Domnului Sándor PETRES, Prefectul Județului Harghita

De către: Senator Costache CHERTIF, membru al Comisiei pentru Mediu

Circumscripția electorală: nr. 26 Maramureș

Obiectul întrebării: Clarificarea legalității unor tăieri masive de arbori pe un teren cu categoria de folosință „Pădure”, situat la intrarea în stațiunea Lacu Roșu, municipiul Gheorgheni, județul Harghita.

Stimată doamnă ministru,
Stimate domnule prefect,

În exercitarea atribuțiilor parlamentare de control asupra activității autorităților administrației publice, vă aduc la cunoștință o situație care ridică serioase semne de întrebare privind respectarea legislației silvice și a normelor de protecție a mediului.

La intrarea în stațiunea Lacu Roșu dinspre municipiul Gheorgheni, pe partea dreaptă a Drumului Național 12C (segmentul Gheorgheni-Bicaz), se află un teren intravilan pe care am reușit să îl identificăm, pe baza datelor disponibile, ca având numărul cadastral 52650, suprafața de 4.800 mp, categoria de folosință „Pădure”, tarla 13, parcela 643/14, respectiv nr. topografic 24485-24493/1/17/3/a/1, înscris în Cartea Funciară nr. 11059 a municipiului Gheorgheni, județul Harghita.

Se poate vedea că pe acest teren este amplasată o vilă istorică din lemn, cu fundație din piatră, compusă din patru camere și bucătărie.

În toamna anului trecut, vegetația forestieră de pe acest teren era intactă, fiind constituită din numeroși brazi maturi și viguroși, care formau o pădure compactă în imediata vecinătate a DN 12 C.

În prezent, la fața locului se poate constata că o mare parte dintre acești arbori au fost tăiați. Masa lemnoasă a fost evacuată, iar resturile rezultate din exploatare, în special crengile, au fost depozitate peste construcția existentă, provocând degradarea suplimentară a acesteia.

Potrivit informațiilor neverificate de care dispunem, proprietatea ar aparține, în baza unor hotărâri judecătorești definitive pronunțate de instanțele române, unei persoane fizice din municipiul București, care a redobândit bunul ca moștenire provenind din perioada interbelică.

În susținerea prezentei întrebări parlamentare anexez fotografii realizate recent la fața locului, care ilustrează amploarea tăierilor și starea actuală a terenului.

Având în vedere importanța protejării fondului forestier, precum și interesul public major privind respectarea strictă a regimului silvic și a legislației de mediu, solicit efectuarea unor verificări complete și obiective asupra situației prezentate și comunicarea concluziilor rezultate.

Totodată, întrucât legislația silvică prevede reguli stricte privind exploatarea arborilor chiar și în cazul proprietăților private, iar tăierea fără drept constituie, după caz, contravenție sau infracțiune, consider necesară clarificarea completă a situației.

În acest context și având în vedere cele prezentate mai sus, vă rog respectuos să îmi comunicați, fiecare în partea sa de atribuții și competențe legale:

1.Dacă terenul identificat prin numărul cadastral 52650 este inclus în fondul forestier național sau reprezintă teren din afara fondului forestier.

2.Care este regimul juridic și silvic al acestui teren potrivit evidențelor Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, ale Gărzii Forestiere și ale autorităților competente.

3.Dacă pentru acest teren există amenajament silvic în vigoare și care sunt principalele prevederi aplicabile exploatării masei lemnoase.

4.Dacă proprietarul a încheiat contract de administrare, pază sau prestări servicii silvice cu un ocol silvic autorizat și, în caz afirmativ, cu ce ocol silvic, perioada contractului și temeiul legal. Din informațiile existente rezultă că terenul ar putea fi administrat de Ocolul Silvic Tulgheș.

5.Dacă, anterior exploatării arborilor, proprietarul sau reprezentantul acestuia a depus cerere pentru inventarierea și marcarea arborilor destinați tăierii.

6.Dacă personalul silvic s-a deplasat în teren pentru evaluarea arborilor, în vederea stabilirii stării de vegetație, a criteriilor de rărire, igienizare sau exploatare și dacă arborii au fost marcați potrivit normelor legale.

7.Dacă a fost întocmit Actul de Punere în Valoare (APV), precum și Autorizația de Exploatare și, în caz afirmativ, vă rog să comunicați numărul, data emiterii și autoritatea emitentă.

8.Care a fost volumul total al masei lemnoase aprobat pentru exploatare și volumul efectiv exploatat.

9.Ce specie sau specii de arbori au fost exploatate și care a fost numărul aproximativ al acestora.

10.Cine a executat efectiv lucrările de exploatare: proprietarul, o persoană fizică autorizată sau o societate comercială specializată. În cazul unei societăți comerciale, vă rog să comunicați denumirea acesteia.

11.Dacă după doborârea arborilor cioatele au fost marcate cu ciocanul silvic și dacă materialul lemnos a fost inventariat conform procedurilor legale.

12.Dacă transportul masei lemnoase s-a realizat în baza avizelor prevăzute de legislația în vigoare și dacă transporturile au fost înregistrate în sistemul informatic SUMAL.

13.Dacă Garda Forestieră competentă, Garda Națională de Mediu, Inspectoratul de Poliție Județean Harghita sau alte autorități au efectuat controale privind această exploatare și care au fost concluziile acestora.

14.Dacă au fost constatate abateri contravenționale sau infracțiuni și, în caz afirmativ, ce măsuri au fost dispuse și împotriva cui.

15.Dacă Primăria municipiului Gheorgheni a emis vreun aviz, autorizație sau alt act administrativ privind tăierea arborilor și, în caz afirmativ, vă rog să comunicați temeiul juridic, numărul și data acestor acte.

16.În situația în care terenul nu face parte din fondul forestier național, ce procedură legală a fost urmată pentru autorizarea tăierii arborilor și care au fost autoritățile competente implicate.

17.Dacă instituția prefectului a verificat legalitatea eventualelor acte administrative emise de autoritățile administrației publice locale în legătură cu această exploatare și dacă apreciază că acestea respectă legislația în vigoare.

18.Dacă au fost dispuse măsuri privind refacerea vegetației forestiere sau reîmpădurirea terenului, în condițiile legii.

19.Dacă există litigii, sesizări sau cercetări aflate în desfășurare privind această exploatare forestieră.

Totodată, vă rog respectuos să îmi transmiteți copii ale tuturor actelor administrative și tehnice relevante care au stat la baza exploatării masei lemnoase, inclusiv contractele de administrare sau pază silvică, Actul de Punere în Valoare, Autorizația de Exploatare, avizele de însoțire a materialului lemnos, eventualele autorizații sau avize emise de autoritățile administrației publice locale și procesele-verbale de control întocmite de autoritățile competente.

The post Costache Chertif – Întrebare – Clarificarea legalității unor tăieri masive de arbori pe un teren cu categoria de folosință „Pădure”, situat la intrarea în stațiunea Lacu Roșu, municipiul Gheorgheni, județul Harghita appeared first on AUR.

De către: Senator Costache CHERTIF, membru al Comisiei pentru Sănătate

Circumscripția electorală: nr. 26 Maramureș

Obiectul întrebării: Blocarea ocupării posturilor din sistemul sanitar și impactul asupra medicilor specialiști și asupra funcționării spitalelor.

Domnule prim-ministru interimar,

În ultimele zile, în spațiul public au fost formulate acuzații de o gravitate deosebită privind efectele politicii Guvernului referitoare la ocuparea posturilor vacante din sistemul public de sănătate.

Fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, a susținut public că, în urma blocării aprobării memorandumurilor necesare organizării concursurilor pentru ocuparea posturilor din spitale, peste 2000 de medici care au finalizat rezidențiatul și au promovat examenul de medic specialist au rămas fără posibilitatea de a se angaja în sistemul sanitar public, deși numeroase unități medicale se confruntă cu un deficit cronic de personal.

Aceste afirmații au generat îngrijorare atât în rândul corpului medical, cât și în rândul opiniei publice, întrucât România continuă să se confrunte cu lipsa personalului medical în numeroase specialități și în multe unități sanitare, în special în spitalele județene și municipale, precum și în zonele defavorizate.

Dată fiind această situație, consider că menținerea unor posturi vacante concomitent cu imposibilitatea angajării medicilor specialiști ridică serioase semne de întrebare privind eficiența politicilor guvernamentale în domeniul sănătății și privind impactul acestora asupra accesului populației la servicii medicale.

Având în vedere cele expuse mai sus, vă rog respectuos să îmi comunicați:

1.Dacă infirmați sau confirmați afirmația potrivit căreia peste 2000 de medici care au obținut în anul 2026 titlul de medic specialist nu au putut fi angajați în sistemul public de sănătate din cauza blocării ocupării posturilor. În cazul confirmării, vă rog să prezentați situația statistică detaliată.

2.Câte memorandumuri privind deblocarea posturilor din unitățile sanitare au fost transmise spre aprobare Guvernului în perioada ianuarie-iunie 2026 și câte dintre acestea au fost aprobate, respinse sau se află încă în analiză.

3.Care este numărul total al posturilor vacante existente în prezent în unitățile sanitare publice, defalcat pe categorii profesionale (medici, asistenți medicali, personal auxiliar și alte categorii).

4.Care sunt criteriile utilizate de Guvern pentru aprobarea sau respingerea solicitărilor de ocupare a posturilor vacante din spitale.

5.Dacă a fost realizată o analiză privind impactul blocării ocupării posturilor asupra timpilor de așteptare pentru pacienți, asupra continuității serviciilor medicale și asupra siguranței actului medical. Dacă da, vă rog să transmiteți principalele concluzii.

6.Ce măsuri intenționează Guvernul să adopte pentru a preveni migrația medicilor specialiști recent formați către sistemele sanitare din alte state, în condițiile în care statul român a investit resurse publice importante în pregătirea lor.

7.Dacă există sau nu un calendar concret privind deblocarea posturilor vacante din sistemul sanitar și reluarea organizării concursurilor de angajare. Dacă da, vă rog să îl comunicați.

8.Dacă Guvernul consideră că actuala politică de restricționare a ocupării posturilor din sistemul sanitar este compatibilă cu obiectivul constituțional al garantării dreptului la ocrotirea sănătății și cu necesitatea reducerii deficitului de personal medical.

The post Costache Chertif – Întrebare – Blocarea ocupării posturilor din sistemul sanitar și impactul asupra medicilor specialiști și asupra funcționării spitalelor appeared first on AUR.

De către: Senator Costache CHERTIF

Circumscripția electorală: nr. 26 Maramureș

Grupul Parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebării: Situația sprijinului financiar acordat de la bugetul de stat personalului clerical și neclerical al Mitropoliei Basarabiei (Biserica Ortodoxă Română) și verificarea legalității includerii unor persoane în listele de salarizare transmise prin Patriarhia Română.

Stimate domnule Secretar de Stat,

Potrivit legislației în vigoare privind sprijinul financiar acordat cultelor religioase recunoscute, statul român susține salarizarea personalului clerical și, după caz, neclerical al unităților de cult prin fonduri alocate de la bugetul de stat prin intermediul Secretariatului de Stat pentru Culte și distribuite conform procedurilor stabilite împreună cu cultele beneficiare.

În ultimii ani, în presa din România și Republica Moldova au apărut informații referitoare la posibile nereguli privind includerea unor persoane în listele de personal clerical și neclerical ale Mitropoliei Basarabiei pentru care s-au solicitat și acordat fonduri de la bugetul de stat al României. În acest context, au fost formulate acuzații publice privind presupuse falsuri în documentele care au stat la baza solicitării sprijinului financiar pentru anumite persoane.

În spațiul public a fost invocat inclusiv cazul diaconului Maxim Sturza, revenit ulterior sub jurisdicția structurii bisericești aflate în comuniune cu Patriarhia Moscovei, precum și numele domnului Ion Mocanu, actual consilier prezidențial pentru culte al Președintelui Republicii Moldova, doamna Maia Sandu, despre care s-a afirmat că ar fi figurat la un moment dat, în calitate de ierodiacon, în evidențele personalului clerical al Mitropoliei Basarabiei care beneficia de sprijin salarial de la bugetul de stat al României.

Având în vedere interesul public major al acestor informații, necesitatea asigurării unei utilizări corecte și transparente a fondurilor publice românești, precum și importanța stabilirii unei situații de referință clare pentru noul conducător al Mitropoliei Basarabiei, ales de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, vă rog să îmi comunicați:

1.Începând cu primul an în care personalul clerical și/sau neclerical al Mitropoliei Basarabiei a beneficiat de sprijin financiar de la bugetul de stat al României și până în prezent, care a fost numărul total al beneficiarilor, defalcat anual și pe categorii de personal:

a) personal clerical;

b) personal neclerical;

c) alte categorii eligibile prevăzute de legislația în vigoare.

2.Pentru fiecare an din perioada menționată, vă rog să indicați:

a) numărul posturilor finanțate;

b) cuantumul total al sumelor alocate de la bugetul de stat;

c) cuantumul sumelor efectiv plătite;

d) repartizarea acestora pe categorii de personal.

3.Dacă au fost efectuate, de către Secretariatul de Stat pentru Culte, Curtea de Conturi, Patriarhia Română sau alte instituții competente, verificări, controale, audituri ori investigații privind corectitudinea listelor de personal transmise de Mitropolia Basarabiei în vederea acordării sprijinului salarial de la bugetul de stat. În caz afirmativ, vă rog să comunicați:

a) perioada verificată;

b) constatările principale;

c)măsurile dispuse;

d)eventualele sesizări înaintate organelor competente.

4.Dacă au fost identificate situații în care persoane care nu îndeplineau condițiile legale sau canonice pentru încadrarea în categoria personalului clerical ori neclerical eligibil au fost incluse în listele pentru care s-a solicitat sprijin financiar de la bugetul de stat. Dacă da, vă rog să precizați:

a) numărul cazurilor identificate;

b) perioada la care se referă;

c)valoarea sumelor aferente;

d)măsurile de recuperare dispuse.

5.Cu privire la domnul Ion Mocanu, vă rog să comunicați, în măsura în care aceste date se regăsesc în documentele aflate la dispoziția Secretariatului de Stat pentru Culte:

a) dacă a figurat vreodată în documentația transmisă pentru acordarea sprijinului salarial personalului Mitropoliei Basarabiei;

b) perioada exactă în care a beneficiat de sprijin salarial de la bugetul de stat al României;

c) calitatea în care a fost încadrat (clericală sau neclericală);

d) funcția și postul ocupat;

e) data încadrării și, după caz, data încetării raporturilor de muncă ori de slujire;

f) cuantumul total al sumelor acordate din fonduri publice pentru această persoană, defalcat pe ani.

6.Dacă Secretariatul de Stat pentru Culte deține informații privind existența unor situații în care persoane aparținând efectiv unor structuri ecleziastice din Republica Moldova, altele decât Mitropolia Basarabiei, ar fi fost incluse abuziv în documentația transmisă pentru obținerea sprijinului salarial acordat de statul român. Dacă da, vă rog să precizați concluziile verificărilor efectuate și măsurile adoptate.

7.Ce măsuri suplimentare de verificare și control intenționează să implementeze Secretariatul de Stat pentru Culte pentru a garanta că fondurile publice destinate sprijinirii activității Mitropoliei Basarabiei sunt acordate exclusiv persoanelor care îndeplinesc condițiile legale și canonice prevăzute de legislația română și de regulamentele cultului beneficiar.

The post Costache Chertif – Întrebare – Situația sprijinului financiar acordat de la bugetul de stat personalului clerical și neclerical al Mitropoliei Basarabiei (Biserica Ortodoxă Română) și verificarea legalității includerii unor persoane în listele de salarizare transmise prin Patriarhia Română appeared first on AUR.

De către: Senator Costache CHERTIF

Circumscripția electorală: nr. 26 Maramureș

Grupul Parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebării: Respectarea normelor ortografice consacrate și validate de Academia Română pentru dialectul istoric aromân al limbii române în cadrul subredacției dialectale aromâne a postului public Radio România Internațional.

Stimate domnule Președinte-Director General,

Radio România Internațional, în calitatea sa de serviciu public de interes național, are misiunea de a promova și proteja patrimoniul cultural și lingvistic românesc, inclusiv varietățile istorice ale limbii române, între care dialectul aromân ocupă un loc aparte prin vechimea, specificitatea și contribuția sa la cultura românească.

Potrivit lucrării „Manual de aromână – Cărți trâ învițari armâneaști”, elaborată de academicienii de origine aromână Matilda Caragiu Marioțeanu și Nicolae Saramandu, publicată în anul 2007 de Editura Academiei Române, cu sprijinul Societății de Cultură Macedo-Română și al Departamentului pentru Relațiile cu Românii de Pretutindeni, scrierea dialectului aromân se realizează pe baza alfabetului limbii române, completat cu trei grafeme specifice: Ḑ/ḑ, Ľ/ľ și Ń/ń. Această normă ortografică reprezintă forma consacrată și recunoscută în mediul academic românesc.

Astfel, alfabetul dialectal aromân cuprinde următoarele 34 de litere: A/a, Ă/ă, Â/â, B/b, C/c, D/d, Ḑ/ḑ, E/e, F/f, G/g, H/h, I/i, Î/î, J/j, K/k, L/l, Ľ/ľ, M/m, N/n, Ń/ń, O/o, P/p, Q/q, R/r, S/s, Ș/ș, T/t, Ț/ț, U/u, V/v, W/w, X/x, Y/y, Z/z. Aceste litere au fost și sunt utilizate în scrierea aromână consacrată de marii scriitori și învățați români de origine aromână.

Cu toate acestea, analiza materialelor publicate pe pagina oficială a subredacției dialectale aromâne a Radio România Internațional relevă utilizarea frecventă a unor grafeme care nu aparțin ortografiei aromâne consacrate, precum ã (în locul literelor ă sau â) și ll (în locul grafemului Ľ/ľ), precum și numeroase inconsecvențe ortografice și lexicale, cum ar fi: folosirea literei k în locul combinației ch, în condițiile în care litera k se folosește, ca și în limba română standard sau literară, doar pentru redarea unor nume sau cuvinte străine, folosirea literei â în poziție inițială în locul literei î.

Astfel, pot fi identificate exemple precum: „cathi dzuuã”, „bãgarea unãllei moţiuni di cenzură”, „dauă dekenii”, „Nu di multu kiro”, „Consiliului di Emburlâki di Nafoarâ”, „Comisarllii europeañi”, „Uniuni Ivropeanâ”, „Uniunea Evropeanâ”, „La scarâ ivropeanâ”, „Ripublica Moldova”, respectiv „Republica Moldova”, precum și alte numeroase situații în care același termen este redat prin forme diferite în cadrul aceleiași publicații.

Exprim opinia că aceste practici generează riscuri serioase pentru conservarea și transmiterea patrimoniului lingvistic aromân. În lipsa respectării unei norme ortografice unitare, publicul poate fi indus în eroare cu privire la forma corectă a cuvintelor, procesul de învățare și alfabetizare în dialectul aromân este îngreunat, iar autoritatea normelor elaborate de Academia Română este diminuată.

Mai mult, promovarea unor soluții grafice improvizate sau nevalidate științific poate contribui la fragmentarea artificială a comunității aromâne și la apariția unor practici concurente de scriere, incompatibile cu obiectivul conservării și dezvoltării coerente a patrimoniului dialectal aromân ca parte inseparabilă a limbii române istorice comune.

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rog respectuos să îmi comunicați:

1.Care sunt normele ortografice și lingvistice oficiale pe care subredacția dialectală aromână a postului public Radio România Internațional le utilizează în redactarea și publicarea materialelor sale.

2.Dacă există o decizie editorială sau un document intern prin care a fost aprobată utilizarea grafemelor ã și ll ori a altor soluții grafice diferite de cele consacrate de Academia Română pentru dialectul aromân. În caz afirmativ, vă rog să precizați temeiul acestei decizii și să ne prezentați o copie a acesteia.

3.Care sunt specialiștii, lingviștii sau consultanții care avizează conținutul lingvistic și ortografic al materialelor publicate de subredacția dialectală aromână a postului public a Radio România Internațional.

4.Cum explică Societatea Română de Radiodifuziune folosirea simultană, în cadrul aceleiași publicații, a unor forme diferite pentru aceleași cuvinte, precum „ivropean”, „evropean”, „european”, respectiv „ripublica” și „republica”.

5.Dacă conducerea Societății Române de Radiodifuziune consideră că utilizarea unor grafii neconsacrate și a unor practici ortografice neunitare este compatibilă cu misiunea serviciului public de radio de promovare a limbii și culturii române.

6.Dacă Societatea Română de Radiodifuziune intenționează să efectueze o evaluare științifică și editorială a conținutului publicat de subredacția dialectală aromână, în colaborare cu specialiști ai Academiei Române și ai instituțiilor de profil.

7.Ce măsuri concrete are în vedere conducerea Societății Române de Radiodifuziune pentru asigurarea respectării normelor ortografice consacrate și pentru eliminarea inconsecvențelor care apar în prezent în materialele publicate de subredacția dialectală aromână a redacției în limba română a postului public a Radio România Internațional.

The post Costache Chertif – Întrebare – Respectarea normelor ortografice consacrate și validate de Academia Română pentru dialectul istoric aromân al limbii române în cadrul subredacției dialectale aromâne a postului public Radio România Internațional appeared first on AUR.

De către: Senator Costache CHERTIF

Circumscripția electorală: nr. 26 Maramureș

Obiectul întrebării: Transparența activității CNCD, publicarea rapoartelor de activitate și statistici privind cauzele de discriminare soluționate în perioada 2021-2026.

Stimate domnule Vicepreședinte interimar,

Potrivit informațiilor publicate pe pagina oficială de internet a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), instituția este prezentată ca fiind „autoritatea de stat autonomă, sub control parlamentar, care își desfășoară activitatea în domeniul discriminării”.

Consider că această formulare este improprie și contrară însăși rațiunii existenței instituției, precum și denumirii sale oficiale. În mod firesc, CNCD este chemat să își desfășoare activitatea în domeniul combaterii discriminării, al prevenirii și sancționării faptelor de discriminare și al promovării egalității de șanse, nu „în domeniul discriminării”. Deși poate părea o simplă eroare de formulare, aceasta poate genera confuzii în rândul cetățenilor și poate afecta percepția publică asupra misiunii instituționale a CNCD.

Totodată, observ că, deși CNCD este o autoritate autonomă aflată sub control parlamentar și are obligația legală de a prezenta Parlamentului României rapoarte anuale de activitate, aceste rapoarte nu sunt ușor accesibile publicului pe pagina oficială a instituției și nici pe paginile oficiale ale Parlamentului României. În consecință, cetățenii, cercetătorii, reprezentanții societății civile și chiar parlamentarii interesați întâmpină dificultăți în evaluarea obiectivă a activității instituției, a eficienței măsurilor adoptate și a evoluției fenomenului discriminării în România.

Mai mult, opinia publică nu dispune de date statistice centralizate și complete privind distribuția cazurilor de discriminare pe criterii legale, respectiv rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenență la o categorie defavorizată ori alte criterii prevăzute de legislația în vigoare. Lipsa acestor informații împiedică o analiză serioasă a tendințelor fenomenului discriminatoriu și a eficienței politicilor publice destinate combaterii acestuia.

Având în vedere cele expuse mai sus, vă rog respectuos să îmi comunicați:

1. Dacă apreciați că formularea existentă pe pagina oficială a CNCD, potrivit căreia instituția „își desfășoară activitatea în domeniul discriminării”, reflectă în mod corect atribuțiile și misiunea legală a instituției.

• Dacă intenționați să dispuneți rectificarea acestei formulări, astfel încât să rezulte fără echivoc faptul că CNCD își desfășoară activitatea în domeniul combaterii discriminării, în conformitate cu scopul pentru care a fost înființată instituția.

• Care sunt motivele pentru care rapoartele anuale de activitate ale CNCD nu sunt publicate într-o manieră completă, sistematică și ușor accesibilă pe pagina oficială a instituției.

• Să transmiteți situația statistică completă a activității CNCD pentru perioada 2021-2026, defalcată pentru fiecare an în parte, incluzând:
• numărul total de petiții și sesizări înregistrate;
• numărul total de dosare soluționate;
• numărul cauzelor aflate în lucru la sfârșitul fiecărui an;
• numărul hotărârilor de constatare a discriminării;
• numărul hotărârilor de respingere a sesizărilor.

• Să transmiteți, pentru fiecare an al perioadei 2021-2026, situația cauzelor examinate și soluționate, defalcată pe criteriile de discriminare prevăzute de legislația națională.

• Să indicați care au fost, pentru fiecare an din perioada 2021-2026, primele cinci categorii de discriminare reclamate și constatate de CNCD, precum și evoluția ponderii acestora în totalul cauzelor examinate.

• Să comunicați numărul hotărârilor CNCD care au fost contestate în instanță în fiecare an al perioadei 2021-2026.

• Să comunicați numărul hotărârilor CNCD anulate total sau parțial de instanțele de contencios administrativ în fiecare an al perioadei 2021-2026, cu precizarea:
• tipului de discriminare vizat;
• principalelor motive de anulare reținute de instanțe;
• gradului anual de menținere în instanță a hotărârilor emise de CNCD.

• Dacă CNCD dispune de analize statistice sau studii interne privind evoluția fenomenului discriminării în România și, în caz afirmativ, să ne fie transmise aceste documente ori adresele electronice unde acestea pot fi consultate.
• Dacă instituția intenționează să publice periodic, într-un format deschis și accesibil, seturi complete de date statistice privind activitatea sa, astfel încât publicul și Parlamentul să poată evalua în mod transparent eficiența politicilor de combatere a discriminării.

The post Costache Chertif – Întrebare – Transparența activității CNCD, publicarea rapoartelor de activitate și statistici privind cauzele de discriminare soluționate în perioada 2021-2026. appeared first on AUR.

De către: Senator Costache CHERTIF

Circumscripția electorală: nr. 26 Maramureș

Obiectul întrebării:. Situația rezervelor de aur ale României și oportunitatea repatrierii lor integrale sau parțiale.

Domnule Guvernator,

În ultimii ani, pe fondul accentuării instabilității geopolitice și economice la nivel mondial, tot mai multe state au reevaluat rolul aurului în arhitectura lor financiară și monetară. Numeroase bănci centrale au continuat să acumuleze aur, considerat un activ strategic de refugiu și o garanție a stabilității financiare naționale. În același timp, mai multe țări europene, între care Germania, Franța, Italia, Olanda, Suedia, Statele Unite ale Americii, India, Austria, Polonia, Grecia, Serbia, Ungaria și altele, au decis repatrierea unei părți importante din rezervele lor de aur depozitate în străinătate, invocând considerente de suveranitate, securitate și control direct asupra activelor strategice.

În această situație, opinia publică din România urmărește cu interes și preocupare situația rezervei naționale de aur, mai ales în condițiile în care aceasta a rămas neschimbată de două decenii, la aproximativ 103,6 tone, iar circa 60% din cantitate este păstrată la Banca Angliei.

De asemenea, experiențele istorice traumatizante legate de pierderea Tezaurului României trimis la Moscova în timpul Primului Război Mondial determină numeroși cetățeni să solicite garanții suplimentare privind securitatea și controlul asupra rezervelor naționale.

Potrivit datelor publice ale Consiliului Mondial al Aurului și ale băncilor centrale, anii 2022-2025 au înregistrat cele mai mari achiziții de aur de către băncile centrale din ultimele decenii, ceea ce contrastează cu menținerea neschimbată a rezervei României. Acest argument este dificil de contestat tehnic și pune accentul pe tendințele internaționale, nu pe polemici politice interne.

Având în vedere importanța strategică a aurului pentru credibilitatea financiară a statului român, vă rog respectuos să îmi comunicați:

1.Care sunt motivele pentru care Banca Națională a României nu a majorat rezerva de aur în ultimii ani, în condițiile în care numeroase bănci centrale din Europa și din lume au adoptat politici active de acumulare a acestui activ strategic.

2.Care sunt argumentele economice, financiare și de securitate care justifică menținerea a aproximativ 61,2 tone de aur românesc la Banca Angliei și de ce BNR consideră că această soluție este preferabilă repatrierii parțiale sau totale a rezervei.

3.Ce costuri anuale implică depozitarea aurului românesc în străinătate și ce garanții contractuale și instituționale există pentru a exclude orice risc de indisponibilizare, blocare, sechestru sau utilizare a acestuia fără acordul explicit al statului român.

4.Când a avut loc ultima verificare fizică a rezervelor de aur ale României păstrate în străinătate, cine a efectuat această verificare și este BNR dispusă să sprijine realizarea unor verificări periodice la care să participe și reprezentanți ai Parlamentului sau experți independenți.

5.Dacă BNR a analizat sau nu posibilitatea repatrierii unei părți din aurul aflat în străinătate, după modelul aplicat de alte state europene, și, dacă da, care au fost concluziile acestei analize.

6.Care este strategia BNR pentru următorii ani în ceea ce privește administrarea rezervei de aur a României și ce măsuri are în vedere pentru consolidarea rolului acesteia în asigurarea securității financiare a statului.

Având în vedere caracterul strategic al rezervelor de aur ale României, vă rog să prezentați și punctul de vedere oficial al Băncii Naționale privind oportunitatea:

1. creșterii graduale a rezervei de aur;
2. repatrierii unei părți a aurului depozitat în străinătate;
3. sporirii transparenței și a mecanismelor de audit privind administrarea acestui activ de importanță națională.

The post Costache Chertif – Întrebare – Situația rezervelor de aur ale României și oportunitatea repatrierii lor integrale sau parțiale appeared first on AUR.

Circumscripţia electorală: nr. 26 Maramureș

Grupul Parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Titlul declaraţiei politice: „Sunt alături de medici. Fără respect pentru cei care ne salvează viața, nu poate exista un sistem de sănătate funcțional”.

Domnule președinte, stimați colegi,

Începând cu ziua de 9 iunie, peste 120.000 de angajați din sănătate și asistență socială participă la o grevă japoneză organizată de Federația SANITAS, protestând față de prevederile proiectului noii Legi a salarizării și față de perspectiva diminuării veniturilor pentru numeroase categorii profesionale din sistem.

Cadrele medicale și personalul din asistența socială continuă să își îndeplinească obligațiile față de pacienți și beneficiari, dar poartă banderole și transmit un semnal de alarmă pe care autoritățile nu au dreptul să îl ignore. 

Pentru astăzi sunt programate proteste ale cadrelor medicale în București.

În calitate de medic și membru al Comisiei pentru sănătate, consider că acest protest reprezintă mai mult decât o dispută salarială. El reflectă o stare de nemulțumire acumulată în timp și o criză de încredere între cei care muncesc în spitale, servicii de ambulanță, centre medico-sociale și instituții de asistență socială, pe de o parte, și autoritățile responsabile de politicile publice, pe de altă parte.

Revendicările sindicaliștilor sunt cunoscute și trebuie analizate cu seriozitate. Ei solicită menținerea drepturilor salariale câștigate, păstrarea sporurilor pentru ture, weekenduri și sărbători legale, stabilirea unor coeficienți de salarizare echitabili și reluarea unor negocieri reale cu reprezentanții salariaților.

Potrivit estimărilor organizațiilor sindicale, forma actuală a proiectului legislativ ar putea conduce la diminuări semnificative ale veniturilor pentru peste 60% dintre angajații din sistemul sanitar și de asistență socială. 

Nu este rolul meu să mă pronunț asupra fiecărui calcul salarial prezentat în spațiul public. Este însă obligația mea să atrag atenția asupra unui adevăr simplu: nu putem construi un sistem medical performant prin demotivarea celor care îl țin în funcțiune.

În ultimii ani, România a investit resurse importante în infrastructura medicală. S-au modernizat spitale, s-au achiziționat echipamente, s-au accesat fonduri europene. Toate acestea sunt necesare și salutare, chiar dacă nu au fost suficiente. Însă cel mai important capital al sistemului de sănătate rămâne resursa umană: medicii, asistenții medicali, infirmierii, brancardierii, personalul TESA, angajații din serviciile de ambulanță și lucrătorii din asistența socială.

Un aparat performant nu poate înlocui un medic bine pregătit. O clădire renovată nu poate substitui experiența unei asistente medicale. Nicio reformă administrativă nu poate compensa lipsa de respect față de cei care lucrează în condiții dificile, în ture de noapte, în zile de sărbătoare și în situații de urgență.

Astăzi medicii și asistenții sociali spun că se simt neascultați și nedreptățiți, iar guvernarea nu are voie să răspundă prin indiferență. Dialogul social nu este o formalitate birocratică, ci o condiție esențială pentru stabilitatea sistemului public de sănătate.

De aceea, fac un apel către Guvern, către Ministerul Sănătății și către toate instituțiile implicate să reia de urgență negocierile cu partenerii sociali și să identifice soluții care să garanteze că niciun angajat din sănătate și asistență socială nu va suferi diminuări salariale ca efect al noii legislații. 

În același timp, adresez un mesaj de respect și solidaritate tuturor profesioniștilor din sănătate și asistență socială. Le mulțumesc pentru faptul că, în pofida nemulțumirilor legitime, continuă să își desfășoare activitatea și să aibă grijă de pacienți. Acest comportament demonstrează încă o dată responsabilitatea și vocația care definesc aceste profesii.

România are nevoie de un sistem de sănătate puternic, un sistem care poate exista doar cu oameni motivați, respectați și remunerați echitabil.

The post Costache Chertif – Declarație politică – „Sunt alături de medici. Fără respect pentru cei care ne salvează viața, nu poate exista un sistem de sănătate funcțional” appeared first on AUR.

De către: Senator Costache CHERTIF

Circumscripția electorală: nr. 26 Maramureș

Grupul Parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor       

Obiectul întrebării: Starea de conservare și protecție a monumentului istoric Brazda lui Novac (Troianul) aflat în pericol și măsurile întreprinse de autoritățile competente în perioada 2016-2026.

Domnule Secretar de stat,

Vă adresez dumneavoastră această întrebare parlamentare în condițiile în care ministrul interimar al Culturii, domnul Demeter, și-a prezentat demisia din Guvern, iar dumneavoastră, în calitate de Secretar de stat în Ministerul Culturii, aveți în aria de coordonare domeniul patrimoniului cultural al României.

Brazda lui Novac (cunoscută în literatura de specialitate și sub denumirea de Troianul sau Valul lui Constantin) reprezintă unul dintre cele mai impresionante monumente arheologice de pe teritoriul României și unul dintre cele mai ample sisteme defensive din spațiul european, întinzându-se pe sute de kilometri de la Dunăre până spre zona Siretului. Specialiștii apreciază că această fortificație liniară, alcătuită din valuri de pământ și șanțuri de apărare, a fost realizată în epoca romană târzie, fiind asociată de numeroși cercetători cu sistemul defensiv organizat de Imperiul Roman la nordul Dunării în secolul al IV-lea. 

Din păcate, numeroase sectoare ale monumentului sunt afectate de lucrări agricole intensive, eroziune, dezvoltări de infrastructură și lipsa unor măsuri sistematice de protecție. Chiar fișele oficiale din Repertoriul Arheologic Național semnalează, în unele cazuri, stări de conservare precare și riscuri antropice majore generate de agricultura intensivă și de intervențiile asupra terenului. 

În ultimii ani, cercetători și specialiști în patrimoniu au atras atenția asupra faptului că numeroase segmente ale Brazdei lui Novac sunt insuficient cercetate, insuficient monitorizate și expuse degradării continue, ceea ce pune în pericol conservarea acestui monument excepțional al patrimoniului cultural național.

Având în vedere caracterul excepțional al acestui monument și degradarea continuă a unor segmente ale sale, consider că este necesară o evaluare completă a stării de conservare și elaborarea unui program coerent de salvare, cercetare și valorificare a Brazdei lui Novac, unul dintre cele mai importante monumente de arhitectură militară antică de pe teritoriul României. Date fiind importanța istorică, arheologică și identitară a acestui monument, vă rog să-mi comunicați următoarele:

1.Care este situația actuală a clasării în Lista Monumentelor Istorice a segmentelor cunoscute ale Brazdei lui Novac/Troianului. Vă rog să indicați:

a)codurile din Lista Monumentelor Istorice (LMI) aferente diferitelor sectoare clasate;

b)codurile din Repertoriul Arheologic Național (RAN);

c)județele și unitățile administrativ-teritoriale pe teritoriul cărora acestea sunt amplasate.

Menționez, cu titlu exemplificativ, existența unor sectoare clasate precum fortificația „Brazda lui Novac” de la Bârla, județul Argeș, având codul LMI AG-I-m-A-13353, respectiv sectorul „Troianul/Brazda lui Novac” de la Cleanov, județul Dolj, cod LMI DJ-I-s-B-07887. 

2.Ce măsuri de conservare, protecție, monitorizare, cercetare arheologică, restaurare, delimitare, împrejmuire, semnalizare sau punere în valoare au fost realizate în perioada 2016-2026 pentru monumentul Brazda lui Novac. Vă rog să prezentați informațiile defalcat pentru fiecare an al perioadei, indicând:

a)instituția responsabilă;

b)natura intervenției;

c)localizarea exactă a sectorului vizat;

d)rezultatele obținute.

3.Care au fost sumele alocate și efectiv cheltuite pentru conservarea, protecția, cercetarea și punerea în valoare a Brazdei lui Novac în perioada 2016-2026. Vă rog să prezentați situația anuală, indicând:

a)sursa finanțării;

b)beneficiarul fondurilor;

c)valoarea alocată;

d)valoarea efectiv cheltuită;

e)obiectivul finanțat.

4.Ce activități au desfășurat, în perioada 2016-2026, Direcțiile Județene pentru Cultură din județele traversate de Brazda lui Novac în vederea:

a)monitorizării stării de conservare;

b)prevenirii distrugerilor;

c)aplicării legislației privind protejarea patrimoniului arheologic;

d)sancționării eventualelor intervenții neautorizate?

Vă rog să indicați și numărul controalelor efectuate anual.

5.Câte sesizări, constatări sau procese-verbale privind afectarea ori distrugerea unor segmente ale Brazdei lui Novac au fost întocmite în perioada 2016-2026 de către Ministerul Culturii, Direcțiile Județene pentru Cultură, Institutul Național al Patrimoniului sau alte autorități competente. Vă rog să prezentați situația defalcată pe ani și județe.

6.Dacă există în prezent o strategie națională de inventariere, cartografiere, monitorizare și conservare a întregului traseu al Brazdei lui Novac. Dacă da, vă rog să transmiteți principalele obiective și termene de implementare. Dacă nu, vă rog să precizați motivele pentru care un asemenea program nu a fost elaborat până în prezent.

7.Ce intervenții, proiecte, cercetări arheologice sau lucrări de conservare sunt planificate pentru perioada 2026-2030. Vă rog să indicați:

a)localizarea acestora;

b)instituțiile responsabile;

c)sursele de finanțare;

d) valoarea estimată a investițiilor.

8.Dacă au fost analizate posibilitățile includerii Brazdei lui Novac într-un program național prioritar de conservare și valorificare a patrimoniului arheologic ori inițierea demersurilor necesare pentru promovarea sa în cadrul unor programe europene și internaționale dedicate patrimoniului cultural. Dacă da, vă rog să prezentați stadiul acestor demersuri.

The post Costache Chertif – Întrebare –  Starea de conservare și protecție a monumentului istoric Brazda lui Novac (Troianul) aflat în pericol și măsurile întreprinse de autoritățile competente în perioada 2016-2026 appeared first on AUR.

                   Doamnei Diana-Anda BUZOIANU, ministru interimar al Mediului, Apelor și Pădurilor

                   Domnului Radu-Dinel MIRUȚĂ, ministru interimar al Transporturilor și Infrastructurii

                   Domnului Attila-Zoltán CSEKE, ministru interimar al Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației

De către: Senator Costache CHERTIF      

Circumscripția electorală: nr. 26 Maramureș

Obiectul întrebării: Necesitatea soluționării unei probleme cronice privind accesul la pășunile comunale și preluarea de către UAT Poienile de Sub Munte a drumurilor forestiere care asigură accesul către proprietățile publice ale comunei.

Domnule viceprim-ministru,

Domnilor miniștri,

Doamnă ministru,

În exercitarea mandatului de senator al județului Maramureș, am fost sesizat în repetate rânduri de cetățeni, crescători de animale și reprezentanți ai comunității locale din comuna Poienile de Sub Munte cu privire la o problemă veche și nerezolvată de ani de zile care afectează grav activitatea economică, dreptul de proprietate și libera circulație a locuitorilor.

Comuna Poienile de Sub Munte deține în proprietate publică numeroase pășuni montane și terenuri utilizate tradițional pentru activități agricole și zootehnice. Accesul către aceste proprietăți se realizează în principal prin drumuri forestiere situate în Fondul Forestier Național și administrate de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, prin Direcția Silvică Maramureș și Ocolul Silvic Poieni.

Potrivit sesizărilor primite, în special în zonele Valea Rica și cătunul Luhei, localnicii se confruntă de ani de zile cu restricții de acces generate de instalarea unor bariere silvice, degradarea accentuată a infrastructurii rutiere forestiere, aplicarea unor sancțiuni contravenționale și lipsa unor soluții administrative care să permită accesul permanent și neîngrădit către pășunile comunale. Aceste situații au generat tensiuni sociale repetate, numeroase reclamații adresate autorităților și chiar conflicte publice mediatizate.

De asemenea, petenții susțin că anumite măsuri administrative aplicate în teren au avut efecte discriminatorii asupra comunității locale, alcătuită în proporție covârșitoare din cetățeni români de etnie ucraineană, aspect care impune o analiză atentă din partea instituțiilor abilitate ale statului.

Menționez că legislația în vigoare permite transferul unor drumuri forestiere din domeniul public al statului și din administrarea Romsilva în domeniul public al unităților administrativ-teritoriale, la cererea acestora, prin hotărâre a Guvernului, în condițiile Legii nr. 192/2010. Potrivit art. 2 din acest act normativ, drumurile forestiere și terenurile aferente pot fi transferate către autoritățile locale pentru a servi interesului public local.

Există deja precedente administrative și legislative în România, inclusiv în județul Bihor, unde comuna Curățele a beneficiat de transferul unor drumuri forestiere și terenuri aferente din administrarea Romsilva în domeniul public local, pentru a facilita dezvoltarea comunității și accesul la proprietăți. Transferul s-a realizat în temeiul prevederilor Legii nr. 192/2010 și al actelor normative subsecvente.

Având în vedere caracterul cronic al acestei situații, impactul economic asupra crescătorilor de animale și interesul legitim al comunității locale de a beneficia de acces permanent la proprietățile publice ale comunei, vă rog respectuos să îmi comunicați:

1.Dacă a fost analizată de către ministerele și instituțiile aflate în coordonarea dumneavoastră posibilitatea transferării către UAT Poienile de Sub Munte a drumurilor forestiere care asigură accesul la pășunile comunale și la alte proprietăți publice ale comunei.

2.Dacă există în prezent impedimente juridice, administrative, cadastrale sau de altă natură care împiedică inițierea unei proceduri similare celei aplicate într-un caz analogic cum este cel al comunei Curățele, județul Bihor.

3.Care sunt pașii administrativi și documentațiile necesare pentru promovarea unei hotărâri de Guvern privind transferul acestor drumuri forestiere și a terenurilor aferente în domeniul public al comunei Poienile de Sub Munte.

4.Ce măsuri au fost dispuse de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și de structurile Romsilva pentru a asigura accesul legal și neîngrădit al crescătorilor de animale către pășunile aflate în proprietatea publică a comunei.

5.Dacă au fost efectuate verificări privind legalitatea instituirii restricțiilor de circulație pe drumurile forestiere din zonele menționate și respectarea prevederilor art. 3 din Legea nr. 192/2010 referitoare la restricționarea circulației pe drumurile forestiere.

6.Dacă au fost înregistrate la nivelul instituțiilor aflate în subordinea sau coordonarea ministerelor dumneavoastră petiții, reclamații ori sesizări privind presupuse abuzuri, sancțiuni nejustificate sau tratamente discriminatorii aplicate localnicilor din Poienile de Sub Munte. Dacă da, care au fost concluziile verificărilor efectuate.

7.Dacă Guvernul consideră oportună inițierea unui demers interinstituțional care să conducă la transferul drumurilor forestiere respective în administrarea autorităților locale, astfel încât acestea să poată fi modernizate și utilizate în interesul comunității.

The post Costache Chertif – Întrebare – Necesitatea soluționării unei probleme cronice privind accesul la pășunile comunale și preluarea de către UAT Poienile de Sub Munte a drumurilor forestiere care asigură accesul către proprietățile publice ale comunei appeared first on AUR.

De către: Senator Costache CHERTIF

Circumscripția electorală: nr. 26 Maramureș        

Obiectul întrebării: Situația actuală a Arhivei SIPA (DGPA), măsurile întreprinse de Ministerul Justiției și perspectiva clarificării acestui dosar de interes public major.

Domnule viceprim-ministru,

Problema cunoscută în spațiul public sub denumirea de „Arhiva SIPA” continuă să reprezinte una dintre cele mai controversate și insuficient clarificate chestiuni din istoria recentă a sistemului judiciar românesc.

Fostul Serviciu Independent pentru Protecție și Anticorupție (SIPA), reorganizat ulterior ca Direcția Generală de Protecție și Anticorupție (DGPA) din cadrul Ministerului Justiției, a desfășurat activități informative în mediul penitenciar și, potrivit numeroaselor informații apărute de-a lungul timpului, ar fi colectat date referitoare inclusiv la magistrați, procurori și alte persoane din sistemul judiciar.

După desființarea DGPA, arhiva acestei structuri a rămas în custodia statului român. În anul 2016, Guvernul a dispus inventarierea arhivei prin intermediul unei comisii speciale, căreia i-au fost atribuite sarcini privind inventarierea documentelor, stabilirea regimului de clasificare, declasificarea unor documente și transferarea acestora către instituțiile competente. 

În ultimii ani au continuat să apară în spațiul public întrebări legitime privind conținutul arhivei, accesările efectuate de-a lungul timpului, existența unor eventuale copii neautorizate, precum și posibilitatea ca anumite informații să fi fost utilizate în scopuri incompatibile cu principiile independenței justiției și ale statului de drept.

Având în vedere importanța subiectului pentru funcționarea statului de drept și pentru încrederea cetățenilor în independența justiției, vă rog respectuos să comunicați:

1.Care este situația juridică și administrativă actuală a Arhivei SIPA/DGPA.

2. Dacă a fost finalizată integral activitatea de inventariere dispusă prin hotărârea de guvern adoptată în anul 2016. Dacă da, vă rog să indicați data finalizării și principalele concluzii rezultate.

3. Câte documente, dosare sau unități arhivistice se află în prezent în custodia Ministerului Justiției și care este regimul lor de clasificare.

4. Ce documente au fost declasificate până în prezent și către ce instituții au fost transferate acestea.

5. Ce documente au fost predate către Arhivele Naționale ale României Arhivele Naționale ale României și care este volumul acestora.

6. Dacă există documente care au fost distruse în baza propunerilor formulate de comisia de inventariere. Dacă da, vă rog să precizați temeiul legal și volumul documentelor distruse.

7. Dacă Ministerul Justiției deține evidențe complete privind persoanele care au avut acces la arhivă după desființarea DGPA. În caz afirmativ, vă rog să comunicați numărul total al accesărilor și categoriile instituționale ale persoanelor autorizate.

8. Dacă au fost identificate, în urma verificărilor efectuate de-a lungul timpului, nereguli privind integritatea fondului arhivistic, lipsa unor documente, existența unor copii neautorizate sau accesări neconforme cu prevederile legale.

9. Dacă au fost sesizate organele de urmărire penală ori alte instituții competente cu privire la eventuale încălcări ale regimului documentelor din Arhiva SIPA. Dacă da, care este stadiul acestor demersuri.

10. Dacă există în prezent, la nivelul Ministerului Justiției, o analiză privind oportunitatea declasificării totale sau parțiale a documentelor care nu mai prezintă relevanță pentru siguranța națională ori pentru protecția unor date cu caracter sensibil.

11. Dacă Ministerul Justiției intenționează să prezinte Parlamentului României sau opiniei publice un raport complet privind situația Arhivei SIPA, măsurile întreprinse de-a lungul timpului și concluziile oficiale rezultate în urma inventarierii și administrării acesteia.

12. Dacă Ministerul Justiției consideră că menținerea, după mai bine de două decenii, a unui nivel ridicat de opacitate în privința Arhivei SIPA contribuie la consolidarea încrederii publice în sistemul judiciar sau apreciați că este necesară o clarificare instituțională definitivă a acestei chestiuni.

The post Costache Chertif – Întrebare – Situația actuală a Arhivei SIPA (DGPA), măsurile întreprinse de Ministerul Justiției și perspectiva clarificării acestui dosar de interes public major appeared first on AUR.