De către: Senator Costache CHERTIF

Circumscripția electorală: nr. 26 Maramureș          

Obiectul întrebării: Interconectarea sistemelor de transport electric ale României și Republicii Moldova și exportul de curent electric din România în Republica Moldova.

Domnule prim-ministru și ministru interimar al Energiei,

România și Republica Moldova sunt state înrudite care împărtășesc aceeași istorie, limbă, cultură, spiritualitate și aspirație de viitor.

Problematica interconectărilor transfrontaliere a sistemelor de transport electric ale României și Republicii Moldova este gestionată de compania de transport și sistem CN Transelectrica SA, aflată în subordonarea Ministerului Energiei. 

Proiectele de interconexiune a sistemelor electroenergetice ale celor două state românești – România și Republica Moldova – sunt proiecte strategice, cu rol esențial în atingerea obiectivului de consolidare a securității energetice a spațiului românesc, dar și a regiunii sud-est-europene.

Guvernele de la București și Chișinău au semnat, în luna mai 2015, un Memorandum de Înțelegere privind realizarea proiectelor necesare interconectării rețelelor de gaze naturale și energie electrică din România și Republica Moldova.

În cadrul Memorandumului de la Chișinău, din mai 2015, au fost promovate trei proiecte strategice de interconectare a rețelelor de energie electrică, și anume:

1. interconexiunea electrică Isaccea-Vulcănești-Chișinău și stația back-to-back aferentă;
2. interconexiunea electrică Iași-Ungheni-Strășeni și și stația back-to-back aferentă;
3. interconexiunea electrică Suceava-Bălți și stația back-to-back aferentă.

Memorandumul bilateral din mai 2015 a precedat semnarea, în iunie 2017, a Acordului asupra condițiilor de interconectare a sistemelor electroenergetice din Republica Moldova și Europa Continentală. Acordul în cauză a fost semnat între Rețeaua Europeană a Operatorilor de Transport și Sistem în domeniul Energiei Electrice (ENTSO-E) și Întreprinderea de Stat Moldelectrica.

Totodată, Compania CNTE Transelectrica SA oferă sprijin și consiliere operatorilor de transport și sistem din Republica Moldova și conduce, în cadrul ENTSO-E, proiectul pe termen mediu de interconectare asincronă prin Stație back-to-back la Vulcănești.

În anul 2018 guvernul de la București a comunicat oficial că realizarea Stației back-to-back de la Vulcănești, se poate implementa până în anul 2022 și că pentru soluția LEA 400 kV Iași-Ungheni-Strășeni era necesar să se construiască suplimentar o stație de 400 kV la Iași și  LEA de 400 kV până la aceasta, deoarece în anul 2018 în zonă exista doar rețea de 220 de kV, a cărei capacitate era ocupată pentru alimentarea consumului din zonă.

În zilele de 26-27 septembrie 2017 a avut loc la Chișinău o întâlnire între reprezentanții Transelectrica și Moldelectrica unde s-a menționat că, în zona Iași, nu exista rețea de 400 kV și nu era prevăzut în acel moment nicio reconstrucție, opinia părții române fiind că nu se mai confirma fezabilitatea realizării LEA 400 kV Strășeni-Ungheni-Iași. Evident, interesul firesc al României era să purceadă la construcția Stației de 400 kV la Iași și a rețelei de 400 kV până la aceasta pentru a nu compromite proiectul strategic de interconectare energetică a celor două state românești pe zona centrală a Basarabiei.

La 30 aprilie 2021, președintele Republicii Moldova, Maria Sandu, i-a cerut guvernului de la Chișinău să urgenteze realizarea proiectului strategic de interconectare a rețelelor electrice ale Republicii Moldova cu sistemul de transport electric al României, subliniind că stația electrică „back-to-back” de la Vulcănești și linia electrică Vulcănești-Chișinău ar fi urmat să fie date în exploatare în 2019, însă lucrările la acest proiect au trenat nepermis de mult.

Având în vedere cele menționate și dată fiind importanța strategică a acestor proiecte de securitate energetică, vă rugăm respectuos să ne comunicați punctual: 

1.Care este stadiul actual al lucrărilor construcție a stației back-to-back la Vulcănești și dacă încheierea acestor lucrări se va putea realiza până la începutul anului 2022, așa cum a comunicat anterior guvernul de la București?

2.Care este stadiul actual al lucrărilor de construcție a LEA 400 kV Vulcănești-Chișinău și pentru când este preconizată încheierea acestor lucrări?

3.Care este stadiul actual al lucrărilor de construcție a stației back-to-back la Bălți și pentru când este preconizată încheierea acestor lucrări?

4.Care este stadiul actual al lucrărilor de construcție a LEA 400 kV Suceava-Bălți atât pe tronsonul din România, cât și pe cel din Republica Moldova și pentru când este preconizată încheierea acestor lucrări?

5.Care este stadiul actual al lucrărilor de construcție a Stației de 400 kV de la Iași și a LEA de 400 kV până la aceasta?

6.Care este stadiul actual al lucrărilor de construcție a LEA 400 kV spre Ungheni-Strășeni-Chișinău și pentru când este preconizată încheierea acestor lucrări?

7.Care este orizontul concret de timp în care România a început exportul de curent electric în Republica Moldova și care sunt volumele exportate, defalcat pe fiecare an al perioadei de până în prezent, precum și sumele plătite de Republica Moldova furnizorilor români, defalcat pe fiecare an al perioadei de până în prezent. Vă rog să precizați la acest punct, defalcat pe fiecare lună a perioadei, care este, comparativ cu prețul mediu al curentului electric livrat consumatorilor din România, prețul mediu al curentului electric exportat în Republica Moldova.

The post Costache Chertif – Întrebare – Interconectarea sistemelor de transport electric ale României și Republicii Moldova și exportul de curent electric din România în Republica Moldova appeared first on AUR.

De către: Senator Costache CHERTIF

Circumscripția electorală: nr. 26 Maramureș

Obiectul întrebării: Primele 1000 de firme cu datorii la bugetul de stat.

Domnule prim-ministru,

Având în vedere faptul că Programul de guvernare PSD-PNL-USR-UDMR-Grupul parlamentar al minorităților naționale din Camera Deputaților 2025-2028, pentru care v-ați angajat politic și de care vă conduceți, prevede, între altele, că „ANAF instituie măsuri pentru ca, în propriile evidențe să se reflecte cu fidelitate situația datoriilor restante ale contribuabililor, în fiecare zi”, vă rog respectuos să-mi transmiteți:

1. Lista la zi, în ordinea descrescătoare a datoriilor, a primelor 1000 de firme care înregistrează datorii la bugetul de stat, cu precizarea, în fiecare caz aparte, a tipului de datorie, precum și a valorii acesteia în lei.

The post Costache Chertif – Întrebare – Primele 1000 de firme cu datorii la bugetul de stat appeared first on AUR.

De către: Senator Costache CHERTIF

Circumscripția electorală: nr. 26 Maramureș

Obiectul întrebării: Eschivarea unui membru al Guvernului de la exercitarea obligației constituționale de a răspunde la întrebările parlamentare formulate de senatori și deputați.

Domnule Secretar General al Guvernului,
Domnule Secretar de stat,

Controlul parlamentar reprezintă una dintre funcțiile fundamentale ale Parlamentului României, alături de funcția legislativă și cea de reprezentare. Acesta nu constituie o simplă procedură administrativă, ci un mecanism constituțional indispensabil pentru asigurarea transparenței activității Guvernului, responsabilizarea autorităților executive și garantarea principiului separației puterilor în stat.

Întrebările parlamentare reprezintă unul dintre instrumentele clasice prin care senatorii și deputații solicită informații, explicații și clarificări cu privire la activitatea Guvernului, a ministerelor și a celorlalte autorități ale administrației publice. Prin intermediul acestora, membrii Parlamentului exercită mandatul conferit de cetățeni, urmărind ca deciziile și acțiunile puterii executive să fie cunoscute, explicate și supuse evaluării publice.

Potrivit art. 112 din Constituția României, „Guvernul și fiecare dintre membrii săi sunt obligați să răspundă la întrebările sau la interpelările formulate de deputați sau de senatori”. Această obligație constituțională nu are caracter facultativ și nu poate fi tratată ca o simplă corespondență administrativă, ci reprezintă o îndatorire directă a membrilor Guvernului față de Parlament.

Regulamentele celor două Camere ale Parlamentului detaliază procedurile privind formularea și soluționarea întrebărilor parlamentare, stabilind termene și obligații clare pentru destinatarii acestora. Respectarea acestor prevederi constituie o condiție esențială pentru buna funcționare a raporturilor constituționale dintre Parlament și Guvern.

În acest context, vă aduc la cunoștință o situație care ridică serioase semne de întrebare cu privire la respectarea obligațiilor constituționale de către un membru al actualului Guvern.

În calitate de senator al României, am adresat mai multe întrebări parlamentare doamnei Oana-Silvia ȚOIU, ministrul Afacerilor Externe, întrebări care vizează teme de interes public major și care necesită clarificări oficiale din partea instituției responsabile de politica externă a României.

Cu toate acestea, până la această dată, pentru întrebările parlamentare menționate mai jos nu este afișat niciun răspuns în evidențele oficiale ale Senatului României, deși termenele procedurale prevăzute de regulamentele parlamentare au fost depășite, după cum se vede din tabelul prezentat mai jos:

Întrebările parlamentare adresate Ministerului Afacerilor Externe / doamnei Oana-Silvia ȚOIU, ministrul Afacerilor Externe, pentru care nu este afișat niciun răspuns în evidența Senatului României sunt următoarele:

Situația prezentată nu pare a fi un caz singular sau o simplă întârziere administrativă, ci indică un comportament repetitiv de neîndeplinire a obligației de răspuns față de Parlament. Mai mult, potrivit informațiilor publice disponibile în evidențele oficiale ale celor două Camere ale Parlamentului, în ultimele luni au existat numeroase întrebări adresate doamnei ministru al Afacerilor Externe de către senatori și deputați pentru care nu este evidențiat niciun răspuns.

O asemenea conduită afectează în mod direct eficiența controlului parlamentar și poate crea impresia unei evitări deliberate a obligațiilor constituționale de dialog instituțional dintre Guvern și Parlament.

În aceste condiții, având în vedere atribuțiile dumneavoastră în domeniul relației dintre Guvern și Parlament, vă solicit respectuos să clarificați situația sesizată și să îmi comunicați oficial:

1. Care sunt motivele pentru care Ministerul Afacerilor Externe, prin doamna ministru Oana-Silvia ȚOIU, nu a transmis răspunsurile la întrebările parlamentare menționate mai jos, în termenul prevăzut de normele parlamentare.

2. Dacă a fost sesizată sau nu instituția pe care o coordonați cu privire la această situație și au fost întreprinse demersuri pentru remedierea neîndeplinirii obligațiilor de răspuns ale membrului Guvernului.

3. Care este numărul total al întrebărilor și interpelărilor parlamentare adresate Ministerului Afacerilor Externe în perioada ianuarie 2026 – prezent la care nu a fost transmis un răspuns oficial.

4. Dacă, în calitate de Secretar General al Guvernului României și de Secretar de stat pentru Relația cu Parlamentul, considerați că necomunicarea răspunsurilor la întrebările parlamentare într-un termen rezonabil este compatibilă cu obligațiile constituționale ale Guvernului privind cooperarea loială între autoritățile statului.

5. Ce măsuri intenționează să adopte Secretariatul General al Guvernului României și Secretariatul de stat pentru Relația cu Parlamentul pentru a preveni repetarea unor asemenea situații și pentru a asigura respectarea deplină a dreptului parlamentarilor de a obține informații de interes public de la Guvern.

The post Costache Chertif – Întrebare – Eschivarea unui membru al Guvernului de la exercitarea obligației constituționale de a răspunde la întrebările parlamentare formulate de senatori și deputați. appeared first on AUR.

De către: Senator Costache CHERTIF

Circumscripția electorală: nr. 26 Maramureș

Obiectul întrebării: Clarificarea destinației fondurilor rezultate din împrumuturile interne si externe contractate de statul român și evahiorea sustenabilității datoriei publice.

Domnule Ministru

Experții financiari și presa de specialitate din România transmit că țara noastră traversează una dintre cele mai accelerate perioade de datorare din întreaga sa istorie postdecembristă. În numai câțiva ani, datoria publică a depăsit pragul de 1.170 miliarde de lei, reprezentând peste 60% din produsul intern brut, iar necesarul anual de finanțare al statului s-a situat constant la peste 250 de miliarde de lei.

În paralel, Ministerul Finanțelor a recurs la emisiuni succesive de obligațiuni pe piețele Financiare Internaționale și interne, contractând împrumuturi de ordinal miliardelor de euro la fiecare ieșire pe pietele externe. Numai o singură emisiune recentă a atras 4,7 miliarde de euro, în timp ce datoria externă totala a României a depăsit 229 de miliarde de euro.

Aceste evoluții au plasat România printre statele membre ale Uniunii Europene cu cea mai rapidă creștere a gradului de îndatorare. Totodata, potrivit informațiilor disponibile, peste jumatate din datoria guvernamentală este contractată din exterior și aproximativ 53% din întreaga datorie publică este denominată în valută, ceea ce amplifică vulnerabilitatea finanțelor publice în raport cu fluctuațiile cursului de schimb și cu evoluția dobânzilor pe piețele Internaționale.

Mai grav este faptul că opinia publică nu a primit nici până în prezent o imagine clară și completă asupra destinației efective a acestor împrumuturi. Cetățenii României asistă la o creștere explozivă a datoriei publice fără a putea identifica proiectele majore de investiții care să justifice această povară financiară transferată generațiilor viitoare.

În infrastructură persistă întârzieri majore, sistemele de sănătate și educație continuă să sufere de subfinanțare, absorbția fondurilor europene rămâne sub potențial, iar investițiile strategice avansează într-un ritm insuficient. În aceste condiții, este legitimă întrebarea dacă sumele împrumutate au fost utilizate cu precădere pentru investiții generatoare de dezvoltare și venituri viitoare sau, dimpotrivă, au fost absorbite în principal de cheltuieli curente și de acoperirea unor deficite bugetare cronice.

Împrumuturile publice reprezintă obligații care vor fi rambursate de contribuabilii români prin taxe și impozite. Tocmai de aceea, transparența privind utilizarea fiecarui miliard de euro împrumutat nu constituie doar o exigență administrativă, ci o obligație fundamentală față de cetățeni și față de Parlamentul Romaniei.

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rog respectuos să îmi comunicați:

1. Care este valoarea totală a împrumuturilor interne și exteme contractate de statul roman în perioada dintre 1 ianuarie 2020 și momentul actual, defalcată pe fiecare an și pe fiecare categorie de finanțare.
2. Care este destinația concretă a fondurilor provenite din aceste împrumuturi, cu prezentarea unei situații centralizate privind:finanțarea deficitului bugetar; refinanțarea datoriei publice ajunse la scadență; finanțarea investitiilor publice; alte categorii de cheltuieli.
3. Ce valoare din totalul sumelor împrumutate a fost utilizată efectiv pentru investiții publice generatoare de dezvoltare economică și care sunt principalele proiecte finanțate din aceste resurse.
4. Care este valoarea totală a împrumuturilor externe contractate în perioada din 2020 până în prezent, cu indicarea fiecarei emisiuni de euroobligațiuni sau a fiecărui împrumut extern, a costului finanțării, a maturității și a destinației fondurilor atrase.
5. Ce pondere din împrumuturile externe a fost utilizată exclusiv pentru refinanțarea unor datorii contractate anterior și ce pondere a reprezentat fmanțare nouă.
6. Care este valoarea totală estimată a dobânzilor și comisioanelor pe care statul român le va plăti pentru datoria publică aferentă împrumuturilor contractate în perioada din anul 2020 până în prezent, pe întreaga durată de viata a acestora.
7. Care sunt estimările Ministerului Finanțelor privind evoluția datoriei publice guvernamentale până la sfârșitul anilor 2026, 2027 și 2028, atât ca valoare nominală, cât și ca pondere în PIB.
8. Ce măsuri intenționează Ministerul Finanțelor să adopte pentru reducerea dependenței României de finanțarea externă și pentru diminuarea riscurilor generate de nivelul ridicat al datoriei denominate în valută.
9. Dacă Ministerul Finanțelor intenționează sau nu să publice periodic rapoarte detaliate privind destinația fondurilor provenite din fiecare împrumut major contractat de statul român, astfel încât Parlamentul și opinia publică să poată urmări utilizarea banilor împrumutați.

The post Costache Chertif – Întrebare – Clarificarea destinației fondurilor rezultate din împrumuturile interne și externe contractate de statul român și evahiorea sustenabilității datoriei publice appeared first on AUR.

                  Domnului Attila-Zoltán CSEKE, ministru interimar al Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației

                  Domnului András István DEMETER, ministru interimar al Culturii

                  Domnului Mihai DIMIAN, ministru interimar al Educației și Cercetării

                  Doamnei Oana-Silvia ȚOIU, ministru interimar al Afacerilor Externe

În atenția: Domnului Marius ANDRUH, președinte al Academiei Române

De către: Senator Costache CHERTIF, membru al Comisiei pentru Sănătate

Circumscripția electorală: nr. 26, Maramureș

Obiectul întrebării:. Inițiative pentru înveșnicirea memoriei profesorului Ioan Moraru, eminent medic și cercetător român, fondator al filialei române a organizației „International Physicians for the Prevention of Nuclear War (IPPNW)”, organizație distinsă cu Premiul Nobel pentru Pace în anul 1985.

Domnule prim-ministru,

Doamnă și domnilor miniștri,

Domnule Academician,

Prof. Dr. Ioan Moraru (8 septembrie 1927, Dârloș, județul Sibiu – 20 decembrie 1989, București) se numără printre cele mai prestigioase personalități ale medicinei și cercetării românești din a doua jumătate a secolului al XX-lea. Anatomopatolog, genetician, profesor universitar, cercetător de prestigiu și creator de școală, acesta a desfășurat o activitate științifică remarcabilă în domeniile anatomiei patologice, medicinei legale, geneticii și sănătății publice, ocupând de-a lungul carierei funcții de cea mai înaltă responsabilitate, între care director al Institutului Național „Victor Babeș”, director al Institutului Medico-Legal „Mina Minovici”, vicepreședinte al Academiei de Științe Medicale, ministru adjunct al sănătății și vicepreședinte al Comitetului Executiv al Organizației Mondiale a Sănătății. 

Prestigiul său profesional a depășit cu mult granițele României. Convins că medicii au nu doar misiunea de a trata bolile, ci și responsabilitatea de a preveni catastrofele care amenință însăși existența umanității, profesorul Ioan Moraru s-a implicat activ în cooperarea medicală internațională consacrată prevenirii consecințelor unui război nuclear. În acest context, el a fondat și a condus filiala română a organizației „International Physicians for the Prevention of Nuclear War” – „Medicii lumii pentru prevenirea războiului nuclear” și a făcut parte din structurile sale de conducere internațională. În anul 1985, această organizație a fost distinsă cu Premiul Nobel pentru Pace, pentru contribuția sa la conștientizarea efectelor devastatoare ale armelor nucleare și la mobilizarea comunității medicale mondiale în favoarea păcii.

Dincolo de realizările sale științifice, profesorul Ioan Moraru reprezintă un model de intelectual care a pus prestigiul profesiei medicale în serviciului idealului universal al apărării vieții și a păcii. Cu toate acestea, personalitatea și opera sa continuă să fie insuficient cunoscute în România.

În pofida contribuțiilor sale excepționale la dezvoltarea medicinei românești și la afirmarea cercetării românești pe plan internațional, memoria profesorului Ioan Moraru nu beneficiază nici astăzi de recunoașterea publică și instituțională pe care o merită.

Consider că statul român are datoria morală și instituțională de a recupera această memorie și de a integra contribuția profesorului Ioan Moraru în patrimoniul național al valorilor științifice și civice, prin măsuri de comemorare, educație și promovare publică.

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rog respectuos să îmi comunicați:

1.Dacă există în prezent un demers inițiat de Guvern sau de ministerele competente pentru recunoașterea oficială a lui Ioan Moraru ca personalitate de importanță națională, inclusiv validarea contribuției sale la eforturile internaționale pentru pace.

2.În ce stadiu se află orice proiect de includere a lui Ioan Moraru în programe educaționale sau culturale la nivel național (de exemplu, curricula școlară sau expoziții dedicate pacifiștilor și savanților români).

3.Care sunt demersurile pe care Guvernul sau ministerele și, respectiv, Instituțiile Prefectului din județe și Capitală le pot coordona cu consiliile locale pentru a conferi numele lui Ioan Moraru unor străzi, piețe, parcuri, instituții culturale, medicale sau educaționale în orașele/județele relevante.

4.Dacă există în curs sau poate fi inițiat un proiect cultural sau de patrimoniu, finanțat inclusiv din fonduri guvernamentale sau europene, pentru realizarea unor busturi, monumente sau memoriale dedicate lui Ioan Moraru, ca formă de memorializare a acestei personalități române marcante, incluzând proceduri de selecție, amplasare și finanțare.

5.Dacă, în cadrul colaborării cu administrațiile publice locale, Guvernul, ministerele pe care le conduceți, Instituțiile Prefectului din județe și Capitală și Academia Română, sunt dispuse să sprijine Consiliile Județene și Primăriile (în special din Sibiu, Mediaș și București) în organizarea de evenimente comemorative, colocvii și expoziții dedicate lui Ioan Moraru, și dacă Guvernul poate îndruma autoritățile locale în identificarea surselor de finanțare pentru astfel de inițiative.

6.Dacă Ministerul Afacerilor Externe sau alte organisme ale statului cu atribuții în domeniul politicii externe pot iniția campanii de comunicare culturală pentru a promova pe plan internațional realizările profesorului Ioan Moraru, în contextul Premiului Nobel pentru Pace obținut de organizația din care a făcut parte.

The post Costache Chertif – Întrebare – Inițiative pentru înveșnicirea memoriei profesorului Ioan Moraru, eminent medic și cercetător român, fondator al filialei române a organizației „International Physicians for the Prevention of Nuclear War (IPPNW)”, organizație distinsă cu Premiul Nobel pentru Pace în anul 1985 appeared first on AUR.

De către: Senator Costache CHERTIF

Circumscripția electorală: nr. 26 Maramureș

Grupul Parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebării: Acțiunile structurilor de poliție în legătură cu dispariția plăcii memoriale dedicate lui Petru Vulcan din municipiul Constanța.

Stimate domnule ministru,

În spațiul public au fost semnalate informații îngrijorătoare referitoare la dispariția plăcii memoriale amplasate pe imobilul situat pe strada Decebal nr. 31 din municipiul Constanța, casă în care a locuit Petru Vulcan (1869-1922), poet, romancier, publicist și animator al vieții culturale dobrogene, personalitate reprezentativă a românilor macedoneni stabiliți în România.

Potrivit documentelor și mărturiilor istorice prezentate recent în presa locală, pe această clădire a existat inițial o placă comemorativă din bronz cu inscripția: „În această casă a trăit, gândit și a scris Petru Vulcan, literat și ziarist. Dobrogenii recunoscători. 1866-1922”. Ulterior, placa originală a fost încorporată în monumentul funerar al lui Petru Vulcan din Cimitirul Central al municipiului Constanța, fiind identificată și astăzi la locul respectiv.

După anul 1990, la inițiativa Asociației „Picurarul de la Pind” și cu implicarea istoricului Stoica Lascu, pe fațada imobilului a fost amplasată o nouă placă memorială din marmură, având următorul text: „În această casă a locuit în perioada 1907-1922 funcționarul român născut în Macedonia, Petru Vulcan, 1869-1922, poet, romancier, publicist, animator al vieții culturale din Dobrogea”.

Conform informațiilor publice, această placă ar fi fost montată în baza unei autorizații emise de autoritățile locale. Cu toate acestea, în cursul anului 2026 ea a fost înlăturată, fără ca opinia publică să fi fost informată cu privire la existența unei autorizații de desființare ori la împrejurările concrete ale dispariției sale. Situația a generat îngrijorare în rândul comunității aromâne și al celor preocupați de conservarea memoriei culturale și istorice a Dobrogei, fiind reflectată în presa locală[1] și centrală[2].

Având în vedere atribuțiile structurilor Ministerului Afacerilor Interne în materia apărării ordinii publice, prevenirii și combaterii faptelor care aduc atingere patrimoniului memorial și respectării legalității pe domeniul public, vă rog să îmi comunicați:

1.Dacă Inspectoratul de Poliție Județean Constanța și/sau Direcția Generală a Poliției Locale Constanța au fost sesizate cu privire la dispariția plăcii memoriale dedicate lui Petru Vulcan de pe imobilul situat în municipiul Constanța, strada Decebal nr. 31. În eventualitatea unui răspuns negativ la acest punct al întrebării parlamentare, vă rugăm să considerați prezenta ca având și titlu de sesizare oficială.

2.Dacă au fost efectuate verificări la fața locului și care sunt concluziile preliminare ale acestora.

3.Dacă există indicii că placa memorială a fost demontată în baza unei autorizații sau aprobări legale și, în caz afirmativ, care este instituția emitentă și care au fost motivele invocate.

4.Dacă în legătură cu dispariția plăcii memoriale a fost înregistrat vreun dosar penal ori contravențional și care este stadiul cercetărilor.

5.Dacă structurile MAI au identificat persoanele fizice sau juridice care au dispus ori au executat înlăturarea plăcii memoriale.

6.Ce măsuri au fost dispuse pentru recuperarea și conservarea acestei plăci memoriale, în situația în care s-ar constata că înlăturarea sa a avut loc fără respectarea prevederilor legale.

7.Dacă Ministerul Afacerilor Interne consideră necesară elaborarea unor proceduri sau mecanisme suplimentare de monitorizare și protejare a plăcilor memoriale și a altor însemne comemorative dedicate personalităților istorice și culturale ale României.

The post Costache Chertif – Întrebare – Acțiunile structurilor de poliție în legătură cu dispariția plăcii memoriale dedicate lui Petru Vulcan din municipiul Constanța appeared first on AUR.

                  Domnului Sándor PETRES, Prefectul Județului Harghita

De către: Senator Costache CHERTIF, membru al Comisiei pentru Mediu

Circumscripția electorală: nr. 26 Maramureș

Obiectul întrebării: Clarificarea legalității unor tăieri masive de arbori pe un teren cu categoria de folosință „Pădure”, situat la intrarea în stațiunea Lacu Roșu, municipiul Gheorgheni, județul Harghita.

Stimată doamnă ministru,
Stimate domnule prefect,

În exercitarea atribuțiilor parlamentare de control asupra activității autorităților administrației publice, vă aduc la cunoștință o situație care ridică serioase semne de întrebare privind respectarea legislației silvice și a normelor de protecție a mediului.

La intrarea în stațiunea Lacu Roșu dinspre municipiul Gheorgheni, pe partea dreaptă a Drumului Național 12C (segmentul Gheorgheni-Bicaz), se află un teren intravilan pe care am reușit să îl identificăm, pe baza datelor disponibile, ca având numărul cadastral 52650, suprafața de 4.800 mp, categoria de folosință „Pădure”, tarla 13, parcela 643/14, respectiv nr. topografic 24485-24493/1/17/3/a/1, înscris în Cartea Funciară nr. 11059 a municipiului Gheorgheni, județul Harghita.

Se poate vedea că pe acest teren este amplasată o vilă istorică din lemn, cu fundație din piatră, compusă din patru camere și bucătărie.

În toamna anului trecut, vegetația forestieră de pe acest teren era intactă, fiind constituită din numeroși brazi maturi și viguroși, care formau o pădure compactă în imediata vecinătate a DN 12 C.

În prezent, la fața locului se poate constata că o mare parte dintre acești arbori au fost tăiați. Masa lemnoasă a fost evacuată, iar resturile rezultate din exploatare, în special crengile, au fost depozitate peste construcția existentă, provocând degradarea suplimentară a acesteia.

Potrivit informațiilor neverificate de care dispunem, proprietatea ar aparține, în baza unor hotărâri judecătorești definitive pronunțate de instanțele române, unei persoane fizice din municipiul București, care a redobândit bunul ca moștenire provenind din perioada interbelică.

În susținerea prezentei întrebări parlamentare anexez fotografii realizate recent la fața locului, care ilustrează amploarea tăierilor și starea actuală a terenului.

Având în vedere importanța protejării fondului forestier, precum și interesul public major privind respectarea strictă a regimului silvic și a legislației de mediu, solicit efectuarea unor verificări complete și obiective asupra situației prezentate și comunicarea concluziilor rezultate.

Totodată, întrucât legislația silvică prevede reguli stricte privind exploatarea arborilor chiar și în cazul proprietăților private, iar tăierea fără drept constituie, după caz, contravenție sau infracțiune, consider necesară clarificarea completă a situației.

În acest context și având în vedere cele prezentate mai sus, vă rog respectuos să îmi comunicați, fiecare în partea sa de atribuții și competențe legale:

1.Dacă terenul identificat prin numărul cadastral 52650 este inclus în fondul forestier național sau reprezintă teren din afara fondului forestier.

2.Care este regimul juridic și silvic al acestui teren potrivit evidențelor Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, ale Gărzii Forestiere și ale autorităților competente.

3.Dacă pentru acest teren există amenajament silvic în vigoare și care sunt principalele prevederi aplicabile exploatării masei lemnoase.

4.Dacă proprietarul a încheiat contract de administrare, pază sau prestări servicii silvice cu un ocol silvic autorizat și, în caz afirmativ, cu ce ocol silvic, perioada contractului și temeiul legal. Din informațiile existente rezultă că terenul ar putea fi administrat de Ocolul Silvic Tulgheș.

5.Dacă, anterior exploatării arborilor, proprietarul sau reprezentantul acestuia a depus cerere pentru inventarierea și marcarea arborilor destinați tăierii.

6.Dacă personalul silvic s-a deplasat în teren pentru evaluarea arborilor, în vederea stabilirii stării de vegetație, a criteriilor de rărire, igienizare sau exploatare și dacă arborii au fost marcați potrivit normelor legale.

7.Dacă a fost întocmit Actul de Punere în Valoare (APV), precum și Autorizația de Exploatare și, în caz afirmativ, vă rog să comunicați numărul, data emiterii și autoritatea emitentă.

8.Care a fost volumul total al masei lemnoase aprobat pentru exploatare și volumul efectiv exploatat.

9.Ce specie sau specii de arbori au fost exploatate și care a fost numărul aproximativ al acestora.

10.Cine a executat efectiv lucrările de exploatare: proprietarul, o persoană fizică autorizată sau o societate comercială specializată. În cazul unei societăți comerciale, vă rog să comunicați denumirea acesteia.

11.Dacă după doborârea arborilor cioatele au fost marcate cu ciocanul silvic și dacă materialul lemnos a fost inventariat conform procedurilor legale.

12.Dacă transportul masei lemnoase s-a realizat în baza avizelor prevăzute de legislația în vigoare și dacă transporturile au fost înregistrate în sistemul informatic SUMAL.

13.Dacă Garda Forestieră competentă, Garda Națională de Mediu, Inspectoratul de Poliție Județean Harghita sau alte autorități au efectuat controale privind această exploatare și care au fost concluziile acestora.

14.Dacă au fost constatate abateri contravenționale sau infracțiuni și, în caz afirmativ, ce măsuri au fost dispuse și împotriva cui.

15.Dacă Primăria municipiului Gheorgheni a emis vreun aviz, autorizație sau alt act administrativ privind tăierea arborilor și, în caz afirmativ, vă rog să comunicați temeiul juridic, numărul și data acestor acte.

16.În situația în care terenul nu face parte din fondul forestier național, ce procedură legală a fost urmată pentru autorizarea tăierii arborilor și care au fost autoritățile competente implicate.

17.Dacă instituția prefectului a verificat legalitatea eventualelor acte administrative emise de autoritățile administrației publice locale în legătură cu această exploatare și dacă apreciază că acestea respectă legislația în vigoare.

18.Dacă au fost dispuse măsuri privind refacerea vegetației forestiere sau reîmpădurirea terenului, în condițiile legii.

19.Dacă există litigii, sesizări sau cercetări aflate în desfășurare privind această exploatare forestieră.

Totodată, vă rog respectuos să îmi transmiteți copii ale tuturor actelor administrative și tehnice relevante care au stat la baza exploatării masei lemnoase, inclusiv contractele de administrare sau pază silvică, Actul de Punere în Valoare, Autorizația de Exploatare, avizele de însoțire a materialului lemnos, eventualele autorizații sau avize emise de autoritățile administrației publice locale și procesele-verbale de control întocmite de autoritățile competente.

The post Costache Chertif – Întrebare – Clarificarea legalității unor tăieri masive de arbori pe un teren cu categoria de folosință „Pădure”, situat la intrarea în stațiunea Lacu Roșu, municipiul Gheorgheni, județul Harghita appeared first on AUR.

De către: Senator Costache CHERTIF, membru al Comisiei pentru Sănătate

Circumscripția electorală: nr. 26 Maramureș

Obiectul întrebării: Blocarea ocupării posturilor din sistemul sanitar și impactul asupra medicilor specialiști și asupra funcționării spitalelor.

Domnule prim-ministru interimar,

În ultimele zile, în spațiul public au fost formulate acuzații de o gravitate deosebită privind efectele politicii Guvernului referitoare la ocuparea posturilor vacante din sistemul public de sănătate.

Fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, a susținut public că, în urma blocării aprobării memorandumurilor necesare organizării concursurilor pentru ocuparea posturilor din spitale, peste 2000 de medici care au finalizat rezidențiatul și au promovat examenul de medic specialist au rămas fără posibilitatea de a se angaja în sistemul sanitar public, deși numeroase unități medicale se confruntă cu un deficit cronic de personal.

Aceste afirmații au generat îngrijorare atât în rândul corpului medical, cât și în rândul opiniei publice, întrucât România continuă să se confrunte cu lipsa personalului medical în numeroase specialități și în multe unități sanitare, în special în spitalele județene și municipale, precum și în zonele defavorizate.

Dată fiind această situație, consider că menținerea unor posturi vacante concomitent cu imposibilitatea angajării medicilor specialiști ridică serioase semne de întrebare privind eficiența politicilor guvernamentale în domeniul sănătății și privind impactul acestora asupra accesului populației la servicii medicale.

Având în vedere cele expuse mai sus, vă rog respectuos să îmi comunicați:

1.Dacă infirmați sau confirmați afirmația potrivit căreia peste 2000 de medici care au obținut în anul 2026 titlul de medic specialist nu au putut fi angajați în sistemul public de sănătate din cauza blocării ocupării posturilor. În cazul confirmării, vă rog să prezentați situația statistică detaliată.

2.Câte memorandumuri privind deblocarea posturilor din unitățile sanitare au fost transmise spre aprobare Guvernului în perioada ianuarie-iunie 2026 și câte dintre acestea au fost aprobate, respinse sau se află încă în analiză.

3.Care este numărul total al posturilor vacante existente în prezent în unitățile sanitare publice, defalcat pe categorii profesionale (medici, asistenți medicali, personal auxiliar și alte categorii).

4.Care sunt criteriile utilizate de Guvern pentru aprobarea sau respingerea solicitărilor de ocupare a posturilor vacante din spitale.

5.Dacă a fost realizată o analiză privind impactul blocării ocupării posturilor asupra timpilor de așteptare pentru pacienți, asupra continuității serviciilor medicale și asupra siguranței actului medical. Dacă da, vă rog să transmiteți principalele concluzii.

6.Ce măsuri intenționează Guvernul să adopte pentru a preveni migrația medicilor specialiști recent formați către sistemele sanitare din alte state, în condițiile în care statul român a investit resurse publice importante în pregătirea lor.

7.Dacă există sau nu un calendar concret privind deblocarea posturilor vacante din sistemul sanitar și reluarea organizării concursurilor de angajare. Dacă da, vă rog să îl comunicați.

8.Dacă Guvernul consideră că actuala politică de restricționare a ocupării posturilor din sistemul sanitar este compatibilă cu obiectivul constituțional al garantării dreptului la ocrotirea sănătății și cu necesitatea reducerii deficitului de personal medical.

The post Costache Chertif – Întrebare – Blocarea ocupării posturilor din sistemul sanitar și impactul asupra medicilor specialiști și asupra funcționării spitalelor appeared first on AUR.

De către: Senator Costache CHERTIF

Circumscripția electorală: nr. 26 Maramureș

Grupul Parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebării: Situația sprijinului financiar acordat de la bugetul de stat personalului clerical și neclerical al Mitropoliei Basarabiei (Biserica Ortodoxă Română) și verificarea legalității includerii unor persoane în listele de salarizare transmise prin Patriarhia Română.

Stimate domnule Secretar de Stat,

Potrivit legislației în vigoare privind sprijinul financiar acordat cultelor religioase recunoscute, statul român susține salarizarea personalului clerical și, după caz, neclerical al unităților de cult prin fonduri alocate de la bugetul de stat prin intermediul Secretariatului de Stat pentru Culte și distribuite conform procedurilor stabilite împreună cu cultele beneficiare.

În ultimii ani, în presa din România și Republica Moldova au apărut informații referitoare la posibile nereguli privind includerea unor persoane în listele de personal clerical și neclerical ale Mitropoliei Basarabiei pentru care s-au solicitat și acordat fonduri de la bugetul de stat al României. În acest context, au fost formulate acuzații publice privind presupuse falsuri în documentele care au stat la baza solicitării sprijinului financiar pentru anumite persoane.

În spațiul public a fost invocat inclusiv cazul diaconului Maxim Sturza, revenit ulterior sub jurisdicția structurii bisericești aflate în comuniune cu Patriarhia Moscovei, precum și numele domnului Ion Mocanu, actual consilier prezidențial pentru culte al Președintelui Republicii Moldova, doamna Maia Sandu, despre care s-a afirmat că ar fi figurat la un moment dat, în calitate de ierodiacon, în evidențele personalului clerical al Mitropoliei Basarabiei care beneficia de sprijin salarial de la bugetul de stat al României.

Având în vedere interesul public major al acestor informații, necesitatea asigurării unei utilizări corecte și transparente a fondurilor publice românești, precum și importanța stabilirii unei situații de referință clare pentru noul conducător al Mitropoliei Basarabiei, ales de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, vă rog să îmi comunicați:

1.Începând cu primul an în care personalul clerical și/sau neclerical al Mitropoliei Basarabiei a beneficiat de sprijin financiar de la bugetul de stat al României și până în prezent, care a fost numărul total al beneficiarilor, defalcat anual și pe categorii de personal:

a) personal clerical;

b) personal neclerical;

c) alte categorii eligibile prevăzute de legislația în vigoare.

2.Pentru fiecare an din perioada menționată, vă rog să indicați:

a) numărul posturilor finanțate;

b) cuantumul total al sumelor alocate de la bugetul de stat;

c) cuantumul sumelor efectiv plătite;

d) repartizarea acestora pe categorii de personal.

3.Dacă au fost efectuate, de către Secretariatul de Stat pentru Culte, Curtea de Conturi, Patriarhia Română sau alte instituții competente, verificări, controale, audituri ori investigații privind corectitudinea listelor de personal transmise de Mitropolia Basarabiei în vederea acordării sprijinului salarial de la bugetul de stat. În caz afirmativ, vă rog să comunicați:

a) perioada verificată;

b) constatările principale;

c)măsurile dispuse;

d)eventualele sesizări înaintate organelor competente.

4.Dacă au fost identificate situații în care persoane care nu îndeplineau condițiile legale sau canonice pentru încadrarea în categoria personalului clerical ori neclerical eligibil au fost incluse în listele pentru care s-a solicitat sprijin financiar de la bugetul de stat. Dacă da, vă rog să precizați:

a) numărul cazurilor identificate;

b) perioada la care se referă;

c)valoarea sumelor aferente;

d)măsurile de recuperare dispuse.

5.Cu privire la domnul Ion Mocanu, vă rog să comunicați, în măsura în care aceste date se regăsesc în documentele aflate la dispoziția Secretariatului de Stat pentru Culte:

a) dacă a figurat vreodată în documentația transmisă pentru acordarea sprijinului salarial personalului Mitropoliei Basarabiei;

b) perioada exactă în care a beneficiat de sprijin salarial de la bugetul de stat al României;

c) calitatea în care a fost încadrat (clericală sau neclericală);

d) funcția și postul ocupat;

e) data încadrării și, după caz, data încetării raporturilor de muncă ori de slujire;

f) cuantumul total al sumelor acordate din fonduri publice pentru această persoană, defalcat pe ani.

6.Dacă Secretariatul de Stat pentru Culte deține informații privind existența unor situații în care persoane aparținând efectiv unor structuri ecleziastice din Republica Moldova, altele decât Mitropolia Basarabiei, ar fi fost incluse abuziv în documentația transmisă pentru obținerea sprijinului salarial acordat de statul român. Dacă da, vă rog să precizați concluziile verificărilor efectuate și măsurile adoptate.

7.Ce măsuri suplimentare de verificare și control intenționează să implementeze Secretariatul de Stat pentru Culte pentru a garanta că fondurile publice destinate sprijinirii activității Mitropoliei Basarabiei sunt acordate exclusiv persoanelor care îndeplinesc condițiile legale și canonice prevăzute de legislația română și de regulamentele cultului beneficiar.

The post Costache Chertif – Întrebare – Situația sprijinului financiar acordat de la bugetul de stat personalului clerical și neclerical al Mitropoliei Basarabiei (Biserica Ortodoxă Română) și verificarea legalității includerii unor persoane în listele de salarizare transmise prin Patriarhia Română appeared first on AUR.

De către: Senator Costache CHERTIF

Circumscripția electorală: nr. 26 Maramureș

Grupul Parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebării: Respectarea normelor ortografice consacrate și validate de Academia Română pentru dialectul istoric aromân al limbii române în cadrul subredacției dialectale aromâne a postului public Radio România Internațional.

Stimate domnule Președinte-Director General,

Radio România Internațional, în calitatea sa de serviciu public de interes național, are misiunea de a promova și proteja patrimoniul cultural și lingvistic românesc, inclusiv varietățile istorice ale limbii române, între care dialectul aromân ocupă un loc aparte prin vechimea, specificitatea și contribuția sa la cultura românească.

Potrivit lucrării „Manual de aromână – Cărți trâ învițari armâneaști”, elaborată de academicienii de origine aromână Matilda Caragiu Marioțeanu și Nicolae Saramandu, publicată în anul 2007 de Editura Academiei Române, cu sprijinul Societății de Cultură Macedo-Română și al Departamentului pentru Relațiile cu Românii de Pretutindeni, scrierea dialectului aromân se realizează pe baza alfabetului limbii române, completat cu trei grafeme specifice: Ḑ/ḑ, Ľ/ľ și Ń/ń. Această normă ortografică reprezintă forma consacrată și recunoscută în mediul academic românesc.

Astfel, alfabetul dialectal aromân cuprinde următoarele 34 de litere: A/a, Ă/ă, Â/â, B/b, C/c, D/d, Ḑ/ḑ, E/e, F/f, G/g, H/h, I/i, Î/î, J/j, K/k, L/l, Ľ/ľ, M/m, N/n, Ń/ń, O/o, P/p, Q/q, R/r, S/s, Ș/ș, T/t, Ț/ț, U/u, V/v, W/w, X/x, Y/y, Z/z. Aceste litere au fost și sunt utilizate în scrierea aromână consacrată de marii scriitori și învățați români de origine aromână.

Cu toate acestea, analiza materialelor publicate pe pagina oficială a subredacției dialectale aromâne a Radio România Internațional relevă utilizarea frecventă a unor grafeme care nu aparțin ortografiei aromâne consacrate, precum ã (în locul literelor ă sau â) și ll (în locul grafemului Ľ/ľ), precum și numeroase inconsecvențe ortografice și lexicale, cum ar fi: folosirea literei k în locul combinației ch, în condițiile în care litera k se folosește, ca și în limba română standard sau literară, doar pentru redarea unor nume sau cuvinte străine, folosirea literei â în poziție inițială în locul literei î.

Astfel, pot fi identificate exemple precum: „cathi dzuuã”, „bãgarea unãllei moţiuni di cenzură”, „dauă dekenii”, „Nu di multu kiro”, „Consiliului di Emburlâki di Nafoarâ”, „Comisarllii europeañi”, „Uniuni Ivropeanâ”, „Uniunea Evropeanâ”, „La scarâ ivropeanâ”, „Ripublica Moldova”, respectiv „Republica Moldova”, precum și alte numeroase situații în care același termen este redat prin forme diferite în cadrul aceleiași publicații.

Exprim opinia că aceste practici generează riscuri serioase pentru conservarea și transmiterea patrimoniului lingvistic aromân. În lipsa respectării unei norme ortografice unitare, publicul poate fi indus în eroare cu privire la forma corectă a cuvintelor, procesul de învățare și alfabetizare în dialectul aromân este îngreunat, iar autoritatea normelor elaborate de Academia Română este diminuată.

Mai mult, promovarea unor soluții grafice improvizate sau nevalidate științific poate contribui la fragmentarea artificială a comunității aromâne și la apariția unor practici concurente de scriere, incompatibile cu obiectivul conservării și dezvoltării coerente a patrimoniului dialectal aromân ca parte inseparabilă a limbii române istorice comune.

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rog respectuos să îmi comunicați:

1.Care sunt normele ortografice și lingvistice oficiale pe care subredacția dialectală aromână a postului public Radio România Internațional le utilizează în redactarea și publicarea materialelor sale.

2.Dacă există o decizie editorială sau un document intern prin care a fost aprobată utilizarea grafemelor ã și ll ori a altor soluții grafice diferite de cele consacrate de Academia Română pentru dialectul aromân. În caz afirmativ, vă rog să precizați temeiul acestei decizii și să ne prezentați o copie a acesteia.

3.Care sunt specialiștii, lingviștii sau consultanții care avizează conținutul lingvistic și ortografic al materialelor publicate de subredacția dialectală aromână a postului public a Radio România Internațional.

4.Cum explică Societatea Română de Radiodifuziune folosirea simultană, în cadrul aceleiași publicații, a unor forme diferite pentru aceleași cuvinte, precum „ivropean”, „evropean”, „european”, respectiv „ripublica” și „republica”.

5.Dacă conducerea Societății Române de Radiodifuziune consideră că utilizarea unor grafii neconsacrate și a unor practici ortografice neunitare este compatibilă cu misiunea serviciului public de radio de promovare a limbii și culturii române.

6.Dacă Societatea Română de Radiodifuziune intenționează să efectueze o evaluare științifică și editorială a conținutului publicat de subredacția dialectală aromână, în colaborare cu specialiști ai Academiei Române și ai instituțiilor de profil.

7.Ce măsuri concrete are în vedere conducerea Societății Române de Radiodifuziune pentru asigurarea respectării normelor ortografice consacrate și pentru eliminarea inconsecvențelor care apar în prezent în materialele publicate de subredacția dialectală aromână a redacției în limba română a postului public a Radio România Internațional.

The post Costache Chertif – Întrebare – Respectarea normelor ortografice consacrate și validate de Academia Română pentru dialectul istoric aromân al limbii române în cadrul subredacției dialectale aromâne a postului public Radio România Internațional appeared first on AUR.