Doamnei Natalia Elena INTOTERO, Ministrul Culturii

De către: Deputat Cristina Emanuela DASCĂLU

Circumscripția electorală: nr. 24 Iași

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 03.04.2025

Obiectul întrebării: Derapajele ideologice și blasfemiatoare de pe scena Teatrului Național București

Stimată Doamnă Ministru,

În Postul Sfintelor Paști, pe scena Teatrului Național „Ion Luca Caragiale” din București, instituție publică finanțată din banii contribuabililor români, a fost jucată piesa „Prorocul Ilie”, un spectacol cu evidente accente blasfemiatoare și profund ofensator la adresa credinței creștine.

Într-o perioadă de maximă încărcătură spirituală pentru milioane de români, un asemenea act nu ar trebui să fie permis. Sub pretextul „libertății artistice”, scena s-a transformat într-o tribună de atac la adresa credinței și identității noastre naționale.

Având în vedere aceste aspecte, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Cum explică Ministerul Culturii și conducerea Teatrului Național din București decizia de a programa această piesă ofensatoare chiar în Postul Paștelui?

2. A existat o analiză prealabilă a conținutului acestei producții și cine și-a asumat răspunderea pentru promovarea acestui mesaj ostil credinței creștine?

3. Considerați acceptabil ca, în plină campanie electorală, scena Teatrului Național să fie folosită pentru mesaje politice mascate și pentru a sancționa presupusul „extremism”, în mod evident direcționat împotriva AUR?

4. Ce măsuri intenționează Guvernul să ia pentru a garanta că instituțiile de cultură din România nu vor mai promova astfel de spectacole ofensatoare la adresa valorilor și credinței majorității poporului roman?â

Solicit răspuns în scris.

The post Cristina Dascălu – Întrebare parlamentară – Derapajele ideologice și blasfemiatoare de pe scena Teatrului Național București appeared first on AUR.

„O decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene spune că toate statele membre pot interzice purtarea cruciulițelor în instituții. Ce înseamnă asta? Este strigător la cer. Anul trecut, în aceeași perioadă, tot funcționarii de la Bruxelles veneau și ne spuneau că putem numi Crăciunul și în alt mod: sărbători de iarnă. Să nu uităm că Europa este creștină și va fi creștină, și AUR are patru piloni: credință, libertate, națiune și familie. De aceea, în 2024 avem o listă cu oameni respectabili care să ne reprezinte la Bruxelles și care să lupte cu adevărat pentru valorile creștine. Toate aceste demersuri pe care funcționarii de la Bruxelles încearcă să ni le impună sunt niște demersuri periculoase, care nu fac altceva decât să ducă la reprimarea credinței, la încălcarea drepturilor, la stimularea popoarelor să uite de tradițiile naționale”, a spus Gianina Șerban.

Gianina Șerban a subliniat că cruciulița este un simbol al creștinismului pe care atât România, cât și Europa ar trebui să îl apere. Ea a încheiat declarând că AUR va continua să lupte pentru apărarea acestor valori și tradiții.

The post Gianina Șerban: Să nu uităm că Europa este creștină și va fi creștină! appeared first on AUR.

1. Adoptarea unui proiect de țară clar, sustenabil, care să definească pe termen lung viitorul României ca națiune. Proiectul de Țară pe care îl susținem este APĂ, HRANĂ, ENERGIE – proiectdetara.ro

2. Un stat de drept în care justiția să facă cu adevărat DREPTATE tuturor cetățenilor. Redeschiderea dosarelor marilor privatizări și a altor acțiuni prin care au fost înstrăinate resursele naturale ale țării. Introducerea de pârghii legislative și administrative pentru recuperarea prejudiciilor rezultate din fapte de corupție și confiscarea averilor ilicite.

3. Renașterea satului românesc prin sprijinirea fermelor de familie, încurajarea asocierii în domeniul producției agricole, acordarea de credite fără dobândă pentru investiții în tehnologie și facilități fiscale pentru crearea de locuri de muncă în mediul rural. Finanțare de la stat și din fonduri europene pentru utilități (apă, canalizare) și servicii publice de calitate (creșă, grădiniță, dispensar) în fiecare comună din România.

4. Oprirea tăierilor ilegale de păduri și a exportului de masă lemnoasă brută. Încurajarea producătorilor interni de mobilă și produse derivate din lemn.

5. Finanțarea masivă și cu prioritate a Educației și Sănătății, care sunt vitale pentru existența, afirmarea și dezvoltarea poporului român.

6. Luarea măsurilor necesare pentru ca serviciile de informații să înceteze oprimarea adversarilor politici ai Puterii și să nu se mai poată implica în viața politică. Rolul serviciilor de informații este să apere țara de amenințări interne și externe, nu să facă politică din umbră la ordinul mai marilor zilei.

7. Reducerea drastică a birocrației, digitalizarea administrației publice și interconectarea bazelor de date ale instituțiilor de stat, astfel încât o firmă să se poată înființa on-line în 30 de minute, un cont bancar să fie deschis on-line în 10 minute, iar orice document ce trebuie emis de o autoritate de stat să poată fi procurat în timp real, on-line.

8. Susținerea firmelor românești și încurajarea muncii în România, nu în afara ei, printr-un regim de taxare cât mai redus și prin asigurarea unor șanse egale pentru toți. Munca să fie stimulată, nu supra-reglementată și taxată excesiv. Micul producător și produsele sale trebuie sprijinite. Companiile străine care activează în România trebuie să aibă un sediu permanent pe teritoriul României și să plătească impozit pe profit aici.

9. Toate funcțiile de demnitate publică eligibile (primar, consilier local sau județean, președinte de Consiliu Județean, deputat, senator și președinte de stat) vor fi limitate la două mandate de câte patru ani, pentru primenirea clasei politice și pentru a motiva noile generații să se implice în rezolvarea treburilor publice.

10. Susținerea familiei și încurajarea natalității prin reducerea semnificativă, în mod progresiv, a taxării și impozitării pentru familiile cu copii. Instituirea unui program de credite avantajoase pentru achiziția de bunuri de folosință îndelungată, inclusiv locuință sau autoturism, pentru familiile cu peste 3 copii, inclusiv.

Considerăm aceste propuneri drept calea de urmat prin care România poate să se ÎNTREGEASCĂ, oferindu-le FIILOR și FIICELOR sale motive pentru a rămâne sau a se reîntoarce acasă, unde să prospere material și spiritual.

E timpul să repunem societatea românească pe fundamente drepte, sănătoase și sustenabile.

E timpul să facem DREPTATE PENTRU ROMÂNIA!

The post A.U.R. PENTRU ROMÂNIA: DECLARAȚIA DE LA ȚEBEA appeared first on AUR.

Conform raportului publicat în noiembrie 2019 de organizația „Aid to the Church in Need”, se estimează că „o treime din populația lumii suferă de persecuție pe motive religioase, într-o formă sau în alta, iar creștinii constituie grupul cel mai persecutat.” Raportul concluzionează că situația multor comunități religioase s-a înrăutățit și a ajuns la încălcări „semnificative ale libertății religioase” și că anul era „deja unul dintre cei mai sângeroși, pentru creștini”.

Indexul 2019 al organizației Open Doors evidențiază că 14% din totalul creștinilor sunt supuși unui nivel „ridicat” de persecuție. Doar în 2018, 1.266 de biserici sau de așezăminte creștine au fost atacate, iar 4 200 de creștini au fost omorâți din cauza religiei lor.

Nici anul în curs nu se prezintă mai bine sub acest aspect; amploarea, nivelul și natura persecuției se apropie în unele zone de definiția internațională a genocidului.

Poate cea mai gravă criză religioasă a momentului este cea din Nigeria, unde 1.202 creștini au fost asasinați doar în primele șase luni ale anului 2020. Guvernul acestei țări nu reușește să îi protejeze sau, există voci care o afirmă, este complice în actele teroriste comise de Boko Haram și de triburile islamice Fulani contra creștinilor.

În India, unde naționalismul religios hindus, încurajat explicit de guvernul federal, este în ascensiune, crește numărul bisericilor incendiate, al creștinilor omorâți, brutalizați sau convertiți forțat, în timp ce în țara vecină, Sri Lanka, au avut loc anul trecut cele mai sângeroase atentate din ultimii ani, cărora le-au căzut victimă peste 750 de creștini, morți și răniți.

Guvernul chinez profită de pandemie pentru a-și consolida agresiv dominația asupra vieții publice. Deși bisericile Catolică și protestante au reușit să supraviețuiască decenii, creștinii au fost permanent persecutați și îngrădiți, iar restricțiile curente impuse sub pretextul pandemiei sunt devastatoare pentru comunitățile de credință, constituind semnalul unei accelerări a direcției către totalitarism.

În Mozambic, începând cu luna februarie violența escaladează în nordul țării, unde au fost arse mai multe biserici, numeroase fete creștine au fost răpite și circa 200.000 de persoane au fost silite să-și părăsească locuințele. Doar în prima săptămână din iunie, 15 creștini au fost decapitați.

Dacă nu se acționează urgent, creștinii vor dispărea din anumite zone din Orientul Mijlociu, arăta în 2019 un Raport independent al Guvernului Britanic. În Palestina, creștinii au ajuns la mai puțin de 1,5% din populație, iar în Irak au scăzut de la 1,5 milioane în 2003 la mai puțin de 120.000 în 2019. Fundația Creștină din Irak, organizație reprezentativă a minorității creștine din Mesopotamia, a comemorat pe 6 august 2020 6 ani de la începutul genocidului și epurării în masă comise de Stat Islamic asupra creștinilor locuitori în orașele străvechi din câmpiile Ninive, soldat cu 100.000 de refugiați și mii de victime.

Încălcări serioase ale libertății religioase a creștinilor au loc și în Afghanistan, Republica Central Africană, Coreea de Nord, Egipt, Eritreea, Iran, Libia, Pakistan, Arabia Saudită, Somalia și Yemen.

Raportul Anual al Parlamentului European privind drepturile omului și democrația în lume și politica Uniunii Europene în această privință, adoptat în 2016, recunoaște că „în prezent, creștinii sunt grupul religios cel mai hărțuit și intimidat în țări din întreaga lume, inclusiv în Europa, unde refugiații creștini sunt curent persecutați din motive religioase (…) unele dintre cele mai vechi comunități creștine sunt în pericol de dispariție, în special în Africa de Nord și în Orientul Mijlociu.” Însă, dincolo de astfel de poziționări și declarații politice, Uniunea Europeană nu face eforturi pe măsura gravității problemei.

În România, chiar dacă nu au fost comise atacuri fizice împotriva creștinilor, retorica anti-creștină este în creștere de ani de zile. Aproape orice luare de poziție civică sau politică dintr-o perspectivă creștină este puternic contracarată mediatic și prezentată deformat drept o poziționare anti-europeană sau vector de promovare a propagandei rusești.

Astfel, tragedia de la Colectiv a fost exploatată propagandistic în sens anti-creștin de exponenți ai stângii radicale care au promovat lozinca „Vrem spitale, nu catedrale”, iar inițiativa de modificare a Constituției cu privire la definiția familiei, cea mai mare acțiune civică din România democratică, a fost contracarată mediatic și politic cu un discurs în care accentele anti-creștine s-au manifestat din plin, inclusiv președintele țării, Klaus Johannis, fiind angrenat în acest efort propagandistic fără precedent. De asemenea, în contextul pandemiei SARS-CoV-2, retorica și acțiunile îndreptate împotriva creștinilor și a clericilor au luat un nou avânt: interzicerea accesului în cimitire în perioada stării de urgență, condamnarea practicii împărtășirii credincioșilor cu lingurița, etc.

Alianța pentru Unirea Românilor consideră că libertatea religioasă este la fel de importantă ca și libertatea de expresie sau cea economică, iar o democrație veritabilă și stabilă nu poate fi construită decât prin respectarea diferențelor între oameni și încurajarea tuturor să-și exprime liber opiniile politice sau religioase. Creștinii nu sunt cetățeni de rangul doi, ci vectori de civilizație și spiritualitate, oameni care contribuie la stabilitatea socială ca păstrători și transmițători ai unei tradiții în centrul căreia stă iubirea de semeni. Într-o lume lipsită de repere și tot mai ușor coruptibilă, este nevoie de implicarea în viața cetății a cât mai multor adepți ai civilizației Decalogului.

Foto: Urmări ale dublului atac terorist comis contra creștinilor copți din Egipt în Duminica Floriilor, 2017, soldat cu 45 de morți în orașele Tanta și Alexandria

The post CREȘTINII – CEL MAI PERSECUTAT GRUP RELIGIOS ÎN ÎNTREAGA LUME appeared first on AUR.

                 domnului Tiberiu Horațiu Gorun, Secretar General al Guvernului

De către: Senator Claudiu-Richard Târziu

Data: 17/02/2021

Obiectul interpelării: Încălcarea gravă a libertății religioase

Domnule Prim-ministru,

Domnule Secretar General al Guvernului,

1. Având în vedere că Secretarul de Stat pentru Culte, domnul Victor Opaschi, a emis Ordinul comun din 15.05.2020, prin care a îngrădit, în mod nelegal, libertatea religioasă, respectiv accesul credincioșilor la Sfânta Împărtășanie, ce măsuri juridice ați dispus sau dispuneți, în prezent, împotriva acestuia, având în vedere că fapta sa întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu, faptă prevăzută și pedepsită de art. 297 alin. (2) Cod penal?
2. Având în vedere că Secretarul de Stat pentru Culte, domnul Victor Opaschi, a emis și avizat acte juridice restrictive de libertate religioasă, cu încălcarea gravă a legii, faptele sale putând antrena și răspunderea penală și, de asemenea, că, de la începutul pandemiei, domnia sa nu a inițiat nicio politică publică de protejare a libertății religioase, cum justificați menținerea sa în funcție?

Solicit răspuns scris și oral.

The post Claudiu Târziu – interpelare parlamentară către Guvernul României – Încălcarea gravă a libertății religioase appeared first on AUR.