Demersul parlamentar are la bază constatările din rapoartele oficiale ale Curții de Conturi și ale Corpului de Control al ministrului, care indică faptul că statul român ar fi pierdut posibilitatea recuperării unor sume estimate la peste 12 milioane de lei, existând inclusiv documente care menționează prejudicii nerecuperate de aproape 30 de milioane de lei.

„Statul român nu poate funcționa după regula prescripției tăcute și a lipsei de răspundere. Atunci când prejudicii de milioane de lei se prescriu, iar nimeni nu răspunde, avem o problemă sistemică gravă care afectează direct interesul public și încrederea cetățenilor în instituțiile statului”, a declarat deputatul AUR, Monica Iagăr.

Prin interpelarea depusă se solicită conducerii Curții de Conturi să precizeze ce sume au fost recuperate efectiv, ce acțiuni civile sau penale au fost inițiate, dacă au fost trase la răspundere persoanele responsabile, câte instituții publice centrale au înregistrat creanțe prescrise în perioada 2020–2024, dar și care este valoarea totală a prejudiciilor rămase nerecuperate la nivel național.

Documentul ridică și problema unei vulnerabilități sistemice în administrația publică, și anume situațiile în care termenele de prescripție expiră atât pentru recuperarea creanței principale, cât și pentru atragerea răspunderii persoanelor care aveau obligația legală să prevină pierderea banilor publici.

„Nu putem accepta ca milioane de lei din bani publici să dispară prin pasivitate administrativă, neglijență sau lipsă de urmărire juridică. Este nevoie de transparență totală, de mecanisme reale de control și de răspundere concretă pentru cei care permit prescrierea prejudiciilor statului”, a mai precizat deputatul AUR.

Prin această interpelare sunt solicitate inclusiv date statistice oficiale privind prejudiciile prescrise în administrația publică centrală, rata reală de recuperare a acestora, sesizările penale formulate de Curtea de Conturi, măsurile neexecutate de instituțiile auditate și metodologia de follow-up aplicată de Curte.

Demersul parlamentar urmărește consolidarea controlului asupra utilizării fondurilor publice și identificarea unor eventuale modificări legislative necesare pentru prevenirea pierderii creanțelor statului prin prescripție.

The post Monica Iagăr (deputat AUR): „Solicit Curții de Conturi să clarifice cum a pierdut statul român prejudicii prescrise de zeci de milioane de lei la Ministerul Tineretului și Sportului” appeared first on AUR.

Potrivit informațiilor apărute în spațiul public, peste 56 de milioane de lei proveniți din ajutorul de stat destinat închiderii și punerii în siguranță a exploatărilor miniere ar fi fost utilizați pentru cheltuieli considerate neeligibile. Printre acestea se regăsesc prime și sporuri nejustificate, plăți acordate unor persoane pensionate, beneficii oferite conducerii peste limitele contractuale, precum și achiziții fără legătură directă cu activitatea minieră.

Dacă aceste constatări se confirmă în urma analizării documentelor oficiale, ne aflăm în fața unei situații extrem de grave, care poate reprezenta o deturnare a scopului fondurilor publice și o încălcare flagrantă a principiilor de legalitate, transparență și responsabilitate în administrarea banului public.

„În calitate de deputat AUR de Hunedoara și secretar al Comisiei pentru industrii și servicii, voi solicita în regim de urgență transmiterea raportului integral al Curții de Conturi, clarificări oficiale din partea Ministerului Energiei, identificarea persoanelor responsabile pentru aceste cheltuieli, prezentarea situației prejudiciilor constatate și a măsurilor de recuperare, dar și convocarea conducerii Complexului Energetic Valea Jiului și a reprezentanților Ministerului Energiei în cadrul Comisiei pentru industrii și servicii din Camera Deputaților”, a declarat Tiberiu Claudiu Bârstan.

Totodată, acesta anunță că, după analizarea tuturor documentelor oficiale, va solicita sesizarea instituțiilor competente pentru stabilirea eventualelor responsabilități administrative, civile sau penale.

„Această situație reprezintă consecința directă a anilor de incompetență, nepăsare și pasivitate politică în gestionarea sectorului energetic și a mineritului din Valea Jiului. În locul unei strategii energetice bazate pe valorificarea resurselor României și protejarea capacităților energetice naționale, am asistat la închiderea accelerată a exploatărilor miniere, distrugerea locurilor de muncă, creșterea dependenței de importuri și degradarea unei zone esențiale pentru securitatea energetică a țării.

Valea Jiului și județul Hunedoara merită respect, transparență și responsabilitate. Fondurile publice trebuie gestionate exclusiv în interesul cetățenilor și al siguranței energetice naționale, iar cei care au administrat defectuos aceste resurse trebuie să răspundă conform legii”, a concluzionat deputatul AUR.

The post Tiberiu Claudiu Bârstan (deputat AUR): „Valea Jiului și județul Hunedoara merită respect, transparență și responsabilitate! Fondurile publice trebuie gestionate exclusiv în interesul cetățenilor și al siguranței energetice naționale” appeared first on AUR.

„După scandalurile rușinoase legate de evaluarea simbolică și chiar dispariția unor piese extrem de valoroase, cum ar fi coiful dacic și brățările dacice, Curtea de Conturi a publicat raportul de audit care vizează activitatea din perioada 2023–2024, prin care dezvăluie probleme grave, precum:

– Bunuri culturale mobile subevaluate într-un mod aberant – aproximativ 60% au valoare contabilă de doar 10 lei;
– Lipsa unei evidențe centralizate și actualizate a patrimoniului cultural (mobil și imobil);
– Majoritatea bunurilor culturale mobile (peste 97%) nu sunt clasate, iar unele sunt clasate dublu;
– Patrimoniul de Tezaur nu este asigurat, contrar obligațiilor legale;
– Monumente istorice neglijate sau folosite abuziv. Exemplificăm situația Casei Vernescu, care a fost transformată ilegal în cazinou și restaurant;
– Muzee fără avize PSI, instituții culturale în clădiri degradate sau cu risc seismic;
– Închirieri ilegale ale imobilelor publice și lipsa controlului asupra veniturilor obținute;
– Haos administrativ în organizarea expozițiilor internaționale și în gestionarea donațiilor de artă;
– Evidență contabilă incoerentă a patrimoniului cultural național.

Este absolut necesar ca Ministerul Culturii să ofere explicații publice clare și să ia măsuri urgente pentru a corecta disfuncționalitățile semnalate. Patrimoniul cultural nu este o proprietate a instituțiilor, ci o valoare comună a tuturor cetățenilor, iar autoritățile au obligația legală și morală de a-l proteja și de a-l pune în valoare pentru prezent și pentru generațiile viitoare”, a declarat senatorul AUR, Niculina Stelea.

The post Niculina Stelea (senator AUR): ”Incompetența și indiferența ating cote revoltătoare la Ministerul Culturii!” appeared first on AUR.

Domnului Mihai BUSUIOC, Președinte Curtea de Conturi a României

De către: Deputat Florin-Cornel POPOVICI

Circumscripția electorală: nr. 37 Timiș

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 05.03.2025

Obiectul întrebării: Solicitare informațiilor privind deplasările externe aferente Curții de Conturi a României

Stimate Domnule Președinte,

Având în vedere prevederile art. 33 alin. (4) din Legea nr. 94/8 septembrie 1992, privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată cu modificările și completările ulterioare și în aplicarea art. 64 din Constituția României, art. 34 lit. d) și i) din Legea nr. 96/21 aprilie 2006, privind statutul deputaților și al senatorilor, art. 202 lit. d) și i) din Regulamentul Camerei Deputaților (publicat în M.O. nr. 1181/27.11.2024), importanța utilizării eficiente și transparente a resurselor publice, consider relevantă obținerea unor informații detaliate privind deplasările externe efectuate de către reprezentanții Curții de Conturi a României în perioada 2021-2024.

Vă învederez că aveţi obligaţia comunicării datelor și informațiilor în forma solicitată.

În sprijinul celor învederate supra intervine Legea nr. 190/18 iulie 2018, privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) coroborat cu art. 4 alin. (1) „Prelucrarea unui număr de identificare naţional, inclusiv prin colectarea sau dezvăluirea documentelor ce îl conţin, se poate efectua în situaţiile prevăzute de art. 6 alin. (1) din Regulamentul general privind protecţia datelor”, cu art. 6 În cazul în care prelucrarea datelor personale și speciale este necesară pentru îndeplinirea unei sarcini care servește unui interes public conform art. 6 alin. (1) lit. e) și art. 9 lit. g) din Regulamentul general privind protecția datelor ….”.

De asemenea, vă supun atenţiei şi prevederile art. 86 din Regulament (UE) nr. 679 din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE, care stimulează ca: ”Datele cu caracter personal din documentele oficiale deținute de o autoritate publică sau de un organism public său privat pentru îndeplinirea unei sarcini care servește interesului public pot fi divulgate de autoritatea sau organismul respectiv în conformitate cu dreptul Uniunii sau cu dreptul intern sub incidența căruia intră autoritatea sau organismul, pentru a stabili un echilibru între accesul public la documente oficiale și dreptul la protecția datelor cu caracter personal în temeiul prezentului regulament”.

Vă adresez prezenta solicitare pentru furnizarea următoarelor date:

1. Lista deplasărilor externe efectuate în perioada 2021-2024, incluzând:

a. Locația (țara și orașul);

b. Scopul deplasării (ex. conferințe, seminare, întâlniri de lucru, schimb de experiență);

c. Durata deplasării (data plecării și data întoarcerii);

d. Persoanele care au efectuat deplasarea (funcția și numele complet).

2. Valoarea decontată pentru fiecare deplasare, cu detalii despre:

a. Cheltuielile de transport;

b. Cheltuielile de cazare și diurnă;

c. Alte cheltuieli justificate.

3. Rezultatul fiecărei deplasări externe, incluzând:

a. Beneficiile obținute (ex. rapoarte, recomandări, colaborări internaționale);

b. Modul în care rezultatele au contribuit pozitiv la activitatea Curții de Conturi;

c. Diseminarea informațiilor în interiorul instituției (ex. prezentări interne, documente distribuite).

Drept epilog, vă rog să verificaţi condiţiile de comunicare a actelor solicitate astfel cum sunt menţionate de dispoziţiile mai sus menţionate şi, vă solicit, să îmi reiteraţi concret beneficiile obţinute ca rezultat al fiecărei deplasări externe a lucrătorilor Curţii de Conturi.

Aștept cu interes răspunsul dumneavoastră în termenul legal și vă asigur de toată integritatea.

The post Florin Popovici – Întrebare parlamentară – Solicitare informațiilor privind deplasările externe aferente Curții de Conturi a României appeared first on AUR.

Domnului Mihai BUSUIOC, președinte Curtea de Conturi a României

Membrii Plenului Curții de Conturi a României

De către: Deputat Florin-Cornel POPOVICI

Circumscripția electorală: nr. 37 Timiș

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 05.03.2025

Obiectul întrebării: Solicitare informațiilor privind constatări anulate sau modificate în cadrul procesului de validare a rapoartelor de audit ale Curții de Conturi a României

Stimate Domnule Președinte,

Având în vedere rolul esențial al Curții de Conturi în asigurarea transparenței și responsabilității financiare în cadrul instituțiilor publice, consider că o înțelegere detaliată a procesului de elaborare a rapoartelor de audit este fundamentală pentru a aprecia corectitudinea și obiectivitatea acestora, în corelare cu politica dumneavoastră de transparentizare a Curții de Conturi a României, în relația cu societatea.

Astfel, în aplicarea prevederilor art. 33 alin. (4) din Legea nr. 94/8 septembrie 1992, privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată cu modificările și completările ulterioare și în aplicarea art. 64 din Constituția României, art. 34 lit. d) și i) din Legea nr. 96/21 aprilie 2006, privind statutul deputaților și al senatorilor, art. 202 lit. d) și i) din Regulamentul Camerei Deputaților (publicat în M.O. nr. 1181/27.11.2024), respectuos, vă solicit situația detaliată, pe fiecare structură de audit, departament sau cameră de conturi, a constatărilor anulate în cadrul procesului de validare a rapoartelor de audit, incluzând:

1. Constatări consemnate în proiectele rapoartelor de audit care nu se mai regăsesc în forma finală a rapoartelor, cu indicarea valorii sumelor înscriese în acestea cu titlu de prejudicii sau venituri, iar unde nu sunt sume estimate, explicarea faptelor aferente;

2. Justificările pentru anularea fiecărei constatări, cu indicarea motivelor legale, procedurale sau factuale care au stat la baza acestei decizii;

3. Constatări care, în proiectele rapoartelor de audit, au cuprins prejudicii sau venituri și care în rapoartele finale au fost transformate și prezentate din prejudicii sau venituri în erori materiale, respectiv abateri financiar-contabile, cu explicarea faptelor aferente;

4. Având în vedere Comisia de Plen prin Hotărârea nr. 367/17.07.2020, vă rog respectuos să îmi comunicați în scris modul de aplicare al art. 1, al. (2) și efectele acestui alineat.

Aceste informații sunt necesare pentru o analiză aprofundată a procesului decizional din cadrul Curții de Conturi și pentru evaluarea modului în care transparența și obiectivitatea sunt menținute în activitatea de audit public extern.

Solicit răspuns în scris.

The post Florin Popovici – Întrebare parlamentară – Solicitare informațiilor privind constatări anulate sau modificate în cadrul procesului de validare a rapoartelor de audit ale Curții de Conturi a României appeared first on AUR.

Virgil Popescu, în loc să protejeze interesele naționale, a alimentat sistemul cu „băieți deștepți” în energie, deciziile luate de acesta contribuind la transformarea țării noastre în cea mai scumpă piață de energie din Europa.

Pus în fața faptului împlinit, acesta încearcă acum să paseze responsabilitatea, dând vina pe alte instituții, dar realitatea este clară: sub conducerea lui, miliarde de lei au fost risipite într-un moment în care țara noastră abia își putea acoperi cheltuielile.

Curtea de Conturi este obligată să sesizeze organele de urmărire penală, pentru a investiga modul în care fonduri publice au fost folosite ilegal, adâncind și mai mult criza financiară și energetică în care se află România.

Este esențial ca românii să înțeleagă gravitatea acestor fapte. Sub Virgil Popescu, nu doar că România a pierdut miliarde, dar economia națională și viețile a milioane de români au fost afectate grav. Inflația galopantă, prețurile explozive la energie și pierderea competitivității economice sunt doar câteva dintre consecințele directe ale acțiunilor fostului ministru.

Aceste dezvăluiri vor păta și mai mult imaginea țării noastre. Este absolut inacceptabil ca un fost ministru al Energiei, acum europarlamentar, să fie implicat într-un asemenea scandal de corupție, până la urmă.

Tocmai de aceea PNL ar trebui să îi solicite demisia din funcția de europarlamentar dacă va începe urmărirea penală, pentru nu lăsa ca imaginea României să fie afectată de un asemenea scandal.

AUR va continua să lupte împotriva acestor practici care distrug țara noastră și vom cere o investigație transparentă și rapidă pentru a aduce în fața justiției pe cei care au contribuit la această crimă economică.

Nu putem permite ca România să fie condusă de indivizi care au adus-o în pragul colapsului!”, a spus europarlamentarul AUR, Georgiana Teodorescu.

The post Georgiana Teodorescu (AUR): „Curtea de Conturi confirmă jaful din energie făcut de guvernele liberale sub bagheta lui Virgil Popescu!” appeared first on AUR.