Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, domnului Dragoș-Nicolae Pîslaru, ministru

De la: Doamna Cristina-Emanuela DASCĂLU, deputat în circumscripția electorală nr.24 Iași

Subiectul întrebării: Stadiul real al țintei PNRR nr. 503 — infrastructura socială universitară — la mai puțin de trei luni de termen

    Stimați domni miniștri,

Planul Național de Redresare și Reziliență a intrat în ultima sa etapă de implementare – toate jaloanele și țintele rămase trebuie îndeplinite până la 31 august 2026, iar ultima cerere de plată — Cererea de plată nr. 6 — urmează să fie depusă în trimestrul III 2026. Aceasta este cea mai mare și ultima tranșă din program, cu o valoare totală de aproximativ 8,8 miliarde de euro și 151 de jaloane și ținte. În data de 23 februarie 2026, fondurile încasate până atunci reprezentau aproximativ jumătate din alocarea totală, ceea ce indică un volum considerabil de obiective rămase de finalizat într-un interval foarte scurt.

În acest perimetru se află și ținta nr. 503, cuprinsă în Componenta C15 – Educație, Investiția 17 „Asigurarea infrastructurii universitare (cămine, cantine, spații de recreere)”, al cărei coordonator de reforme și investiții este Ministerul Educației, investiție ce a fost operaționalizată prin apelurile de proiecte PNRR/2023/C15/MEDU/I17 — „Construcția infrastructurii universitare pentru campusurile studențești ale viitorului” și „Modernizarea infrastructurii universitare pentru un spațiu academic echitabil”.

Ținta nr. 503 are termen de îndeplinire trimestrul III 2026 și figurează, la data prezentei întrebări parlamentare, cu starea „în implementare” și prevede construirea a 6.131 de spații de recreere și de lectură, a 130 de cantine și a 498 de locuri de cazare, precum și modernizarea a 3.565 de spații de recreere și de lectură, a 1.815 cantine și a 10.647 de locuri de cazare — în total 22.786 de unități de infrastructură socială universitară.

Îndeplinirea se demonstrează prin certificate de recepție la finalizarea lucrărilor, pentru fiecare obiectiv, la acestea se adaugă cerințe de eficiență energetică verificate prin certificate de performanță energetică ex-ante și ex-post: o creștere de 30% a economiilor de energie primară pentru infrastructura renovată și un necesar de energie primară cu cel puțin 20% sub pragul clădirilor al căror consum este aproape egal cu zero (nZEB) pentru construcțiile noi. Nu în ultimul rând, cel puțin 40% din cele 22.786 de unități trebuie destinate studenților din medii defavorizate — dimensiunea socială care a justificat, de altfel, întreaga investiție.

  Având în vedere că o țintă neîndeplinită la termen în cadrul ultimei cereri de plată atrage pierderea finanțării europene aferente și mută povara finalizării lucrărilor pe bugetul de stat, precum și faptul că ne aflăm cu mai puțin de trei luni înainte de scadență dar și că situația realizării fizice a acestor obiective, defalcată și verificabilă, nu a fost făcută publică, stimați domni miniștri, vă rog să îmi comunicați următoarele:

1. La data prezentei, câte certificate de recepție la finalizarea lucrărilor au fost emise, defalcat pe cele șase categorii ale țintei – construire și modernizare, pentru spații de recreere și lectură, cantine și locuri de cazare, și care este procentul de realizare fizică raportat la cele 22.786 de unități prevăzute.
2. Câte dintre proiectele contractate în cadrul Investiției 17 se află, la această dată, în întârziere față de graficul de execuție asumat, care este cauza principală a întârzierilor și ce măsuri de remediere au fost dispuse.
3. Câte certificate de performanță energetică ex-post au fost emise până în prezent și pentru câte obiective renovate a fost confirmată creșterea de 30% a economiilor de energie primară, respectiv pragul de minus 20% față de nZEB la construcțiile noi.
4. Cum este monitorizată și documentată respectarea cotei de minimum 40% din unități destinate studenților din medii defavorizate și care este nivelul de îndeplinire la zi al acestei cerințe.
5. Care este analiza de risc actuală a ministerului privind îndeplinirea integrală a țintei nr. 503 până la termenul-limită și ce sumă din PNRR este expusă riscului de pierdere în cazul în care ținta nu este realizată în totalitate.
6. Ce plan de contingență a fost stabilit pentru obiectivele care nu vor putea fi recepționate până la termen, inclusiv sursele alternative de finanțare avute în vedere pentru finalizarea lor din fonduri naționale.

The post Cristina-Emanuela DASCĂLU – Întrebare – Stadiul real al țintei PNRR nr. 503 — infrastructura socială universitară — la mai puțin de trei luni de termen appeared first on AUR.

           Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, domnului Dragoș-Nicolae Pîslaru, ministru

De la: Doamna Cristina-Emanuela DASCĂLU, deputat în circumscripția electorală nr.24 Iași

Subiectul întrebării: Depășirea termenului PNRR (T4 2025) pentru dotarea celor 500 de ateliere de practică din școlile de educație și formare profesională (EFP) și lipsa de transparență privind stadiul real al investiției

    Stimați domni miniștri,

Jalonul PNRR privind echiparea atelierelor de practică din unitățile de învățământ profesional și tehnic – Investiția 14, Componenta 15 — Educație – prevedea dotarea a 500 de ateliere de practică din școlile de educație și formare profesională (EFP), atestată prin certificate de recepție care confirmă livrarea și punerea în funcțiune a echipamentelor avea termenul asumat trimestrul IV 2025. La acest moment, jalonul figurează în continuare cu starea „în implementare” — adică termenul a fost depășit, fără finalizare.

Această întârziere se înscrie într-un tablou îngrijorător al întregului program de dotare a școlilor prin PNRR –  inițial, apelul-cadru de dotare, cu o alocare de peste 1 miliard de euro, viza circa 5.800 de unități de învățământ, dintre care componenta dedicată EFP avea o alocare proprie. Încă din ianuarie 2025, presa de specialitate semnala că doar circa 25% din fondurile apelurilor de dotare a școlilor fuseseră efectiv cheltuite, iar Ministerul Educației nu publica nicăieri — nici măcar pe site-ul dedicat — o situație transparentă a fondurilor cheltuite, a proiectelor implementate și a stadiului fiecărei școli, județ sau localitate.

  În calitate de Vicepreședinte al Comisiei pentru Învăţământ din Camera Deputaților, domnilor miniștri, nu pot să nu îmi exprim îngrijorarea privind lipsa atelierelor de practică, ce sunt inima învățământului profesional și tehnic, locul unde elevii dobândesc deprinderile practice cerute de piața muncii și să nu atrag atenția asupra faptului că întârzierea dotării lor înseamnă generații de elevi din EFP care își fac practica pe echipamente vechi sau insuficiente, exact în domeniul în care România are cel mai mare deficit de competențe și cea mai mare nevoie de forță de muncă calificată.

Având în vedere că depășirea termenului PNRR pune în pericol finanțarea europeană aferentă, domnilor miniștri, vă rog să îmi răspundeți următoarelor întrebări:

1. Câte dintre cele 500 de ateliere de practică prevăzute în acest jalon au fost efectiv dotate și puse în funcțiune, atestate prin certificate de recepție, la data răspunsului? Câte sunt în întârziere și care este noul termen ferm de finalizare?
2. De ce a fost depășit termenul T4 2025 asumat prin PNRR și ce a determinat blocajele? A fost solicitată Comisiei Europene o reeșalonare a acestui jalon și, dacă da, până la ce dată?
3. Solicit publicarea unei situații transparente, defalcată pe județe și unități de învățământ, a tuturor celor 500 de ateliere: câte sunt dotate, câte sunt în curs și care este numărul atelierelor pentru care nu au demarat dotările. De ce o astfel de evidență nu este deja publică, în condițiile în care vorbim despre bani publici europeni?
4. Care este, la zi, gradul real de absorbție a fondurilor alocate componentei de dotare a atelierelor de practică din EFP, având în vedere că în ianuarie 2025 doar circa 25% din fondurile apelurilor de dotare a școlilor fuseseră cheltuite?
5. Ce valoare a finanțării europene este în risc de pierdere dacă acest jalon nu este finalizat la termenul reeșalonat, și ce parte din costul dotării va trebui, în acel caz, suportată din bugetul național?
6. Ce impact a avut întârzierea asupra elevilor din învățământul profesional și tehnic — câte generații au absolvit sau își desfășoară practica fără accesul la echipamentele care ar fi trebuit livrate până la finalul anului 2025?
7. Există în județul Iași unități EFP incluse în acest jalon? Care este stadiul dotării lor?

The post Cristina-Emanuela DASCĂLU – Întrebare – Depășirea termenului PNRR (T4 2025) pentru dotarea celor 500 de ateliere de practică din școlile de educație și formare profesională (EFP) și lipsa de transparență privind stadiul real al investiției appeared first on AUR.

Parlamentarul AUR atrage atenția că sprijinirea mediului academic trebuie să presupună cu prioritate finanțarea cercetării, promovarea celor mai bune cadre didactice, dar și pregătirea și asigurarea accesului tinerilor studenți și absolvenți pe piața muncii.

„Orice măsură care reduce birocrația inutilă și oferă universităților mai multă flexibilitate administrativă. Simplificarea unor proceduri ARACIS poate reprezenta un pas în direcția corectă.

Cu toate acestea, problema fundamentală a învățământului superior românesc nu este numărul de formulare completate sau viteza procedurilor administrative.

Problema reală este că universitățile românești continuă să piardă teren în clasamentele internaționale, iar România rămâne în urma majorității statelor europene în ceea ce privește cercetarea, inovarea și vizibilitatea academică.

În loc să discutăm exclusiv despre proceduri, trebuie să discutăm despre:

* finanțarea cercetării românești;
* atragerea și păstrarea cadrelor universitare performante;
* combaterea exodului intelectual;
* stimularea colaborării dintre universități și economia reală;
* creșterea competitivității internaționale a universităților românești.

Evaluarea calității trebuie să măsoare în primul rând ceea ce contează pentru studenți și pentru societate: calitatea actului didactic; gradul de angajare al absolvenților; contribuția universităților la dezvoltarea României.

Nu avem nevoie de universități care să urmărească doar indicatori birocratici și clasamente internaționale. Avem nevoie de universități care formează profesioniști competenți și contribuie la dezvoltarea națională”, a declarat deputatul AUR, Cristina Emanuela Dascălu.

The post Cristina Dascălu (deputat AUR): „Universitățile românești au nevoie de performanță reală, nu de birocrație și cosmetizare statistică” appeared first on AUR.

De către: Deputat A.U.R., Cristina Emanuela Dascălu circumscripția electorală nr. 24 Iași

Obiectul întrebării: Măsurile adoptate pentru prevenirea și combaterea violenței și hărțuirii la locul de muncă

Stimate domnule ministru,

Violența și hărțuirea în lumea muncii reprezintă un fenomen cu efecte profunde asupra sănătății fizice și psihice a angajaților, asupra climatului organizațional și asupra productivității economice. În ultimii ani, atât instituțiile europene, cât și Organizația Internațională a Muncii au atras atenția asupra necesității dezvoltării unor mecanisme eficiente de prevenire, raportare și sancționare a comportamentelor abuzive manifestate în relațiile de muncă.

Recomandarea OIM nr. 206/2019 oferă statelor membre un set de măsuri destinate protejării lucrătorilor împotriva violenței și hărțuirii, inclusiv a hărțuirii psihologice, a hărțuirii sexuale și a altor forme de comportament care afectează demnitatea persoanei la locul de muncă.

În România, numeroase organizații profesionale, sindicate și instituții cu atribuții în domeniul egalității de șanse semnalează existența unor situații de hărțuire și intimidare în sectorul public și privat, multe dintre acestea rămânând neraportate din cauza temerii angajaților de a-și pierde locul de muncă sau de a fi supuși unor represalii.

Având în vedere cele prezentate, vă rog să îmi comunicați:

1. Care este numărul sesizărilor privind fapte de violență, hărțuire morală sau hărțuire sexuală la locul de muncă înregistrate la nivel național în perioada 2022–2025?

2. Câte dintre aceste sesizări au fost investigate de instituțiile competente și câte au condus la aplicarea unor sancțiuni?

3. Există la nivelul Ministerului Muncii o bază de date centralizată privind cazurile de violență și hărțuire în relațiile de muncă? Dacă nu, intenționați crearea unui astfel de mecanism de monitorizare?

4. Ce măsuri de informare și prevenție au fost implementate în ultimii trei ani pentru creșterea gradului de conștientizare a drepturilor salariaților și a obligațiilor angajatorilor în acest domeniu?

5. În ce măsură legislația românească reflectă recomandările formulate de Organizația Internațională a Muncii prin Recomandarea nr. 206/2019 și ce modificări legislative apreciați că sunt necesare pentru consolidarea protecției lucrătorilor?

6. Ce măsuri intenționează ministerul să adopte pentru protejarea persoanelor care raportează fapte de hărțuire sau violență la locul de muncă împotriva eventualelor represalii?

The post Cristina Emanuela Dascălu – Întrebare – Măsurile adoptate pentru prevenirea și combaterea violenței și hărțuirii la locul de muncă appeared first on AUR.

De către: Deputat A.U.R., Cristina Emanuela Dascălu, circumscripția electorală nr. 24 Iași

Obiectul întrebării: Pregătirea sistemului sanitar și a autorităților pentru primul val de caniculă al verii 2026

Stimate domnule ministru,

Primele avertizări meteorologice privind temperaturile extreme din vara anului 2026 readuc în atenția publică necesitatea unor măsuri rapide și eficiente pentru protejarea sănătății populației. Temperaturile ridicate și disconfortul termic accentuat afectează în mod deosebit persoanele vârstnice, pacienții cardiaci și respiratorii, copiii, femeile însărcinate, precum și persoanele care, prin natura activității lor, sunt nevoite să petreacă perioade îndelungate în exterior.

În contextul în care efectele caniculei pot conduce la agravarea unor afecțiuni cronice, la creșterea numărului de solicitări adresate serviciilor de urgență și la apariția unor situații cu risc vital, consider necesar ca opinia publică să cunoască măsurile concrete adoptate de autorități pentru această perioadă.

Având în vedere cele prezentate, vă rog să îmi comunicați:

1. Ce măsuri a dispus Ministerul Sănătății pentru pregătirea sistemului sanitar în vederea gestionării primului val de caniculă al verii 2026?

2. Ce instrucțiuni au fost transmise direcțiilor de sănătate publică, serviciilor de ambulanță și unităților sanitare pentru intervenția rapidă în cazul persoanelor afectate de temperaturile extreme?

3. Câte puncte de prim-ajutor și hidratare au fost organizate la nivel național și care sunt criteriile utilizate pentru amplasarea acestora?

4. Ce măsuri au fost dispuse pentru protejarea pacienților cardiaci, a persoanelor vârstnice și a celor cu afecțiuni cronice care prezintă un risc crescut în perioadele de caniculă?

5. Există o colaborare între Ministerul Sănătății și autoritățile administrației publice locale pentru identificarea și monitorizarea persoanelor vulnerabile care locuiesc singure și care pot necesita asistență în această perioadă?

6. Ce campanii de informare publică au fost derulate pentru prevenirea incidentelor cauzate de temperaturile ridicate și pentru informarea populației cu privire la măsurile de protecție recomandate?

7. Consideră Ministerul Sănătății că măsurile adoptate până în prezent sunt suficiente pentru a limita efectele caniculei asupra sănătății populației și, dacă nu, ce acțiuni suplimentare urmează să fie implementate în perioada imediat următoare?

The post Cristina Emanuela Dascălu – Întrebare – Pregătirea sistemului sanitar și a autorităților pentru primul val de caniculă al verii 2026 appeared first on AUR.

De către: Deputat A.U.R., Cristina Emanuela Dascălu circumscripția electorală nr. 24 Iași

Obiectul întrebării: Măsuri pentru dezvoltarea programelor de ucenicie de calitate și facilitarea tranziției tinerilor către piața muncii

Stimate domnule ministru,

Integrarea tinerilor pe piața muncii reprezintă una dintre provocările majore ale sistemelor educaționale europene. În România, numeroși absolvenți întâmpină dificultăți în procesul de tranziție de la educație la ocupare, în timp ce angajatorii semnalează un deficit tot mai accentuat de personal calificat în domenii esențiale pentru dezvoltarea economică.

Organizația Internațională a Muncii a adoptat Recomandarea nr. 208/2023 privind uceniciile de calitate, document care promovează programe de formare profesională bazate pe dobândirea competențelor practice, pe parteneriate solide între sistemul educațional și mediul economic și pe crearea unor oportunități reale de inserție profesională pentru tineri.

Recomandarea subliniază importanța unor programe de ucenicie care să ofere competențe relevante pentru piața muncii, condiții echitabile de formare, sprijin pentru grupurile vulnerabile și mecanisme eficiente de evaluare a rezultatelor. De asemenea, documentul atrage atenția asupra necesității unei colaborări permanente între instituțiile de învățământ, autoritățile publice și angajatori.

Având în vedere că România se confruntă atât cu un nivel ridicat al migrației tinerilor, cât și cu dificultăți în asigurarea forței de muncă specializate în anumite sectoare economice, consider că dezvoltarea unor programe de ucenicie moderne și atractive trebuie să constituie o prioritate națională.

În acest sens, vă rog să îmi comunicați:

1. Care este numărul programelor de ucenicie aflate în desfășurare la nivel național și câți beneficiari au participat la acestea în perioada 2023–2025?

2. Care sunt domeniile economice în care s-a înregistrat cea mai mare cerere pentru programe de ucenicie și care este rata de angajare a absolvenților după finalizarea acestora?

3. Ce măsuri au fost adoptate pentru dezvoltarea parteneriatelor dintre unitățile de învățământ, autoritățile publice și mediul de afaceri în vederea extinderii programelor de formare practică și ucenicie?

4. Există o strategie națională de implementare a principiilor prevăzute de Recomandarea OIM nr. 208/2023? Dacă da, vă rog să precizați principalele obiective și termenele de realizare.

5. Ce măsuri sunt avute în vedere pentru creșterea atractivității învățământului profesional și tehnic și pentru încurajarea participării tinerilor la programele de ucenicie?

6. Ce programe sau mecanisme de sprijin sunt destinate elevilor și tinerilor proveniți din medii vulnerabile, din zone rurale sau din comunități defavorizate, pentru a facilita accesul acestora la ucenicii de calitate?

7. Ce fonduri europene și naționale sunt alocate în perioada 2025–2027 pentru dezvoltarea programelor de ucenicie și pentru creșterea gradului de ocupare a tinerilor după finalizarea studiilor?

The post Cristina Emanuela Dascălu – Întrebare – Măsuri pentru dezvoltarea programelor de ucenicie de calitate și facilitarea tranziției tinerilor către piața muncii appeared first on AUR.

De către: Deputat A.U.R., Cristina Emanuela Dascălu, circumscripția electorală nr. 24 Iași

Obiectul întrebării: Convenția nr. 192/2025, riscuri biologice la locul de muncă

Stimate Domnule Ministru,

În contextul adoptării Convenției OIM nr. 192/2025 privind prevenirea și protecția împotriva riscurilor biologice în mediul de lucru, România se confruntă cu provocări semnificative în sectoarele sănătății, agriculturii, salubrității și industriei alimentare.

Având în vedere toate aceste aspecte, vă rog să răspundeți la următoatele întrebări: 

1.  A realizat Ministerul Muncii o evaluare privind gradul de conformitate a legislației naționale cu prevederile Convenției nr. 192/2025?

2. Câte controale privind expunerea la agenți biologici au fost efectuate de Inspecția Muncii în perioada 2023-2026?

3. Ce fonduri sunt prevăzute pentru protecția personalului expus riscurilor biologice?

4. Intenționează Guvernul ratificarea convenției și care este calendarul estimat?

The post Cristina Emanuela Dascălu – Întrebare – Convenția nr. 192/2025, riscuri biologice la locul de muncă appeared first on AUR.

De către: Deputat A.U.R., Cristina Emanuela Dascălu, circumscripția electorală nr. 24 Iași

Obiectul întrebării: Implementarea prevederilor Convenției OIM nr. 191/2023 privind un mediu de lucru sigur și sănătos

Stimate domnule ministru,

Asigurarea unui mediu de lucru sigur și sănătos reprezintă una dintre condițiile fundamentale pentru protejarea demnității lucrătorilor, creșterea productivității și dezvoltarea sustenabilă a economiei. În ultimii ani, atât la nivel european, cât și internațional, a fost accentuată necesitatea consolidării măsurilor de prevenire a accidentelor de muncă și a bolilor profesionale, în special în sectoarele caracterizate prin riscuri ridicate.

Organizația Internațională a Muncii a adoptat Convenția nr. 191/2023 privind un mediu de lucru sigur și sănătos, document care urmărește întărirea obligațiilor statelor membre în domeniul securității și sănătății în muncă și promovarea unei culturi a prevenirii riscurilor profesionale.

România continuă să înregistreze anual mii de accidente de muncă, unele dintre acestea soldate cu incapacitate temporară de muncă, invaliditate sau chiar pierderea vieții. Această situație impune o evaluare atentă a cadrului legislativ și instituțional existent, precum și identificarea măsurilor necesare pentru alinierea la standardele internaționale actuale.

Având în vedere cele prezentate, vă rog să îmi comunicați:

1. Care este poziția oficială a Guvernului României cu privire la ratificarea și implementarea Convenției OIM nr. 191/2023 privind un mediu de lucru sigur și sănătos?

2. A realizat ministerul o analiză privind gradul de conformitate a legislației naționale în domeniul securității și sănătății în muncă cu prevederile acestei convenții? Dacă da, care sunt principalele concluzii?

3. Care sunt sectoarele economice în care s-a înregistrat cel mai mare număr de accidente de muncă în perioada 2023–2025 și ce măsuri specifice sunt avute în vedere pentru reducerea riscurilor?

4. Ce programe de prevenție, informare și formare profesională privind securitatea și sănătatea în muncă sunt finanțate în prezent de minister și care este numărul beneficiarilor acestora?

5. Intenționează ministerul să promoveze modificări legislative sau administrative pentru consolidarea dreptului lucrătorilor la un mediu de lucru sigur și sănătos, în concordanță cu standardele stabilite de Organizația Internațională a Muncii?

The post Cristina Emanuela Dascălu – Întrebare – Implementarea prevederilor Convenției OIM nr. 191/2023 privind un mediu de lucru sigur și sănătos appeared first on AUR.

De către: Deputat A.U.R., Cristina Emanuela Dascălu, circumscripția electorală nr. 24 Iași

Obiectul întrebării: Situația reînhumării rămășițelor pământești ale domnitorului Grigore al V-lea Ghica

Stimate domnule ministru,

Memoria personalităților care au contribuit la istoria și afirmarea statului român reprezintă o responsabilitate care revine nu doar istoricilor și instituțiilor culturale, ci și autorităților publice. Respectul acordat înaintașilor și valorificarea patrimoniului istoric constituie elemente esențiale pentru consolidarea identității naționale și pentru transmiterea valorilor istorice către generațiile viitoare.

Rămășițele pământești ale domnitorului Grigore al V-lea Ghica, aduse în România de la Paris în urmă cu mai multe luni, nu au fost încă reînhumate, situație care a generat numeroase întrebări și nemulțumiri în rândul istoricilor, al reprezentanților societății civile și al cetățenilor preocupați de respectarea memoriei marilor personalități ale neamului românesc.

Având în vedere importanța istorică a domnitorului Grigore al V-lea Ghica, cunoscut pentru opoziția sa față de cedarea Bucovinei către Imperiul Habsburgic și pentru sacrificiul său în apărarea intereselor Moldovei, consider necesară clarificarea situației actuale și a măsurilor întreprinse de autoritățile competente.

În acest sens, vă rog să îmi comunicați:

1. Care este situația oficială a rămășițelor pământești ale domnitorului Grigore al V-lea Ghica, repatriate din Franța?

2. Care sunt motivele pentru care procedura de reînhumare nu a fost finalizată până în prezent?

3. Ce instituții ale statului sunt implicate în organizarea și avizarea ceremoniei de reînhumare?

4. A fost stabilit un loc definitiv pentru reînhumarea domnitorului? Dacă da, care este acesta și care este calendarul estimat pentru finalizarea procedurilor?

5. Ce demersuri a întreprins Ministerul Culturii pentru soluționarea acestei situații și pentru asigurarea unui cadru ceremonial corespunzător importanței istorice a personalității comemorate?

6. Consideră Ministerul Culturii oportună organizarea unui program național de comemorare dedicat domnitorului Grigore al V-lea Ghica, având în vedere contribuția sa la apărarea intereselor istorice ale Moldovei și ale spațiului românesc?

The post Cristina Emanuela Dascălu – Întrebare – Situația reînhumării rămășițelor pământești ale domnitorului Grigore al V-lea Ghica appeared first on AUR.

Recunoașterea de către UNESCO a „Artei cămășii cu altiță” a reprezentat o validare internațională. A fost confirmarea faptului că România a oferit lumii un model cultural unic, construit prin creativitate, răbdare și transmitere între generații.

Fiecare altiță este o lecție. Fiecare simbol cusut poartă în el o poveste despre familie, credință, comunitate și apartenență. Înainte ca antropologii să studieze cultura populară, înainte ca muzeele să conserve patrimoniul, femeile satului românesc scriau istorie cu acul și firul.

Adevărata provocare  este să înțelegem ce ne învață ea. Ne învață răbdarea, într-o societate grăbită. Ne învață respectul pentru muncă, într-o cultură a consumului rapid. Ne învață continuitatea, într-o lume dominată de efemer. Și, poate cel mai important, ne învață că identitatea nu se moștenește automat. Ea trebuie cunoscută, asumată și transmisă.

Locul patrimoniului cultural nu este doar în muzee sau în expoziții. Locul lui este și în școală. Copiii trebuie să afle că motivele cusute pe cămășile străbunicilor nu reprezintă simple ornamente. Ele sunt pagini din istoria noastră nescrisă. Sunt expresii ale unei inteligențe colective care a transformat frumusețea în limbaj și tradiția în patrimoniu.

Pentru noi, cei din Moldova, această moștenire are o valoare aparte. Satele Moldovei păstrează încă modele, tehnici și simboluri care vorbesc despre continuitatea unei civilizații românești autentice. De la Prut până la Carpați, cămașa cu altiță rămâne o punte între generații și între comunități despărțite de frontiere, dar unite prin cultură.

Cred că avem datoria să privim ia românească nu doar ca pe un simbol al trecutului, ci ca pe o resursă pentru viitor.

The post Cristina Dascălu – Declarație politică – Ia românească,  lecția de identitate pe care nu avem voie să o pierdem appeared first on AUR.