul la grâu a ajuns la 80 de bani pe kilogram.
Anul trecut, zeci de mii de firme din zona agriculturii s-au închis. Peste 2,5 milioane de hectare nu mai sunt înregistrate la APIA, deci nu se produce nimic. Asta pentru că grija voastră este Ucraina. Au trecut cinci zile de când cel mai mare port al României era să sară în aer şi Kievul n-are nimic de spus. Aşteptăm de la Kiev scuze, aşteptăm din partea domnului Nicuşor Dan să reacţioneze.
Băgaţi miliarde în Ucraina, iar preşedintele Nicuşor Dan mai avea puţin şi îi cerea el scuze că n-a sărit în aer drona aia la Constanţa.
Aşadar, terminaţi cu miliardele date în Ucraina, băgaţi-le în agricultura românească şi nu o să mai trebuiască să daţi nicio ordonanţă de urgenţă prin care să mimaţi că protejaţi puterea de cumpărare a românilor”, a declarat deputatul AUR, Dan Tanasă.

The post Dan Tanasă – Declarație de presă – Terminaţi cu miliardele date în Ucraina, băgaţi-le în agricultura românească şi nu o să mai trebuiască să daţi nicio ordonanţă de urgenţă prin care să mimaţi că protejaţi puterea de cumpărare a românilor appeared first on AUR.

Potrivit acestuia, ţara noastră cheltuie mai mult din PIB pentru dobânzi decât pentru alte domenii vitale şi strategice precum educaţia şi sănătatea.
“România are cel mai mare cost aferent datoriei publice din Uniunea Europeană. Cel mai mare cost. Mai mare decât Franţa, Germania sau Spania.
Hai să vorbim despre cifre, pentru că indiferent dacă îţi iubeşti ţara sau iubeşti bananele şi blugii, cifrele sunt aceleaşi. România cheltuieşte pe dobânzi aferente datoriei publice cel mai mult din Uniunea Europeană: 5,2% din PIB.
Pe educaţie, Guvernul “pro-european” cheltuie mult mai puţin, doar 3,3% din PIB. Iar pe sănătate are cheltuieli comparabile cu cele pe dobânzi, care nu depăşesc 6% din PIB”, a declarat deputatul AUR.
Dan Tanasă acuză că guvernele din ultimii ani au crescut datoria publică cu aproape 124 de miliarde de euro.
“În 2020, datoria publică a României ajunsese la 100 de miliarde de euro. Astăzi, datoria publică a României a depăşit 224 de miliarde de euro. ?Pro-europenii? au adăugat 124 de miliarde de euro în 5 ani”, a subliniat acesta.
Potrivit deputatului AUR, tara noastră plăteşte cea mai mare rată a dobânzii din cauza deficitului bugetar, de 7,9%, provocat de partidele şi politicienii care s-au aflat la putere.
“Şi totuşi, România este abia pe lotul 14 din Uniunea Europeană ca mărime a datoriei publice raportat la PIB. Ţări precum Grecia sau Italia au o datorie mai mult decât dublă faţă de a României: 140% din PIB faţă de doar 60% din PIB România. Dar cheltuiesc pe dobânzi mult mai puţin decât o face guvernul de la Bucureşti. Oare de ce? Explicaţia este simplă.
Noi avem cea mai mare rată a dobânzii pentru că avem cel mai ridicat nivel al deficitului bugetar: 7,9% din PIB. Toate aceste cifre vorbesc despre un dezastru. Un dezastru care are vinovaţi cu nume şi prenume: Bolojan, Iohannis, Orban, Cîţu, Ciucă, Nicuşor, Ciolacu, Kelemen Hunor, Fritz, puteţi să le spuneţi cum vreţi voi. Iar în spatele lor, pentru că ei sunt, în spatele lor sunt propagandiştii din presa sistemului: Digi, Antena, România, TV, HotNews, G4, B1. Ei sunt cei care vă terrorizează în fiecare zi cu ruşii şi legionarii, în timp ce România este jefuită.
Cum va arăta viitorul unei ţări care cheltuieşte pe dobânzi o dată şi jumătate cât cheltuieşte pentru educaţie?”, a declarat deputatul AUR, Dan Tanasă.
Posteaza

The post Deputatul AUR, Dan Tanasă, avertizează că România plăteşte cel mai mare cost al dobânzilor aferente datoriei publice dintre statele membre ale Uniunii Europene. appeared first on AUR.

De la: Domnul Dan TANASĂ, Deputat AUR ales în Circumscripția Electorală nr. 8, Brașov 

Subiectul întrebării: Lipsa de reacție a MAE în fața încălcării inacceptabile a suveranității României de către Ucraina

Stimată doamnă ministru,

La data de 5 iunie 2026, în apele teritoriale ale României au pătruns patru drone navale ucrainene, având la bord sute de kilograme de combustibil fiecare, dintre care una a pătruns în Portul Constanța, unde a fost detonată, cu riscul provocării unui dezastru de mari proporții.

Ca reacție la aceste grave evenimente, reprezentanții statului român și, în primul rând, președintele României, Nicușor Dan, au ales să justifice acțiunea Ucrainei ca fiind un efect al agresiunii ruse și să exonereze de răspundere acest stat.

Această lipsă de fermitate în apărarea intereselor naționale ale României a determinat Ucraina să treacă la atac, în loc să își asume răspunderea pentru evenimente, declanșând un război informațional împotriva României, inclusiv în spațiul public românesc, folosindu-se de agenți de influență.

Deși Ucraina este beneficiara unui sprijin consistent din partea României și este, totodată, unica răspunzătoare pentru gravul incident din 5 iunie, aceasta atacă statul român prin agenții săi de influență, promovând următoarele teme de dezinformare:

1. România ar încălca sancțiunile aplicate Rusiei privind comerțul cu petrol, prin primirea în porturile românești a unor petroliere sub diferite pavilioane, care ar descărca petrol rusesc adus din Portul Novorossiisk pentru rafinăriile din România.

2. Pasămite, pentru că România ar fi încălcat sancțiunile impuse Rusiei, ar fi răspunzătoare pentru gravul incident de la Constanța și s-ar fi expus singură acțiunilor Ucrainei, care își arogă, de la sine putere, acest drept.

3. Reprezentanții Ucrainei, în loc să comunice oficial scopul prezenței dronelor în apele românești, au preferat să transmită, prin agenții de influență din România, că misiunea acestora ar fi fost interceptarea și distrugerea navelor care urmau să iasă din porturile românești și pe care Ucraina le consideră ca făcând parte din așa-zisa „flotă fantomă”, prin intermediul căreia Rusia ar încălca sancțiunile.

4. Agenții de influență ai Ucrainei din România au prezentat o listă de nave care, pasămite, ar fi intrat și ieșit în repetate rânduri din porturile românești, deși s-ar fi aflat sub sancțiuni.

În urma informațiilor apărute în spațiul public privind pătrunderea fără drept, cu încălcarea integrității teritoriale a României, a unui vehicul naval fără pilot în zona Portului Constanța și detonarea acestuia de către Ucraina în apropierea unor obiective de importanță strategică, fapt care ar fi putut produce o catastrofă în care zeci de mii de români ar fi putut să fie omorâți, vă solicit, doamna ministru, să aveți amabilitatea să-mi răspundeți la următoarele întrebări:

1. Consideră Ministerul Afacerilor Externe că un asemenea incident reprezintă o problemă de suveranitate și securitate națională pentru România?
2. Care sunt motivele pentru care până acum nu ați solicitat explicații publice din partea Ucrainei? La precedentul incident, cel de la Galați, pentru care tot Ucraina este responsabilă, v-ați isterizat infantil și l-ați expulzat pe consulul general al Rusiei de la Constanța dar, de data aceasta, sunteți absentă.
3. Ce demersuri diplomatice au fost întreprinse pentru clarificarea circumstanțelor în care un astfel de vehicul a ajuns în principalul port al țării și a fost detonat intenționat de partea ucraineană?
4. Au fost solicitate explicații oficiale Ucrainei?
5. De ce Ucraina nu a cerut scuze României pentru cele două incidente, așa cum a procedat în cazul Greciei sau Poloniei?
6. A informat Ministerul Afacerilor Externe aliații României din NATO și Uniunea Europeană cu privire la acest incident?
7. Dacă MAE consideră că suveranitatea României a fost afectată, care sunt măsurile diplomatice concrete adoptate până în prezent?
8. Dacă nu consideră că există o problemă de suveranitate, vă rog să explicați public în baza căror argumente?

În opinia mea, integritatea teritorială a României a fost pur și simplu călcată în picioare de către Ucraina. O forță militară străină a acționat pe teritoriul național al României fără permisiune și fără să înștiințeze autoritățile române. Acest lucru este inacceptabil!

Așadar, explicați, vă rog, lipsa dumneavoastră de reacție. Pare că sunteți al doilea ministru de Externe al Ucrainei și faceți orice pentru a implica România în război direct cu Rusia!

The post Dan TANASĂ – Întrebare – Lipsa de reacție a MAE în fața încălcării inacceptabile a suveranității României de către Ucraina appeared first on AUR.