Parlamentarul susține că rolul fundamental al culturii este acela de a păstra identitatea națională, memoria istorică și patrimoniul spiritual al României și atrage atenția că statul are obligația de a proteja instituțiile publice de cultură, creatorii români și valorile care definesc continuitatea națiunii române.

„Privim cu îngrijorare prevederile programului de guvernare propus pentru domeniul culturii, un document care tratează cultura predominant prin prisma criteriilor economice, antreprenoriale și administrative, ignorând rolul său fundamental în păstrarea identității naționale, a memoriei istorice și a coeziunii societății românești.

În loc să afirme fără echivoc că misiunea principală a statului este protejarea și promovarea culturii române, programul propune transformarea culturii într-un sector economic guvernat de logica pieței, a performanței financiare și a competitivității.

Cultura este prezentată ca „industrie creativă”, „oportunitate economică” și „piață culturală”, în timp ce referirile la identitatea națională, valorile românești, patrimoniul spiritual și cultura tradițională sunt aproape inexistente.

AUR consideră că statul român nu poate abdica de la responsabilitatea sa de a susține instituțiile publice de cultură. Propunerile privind diminuarea rolului culturii instituționalizate, reducerea raporturilor clasice de muncă și orientarea către servicii culturale contractate riscă să fragilizeze teatrele, operele, filarmonicile, muzeele și bibliotecile, instituții care reprezintă repere fundamentale ale vieții culturale românești.

De asemenea, constatăm cu preocupare accentul excesiv pus pe „prioritățile culturale europene”, fără definirea clară a unor priorități culturale românești. Cooperarea europeană este necesară, însă politica culturală a României trebuie să fie construită în primul rând în jurul interesului național și al valorilor care definesc identitatea poporului român.

Programul vorbește despre digitalizare, cartografiere și absorbție de fonduri, dar oferă prea puține soluții concrete pentru salvarea patrimoniului aflat în degradare, pentru recuperarea bunurilor culturale înstrăinate și pentru revitalizarea monumentelor istorice care se pierd sub ochii noștri.

În același timp, lipsesc măsuri clare dedicate românilor din diaspora și comunităților istorice românești, pentru care cultura și limba română reprezintă principalele instrumente de păstrare a identității naționale.

AUR susține o politică culturală care să aibă în centrul său cultura română, creatorii români, patrimoniul național și accesul tuturor cetățenilor la actul cultural. Cultura nu este o cheltuială și nici o simplă industrie creativă. Cultura este fundamentul continuității națiunii române și trebuie tratată ca atare”, a declarat Mihail Neamțu, deputat AUR.

The post Mihail Neamțu (deputat AUR): „Cultura nu este o afacere și nu poate fi redusă la o simplă industrie creativă” appeared first on AUR.

Ministrul Culturii, András Demeter, invocă lipsa fondurilor pentru plata angajaților în zilele nelucrătoare. Dar problema reală este subfinanțarea și lipsa de voință politică.

Este o rușine națională. Nicio țară din Uniunea Europeană nu își închide cultura în weekend. Guvernul, Ministerul Culturii tratează artiștii ca pe o cheltuială, nu ca pe o resursă națională. Cultura nu este un moft, ci un drept. Un popor care nu are acces la cultură devine o masă de manevră, nu o comunitate liberă.

Weekendul este singurul moment în care majoritatea cetățenilor participă la evenimente culturale. Prin această decizie, Guvernul alungă publicul din instituțiile culturale și condamnă artiștii la inactivitate. Se închide cultura din nepăsare.

Mai grav, ministrul Culturii face declarații jignitoare la adresa artiștilor români, comparându-i cu chelnerii. Acest mod de a vorbi despre artiști denotă dispreț total față de vocație, creație și misiune publică. Cultura noastră este parte din fibra națională a acestui popor. Teatrele, muzeele, concertele, bibliotecile, toate sunt instrumente de educație, de coeziune și de păstrare a identității noastre.

Consider că este necesar ca ministrul culturii să anuleze planul de suspendare a activităților culturale în weekenduri și sărbători legale, să aloce bugetul necesar pentru funcționarea continuă a instituțiilor culturale. Totodată, ministrul Demeter ar trebui să prezinte scuze publice față de angajații din sectorul cultural.

Cultura nu e contabilitate. Este demnitate. Românii trebuie să aibă dreptul la acces liber și neîngrădit la cultură, indiferent de zi, regiune sau statut social. Artiștii trebuie apărați, precum și toți angajații din instituțiile de cultură, profesorii, copiii și toate familiile care vor să trăiască într-o Românie respectată”, a declarat deputatul AUR Prahova, Ștefan Avrămescu.

The post Ștefan Avrămescu (deputat AUR): Cultura se închide. România devine prima țară care își bagă arta în carantină de weekend appeared first on AUR.

Nu este o simplă dezbatere, nici o întâlnire de complezenţă între oameni ai culturii şi ai credinţei. Este, mai curând, o încercare – necesară şi temerară – de a reaşeza în spaţiul public o temă esenţială: legătura dintre identitatea spirituală şi destinul naţional. Într-o epocă a disoluţiei valorilor, a relativismului autosuficient şi a culturii de supermarket, această conferinţă vrea să reamintească faptul că eroii credinţei nu sunt doar relicve ale trecutului, ci şi modele vii pentru un viitor încă negociabil.

Evenimentul se adresează intelectualilor, liderilor religioşi, politicienilor, studenţilor şi tuturor celor interesaţi de raportul dintre memorie şi spiritualitate. Structurat în mai multe sesiuni tematice, programul conferinţei traversează subiecte-cheie: sfinţenia ca vocaţie a umanului, martiriul creştin în perioada comunistă, rezistenţa spirituală din gulagul românesc, dar şi nevoia – acută, stringentă – de modele autentice pentru lumea de azi.

Printre vorbitori se numără teologi, filosofi, istorici şi jurnalişti care, dincolo de specializarea lor academică, au în comun o preocupare fundamentală: descifrarea sensului şi recuperarea memoriei colective. Pe lângă dezbateri, conferinţa include expoziţii, lansări de carte şi momente artistice, ca o invitaţie la un alt fel de dialog – mai subtil, mai interiorizat, mai aproape de esenţial.

În acest spirit, sala „C.A. Rosetti” va găzdui, în cadrul panelului final, o serie de momente artistice menite să completeze, prin limbajul sensibil al artei, această căutare a memoriei şi sensului. Participă:

Nicolae Voiculeţ, artist de excepţie al naiului, ale cărui interpretări refac, într-o cheie sonoră profundă, vibraţia unei spiritualităţi ancestrale;

Maria Coman, solistă, a cărei voce readuce în prezent ecoul unor valori ce nu trebuie pierdute;

Arhid. Mihail Bucă şi corul Tronos, ansamblu psaltic de referinţă, purtător al tradiţiei bizantine, într-un act de mărturisire muzicală ce transcende timpul.

Un popor care îşi uită martirii se condamnă singur la amnezie morală. Conferinţa „Cultură naţională şi eroii credinţei” nu este doar un act de comemorare, ci şi o pledoarie pentru luciditate, responsabilitate şi recuperarea unei tradiţii vii.

În definitiv, a fi contemporani cu trecutul nostru înseamnă a ne asuma viitorul cu un dram mai mult de speranţă.

The post Mihail Neamțu – Comunicat de presă – Cultură naţională şi eroii credinţei 11 martie 2025, Parlamentul României appeared first on AUR.

De către: Senator Evdochia Aelenei

Circumscripția: nr. 14, Constanţa

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Senatului din data de: 17.11.2021

Obiectul interpelării: Demolarea celui mai vechi spital din România

Stimate Domnule Ministru Bogdan GHEORGHIU,

          Constat cu îngrijorare faptul că în România, spitale dacă nu iau foc, sunt dărâmate. În cursul zilei de luni, cea mai veche clădire medicală din România a intrat în istorie, sub cupele buldozerelor. Este vorba despre vechiul Spital Municipal Fălticeni. 

          Construcția imobilului a început în anul 1850, iar din anul 1860 a fost dată în funcțiune ca unitate sanitară, fiind multe decenii cel mai important spital din zona de nord- est a țării. În anul 1938 a fost construit etajul clădirii, fiind la momentul respectiv un eveniment de mare amploare și o mândrie locală. Clădirea, ridicată din banii preotului Iftime Stamati, a devenit pavilion central pentru Spitalul Municipal Fălticeni, care s-a extins cu noi secții externe în perioada 1970-1980.

          Trebuie menționat faptul că încă de la început, spitalul din Fălticeni a inclus și o capelă. Capela cu hramul Sfântul Pantelimon și Sfântul Alexandru, are o istorie marcantă, printre altele, fiind închisă de autoritățile comuniste în urmă cu 70 de ani.

          De asemenea, în cadrul ansamblului arhitectural, se afla și statuia ce îl reprezintă pe medicul Gabriel Tatos, erou veteran al Primului Război Mondial, veche de mai bine de 90 de ani. Dr. Gabriel Tatos (1878–1927), licențiat al Facultății de Medicină din Iași, chirurg cu studii de specializare la Paris, și un om de o aleasă cultură, este strănepotul boierului Tatos, care a fost deputat în Divanurile ad-hoc din octombrie 1857, întrunite cu scopul de a exprima voința populației cu privire la organizarea definitivă a principatelor române.

          În calitatea mea de cadru medical, nu pot să trec cu vederea că a parte a istoriei medicale a României trece în umbră așa repede, sub șenilele buldozerelor, cu atât mai mult cu cât în locul istoricei clădiri se va construi… o parcare.

          Domnule Ministru, conform prerogativelor conferinte de funcția pe care o dețineți, vă solicit să-mi răspundeți la următoarele întrebări:

1. La nivelul Ministerului Culturii, a fost depusă o adresă prin care se solicită ca, clădirea vechilul Spital Municipal Fălticeni să fie încadrată în categoria clădirilor de patrimoniu?
2. Având în vedere faptul că o întregă comunitate susţine că edificiul face parte din istoria orașului și ar trebui conservat, aveți în vedere să clasați clădirea ca monument istoric?

The post Evdochia Aelenei – Interpelare către Ministrul Culturii – Demolarea celui mai vechi spital din România appeared first on AUR.

Noi o să le demontăm, cu răbdare, până va înțelege și presa din România că e cazul să-și respecte misiunea de câine de pază sau măcar să verifice informația și să nu preia știri generate de nume fictive care scriu texte abjecte în numele nostru.

Un astfel de personaj a săvârșit în numele AUR un atac degradant și suburban la adresa doamnei Maia Morgenstern, un artist emerit și îndrăgit de românii de pretutindeni, promotor neobosit al culturii în România.

Suntem consternați în fața acestei intoxicări pe care o considerăm incalificabilă! Este de domeniul evidenței că acest incident trist este o provocare care trebuie pedepsită în cel mai aspru mod.

Dorim să informăm opinia publică din România că cetățeanul numit Andrei Illarie NU este membru al Alianței pentru Unirea Românilor. Cerem organelor abilitate să se sesizeze, să identifice, să ancheteze și să pedepsească această persoană cu celeritate, conform legislației în vigoare.

Suntem alături de doamna Maia Morgenstern și o asigurăm de întreaga noastră considerație.

The post INTOXICĂRI ȘI ATACURI ABJECTE appeared first on AUR.

În cadrul unui eveniment organizat de senatorii și deputații AUR și desfășurat la Palatul Parlamentului, personalități de referință ale culturii și artei contemporane au omagiat opera și gândirea Geniului Culturii Naționale.

În deschidere, senatorul Claudiu Târziu, copreședinte AUR, a făcut un apel către cei prezenți, susținând că: „suntem chemați să dăm startul unei noi elite în politica românească, astfel încât să reechilibrăm sistemul de forțe de pe scena noastră politică”.

În cuvântarea sa, profesorul univ. dr. Radu Baltasiu a făcut o paralelă între vremea pe care o trăim și timpul ilustrului nostru înaintaș, vorbind despre „societatea demagogică și semi-barbară”, despre „cotropirea economică” și „mizerabilizarea țărănimii”, dar și despre stat, ca „rețea de societăți de exploatare”.

Profesorul Marian Munteanu, lider marcant al mișcării studențești anticomuniste din vara anului 1990, a făcut referire, în discursul său, la „politica necoaptă”, exprimându-și totodată optimismul în privința viitorului și evoluției societății noastre.

Scriitorul Sorin Lavric, senator AUR, a vorbit despre „apariția providențială”, din punct de vedere literar, a lui Mihai Eminescu, considerându-l, ca jurnalist politic, drept unul dintre precursorii gândirii național-conservatoare.

Evenimentul a beneficiat și de prezența naistului de renume internațional Nicolae Voiculeț, care a susținut un scurt, dar emoționant, recital omagial în memoria marelui Poet Național.

The post DE ZIUA LUI EMINESCU ȘI A CULTURII NAȚIONALE appeared first on AUR.