Dan Dungaciu a explicat că AUR nu a participat la votul din Parlament din motive procedurale și de fond.

„Mai precis, scoaterea cartelelor, că nici abținere nu a fost. Scoaterea cartelelor, deci practic nu am votat. AUR nu a votat, nu că s-a abținut, pur și simplu nu a votat. Și nu a votat din două motive foarte serioase. Primul, care ținea de procedură sau de claritate. Al doilea, de substanța acestui demers. Ce s-a întâmplat pe fond? O solicitare din partea Statelor Unite. Autoritățile se pare că au luat la cunoștință cu multă vreme înainte de ea, pentru că nivelul de alertă – să vă dau un singur exemplu – alertă teroristă, conform Serviciului Român de Informații, nu a fost ridicat ieri la ora 14:15, deci înainte de votul din Parlament. Nu era foarte clar de ce ar fi trebuit sau nu să se facă acest lucru, dacă nivelul de alertă teroristă nu trebuia să fie ridicat”, a spus acesta.

Prim-vicepreședintele AUR a susținut că parlamentarii nu au avut timp suficient pentru a analiza documentul transmis de CSAT.

„Deci, dincolo de asta, a venit un document pe care parlamentarii nu l-au citit. Am invocat, conform legislației din România, legea 291 din 2007, și lucrul ăsta este foarte important să-l înțelegem, lege care privește staționarea și intrarea forțelor străine pe teritoriul României sau pe anumite părți ale teritoriului național. Despre acestea, președintele României informează Parlamentul despre această decizie în termen de 5 zile de la luarea acestei decizii. Deci președintele informează Parlamentul. În situația în care activitățile prevăzute de această mișcare de trupe nu se execută pe baza prevederilor unor tratate internaționale sau acorduri la care România este parte, președintele României solicită încuviințarea Parlamentului. Prin urmare, președintele României a solicitat încuviințarea Parlamentului pentru că ceea ce se solicita era dincolo de acordurile și tratatele semnate de România, inclusiv legea din 268/2006, care a ratificat acordul între România și Statele Unite, celebrul parteneriat strategic decis în 2005. Deci am ieșit imediat din cadrul acestui parteneriat strategic. Ceea ce mi-a ridicat un semn de întrebare. Dacă am ieșit din cadrul parteneriatului strategic, deci s-a întâmplat și altceva, cel mai important este să aflăm ce s-a întâmplat și despre ce este vorba”, a explicat el.

Dungaciu a adăugat că doar o mică parte dintre parlamentari au apucat să consulte documentul înainte de vot.

„M-am uitat un pic pe evoluțiile din instituțiile românești. Am profitat de faptul că, având parlamentari, am putut stabili o celulă de criză să vedem exact cum circulă hârtiile și ce s-a întâmplat. La ora încheierii, ora 13, încheierea ședinței CSAT, care a fost o ședință de 3 ore totuși, nota bene, s-au discutat niște lucruri acolo, pentru că 3 ore este un timp destul de îndelungat. Pe la ora 12, am presupus noi, pleacă cu poliția militară decizia CSAT, secretă, pentru ca parlamentarii să fie informați. Decizia ajunge pe la comisii și membrii Parlamentului se duc la comisii să citească documentul secret, ca să se dumirească despre ce este vorba. Asta s-a întâmplat la 14–14:30. Votul urma să fie la ora 17”, a precizat acesta.

„În momentul votului, și vă spun asta cu certitudine, 40 de parlamentari citiseră documentul. 40 de parlamentari. Mulți dintre ei votau online, mulți dintre ei habar nu aveau despre ce se discuta”, a spus el.

Referindu-se la relația cu Statele Unite și la interpretarea sloganului MAGA, Dan Dungaciu a afirmat:

„Traducerea expresiei faimoase «Make America Great Again» în limba română este «Să facem România măreață din nou!». Asta este traducerea politică a acestui slogan. «America First approach» se traduce în limba română în politici care pun România pe primul loc. Suveranismul nu este o chestiune de copiere. Suveranismul este intrarea, dacă vreți, într-un același spirit politic, dar pe ecuația locală. Pentru noi, cel mai important lucru din lume este securitatea României și a românilor și lucrurile acestea trebuie verificate. Pentru America, cel mai important lucru din lume este securitatea Americii și a americanilor. Acest lucru nu se discută”, a spus acesta.

„Deci noi nu discutăm, noi nu am fost votați – așa cum nici domnul Donald Trump nu a fost votat să facă România măreață din nou – nici noi nu am fost votați și nu avem 40% din România în spate ca să facem alte state mai mărețe și mai sigure. Noi am fost votați, respectiv sprijiniți, pentru ca România și românii să fie pe primul loc. Și cred că lucrurile acestea sunt foarte limpezi”, a explicat el.

Prim-vicepreședintele AUR a mai afirmat că, înainte de a lua o decizie de securitate, trebuie purtată o discuție și o negociere.

„Deci nu se pune problema că s-a schimbat ceva din punctul acesta de vedere. Se pune doar problema că, atunci când este vorba de o problemă de securitate, inclusiv cine solicită această problemă de securitate, trebuie să existe o discuție. Și, în faza a doua, se poate trece la nivelul de negociere”, a spus acesta.

El a subliniat că România ar trebui să urmărească avantaje concrete în astfel de negocieri.

„În România nu s-a discutat, nu s-a clarificat, lumea nu știe despre ce este vorba și nici măcar nu s-a pus problema unei negocieri, în termeni, de pildă, de întoarcere a acelor soldați americani care au plecat din România. Vă reamintesc că din Polonia nu a plecat niciun soldat american. Dacă ai o asemenea situație de securitate, în primul rând o discuție: dacă crește sau nu crește, dacă sporește sau nu sporește securitatea României și a românilor. Și, în al doilea rând, începi să discuți ce avantaje poate obține România într-o asemenea negociere”, a explicat el.

În ceea ce privește documentul prezentat Parlamentului, Dungaciu a afirmat că există neclarități între textul documentului și mesajele publice.

„Nu știm cine este informat și cine este dezinformat. Domnul Nicușor Dan, în adresarea publică, nu a menționat, în niciun caz, toate prevederile din acest document secret primit de către Parlament. Și aici începe problema. Cine a văzut acest document și l-a comparat cu mesajul public al președintelui Nicușor Dan a constatat că există diferențe. Inclusiv pasaje ambigue care, zic și eu, ar sugera – și asta nu a spus-o președintele României – că, dacă există vreo necesitate, inclusiv de ordin militar, care nu poate fi acoperită de ceea ce există în statul gazdă, speță România, Statele Unite vor completa și vor aduce acele tipuri de echipamente. Despre aceste tipuri de echipamente potențiale nu s-a spus nimic”, a spus acesta.

El a avertizat că aceste aspecte ar trebui clarificate pentru a evita confuziile în rândul populației.

„Lucrurile acestea trebuie clarificate, tocmai ca lucrurile pe care le-ați spus dumneavoastră – că este vorba de o chestiune defensivă, că nu implică România într-un război – să fie întru totul corecte. Din păcate, la explicațiile oficiale pe care le avem în acest moment și uitându-ne pe documente, lucrurile nu stau așa. Aici este, de fapt, marele semn de întrebare”, a explicat el.

„Ce se va întâmpla după războiul din Iran, care se va încheia într-o formă sau alta, cu toate resentimentele, rețelele de proxy și terorismul pe care Iranul le-a cultivat multă vreme? Vor ajunge prin Europa, se vor gândi unii și alții – poate fără nicio protecție, poate un soi de «ronin» foarte supărat pe Occident – să atace ținte sau obiective din România? S-a făcut o evaluare a gradului de amenințare teroristă a României? Noi nu știm despre această evaluare”, a spus acesta.

Dungaciu a insistat că transparența ar reduce riscul de dezinformare.
„Deci toate lucrurile acestea trebuie clarificate. Nu poți să pornești de la ipoteza că oamenii sunt în eroare completă din moment ce noi nu avem toate cărțile pe masă. Cea mai bună soluție, ca să nu mai apară dezinformările pe care dumneavoastră le-ați invocat, este să punem cărțile pe masă și să discutăm serios, măcar o zi, despre această solicitare în Parlamentul României”, a spus el.

„Problema majoră este – știm cu toții – că aceste echipamente militare de alimentare nu zboară singure, ci sunt însoțite de avioane care sunt, practic, bombe enorme pline de kerosen și care nu pot fi lăsate la voia întâmplării. Deci este evident că va fi implicat și un asemenea tip de muniție”, a adăugat acesta.
El a mai afirmat că lipsa dezbaterii publice poate genera confuzie și neîncredere.

„Nu s-a discutat absolut deloc. Oamenii aceia au participat la vot fără să știe despre ce votează și ce se discută, iar acum ni se spune că trebuie să luptăm împotriva dezinformării. Apelul nostru este pentru informare, ca să știm ce este dezinformare. Când nu ai informare, orice se poate transforma în dezinformare”, a spus el.

Prim-vicepreședintele AUR a declarat că partidul nu a fost consultat înainte de votul din Parlament.

„În mod normal, când se întâmplă o asemenea chestiune care implică securitatea statului român, în momentul în care există atâtea conflicte mai aproape sau mai departe de România, orice clasă politică lucidă vorbește cu liderii opoziției care au în spate patru milioane de români. Niciun oficial al României, de nicio culoare politică, nu a dat nici măcar un telefon, nu a solicitat nici măcar un punct de vedere, nu a încercat să clarifice și să discute cu opoziția nimic despre această speță”, a spus acesta.

„Eu vă amintesc: nici la nivelul acesta nu a existat nicio întâlnire cu proaspătul ambasador american, apropo de această speță. Pentru că, din câte am înțeles noi, întâlniri cu alți lideri politici au existat din partea ambasadorului Statelor Unite. Nu a fost cazul cu partidul AUR”, a adăugat el.

Dungaciu a criticat și modul în care, în opinia sa, este gestionată politica externă a României.

„Am vorbit acolo despre politica de «chelner» pe care România a avut-o decenii la rând în materie de politică externă. Chelnerul întreabă: «Cu ce vă pot fi de folos? Ce pot să fac pentru dumneavoastră?» Politica de chelner a României, în materie de politică externă, după părerea mea – și aceasta este o asumare politică indiscutabilă pe care o fac – a fost marca politicii externe a României”, a spus acesta.

„România nu a negociat niciodată nimic, România a fost mereu ultima la rând, România nu a avut nicio solicitare. De aceea România este atât de irelevantă în politica externă”, a explicat el.

„În America există o expresie celebră: «nu există prânz gratis». Americanii sunt învățați de mici să negocieze. Pentru că aceasta este formula lor de existență”, a spus Dungaciu.

El a adăugat că România ar trebui să urmărească avantaje concrete în parteneriatele externe.

„Deci relația cu America este cea mai importantă în termeni de securitate. Ea trebuie însă pusă plecând de la două premise: sporirea securității României și a românilor și, în al doilea rând, avantaje – nu neapărat reciproce, pentru că nu ai niciodată puterea de negociere a americanilor –, dar avantaje pentru securitatea României, pentru industria de apărare și pentru domeniile adiacente”, a spus acesta.

În final, Dan Dungaciu a respins ideea că suveranismul ar însemna izolaționism.

„Suveranismul nu înseamnă izolaționism. Suveranismul înseamnă deschidere, dar fără pierderea controlului. Suveranismul înseamnă că ești într-o relație cu alții, dar ceea ce contează în acea relație este interesul tău”, a conchis acesta.

The post Dan Dungaciu (prim-vicepreședinte AUR): „Traducerea expresiei «Make America Great Again» în limba română este «Să facem România măreață din nou!»” appeared first on AUR.

„Astăzi, în cadrul ședinței CSAT, va fi aprobată noua strategie națională de apărare a țării pentru 2025-2030, document care urmează să fie transmis Parlamentului spre aprobare.

Deși partea introductivă a strategiei afirmă corect unitatea de limbă, cultură, spiritualitate și destin istoric dintre România și Republica Moldova, acest principiu rămâne doar o constatare teoretică, fără a transmite într-o direcție un obiectiv de securitate națională.

AUR consideră că România are obligația, în contextul actual de securitate regională, să depășească paradigma perimată a sprijinului acordat unui stat vecin și să-și asume un proiect strategic modern, responsabil, european, bazat pe modelul reunificării democratice germane, singurul precedent de succes al reîntregirii pașnice a unui popor divizat.

Așa cum Germania și-a restaurat unitatea prin convergență instituțională, integrare irreversibilă și voință politică-democratică, tot astfel România trebuie să-și redefinească relația cu Republica Moldova. Basarabia nu este un stat asistat, ci partea răsăriteană a poporului român, iar România nu-i datorează doar sprijin tehnic, ci și un proiect, o direcție și un viitor comun. În acest sens, AUR prezintă patru poziții politice esențiale și solicită ca strategia 2025-2030 de securitate să fie completată prin aceste direcții care aduc pentru prima dată în dezbaterea strategică națională un reper european valid, modelul german al reunificării democratice.

Astfel, la capitolul 1, relația dintre România și Republica Moldova, AUR solicită includerea unei direcții strategice clare, privind aprofundarea irreversibilă a legăturilor politice, economice, culturale dintre cele două state în logica unui proces de integrare treptată după modelul reunificării democratice germane.

2. La capitolul 4, interese naționale de securitate au în consideră necesară consacrarea în strategie a statutului special și privilegiat al relației România-Republica Moldova cu obiectivul explicit al apropierii politice și societale.

3. Capitolul 5.1. Diplomație și politică externă. AUR propune introducerea unei abordări proactive de interconectare strategică, infrastructură, energie, securitate, educație, spațiu cibernetic, care să creeze un spațiu comun de reziliență și securitate, condiție esențială pentru o eventuală integrare irreversibilă.

4. Capitolul 6. Considerații finale. Aur solicită reafirmarea în finalul strategiei angajamentului României pentru convergență politică, economică și instituțională cu Republica Moldova, prezentată ca direcție strategică de evoluție pe termen lung în spiritul reunificării democratice și europene după modelul german.

De ce modelul german? Pentru că este singurul exemplu de reunificare pașnică, democratică și europeană în ultimile decenii, un precedent acceptat în limbajul diplomatic și strategic euroatlantic, o formulă care permite discutarea reîntregirii într-un cadru legitim, modern și tehnic. Și nu în ultimul rând, este un reper care transformă unirea dintr-un slogan politic într-un proiect strategic de stat”, a declarat deputatul AUR Valeriu Munteanu.

The post Valeriu Munteanu (deputat AUR): „Propunem patru poziții politice esențiale pentru strategia de securitate a țarii” appeared first on AUR.

„Ca parlamentari avem această responsabilitate de a trage un semnal de alarmă ori de câte ori ne aflăm în fața unei astfel de situații potențiale. Este vorba de un cetățean german, Dominic Fritz, care în calitate de președinte al formațiunii USR, aliații PSD-ului, a participat la Palatul Cotroceni la negocieri pentru formarea guvernului statului român.

Unii dintre miniștrii USR fac parte din CSAT. Și vreau să vă atrag atenția că acest cetățean german a parcurs pe repede înainte, mai repede de două ori decât prevede legea, niște etape pentru a i se acorda cetățenia română. Deci procesul de acordare a cetățeniei române este reglementat de legea numărul 21 din 1991. Nu o să intru în detalii, este republicată și actualizată și stabilește condițiile de naturalizare pe de-o parte, iar pe de altă parte pașii administrativi pe care trebuie să-i parcurgă fiecare solicitant.

Conform practicii curente, durata medie de soluționare a unui dosar de cetățenie se întinde în numeroase cazuri pe parcursul a mai multor ani de zile, având în vedere verificările obligatorii, numărul mare de solicitări și complexitatea procedurilor.

Conform răspunsului la întrebarea parlamentară pe care am adresat-o încă din iunie, pe de o parte către Ministerul Justiției, pe de altă parte către Autoritatea Națională pentru Cetățenie, am primit și răspunsuri că durata medie pentru parcurgerea acestui proces instituțional depășește doi ani. Numărul care ne-a fost indicat a fost 2,09 ani.

Am atras atenția și asupra posibilității exercitării unor presiuni politice pentru ca cetățeanul german Dominic Fritz să primească cetățenia română.

În contextul acesta, situația acestui cetățean german, care este și primar al municipiului Timișoara, generează întrebări legitime privind uniformitatea și transparența aplicării legii, având în vedere că numeroși solicitanți, după cum v-am spus, așteaptă peste doi ani de zile pentru a-și obține cetățenia română.

Considerăm că este necesar ca și publicul și Parlamentul să înțeleagă dacă acest caz nu cumva a beneficiat de prioritizare, derogări sau proceduri accelerate, precum și temeiul legal exact care ar fi permis o astfel de abordare, întrucât transparența actului administrativ, aplicarea nediscriminatorie a legislației, este lângă mine domnul avocat Piperea, și respectarea principiului egalității în fața legii sunt elemente esențiale în funcționarea statului de drept.

Și atunci, am dorit să ni se comunice punctual următoarele două chestiuni. Care au fost etapele administrative parcurse de domnul Fritz Dominic în procesul de obținere a cetățeniei române și ce autorități au fost implicate, astfel încât dosarul, după cum se vede, a fost soluționat într-un singur an.

În al doilea rând, dacă au existat derogări, proceduri accelerate sau poate tratamente preferențiale pentru acest caz și dacă da, pe ce temei legal și cu ce justificări s-au făcut aceste excepții.

Și acum situația gravă asupra căreia tragem semnalul de alarmă. Domnul Ministru al Justiției trebuie să aibă în vedere influența politică pe care domnul Fritz Dominic o poate exercita în calitate de președinte de partid, în mod direct sau indirect, asupra miniștrilor care fac parte din Consiliul Suprem de Apărare a Țării.

Discutăm aici despre doamna Oana Țoiu, despre domnul Moșteanu, Consiliul CSAT, care este condus chiar de președintele statului, domnul Nicușor Dan. Și se impune clarificarea dacă existența domnului Fritz ca lider politic, în contextul cetățeniei obținute rapid poate constitui un potențial risc pentru securitatea deciziilor strategice.

Deci, două întrebări își așteaptă răspunsul și vă rog să mă urmăriți cu foarte mare atenție. Prima, pornind de la premisa că rolul politic al domnului Fritz Dominic într-un partid care poate influența miniștrii care sunt membri ai CSAT-ului, ridică riscuri de conflict de interese sau influență nejustificată asupra deciziilor de securitate națională, ce garanții oferă instituțiile statului că deciziile Consiliului Suprem de Apărare a Țării nu vor fi subordonate unor interese politice sau externe?

Și a doua întrebare, către toată lumea, inclusiv către dumneavoastră și publicul larg. Considerați că este oportună introducerea unui criteriu legal care să impună un anumit prag de vechime a cetățeniei pentru persoanele cu roluri politice semnificative, care pot influența miniștrii, membrii a CSAT-ului?

Acestea sunt întrebările. Trăim într-o situație politică, socială, economică, așa cum o știm cu toții și cum o simțiți”, a declarat deputatul AUR de Timișoara, Mihai Negoescu.

The post Mihai Negoescu (deputat AUR): „Ministrul Justiției trebuie să aibă în vedere posibila influență politică a lui Dominic Fritz asupra miniștrilor din CSAT” appeared first on AUR.

Acesta atrage atenția că au trecut luni întregi și nu a declasificat nimic, pentru că nu are ce să declasifice, deoarece tot ce au spus atunci a fost o minciună ordinară, o manipulare grosolană, menită să justifice anularea alegerilor și menținerea la putere a clicii politice care conduce România de 35 de ani.

„Mai Nicușor Dan, nu te mai ascunde după vorbe meșteșugite și metafore obosite. Românii așteaptă răspunsuri, nu povești. Ai promis că vei declasifica documentele CSAT legate de presupusele interferențe ale Rusiei în alegerile din noiembrie 2024. Ai spus-o cu gura ta, în campanie: „Vom face lumină”. Unde e lumina, Nicușor?

Au trecut luni întregi și n-ai declasificat nimic. Pentru că n-ai ce să declasifici. Pentru că tot ce ați spus atunci – tu, Ciolacu, serviciile voastre și toată presa de casă – a fost o minciună ordinară, o manipulare grosolană, menită să justifice anularea alegerilor și menținerea la putere a clicii voastre politice.

Vii acum cu postări dramatice, vorbești de „frica românilor” și de „nevoia de echilibru”, când tu ai participat activ la cea mai gravă lovitură dată democrației de după 1989. Ați anulat alegeri libere și apoi ați inventat o amenințare externă ca să vă spălați pe mâini. Ați aruncat țara în aer, fără dovezi, fără probe, fără rușine.

Și ai tupeul să ne vorbești acum despre „încredere”? Încredere în cine? Într-un stat care fabrică dosare și falsifică realitatea pentru a-și securiza puterea?

Dacă ai onoare – declasifici. Dacă nu – recunoști că ai mințit. Nu mai merge cu ambalaje poetice. Aici nu vorbim de promisiunea ta falsă in ceea ce privește TVA-ul, Nicușoare, ci sunt lucruri cu mult mai grave. Iar românii nu sunt proști. Au văzut ce-a fost. Și nu uită.

AUR va continua să ceară adevărul despre alegerile furate, despre circul cu Rusia și despre bătaia de joc la adresa votului românilor. Voi ați compromis statul. Noi îl vom reconstrui”, a declarat deputatul AUR, Dan Tanasă.

The post Dan Tanasă (AUR): „Ai mințit, Nicușor! Ai suspendat democrația, ai mințit un popor și acum ceri încredere?” appeared first on AUR.

Bolojan a anunțat că CSAT a discutat proiectul Legii Apărării Naționale și speră ca aceasta să fie votată în Parlament până la sfârșitul lunii mai, cu alte cuvinte până să își intră în atribuții președintele ales.

Însă Parlamentul României nu este mașină de vot și Ilie Bolojan nu are dreptul să dea legislativului termene, mai ales într-o problemă de asemenea importanță.

Ilie Bolojan nu poate justifica urgența adoptării proiectului de lege din moment ce actuala coaliție sub o formă sau alta conduce țara de 6 ani, iar agresiunea Rusiei în Ucraina durează de peste 3 ani. Coaliția nu a dovedit de atâția ani responsabilitatea și patriotismul de a face un proiect de Lege al Apărării Naționale, însă scoate un proiect tocmai acum, hoțeste, înainte de instalarea noului președinte, pentru a-i uzurpa mandatul și atribuțiile.

Proiectul Legii Apărării Naționale este o tentativă prin care se încearcă schimbarea orientării de politică externă și de securitate a țării.

La art 2 alin 1 se spune că:

“Apărarea se asigură atât în context național, al apărării colective în cadrul NATO, al politicii externe, de securitate și apărare comună a Uniunii Europene, cât și în cadrul unor coaliții”.

Din proiectul de lege a dispărut Parteneriatul strategic dintre România și SUA, renunțându-se la orientarea de 30 de ani a României, orientare care întrunește consensul societății românești.

Proiectul este neconstituțional pentru că încalcă prevederile Strategiei Naționale de Apărare a Țării 2020-2024 votată în parlament și aflată în vigoare. În strategie se prevede că pilonii politicii externe și de securitate a României sunt apartenența la UE și NATO și Parteneriatul Strategic cu SUA, care este tăiat de Bolojan și oamenii lui.

Guvernul Marcel Ciolacu a fost învestit prin Hotârârea Parlamentului și în programul său aprobat de Parlament este un capitol consistent despre Parteneriatul strategic cu SUA. Asadar, in caz că Guvernul încalcă Hotărârea Parlamentului prin care a fost învestit și renunță la Parteneriatul strategic cu SUA, trebuie să demisioneze.

Pe lângă colaborarea din cadrul NATO, România și SUA au o relație militară bilaterală, au semnat un acord de cooperare în domeniul apărării, care este baza angajamentului american în România. Mii de soldați americani sunt prezenți în România. România și SUA operează în comun bazele aeriene de la Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii, poligoanele Babadag, Smârdan, Cincu, Capul Midia și baza de la Târgu-Mureș, precum și baza de la Deveselu.

Același articol din proiectul de lege menționează pentru prima dată în politica de apărare națională și așa-zisa politică europeană de apărare, care încă nu există, dar se pretinde că apărarea națională a României se asigură în cadrul acestei.

Politica antiamericană a Coaliției care dă NATO și parteneriatul strategic cu SUA pe “Apărarea europeană” pune în pericol siguranța națională a României.

Tot articolul 1 alin 2 din proiect prevede că apărarea României se va face în cadrul unor coaliții, fără însă a le numi concret. În actualul context internațional periculos, Ilie Bolojan a introdus România fără mandat în Coaliția Voluntarilor, organizată de Franța și care ar putea trimite trupe în Ucraina. De asemenea, se discută acordarea de către România și alte state de garanții de securitate Ucrainei, deși aceasta nu este stat membru NATO.

Așadar, prevederea din proiect privind coalițiile poate urmări angajarea armatei române în confruntări militare peste hotare în afara cadrului NATO și împotriva voinței suverane a poporului român.

În aceeași notă antinațională și antiamericană Ilie Bolojan a început prin a anunța un proiect necunoscut până în prezent, de “creștere a capacității de apărare a României până în anul 2030”, adică de creștere a bugetului pentru apărare, după cum a precizat Bolojan.

Ilie Bolojan fără nicio legitimitate și fără niciun mandat a implicat România în așa zisa “Apărare Europeană” care presupune în primul rând cumpărarea de armament de la concernele europene, de fapt franco-germane.

În propunerea Comisiei Europene se prevede ca statele membre UE să facă în comun achiziții de armament, după modelul nefast al achizițiilor comune de vacccinuri ARN în perioada pandemiei.

De aceea Bolojan vrea să crească bugetul apărării. Dar preferința pentru anumiți furnizori viciază procedurile de achiziție publică și afectează transparența privind costurile.

Precizăm că România este unul dintre puținele state NATO care a alocat peste 2% din PIB și suplimentarea de buget urmărită de Bolojan nu are legătură cu NATO, ci este cauzată de angajamentele sale netransparente privind “Apărarea europeană”.

Pe lângă povara suplimentară asupra unui buget care anul trecut a avut un deficit de 9,3%, în numele țării Bolojan vrea să contracteze și credite pentru a cumpăra armament pe datorie, pentru a-i mulțimi pe susținătorii din străinătate ai regimului hibrid de la Bucuresti.

Ilie Bolojan, transformat în broker de credite, laudă creditul cu care vrea să îndatoreze suplimentar România, pretinzând că ar fi avantajos și că îl vom achita în 40 de ani.

Datoria externă a României a depășit deja 215 miliarde euro și se apropie de pragul de 60% din PIB.

Este evident că tranzacția care se va face este financiar-politică, fără legătură cu necesitățile de apărare ale armatei române. Vom lua credite de la UE ca să cumpărăm armament de la concernele franceze sau germane, nu pentru a cumpăra armament produs în România, în fabricile închise de către PSD PNL UDMR.

Îndatorarea țării cu creditul respectiv precum și comenzile pentru înzestrarea armatei nu sunt de competența lui Ilie Bolojan, care va pierde funcția de președinte interimar. Îi solicităm lui Ilie Bolojan să pună la dispoziție toate documentele în legătură cu această situație și îi amintim că în conformitate cu legile țării achizițiile publice și tot ce este legat de banii publici nu poate fi clasificat.

Ilie Bolojan pretinde ca “aceste subiecte”, adică îndatorarea țării la UE pentru cumpărarea de armament de la corporațiile franco-germane să fie “clarificate” până la jumătatea lui iunie, deci până la Summitul NATO de la Haga.

Tot până la summmitul NATO din iunie de la Haga, Bolojan vrea ca să și anunțe lista de proiecte de achiziții militare pentru care va solicita credite de la UE.

Ilie Bolojan nu va mai fi președinte interimar în iunie. România nu trebuie să “clarifice” nimic până atunci. Summit-ul NATO privește problemele de interes pentru alianța nord-atlantică și nu este rolul României să susțină în cadrul NATO așa-zisa “Apărare europeană”.

Nu înțelegem ce se ascunde în spatele intențiilor lui Bolojan de a grăbi adoptarea unui proiect de lege al Apărării care așteptă de 6 ani, iar acum proiectul respectiv consfințește dispariția Parteneriatului Strategic al României cu SUA. Nu înțelegem de ce trebuie să punem NATO la Haga în fața faptului împlinit, că România a și aderat la “Apărarea Europeană”, iar tot până atunci guvernul să ia creditele de la UE și să și anunțe lista de achiziții militare care se vor efectua cu banii din imprumuturi.

Noi susținem întărirea capacității de apărare a țării prin apartenența la NATO și Parteneriatul Strategic cu SUA. Susținem înzestrarea armatei române în funcție de necesitățile sale reale și nu în funcție de comenzi politice primite de la guverne străine. Înzestrarea armatei române să se facă prin achiziții publice transparente și concurențiale, nu prin limitarea pe criterii politice a furnizorilor și prin achiziții preferențiale la comandă politică străină.

Ne opunem participării României la orice coaliții în afara cadrului NATO și ne opunem implicării armatei române peste hotare în afara obligațiilor pe care ni le-am asumat prin Carta NATO”, a declarat Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR.

The post Petrișor Peiu, senator AUR: ”Regimul Bolojan – Ciolacu a întors armele împotriva Americii!” appeared first on AUR.

Domnului Cătălin Marian PREDOIU, Ministrul Afacerilor Interne

Domnului Cristian DIACONESCU, Consilier Prezidențial, Departamentul Securităţii Naţionale, Administrația Prezidențială

De către: Deputat Dan TANASĂ

Circumscripția electorală: nr. 42 București

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 16.04.2025

Obiectul întrebării: Instituțiile statului sunt complice la anularea abuzivă a alegerilor prezidențiale din România

Stimate domnule Ministru,

Domnule Consilier Prezidențial,

Așa cum vă atrăgeam atenția și prin intermediul întrebării parlamentare de la începutul acestei luni, raportul Comisiei de la Veneția privind anularea alegerilor prezidențiale din România, arată, cât se poate de clar, că există lacune în legislația electorală din țara noastră – documentul stipulează că o decizie de anulare trebuie să fie justificată prin indicarea clară a încălcării normelor electorale, precum și a probelor acestor încălcări, în plus, informațiile oferite de serviciile secrete nu pot fi singura probă care să fundamenteze anularea procesului electoral. În caz că nu știți, domnule ministru, domnule consilier prezidențial, raportul este un răspuns pe care Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept l-a oferit unei întrebări adresate de către președintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei – „În ce condiții și sub ce standarde legale poate o curte constituțională să invalideze alegerile, ținând seama de recentul caz al României?”

Consider, domnule ministru, domnule consilier prezidențial că, pentru aflarea adevărului despre anularea întregului proces electoral din decembrie 2024, documentele prezentate CSAT – și clasificate secret de serviciu – pot fi declasificate, conform legii 182/2002 și HG 781/2002. Întrucât declasificarea parțială, pe care, probabil, o veți invoca, nu este suficientă și poate acoperi grave deficiențe în funcționarea serviciilor secrete, vă solicit desecretizarea completă și transmiterea documentelor, precum și să îmi clarificați dacă președintele interimar al României, domnul Ilie Bolojan, a fost greșit informat atunci când a afirmat, într-o conferință de presă, că ”Toate documentele au fost desecretizate, care țin de partea de alegeri, care au fost înaintate CSAT … Toate datele care au fost puse la dispoziția CSAT au fost desecretizate.”

În plus, domnule ministru, vă rog să îmi comunicați de ce, având în vedere adresa secret de serviciu, trimisă de către Administrația Prezidențială, prin care se solicită declasificarea Notei de informare prezentată în ședința CSAT din 28 noiembrie 2024, a fost făcută parțial contrar legii, precum și de ce, conducerea DGPI a aprobat declasificarea parțială, fără a înainta o solicitare oficială către Guvernul României în vederea declasificării prin HG, conform legii?

Solicit răspuns scris.

The post Dan Tanasă – Întrebare parlamentară – Instituțiile statului sunt complice la anularea abuzivă a alegerilor prezidențiale din România appeared first on AUR.

Domnului Marian-Cătălin PREDOIU, Viceprim-ministru, Ministrul Afacerilor Interne

De către: Deputat Dan TANASĂ

Circumscripția electorală: nr. 8 Brașov

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 11.04.2025

Obiectul întrebării: Anularea alegerilor prezidențiale

Stimate domnule Ministru,

În privința anulării alegerilor prezidențiale de anul trecut, opinia Comisiei de la Veneția confirmă, cât se poate de clar, că decizia CCR de anulare a alegerilor prezidențiale a încălcat normele constituționale.

Toate personajele politice și instituțiile cu responsabilități în domeniu tac complice – Președintele Iohannis a demisionat, în ciuda faptului că avea prima responsabilitate în a explica și detalia notele primite de la serviciile secrete, deoarece pentru opinia publică nu este suficientă declasificarea lor, este nevoie de mai multe informații și, mai ales, de identificarea celor responsabili.

În continuare, domnule ministru, după ce ați fost principalul susținător al anulării alegerilor, în cadrul ședinței CSAT, nu avem reglementări care să împiedice apariția unor noi interferențe ale unor „actori statali și non-statali” în alegeri, nu avem rezultatul niciunei anchete interne de la instituțiile cu responsabilități în domeniu și nu avem nicio informație despre ceea ce face Parchetul General, deși acest caz este
unul de un real interes public!

În plus, lipsa de credibilitate a președintelui interimar al României, Ilie Bolojan și a premierului Ion- Marcel Ciolacu se transpune, în fiecare zi, într-o neîncredere tot mai mare a oamenilor în instituții și în posibilitatea și voința statului de a-i apăra de pericole.

Prin urmare, domnule ministru, vă rog să îmi comunicați următoarele:

1. Este adevărat că în urma pledoariilor pe care le-ați susținut, fără a prezenta, însă, și dovezi concrete, ați cerut, în cadrul ședinței CSAT, anularea alegerilor prezidențiale din România, din anul 2024?

2. Care sunt informațiile concrete pe care v-ați bazat atunci când cați susținut anularea alegerilor prezidențiale din România?

3. Având în vedere că, atât din postura de ministru al justiției, cât și din aceea ministru al afacerilor interne, nu ați reușit să reformați instituțiile pe care le-ați condus, menținând influențele politice și interesele obscure în structurile de putere ale statului, când aveți în vedere prezentarea unui raport de activitate complet și o demisie de onoare?

Solicit răspuns scris.

The post Dan Tanasă – Întrebare parlamentară – Anularea alegerilor prezidențiale appeared first on AUR.

În decembrie, CSAT a folosit „rapoarte” dubioase, fără probe, pentru a comite cea mai mare fraudă electorală din istoria României și a Europei: anularea alegerilor prezidențiale! De peste două luni, Iohannis, Ciolacu și toată gașca lor de la butoane refuză să explice ce s-a întâmplat. Nu au nicio dovadă reală, niciun argument credibil, doar o propagandă ieftină menită să justifice o lovitură de stat.

Declarația vicepreședintelui SUA, J.D. Vance, în cadrul conferinței de securitate de la Munchen, a confirmat ceea ce AUR și milioane de români au spus din prima zi: alegerile au fost anulate fără nicio justificare reală! A fost un abuz grosolan împotriva democrației, iar cei responsabili trebuie să plătească!

România a fost mereu un aliat loial al Statelor Unite, iar parteneriatul nostru strategic trebuie să se bazeze pe democrație reală, nu pe simulacre de alegeri și pe tentative disperate ale unor politicieni de a rămâne la putere prin orice mijloace. SUA, un model de democrație funcțională, nu ș-au permis vreodată să își bată joc de votul cetățenilor, să anuleze scrutinuri doar pentru că nu le-au convenit rezultatele sau să inventeze pretexte ridicole pentru a submina voința populară.

La noi, în schimb, exact asta s-a întâmplat! Ce fel de stat vrem să fim? Unul în care votul contează sau unul în care câțiva indivizi din umbră hotărăsc cine are voie să participe la alegeri și cine nu? România trebuie să iasă din această mocirlă politică și să își recapete demnitatea democratică!

Iohannis a fugit ca un laș, fără să dea nicio explicație românilor. Acum este rândul lui Ilie Bolojan să demonstreze dacă e președintele interimat al tuturor românilor sau doar o altă marionetă a sistemului. Dacă și el va continua această tăcere complice, înseamnă că tot regimul PSD-PNL se face vinovat de această fraudă. Anularea unui proces electoral nu poate rămâne fără explicații și fără consecințe!

Românii merită adevărul! Fără minciuni, fără manipulare, fără jocuri politice făcute în spatele ușilor închise. Vrem să știm de ce am ajuns în această situație și cine sunt vinovații! CSAT trebuie să dea socoteală, iar ce care au orchestrat acest atac violent asupra democrației trebuie să plătească!”, a declarat deputatul Dan Tanasă, purtătorul de cuvânt AUR.

The post Deputat Dan Tanasă, purtătorul de cuvânt AUR: ”CSAT trebuie să dea socoteală românilor! Nu mai acceptăm minciuni și manipulări!” appeared first on AUR.

Domnului Emilian-Horațiu HUREZEANU, ministrul Afacerilor Externe

De către: Deputat Robert ALECU

Circumscripția electorală: nr. 4, Bacău

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 12.02.2025

Obiectul întrebării: Motivele neconvocării de către MAE a ambasadorului Federației Ruse în România după ședința CSAT din 28 noiembrie 2024 și modul în care partea română a comunicat cu partea rusă în contextul acuzațiilor grave aduse Rusiei privind o presupusă interferență în procesul electoral din România

Stimate domnule ministru,

Potrivit cadrului în vigoare, ministrul Afacerilor Externe este membru de drept al Consiliului Național de Apărare a Țării (CSAT).

La 28 noiembrie 2024 a avut loc ședința CSAT la care a participat ministrul Afacerilor Externe din acel moment, doamna Luminița-Teodora Odobescu, pe care ați succedat-o în funcție.

În cadrul ședinței CSAT din 28 noiembrie 2024 au fost luate decizii în baza unor documente furnizate de organisme cu atribuții în domeniul apărării, al ordinii publice și al securității naționale, documente care au fost declasificate și din care ar rezulta că ar fi existat atacuri cibernetice cu scopul de a influența corectitudinea procesului electoral pentru alegerea Președintelui României, cea ce reprezintă „riscuri la adresa securității naționale, generate de acțiunile unor actori cibernetici statali și non-statali asupra unor infrastructuri IT&C, suport pentru procesul electoral”.

De asemenea, din comunicatul CSAT făcut public după respectiva ședință rezultă că membrii CSAT ar fi „confirmat faptul că, în actualul context de securitate regional și mai ales electoral, România, alături de alte state de pe Flancul Estic al NATO, a devenit o prioritate pentru acțiunile ostile ale unor actori statali și non-statali, în special Federația Rusă, existând din partea acesteia un interes în creștere pentru a influența agenda publică în societatea românească și coeziunea socială.”

Mesajul transmis în societate de către membrii CSAT a fost că unul sau mai mulți actori cibernetici statali din Federația Rusă ar fi atacat infrastructura IT&C, suport pentru procesul electoral, și că Federația Rusă, ca actor statal având ca prioritate acțiuni ostile în scopul influențării agendei publice din țara noastră, ar fi interferat în procesul electoral pentru alegerea Președintelui României.

În această situație, așa cum a fost ea prezentată de către membrii CSAT, acest organism al statului român le-a cerut diverselor autorități naționale să întreprindă demersuri necesare, conform competențelor legale, pentru clarificarea aspectelor prezentate în ședința CSAT.

Din informațiile disponibile public constatăm că Ministerul Afacerilor Externe nu l-a convocat pentru explicații pe ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Federației Ruse în România, Vladimir Lipaev, așa cum ar fi fost de așteptat.

Mai mult chiar, ambasadorul rus la București a acordat zilele acestea (10 februarie 2025) un interviu presei române în care, întrebat despre presupusele interferențe ale Federației Ruse în alegerile prezidențiale din România, a declinat orice acuzație și a transmis următorul mesaj „Am fi curioşi să ştim cum am procedat. Povestiţi-ne!”

Ambasadorul rus a declarat între altele: „Rusia nu a influenţat în niciun fel alegerile prezidenţiale din România, iar asta este evident pentru orice om raţional. Dacă vreţi să dezvoltăm această tematică, sunt dispus să stăm de vorbă despre acest subiect. Dar, în principiu, Rusia nu se implică niciodată în procesele electorale pe teritoriul altor state şi nu încearcă să influenţeze alegerea unui popor sau a altuia.

O urmă rusească nu există aici şi, sincer vorbind, am fost miraţi de ce în spaţiul media de aici s-a jucat atât de puternic cartea rusească. Dacă aveţi orice bază pentru a face astfel de supoziţii cu privire la influenţa Rusiei asupra proceselor electorale din România, vă rog, sunt dispus să le ascult şi să răspund. Dar, din punctul meu de vedere, nu există dovezi ale implicării Rusiei în alegerile României. Vedem doar discuţii care sunt menite mai degrabă pentru consum intern. Ele sunt elemente ale unei lupte interne din România, iar asta n-are nicio legătură cu Rusia”.

De asemenea, dialogul dintre reprezentantul presei din România și ambasadorul Rusiei în țara noastră a continuat astfel:

”– V-au solicitat autorităţile române explicaţii cu privire la implicare în alegeri?

– Pentru a solicita explicaţii, trebuie să vină cu nişte demonstraţii, cu fapte concrete. Ne întoarcem la discuţia de mai devreme. Probabil că nu există aceste fapte, aşa că n-au cum să ne ceară explicaţii.

– Dar aţi avut vreo comunicare cu autorităţile din România, după ce acestea au spus că Rusia a fost aici?

– Nu, n-a existat nicio comunicare şi una dintre explicaţii constă în faptul că n-a existat nicio implicare. Bănuiesc că autorităţile române înţeleg asta foarte bine”.

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți prompt și la obiect:

1. Dacă, din 28 noiembrie 2024 până în prezent Ministerul Afacerilor Externe al României l-a convocat sau nu pe ambasadorul Federației Ruse în țara noastră pentru explicații, conform normelor în vigoare și cutumelor în domeniu.

2. În eventualitatea unui răspuns afirmativ la punctul precedent al întrebării parlamentare, vă rugăm să precizați data în care ambasadorul Federației Ruse a fost convocat de către MAE pentru explicații și care au fost punctul de vedere al părții române transmis părții ruse cu această ocazie, precum și explicațiile date de ambasadorul rus.

3. În eventualitatea unui răspuns negativ la punctul 1 al întrebării parlamentare, vă rugăm să precizați care sunt motivele temeinice pentru care MAE nu l-a convocat pentru explicații pe ambasadorului Federației Ruse în țara noastră și dacă această neconvocare se explică prin lipsa de inițiativă a MAE sau prin faptul că Președintele României, având atribuții în domeniul politicii externe a statului, a intervenit sau nu pentru neconvocarea ambasadorului rus pentru explicații conform normelor în vigoare și cutumelor în domeniu.

4. Ce acțiuni și demersuri, în afara convocării/neconvocării ambasadorului rus pentru explicații, a întreprins MAE și partea română, în general, în raport cu partea rusă, în legătură cu situația discutată în ședința CSAT din 28 noiembrie 2024.

Orice alte informații tangente cu acest subiect sunt binevenite.

Vă rugăm să transmiteți răspunsul dumneavoastră în scris.

The post Robert Alecu – Întrebare parlamentară – Motivele neconvocării de către MAE a ambasadorului Federației Ruse în România după ședința CSAT din 28 noiembrie 2024 și modul în care partea română a comunicat cu partea rusă în contextul acuzațiilor grave aduse Rusiei privind o presupusă interferență în procesul electoral din România appeared first on AUR.

Nu doar că avem un președinte ilegitim începând cu data de 21 decembrie, dar de astăzi, forțându-se orice proceduri, se va vota și un guvern ilegitim de către majoritatea sistemului formată din PSD – PNL- UDMR și grupul minorităților.

Ciolacu, Bolojan, Iohannis au dovedit, încă o dată, că nu au înțeles nimic din vocea poporului pe care o tot invocă de câteva săptămâni. Ce au înțeles ei exact? Să rămână aceiași miniștri, să fie tot Ciolacu prim-ministru, să fie tot Iohannis președinte ilegitim. O bătaie de joc la adresa democrației din România.

Însă, ca bătaia de joc la adresa românilor să fie completă, PSD și PNL vor băga, în premieră, UDMR în CSAT!

Tanczos Barna, unul dintre liderii UDMR care militează și insistă pentru autonomia așa-zisului ținut secuiesc, va fi coleg de CSAT, după învestirea de azi a guvernului ilegitim PSD-PNL-UDMR, cu ministrul apărării naționale, cu șeful statului major, cu șefii serviciilor secrete din România și va avea acces la toate informațiile ce țin de siguranța națională a României.

Pare-se că siguranța națională pentru Iohannis sau Ciolacu este egală cu zero când vine vorba de ciolan și de putere, fiind dispuși chiar să o pună la grea încercare.

Asistăm la un nou act de trădare națională, o manevră prin care anexa lui Viktor Orban din România, și anume UDMR, ajunge în CSAT. Este un motiv de îngrijorare, având în vedere opțiunile și viziunile politice ale lui Orban.

Marcel Ciolacu, noul prieten al lui Viktor Orban, și Klaus Iohannis lasă impresia că vor să îi faciliteze premierului maghiar accesul la secretele României, la absolut toate documentele strategice și de securitate națională.

Marcele, Klause, românii au votat să plecați acasă! Și voi ce faceți? Săvârșiți un nou act de trădare națională!

Nu vom fi de acord ca Ministerul Finanțelor din Guvernul României să ajungă la UDMR, la fel cum nu vom fi de acord cu guvernul ilegitim pe care îl va nominaliza președintele uzurpator Klaus Werner Iohannis!

Astăzi, în Parlament, vom da un test major pentru democrația din țara noastră!”, a spus Dan Tanasă, purtător de cuvânt AUR.

The post Dan Tanasă, purtător de cuvânt AUR: ”Marcel Ciolacu și Klaus Iohannis, o nouă trădare a intereselor românilor! Bagă UDMR în CSAT!” appeared first on AUR.