Partidul care predica moralitatea politică, care scanda „fără penali în funcții publice” și promitea impozit zero pe salariul minim, și-a trădat electoratul, și-a călcat în picioare principiile și și-a împins proprii președinți pe scări. Ce au făcut PSD și PNL în 36 de ani, a reușit USR în zece ani de la înființare.

Cei care și-au dat mâna cu PSD să taxeze mamele, să impoziteze persoanele cu handicap, să taie bursele elevilor și studenților și să ia banii de la veteranii de război sunt astăzi scandalizați că AUR cere transparența finanțării ONG-urilor. Că nu vrem să vindem acțiunile de la companiile profitabile ale statului străinilor. Că îndrăznim să corectăm erorile guvernării Bolojan. Atâta ipocrizie nu încape într-un singur partid. Și poate acesta e și motivul pentru care PNL s-a userizat și susține la unison neadevăruri.

USR a votat fără nicio reținere toate măsurile de austeritate ale premierului Ilie Bolojan. N-au avut mustrări de conștiință când au promovat la conducerea Ministerului Apărării un ministru care și-a falsificat studiile. N-au clipit când și-au împărțit sinecurile în consiliile de administrație ale statului la Avioane Craiova, la Societatea Națională a Apelor Minerale, la Orange, la Iprochim SA. În loc să desființeze sistemul clientelar, s-au bucurat că le-a venit rândul la ciolan.

N-au avut nicio problemă de integritate când președintele Nicușor Dan defila în campania alegerilor locale parțiale de la București cu candidatul USR, deși încălca flagrant Constituția și legile țării. Nici când europarlamentarul Vlad Voiculescu, urmărit penal de DNA pentru un prejudiciu de un miliard de euro în dosarul vaccinurilor, a fost pus la dreapta lui Nicușor Dan, la Cotroceni.

USR fabrică narațiuni false și propagă minciuni pentru a-și ascunde propriile ticăloșii. Într-o țară democratică și cu adevărat europeană, un partid de nici 10% în preferințele românilor nu ar fi fost la guvernare”, a declarat senatorul AUR, Cristina Dumitrescu.

The post Cristina Dumitrescu (senator AUR): „USR a devenit ceea ce a urât: un partid-căpușă, fără legitimitate, care a promovat impostori la vârful statului” appeared first on AUR.

De către: Senator Cristina-Gabriella DUMITRESCU, președinte al Comisiei pentru Românii de Pretutindeni

Circumscripția electorală: nr. 24 Iași

Obiectul întrebării: Situația celor doi copii români ai familiei Samson, aflați în custodia autorităților sociale suedeze, și acțiunile diplomatice ale statului român.

Doamnă ministru,

Vă supun atenției cazul deosebit de grav al familiei Samson, cetățeni români domiciliați în Regatul Suediei, ai căror doi copii minori, Sara și Tiana Samson, au fost separați de părinți și plasați în custodia serviciilor sociale suedeze începând cu data de 2 decembrie 2022.

Potrivit informațiilor apărute în spațiul public și reflectate în numeroase materiale de presă, cele două minore, în vârstă de 10 și 11 ani la momentul intervenției autorităților, au fost preluate de serviciile sociale direct din mediul școlar, în contextul unor acuzații formulate pe fondul unor tensiuni familiale specifice vârstei. Ulterior, conform acelorași surse, atât una dintre minore, cât și sora acesteia ar fi revenit asupra acuzațiilor inițiale, afirmând că părinții nu le-ar fi agresat.

De asemenea, conform informațiilor publice, ancheta penală desfășurată de autoritățile suedeze ar fi fost clasată fără stabilirea existenței unor acte de violență sau abuz exercitate de părinți asupra copiilor. Cu toate acestea, măsura separării de familie ar fi fost menținută, iar contactele dintre copii și părinți ar fi fost restrânse sever, inclusiv prin limitarea comunicării directe.

Totodată, în spațiul public au fost exprimate îngrijorări privind posibila invocare de către autoritățile suedeze a unor aspecte ce țin de convingerile religioase și valorile morale ale familiei, fapt care ridică semne de întrebare privind respectarea libertății de conștiință și a dreptului părinților de a-și educa propriii copii conform propriilor convingeri.

Presa a relatat, de asemenea, că starea psihică a uneia dintre minore s-ar fi deteriorat semnificativ în perioada separării de familie și că ar fi existat inclusiv tentative de suicid. În plus, au fost semnalate informații privind suspendarea contactelor video dintre copii și părinți, precum și intenția autorităților suedeze de schimbare a identității minorelor, aspecte care au provocat o puternică emoție publică atât în România, cât și în comunitățile românești din diaspora.

Având în vedere gravitatea acestui caz, implicațiile sale umane și juridice, precum și obligația statului român de a proteja drepturile și interesele propriilor cetățeni aflați în străinătate, vă rog respectuos să îmi comunicați:

1. Ce demersuri diplomatice și consulare concrete a întreprins până în prezent Ministerul Afacerilor Externe în cazul familiei Samson.
2. Care este stadiul actual al dialogului instituțional dintre autoritățile române și cele suedeze cu privire la situația celor două minore.
3. Dacă autoritățile române au solicitat oficial acces consular permanent și neîngrădit la cele două minore, având în vedere faptul că acestea sunt doar cetățeni români.
4. Dacă reprezentanți ai Ambasadei României în Regatul Suediei au avut întâlniri directe cu cele două fete și, în caz afirmativ, ce concluzii au rezultat în urma acestor întrevederi.
5. Ce măsuri au fost întreprinse pentru verificarea respectării drepturilor fundamentale ale copiilor, inclusiv dreptul la viață de familie, la identitate culturală și lingvistică, precum și la protecția sănătății psihice.
6. Dacă Ministerul Afacerilor Externe apreciază că măsurile privind restrângerea contactului familial și informațiile referitoare la schimbarea identității minorelor sunt compatibile cu normele europene și internaționale privind drepturile omului și drepturile copilului.
7. Dacă România a sesizat instituții europene sau organisme internaționale competente cu privire la acest caz și, în caz afirmativ, care sunt demersurile realizate și rezultatele obținute până în prezent.
8. Dacă partea română are în vedere organizarea unor consultări sau misiuni oficiale românești în Regatul Suediei pentru monitorizarea directă a situației și sprijinirea reunificării familiale.
9. Ce măsuri are în vedere Ministerul Afacerilor Externe pentru consolidarea mecanismelor de protecție a familiilor românești din diaspora aflate în situații similare.
10. Dacă România are sau nu în vedere depunerea unei Plângeri împotriva Regatului Suediei la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în legătură cu acest caz grav asupra căruia v-am sesizat.

The post Dumitrescu Cristina Gabriella – Întrebare – Situația celor doi copii români ai familiei Samson, aflați în custodia autorităților sociale suedeze, și acțiunile diplomatice ale statului român appeared first on AUR.

Și în timp ce acest copil vorbea despre presiunea pe care o resimt elevii, despre volumul mare de teme, critici și anxietate, ministrul Educației și Cercetării, Mihai Dimian, și-a aplecat privirea în telefon. Nu a avut nici curajul să-i răspundă elevei.

Adevărul este că funcția de ministru al Educației este una decorativă în statul român. Dacă despicăm firul în patru și privim rezultatele din ultimul an al celor care au preluat mandatul la minister, bilanțul este de-a dreptul consternant.

Rectorul Universității Babeș-Bolyai, Daniel David, a fost un ministru legat de mâini și de picioare, cu o performanță cel puțin mediocră și care a acceptat măsurile de austeritate ale Guvernului Bolojan care au lovit crunt în elevi, studenți și profesori. Demisia sa a fost un strop de onoare după o furtună care a răvășit sistemul de învățământ.

A urmat premierul Ilie Bolojan, care a preluat interimatul doar pentru a bifa funcția. Asta după ce aproape o lună nimeni nu și-a asumat funcția. Prezența sa a fost absentă, un oximoron. Nimeni nu avea o ușă deschisă la minister pentru a discuta despre bugetul care urma a fi adoptat pentru sistemul de învățământ de stat.

În cele din urmă, funcția a fost pasată vremelnic lui Mihai Dimian, al cărui mandat nu este clar. Nu știm ce obiective, programe, reforme și-a asumat și nici nu pare să-i pese ce va lăsa în urma sa. Altfel care ar fi fost motivul pentru care ministrul Mihai Dimian nu a avut interesul nici măcar să privească în ochi un copil care a spus ceea ce politicienii bagă sub preș?

Însă întrebarea care ar trebui să primească un răspuns este la ce folos mai avem un ministru al Educației în vremurile noastre dacă, cel puțin ultimii miniștri, s-au dovedit inutili, impasibili sau neputincioși în a-și pune amprenta acolo unde Spiru Haret a pus condeiul și înțelepciunea în reformele învățământului românesc?”, a declarat senatorul AUR, Cristina Dumitrescu.

The post Cristina Dumitrescu (senator AUR): „Cine a ascultat cuvintele tulburătoare ale elevei de clasa a V-a despre problemele copiilor noștri? În niciun caz ministrul Educației” appeared first on AUR.

                   Doamnei Oana-Silvia ȚOIU, Ministru interimar al Afacerilor Externe

În atenția: Doamnei Cristina-Lavinia ARNĂUTU, Secretar de stat în Departamentul pentru Românii de Pretutindeni

                 Doamnei Adiana SĂFTOIU, preşedinte-director general al Societății Române de Televiziune

             Domnului Robert Cristian SCHWARTZ, președinte-director general al Societății Române de Radiodifuziune

De către: Senator Cristina-Gabriella DUMITRESCU, președinte al Comisiei pentru  românii de pretutindeni

Circumscripția electorală: nr. 24 Iași

Obiectul întrebării: Marcarea Zilei Românității Balcanice la 10 mai 2026.

Domnule prim-ministru,

Doamnă ministru,

Doamnă secretar de stat,

Doamnă peședinte-director general,

Domnule peședinte-director general,

La 10 mai 2026 am marcat Ziua Românității Balcanice, sărbătoare instituită prin legea nr. 156 din 7 iunie 2021.

Legea nr. 156/2021 prevede că Ziua Românității Balcanice poate fi marcată de către autoritățile administrației publice centrale și locale și de celelalte instituții ale statului, de către societatea civilă și persoane fizice și juridice de drept public ori privat, precum și de către reprezentanțele României în străinătate, prin organizarea și/sau participarea, în țară sau peste hotare, la programe și manifestări sociale, educative, cultural artistice, științifice etc. dedicate acestei sărbători.

Legea nr. 156/2021 mai prevede că Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, autoritățile administrației publice centrale și locale, precum și organizațiile neguvernamentale interesate pot sprijini material și logistic organizarea și desfășurarea manifestărilor dedicate Zilei Românității Balcanice, iar Societatea Română de Televiziune și Societatea Română de Radiodifuziune, în calitate de servicii publice, pot include în programele lor, cu prioritate, emisiuni culturale și informative ori aspecte de la manifestările dedicate acestei sărbători în țară și peste hotare.

Având în vedere cele expuse mai sus, vă rugăm respectuos să ne comunicați punctual, fiecare în partea în care este vizat de prevederile legii nr. 156/2021:

1.Ce  programe și manifestări sociale, educative, cultural artistice, științifice etc. dedicate Zilei Românității Balcanice au organizat, în țară sau peste hotare,  la 10 mai 2026, autoritățile administrației publice centrale și locale și de celelalte instituții ale statului, reprezentanțele României în străinătate (misiuni diplomatice, oficii consulare, Institute culturale române, lectorate de limbă română etc.), pentru a marca această sărbătoare?

2.În ce măsură au sprijinit material, financiar și logistic organizarea și desfășurarea manifestărilor dedicate Zilei Românității Balcanice, la 10 mai 2026, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, autoritățile administrației publice centrale și locale din România.

3.Dacă Societatea Română de Televiziune și Societatea Română de Radiodifuziune, în calitate de servicii publice, au inclus în programele lor, cu prioritate, emisiuni culturale și informative ori aspecte de la manifestările dedicate Zilei Românității Balcanice în țară și peste hotare.

The post Dumitrescu Cristina Gabriella – Întrebare – Marcarea Zilei Românității Balcanice la 10 mai 2026 appeared first on AUR.

Aceasta subliniază că măsura este una de echitate socială, menită să corecteze tratamentul inegal față de categoriile profesionale care asigură funcționarea neîntreruptă a societății, de la personal medical la polițiști și muncitori din energie, în deplin acord cu jurisprudența Curții Constituționale: 

„Munca în ture de noapte nu afectează doar un domeniu. Ea înseamnă efort suplimentar, dezechilibru biologic, stres și risc crescut pentru sănătate, indiferent de profesie. Fie că vorbim despre personal medical, polițiști, pompieri, lucrători din industrie, transporturi, energie sau alte domenii esențiale, cei care lucrează noaptea își asumă ani la rând un cost fizic și psihic real pentru ca societatea să funcționeze fără întrerupere.

În prezent, sistemul public de pensii nu compensează proporțional această uzură suplimentară pentru toate categoriile socio-profesionale care desfășoară activitate constantă în ture de noapte.

Propunerea legislativă privind reducerea vârstei de pensionare pentru persoanele care lucrează în mod regulat în ture de noapte este o măsură de echitate socială. Nu este un privilegiu, ci o recunoaștere a impactului real pe care acest tip de muncă îl are asupra sănătății”, a declarat senatorul AUR, Cristina-Gabriella Dumitrescu.

The post Cristina Dumitrescu (senator AUR): „Reducerea vârstei de pensionare pentru munca de noapte nu este un privilegiu, ci o recunoaștere a uzurii biologice. Cerem echitate pentru profesiile esențiale”  appeared first on AUR.

De către: Senator Cristina-Gabriella DUMITRESCU, președinte al Comisiei pentru Românii de Pretutindeni

Circumscripția electorală: nr. 24 Iași

Obiectul întrebării: Blocajele privind restituirea către statul român a Casei Iorga (fostul Institut Român) din Saranda, Republica Albania.

Doamnă ministru,

Situația restituirii către statul român a imobilului cunoscut sub numele de „Casa Iorga” (fostul Institut Român) din Saranda continuă să ridice serioase semne de întrebare cu privire la eficiența demersurilor diplomatice ale României și la respectarea statului de drept în Republica Albania.

După cum este cunoscut, terenul pe care a fost edificată clădirea Institutului Român din Saranda a fost donat istoricului român Nicolae Iorga de către regele Zogu I al Albaniei, drept recunoștință pentru contribuția sa fundamentală la studierea istoriei Albaniei. Ulterior, în anul 1934, Nicolae Iorga a cedat acest teren statului român, cu scopul înființării unui institut de cercetare, concretizat în anul 1937 prin edificarea clădirii proiectate de arhitectul Petre Antonescu.

După instaurarea regimului comunist în Albania, imobilul a fost naționalizat, iar ulterior, în anul 1992, a fost înstrăinat către o persoană privată. Cu toate acestea, printr-o hotărâre definitivă și irevocabilă pronunțată la 9 iulie 2007 de Tribunalul din Saranda, dreptul de proprietate al statului român asupra acestui imobil a fost recunoscut în mod explicit. În pofida acestui fapt, hotărârea judecătorească nu a fost pusă în aplicare nici până în prezent, la aproape două decenii de la pronunțare.

În intervenția pe care am susținut-o, la 24 aprilie 2026, în cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), am atras atenția asupra acestei situații, subliniind că neaplicarea unei hotărâri judecătorești definitive afectează grav credibilitatea statului de drept și protecția patrimoniului cultural, valori fundamentale consacrate de Consiliul Europei și de Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Totodată, am evidențiat legătura directă dintre acest caz și situația comunității aromâne din Albania, a cărei prezență istorică este semnificativă, dar insuficient reflectată în datele oficiale recente.

De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe a indicat în mod repetat că acest subiect se află pe agenda bilaterală româno-albaneză și că au fost obținute asigurări privind soluționarea cazului, inclusiv în contextul modificărilor legislative din Albania privind cadastrul. În anul 2023, MAE estima chiar un „orizont de timp previzibil” pentru finalizarea procesului de retrocedare, estimare care, până în prezent, nu s-a concretizat.

În contextul celor prezentate, precum și al preocupărilor exprimate de reprezentanții comunității românești/aromâne din Albania, vă rog respectuos să îmi comunicați:

1. Care sunt cauzele concrete ale blocajelor în punerea în aplicare a hotărârii definitive din 9 iulie 2007 privind restituirea Casei Iorga către statul român și ce evaluare are MAE asupra acestora.
2. În ce stadiu se află, în prezent, procesul de recuperare a terenului și clădirii Institutului Român din Saranda și care este termenul realist estimat de finalizare.
3. Ce demersuri diplomatice și juridice concrete au fost întreprinse de către Ministerul Afacerilor Externe în perioada 2023-2026, inclusiv la nivel bilateral și în cadrul organismelor europene, pentru deblocarea acestei situații.
4. Dacă partea română are în vedere inițierea unor acțiuni suplimentare, inclusiv prin mecanismele Consiliului Europei sau alte instrumente internaționale, în vederea asigurării respectării hotărârilor judecătorești definitive și irevocabile de către autoritățile albaneze.
5. Dacă Ministerul Afacerilor Externe consideră oportună relansarea proiectului Institutului Român din Saranda, inclusiv prin completarea cadrului normativ existent privind organizarea și funcționarea institutelor culturale românești din străinătate, ulterior recuperării imobilului.

The post Dumitrescu Cristina Gabriella – Întrebare – Blocajele privind restituirea către statul român a Casei Iorga (fostul Institut Român) din Saranda, Republica Albania appeared first on AUR.

De către: Senator Cristina-Gabriella DUMITRESCU, președinte al Comisiei pentru Românii de Pretutindeni

Circumscripția electorală: nr. 24 Iași

Obiectul întrebării: Acțiunile concrete ale României în cazurile de încălcare a libertății religioase și a dreptului de asociere și la un proces echitabil ale persoanelor aparâinând minorității naționale române din Ucraina, cu referire specială la situația Bisericii Ortodoxe Române din Ucraina.

Doamnă ministru,

În contextul sprijinului constant și substanțial acordat de România Ucrainei pe plan diplomatic, politic, umanitar, logistic și financiar, consider că respectarea efectivă a drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanelor aparținând minorităților naționale reprezintă nu doar o obligație juridică internațională, ci și un test esențial de credibilitate europeană pentru statul ucrainean.

În intervenția mea recentă din plenul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, din 21 aprilie 2026, am semnalat un caz concret și grav de discriminare religioasă, respectiv situația Bisericii Ortodoxe Române din Ucraina (BORU). Am arătat că această structură religioasă, care se adresează unui număr de peste 130 de parohii ortodoxe românești, nu este recunoscută juridic de autoritățile ucrainene, deși a fost constituită în mod legal și a solicitat înregistrarea încă din august 2024.

Am subliniat faptul că aceste comunități au fost desprinse forțat de Patriarhia Română în anul 1944, în contextul ocupației sovietice, și incorporate Patriarhiei Moscovei, iar în prezent doresc, în mod liber și pașnic, revenirea la Biserica-mamă. Cu toate acestea, autoritățile ucrainene tergiversează nejustificat procesul de înregistrare și îl condiționează în mod nelegal de subordonarea față de o altă structură religioasă, contrar principiului neutralității statului în materie religioasă, consacrat de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.

De asemenea, am atras atenția asupra presiunilor exercitate asupra clerului român, inclusiv prin amenințări legate de mobilizarea militară, precum și asupra blocării accesului la justiție, acțiunile intentate de comunitate rămânând nesoluționate într-un termen rezonabil.

Acest caz se înscrie într-un tablou mai larg de restrângere a drepturilor minorității române din Ucraina, care include dificultăți persistente privind accesul la educația în limba maternă.

Având în vedere cele de mai sus, precum și gravitatea și caracterul sistemic al acestor probleme, vă rog respectuos să-mi comunicați punctual:

1. Ce demersuri diplomatice concrete a întreprins MAE în ultimii doi ani pentru apărarea drepturilor religioase și de asociere ale românilor din Ucraina, în special în cazul BORU, și care au fost rezultatele acestor demersuri.
2. Care este poziția oficială a României față de tergiversarea și condiționarea nelegală a înregistrării acestei organizații religioase de către autoritățile ucrainene.
3. Ce măsuri a întreprins sau intenționează să întreprindă partea română pentru a asigura respectarea libertății de alegere a apartenenței canonice și încetarea presiunilor asupra clerului ortodox român din Ucraina care a decis să revină în comuniunea canonică a Patriarhiei Române.
4. Cum apreciază MAE situația accesului la justiție în acest caz, în condițiile în care acțiunile BORU în instanța de contencios administrativ din Kiev rămân nesoluționate într-un termen rezonabil.
5. Dacă partea română a recurs sau nu la utilizarea pârghiilor politice și diplomatice disponibile, inclusiv în contextul sprijinului acordat Ucrainei și al parcursului său european, pentru a obține respectarea deplină a drepturilor minorității române și admiterea în legalitate a BORU, conform legislației ucrainene transgresate de Guvernul de la Kiev.
6. Ce demersuri au fost realizate la nivel bilateral și în cadrul organizațiilor europene pentru monitorizarea cazului BORU și solicitarea de explicații oficiale autorităților ucrainene, care au creat situația descrisă mai sus caracterizată printr-un cumul de factori: refuz administrativ nejustificat, condiționări ilegale, presiuni asupra clerului și blocarea accesului la justiție.

The post Dumitrescu Cristina Gabriella – Întrebare – Acțiunile concrete ale României în cazurile de încălcare a libertății religioase și a dreptului de asociere și la un proces echitabil ale persoanelor aparâinând minorității naționale române din Ucraina, cu referire specială la situația Bisericii Ortodoxe Române din Ucraina appeared first on AUR.

Senatorul Cristina Dumitrescu a subliniat că memoria eroilor care au luptat pentru libertate și idealul națiunii române nu poate fi dată uitării, ci trebuie cinstită de poporul român și de autoritățile statului.

„Ne amintim astăzi de ei și venim aici pentru că suntem datori să nu uităm. Cine uită istoria înseamnă că nu își respectă eroii, înseamnă că nu respectă românii care au murit pentru un ideal. Dumnezeu să îi odihnească, iar noi să ne amintim în fiecare an de ei și să revenim în aceste locuri. Toți românii au această datorie, cu atât mai mult cu cât trăim vremuri grele”, a declarat senatorul AUR.

Cristina Dumitrescu a transmis joi un apel ministrului Afacerilor Externe, Oana Țoiu, care a lipsit de la locul comemorării, să intensifice acțiunile diplomatice pentru garantarea respectării drepturilor pe care autoritățile de la Kiev nu le acordă minorității românești din Ucraina.

„Este trist ca 3.000 de români care au murit cu fața către țară (…) să fie uitați de conducerea României, indiferent de ce culoare politică este ea. (…) Vin și mă adresez doamnei ministru de Externe, despre care am aflat că a fost cu o zi înainte în Ucraina să comemoreze victimele războiului din Ucraina, și m-aș fi așteptat să o văd și la Fântâna Albă.

Doamna Țoiu, faceți ceva pentru românii din Ucraina! Dacă autoritățile statului, care au în atribuții directe să negocieze pentru interesele etnicilor români de acolo, nu o vor face, vă spun cu convingere că, așa cum au murit acei 3.000 de români cu fața către țară, așa se uită cu fața către țara-mamă și românii din Ucraina și așteaptă niște soluții de la noi”, a spus senatorul AUR.

În cadrul manifestărilor comemorative, delegația Comisiei pentru românii de pretutindeni din Senatul României, reprezentată de președintele comisiei, Cristina-Gabriella Dumitrescu, vicepreședintele Senatului și membru al Comisiei, senator AUR Laurențiu Plăeșu, și senator AUR și membru al Comisiei, Ștefan Geamănu, a depus o coroană de flori și a participat la slujba religioasă oficiată în memoria victimelor, la locul tragediei. Ulterior, delegația a fost prezentă și la slujba religioasă organizată la Putna în memoria victimelor masacrului de la 1 aprilie 1941.

Cu ocazia participării, Senatul României și-a reafirmat angajamentul pentru protejarea identității naționale, a memoriei poporului român și pentru conservarea valorilor națiunii din afara granițelor statului român.

The post Cristina Dumitrescu (senator AUR): „Românii din Ucraina vor muri lent, din cauza nepăsării autorităților române, nu ca cei 3.000 uciși de mitraliere la Fântâna Albă, în 1941” appeared first on AUR.

De către: Senator Cristina-Gabriella DUMITRESCU, Președinte al Comisiei pentru Românii de Pretutindeni

Circumscripția electorală: nr. 24, Iași

Obiectul interpelării: Gradul de conectare la sistemul public de alimentare cu apă a populației din regiunea de dezvoltare Nord-Est (județele Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui) în ultimii cinci ani.

Domnule prim-ministru,

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), la nivelul regiunilor de dezvoltare, în ultimele decenii, ponderea cea mai mică a populației conectate la sistemul public de alimentare cu apă, în total populație rezidentă, s-a înregistrat în regiunea Nord-Est (județele Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui din regiunea istorică Moldova), cu o rată de racordare de 50,1% în anul 2019 și 53,6% în anul 2024, urmată în prezent de regiunea Sud-Muntenia (70,7%).

Acest fapt pune populația din regiunea istorică Moldova într-un contrast izbitor cu populația din restul țării și indică un grad sporit de subdezvoltare în ceea ce privește sistemul public de alimentare cu apă. Faptul este exploatat mediatic de propaganda antiromânească de sorginte ruso-moldovenistă.

Precizăm că, potrivit ultimelor datele disponibile furnizate de INS, ponderea cea mai mare a populației conectate la sistemul public de alimentare c apă s-a înregistrat, la nivelul anul 2024, în regiunea de dezvoltare București-Ilfov (97,9%), urmată de regiunea de dezvoltare Sud-Est (89,9%).

Având în vedere cele expuse mai sus, vă rog respectuos să îmi comunicați:

1.Cum a evoluat în cifre, în fiecare din anii perioadei 2021-2025, pe fiecare dintre regiune de dezvoltare ale țării, reţeaua publică de distribuţie centralizată a apei, operată de unităţile specializate în captarea, tratarea şi distribuţia apei. Vă rog să indicați numărul de kilometri nou-construiți de rețea, costurile de ansamblu ale materialelor și lucrărilor, numărul de persoane nou-conectate la sistem.

2.Ce măsuri concrete a luat Guvernul României în anul 2025 și ce măsuri intenționează să ia pentru depășirea decalajului izbitor existent între regiunea de dezvoltare Nord-Est (județele Bacău, Botoșani, Iași, Suceava și Vaslui din regiunea istorică Moldova) și celelalte regiuni de dezvoltare ale țării în ceea ce privește procentul persoanelor neconectate la sistemul public de alimentare cu apă.

3.Câte fonduri bugetare concrete a alocat sau va aloca Guvernul României în anul 2026 având ca destinație dezvoltarea sistemului public de alimentare cu apă din regiunea de dezvoltare Nord-Est (județele Bacău, Botoșani, Iași, Suceava și Vaslui din regiunea istorică Moldova).

The post Dumitrescu Cristina Gabriella – Interpelare – Gradul de conectare la sistemul public de alimentare cu apă a populației din regiunea de dezvoltare Nord-Est (județele Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui) în ultimii cinci ani appeared first on AUR.

Deputatul AUR Cristina Dumitrescu a declarat că reducerea indemnizației pentru titlul ştiinţific de doctor la 500 de lei este o lipsă de respect și o decizie care nu încurajează învățământul universitar de calitate.

„Vreau să vă cer respect, așa cum fiecăruia dintre dumneavoastră vă place să fiți respectați.

Vă rog să respectați și dumneavoastră învățământul. Vă rog să susțineți, în mod real, performanța academică și să încurajați învățământul de calitate, pentru că ceea ce se întâmplă acum, cu scăderea indemnizației pentru cei care dețin titlul științific de doctor, de la 950 la 500 de lei, este o mare lipsă de respect. Ați demonstrat acest lucru în comisiile de aviz, în comisia de buget.

Vă rog să rectificați acest lucru și să acordați un vot pentru toți oamenii care muncesc și fac o muncă de calitate și, mai ales, și în ministerele noastre, cred că aveți foarte mulți oameni care dețin acest titlu de doctor și realizează o muncă importantă”, a declarat deputatul AUR, Cristina Dumitrescu.

The post Cristina Dumitrescu (senator AUR): „Scăderea indemnizației de doctorat este o mare lipsă de respect dovedită de coaliția PSD-PNL-USR-UDMR” appeared first on AUR.