Pe 10 decembrie, cu o discreție care ridică semne de întrebare, a fost numită în funcția de secretar de stat la MAE doamna o oengistă, doamna Clara Volintiru, o persoană cunoscută pentru activitatea ei în mediul ONG și pentru legăturile strânse cu actualul ministru de externe, doamna Oana Țoiu. Nu contest meritul profesional al nimănui, dar modul în care s-a făcut această numire ne obligă să ridicăm întrebări. Într-un minister în care transparența, meritocrația sunt fundamentale pentru funcționarea credibilă a diplomației românești, numirile „tacite”, operate pe repede-înainte, nu fac altceva decât să fragilizeze instituția MAE care este oricum inundată de amatorism diplomatic.

Doamna Volintiru, trebuie spus, nu este o persoană neutră în raport cu conducerea ministerului. Este aceeași voce care, în iunie 2025, apărea în presă lăudând public nominalizarea doamnei Țoiu la conducerea MAE, numind-o „mai mult decât binevenită”, deși întreaga societate observa lipsa evidentă de experiență diplomatică a doamnei ministru, care ulterior s-a și evidențiat prin șirul lung de gafe și eșecuri diplomatice.

Astăzi, sub eticheta unei reformei, acea voce entuziastă este răsplătită, pe șest,  cu o poziție-cheie în arhitectura ministerului Afacerilor Externe. Și întrebarea firească este: cum se numește această practică? Merit? Profesionalism? Sau o formă de loialitate recompensată?

Stimați colegi,

Diplomația românească nu este un laborator de favoruri personale. Ministerul Afacerilor externe nu este o instituție în care ne permitem să instalăm apropiați ai miniștrilor doar pentru că au transmis în presă mesajele dorite sau că au activat într-un ONG.

Ministerul de Externe trebuie să reprezinte interesul național, nu agenda unor cercuri restrânse. Interes național cere profesionalism diplomatic, rigoare și selecție pe criterii clare, nu „manevre silențioase”.

Doamna ministru are obligația morală și instituțională de a explica:

– Care au fost criteriile reale ale numirii?

– De ce a fost necesar ca totul să se desfășoare pe tăcute?

– Care este fundamentul diplomatic, nu cel personal, al acestei decizii?

Stimați colegi,

România a avut un potențial enorm în politica externă, dar de mulți ani diplomația românească plutește în derivă, iar toți cei care s-au perindat pe la vârful MAE, parcă, s-au întrecut în gafe și eșecuri diplomatice.

Diplomația nu se construiește cu improvizații și nu pate fii îndreptată într-o singură direcție, pe care doamna ministru o repetă obsesiv. Așa cum am mai spus în repetate rânduri, politica externă a României are nevoie de profesioniști cu experiență, diplomați de meserie care știu să negocieze în interesul românilor și nu a altor state. Avem nevoie de oameni aleși pentru competență, nu pentru admirația exprimată într-un interviu acordat într-un anumit moment exploatat politic.

Doamnă ministru, transparența nu este opțională. Respectul față de instituțiile statului nu este opțional. Responsabilitatea în actul guvernării nu este opțională. România merită mai mult decât numiri preferențiale. Românii merită un Minister de Externe puternic, credibil și profesional, nu unul plini de amatori.

The post Cosmin Corendea – Declarație politică – Diplomația română în derivă: apel pentru profesionalism și transparență la MAE appeared first on AUR.

Evenimentul, organizat de Grupul parlamentar de prietenie cu Republica Populară Chineză, în parteneriat cu Ambasada Republicii Populare Chineze în România, a avut ca scop consolidarea dialogului bilateral în domeniul economic şi investiţional, promovarea parteneriatelor comerciale şi identificarea de noi oportunităţi de colaborare între companiile româneşti şi chineze.

În deschiderea forumului, deputatul Cosmin Corendea, preşedintele Grupului parlamentar de prietenie cu Republica Populară Chineză, a subliniat importanţa relansării cooperării economice bilaterale într-un context internaţional complex.

„Este un moment important in relaţia bilaterală dintre cele doua tari, dar mai ales o ocazie necesară într-un context internaţional complex, în care colaborarea economică internaţională devine una dintre cele mai sustenabile forme de diplomaţie”, a declarat deputatul Cosmin Corendea.

Acesta a evidenţiat faptul că schimburile comerciale dintre cele două ţări au depăşit, în ultimii ani, 10 miliarde de euro anual, subliniind totodată necesitatea echilibrării balanţei comerciale şi transformării României într-o platformă strategică pentru investiţiile chineze în Europa Centrală şi de Est.

„Deficitul comercial al României în relaţia cu China se apropie de 8 miliarde de euro dar, această cifră nu reprezintă un motiv de îngrijorare, ci un semnal şi, mai ales, o oportunitate pentru avansa si mai puternic relaţia economica dintre cele doua tari. Acest deficit arată că cerere există şi că potenţialul de dezvoltare este enorm si Romania îl poate transforma într-o platformă pentru investiţii chineze în România şi într-un mecanism prin care produsele româneşti să pătrundă mai consistent pe o piaţă colosală”, a adăugat preşedintele Grupului parlamentar de prietenie cu China.

În cadrul intervenţiei sale, deputatul Cosmin Corendea a anunţat şi înfiinţarea, la începutul anului viitor, a Institutului de Cercetare pentru Iniţiativa Belt and Road, cu sediul la Bucureşti, o platformă academică şi economică menită să dezvolte proiecte de investiţii, colaborări tehnologice şi schimburi universitare între România şi China.

„Un anunţ important, rezultat al dialogului dintre Grupul de Prietenie cu Republica Populară Chineză şi reprezentanţii statului chinez in Romania: la începutul anului viitor, va fi înfiinţat la Bucuresti, Institutul de Cercetare pentru Iniţiativa Belt and Road, o platformă academică şi economică, în care experţi din România şi China vor identifica proiecte de investiţii, schimburi universitare, colaborări tehnologice şi soluţii de finanţare pentru proiecte strategice. Este o instituţie prin care ne dorim sa schimbam modul în care România se raportează la Iniţiativa Belt and Road: nu doar ca beneficiar, dar mai ales ca partener activ, generator de idei şi proiecte”, a anunţat deputatul Cosmin Corendea, în cadrul Forumului pentru cooperare economică România – China.

Un alt punct esenţial al discursului a vizat necesitatea reluării zborurilor directe între România şi China, suspendate de peste un deceniu. Deputatul Corendea a subliniat că o astfel de conexiune ar sprijini turismul, relaţiile economice şi cooperarea academică.

„Totodată, aşa cum am afirmat si la deschiderea Târgului de Turism din octombrie, în calitate de parlamentar si preşedinte al Grupului parlamentar de prietenie cu China, îmi asum public un obiectiv clar de susţinere alături de reprezentanţii Ambasadei Republicii Populare Chineze de a reluare a zborurilor directe între România şi China. România şi China trebuie să fie din nou conectate, fizic, direct. De peste zece ani, nu mai există zboruri directe între Bucureşti şi marile oraşe din China. Este o situaţie care afectează turismul, schimburile economice şi cooperarea academică. Este greu să închei parteneriate solide atunci când distanţa administrativă şi logistică creşte”, a mai precizat deputatul Cosmin Corendea.

Forumul a inclus şi sesiuni tematice dedicate sectoarelor cu potenţial major de colaborare – energie, IT&C, industrie şi transporturi, respectiv agricultură, în cadrul cărora s-au discutat modalităţi concrete de cooperare şi investiţii.
Evenimentul a reunit peste 200 de reprezentanţi ai mediului diplomatic, ai camerelor de comerţ şi ai companiilor de top din România şi China, confirmând interesul enorm al ambelor părţi pentru dezvoltarea unei cooperări economice sustenabile şi echilibrate.

„Relaţia dintre România şi China nu este una conjuncturală şi nu depinde de cicluri politice. Este o relaţie matură, bazată pe respect, prietenie şi cooperare economică reală. Voi continua să sprijin concret proiectele care aduc investiţii, locuri de muncă, dezvoltare şi beneficii pentru cetăţeni”, a concluzionat deputatul Cosmin Corendea.

The post Cosmin Corendea – Comunicat de presă – Forumul pentru Cooperare Economică România – China! Un nou capitol în relaţiile bilaterale appeared first on AUR.

În Serbia trăiesc aproximativ 330.000 de români. Nu sunt diaspora. Nu au emigrat. Ei sunt acolo de secole – în Timoc, în Voievodina, în 241 de localități – purtând limba română și credința noastră, în ciuda vremurilor. Astăzi, aceste comunități nu sunt doar în pericol de asimilare culturală. Sunt în pericol de dispariție fizică.

Situația este critică.

În Serbia de Răsărit, în zona Timocului, mii de români sunt strămutați forțat din comunele în care trăiesc de generații. Nu pentru dezvoltare, nu pentru infrastructură, ci pentru exploatarea agresivă a zăcămintelor de cupru și aur.

Compania străină ce a primit  acordul Guvernului Serbiei, exploatează necontrolat minele din Bor și Majdanpek. Rezultatul, este înspăimântător, poluare excesivă, creșterea alarmantă a bolilor respiratorii și a cazurilor de cancer la populația din zonă. Sunt oameni. Sunt români, iar statul are obligația să-și protejeze cetățenii.  

Mai mult decât atât, se pregătește deschiderea unor noi exploatări miniere – unele cu cianuri, substanță letală – în Žagubica, Golubac, Zaječar și Kučevo, localități cu comunități românești compacte. Aceasta nu mai este ecologie. Aceasta este o strategie de depopulare. Constituția Serbiei, articolul 78, interzice modificarea artificială a structurii etnice.

Totuși, exact asta se întâmplă.

 În paralel, identitatea românească este lovită metodic.

* Fără burse identitare – elevii migrează către școli în limba sârbă.

* Fără sprijin pentru cadrele didactice – profesorii abandonează predarea în limba română.

* Fără finanțare pentru presa românească – comunitatea rămâne fără voce.

* Casa de editură „Libertatea” riscă să își piardă sediul.

* Clădirea culturală „Luceafărul”, construită de români, zace în ruină.

Iar Ambasada României la Belgrad? Absentă. Românii din Serbia  cer explicit retragerea ambasadorului. De ce? Pentru că nu discută cu ei. Pentru că nu îi reprezintă. Sper ca apelul disperat al fraților noștri din Serbia să fie auzit și de ministrul de externe care prioritizează obsedant Ucraina .

Comunitățile istorice românești sunt rupte, dispersate, fragmentate. Strămutarea forțată pune în pericol nu doar cultura și limba, ci continuitatea fizică a românilor din zonă. Dacă nu intervenim acum, în câțiva ani vom vorbi la trecut despre românii din Serbia.

Dragi colegi, Românii din Serbia nu cer favoruri. Ei cer dreptul de a rămâne ceea ce sunt: români.

Nu putem vorbi despre patriotism în interiorul țării, dacă uităm românii din afara hotarelor. Nu putem vorbi despre identitate, dacă acceptăm dispariția unor comunități care ne sunt parte din istorie. Același pericol îl vedem și în Ucraina, unde autoritățile din regiunea Cernăuți reduc numărul liceelor românești. Nepăsarea Ministerului de Externe pune în pericol comunitățile românești din afara granițelor. Statul român are obligația legală și morală să protejeze identitatea comunităților românești. Dacă permitem dispariția comunităților românești istorice, atunci suntem prima generație care își pierde frații prin nepăsare.

The post Cosmin Corendea – Declarație politică – Românii din Serbia – frații noștri uitați appeared first on AUR.

Doamnei Oana-Silvia ȚOIU, Ministrul Afacerilor Externe

De către: Deputat Cosmin-Ioan CORENDEA

Circumscripția electorală: nr. 19 Giurgiu

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 28.10.2025

Obiectul interpelării: Solicitare răspuns MAE referitor la situația liceelor românești din Ucraina care se vor închide

Stimată Doamnă Ministru,

Consiliul Regional Cernăuți, a aprobat începând cu septembrie 2027 reorganizarea sistemului de învățământ din Regiunea Cernăuți, respectiv în prezent din cele 32 de licee, (12 licee mixte și 20 de licee cu predare în limba română) să rămână:

– 4 licee cu limba română de predare în comunitățile: Cernăuți, Hliboca, Ostrița și Herța.

– 9 bilingve (predare în ucraineană și limba româna va fi predată doar la disciplinele Limba română şi Literatura română şi universală)– în comunitățile Mămăliga, Noua Suliță, Mahala, Tărășeni, Hliboca, Crasna, Pătrăuți, Storojineț, Ciudei.

Începând cu 1 septembrie 2027 Noua Școală Ucrainiană va închide liceele cu predare exclusiv în limba română din localități istorice românești precum Mahala, Tărăşeni, Noua Suliţă, Hliboca, Crasna, Pătrăuţi, Storojineţ și Mămăliga. De asemenea, niciun liceu cu predare în limba română nu va mai exista în satele de pe Valea Siretului, o zonă cu o puternică tradiție românească.

Am rugămintea să îmi răspundeți la următoarele întrebări:

1. Ce măsuri a întreprins Ministerul Afacerilor Externe pentru a sprijini comunitățile românești din Regiunea Cernăuți în contextul reorganizării sistemului de învățământ?

2. În ce mod a intervenit Ministerul pentru a proteja și promova identitatea culturală și lingvistică a românilor din regiunea Cernăuți, având în vedere că aceasta numără peste 181.780 de persoane?

3. Care este poziția și reacția oficială a Ministerului Afacerilor Externe față de decizia Consiliului Regional Cernăuți de a reduce numărul de licee cu predare în limba română, în condițiile în care sunt 101.230 de elevi români care doresc să studieze în limba maternă?

Art. 112 din Constituția României și potrivit art. 170, aliniatul (1), din Regulamentul Camerei Deputaților, specifică următoarele: răspunsurile care menționează că întrebările scrise, adresate membrilor Guvernului, se transmit deputatului în cel mult 15 zile.

Cu privire la funcția pe care o dețineți, raportat dispozițiile Legii nr.90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, anume art. 46(2) coroborat cu art. 53 (1) lit f. cât și la reglementările din Hotărârea nr. 100/2004(*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Externe , art. 2 ne specifică ce atribuții principale aveți, respectiv printre altele să apărăți şi promovați pe plan extern interesele naţionale ale României.

Prin urmare, doamnă ministru, analizând situația de fapt și totodată prioritizând și promovând interesele României la nivel internațional așa cum reiese și din reglementările legale, am rugămintea ca răspunsul să fie transmis în scris.

Vă mulțumesc pentru atenția acordată acestei chestiuni de importanță pentru comunitățile românești din diaspora.

The post Cosmin Corendea – Interpelare – Solicitare răspuns MAE referitor la situația liceelor românești din Ucraina care se vor închide appeared first on AUR.

Din delegaţia parlamentară română, din partea Camerei Deputaţilor, au făcut parte doamnele deputat Viorica Sandu, Vetuţa Stănescu, Aneta Matei, şi domnii deputaţi Cosmin Ioan Corendea, Miklós Zoltán şi Andrei-Florin Gheorghiu.
Adunarea, având ca temă generală de dezbatere sprijinul parlamentar pentru acţiunile umanitare în perioade de criză, s-a desfăşurat la Geneva, oraş în care au fost adoptate Convenţiile de la Geneva din 1949, respectiv cadrul internaţional care asigură protecţia legală a persoanelor în timpul conflictelor armate.

Din partea delegaţiei române, s-a adresat, în plenul Adunării, pe tema generală, domnul deputat Cosmin Ioan Corendea, şef desemnat al delegaţiei.

Totodată, în cadrul dezbaterilor pe tema generală, şi conform Declaraţiei finale cu acelaşi nume, s-a făcut apel consolidarea şi promovarea acţiunilor umanitare prin ratificarea tratatelor Dreptului Internaţional Umanitar, integrarea acestora în legislaţia naţională, alocarea de resurse financiare agenţiilor umanitare, facilitarea instruirii forţelor armate şi dezvoltarea de parteneriate în cadrul ecosistemului umanitar global – inclusiv cu Mişcarea Internaţională de Cruce Roşie şi Semilună Roşie şi agenţiile relevante ale ONU. Declaraţia vine pe fondul a peste 130 de conflicte aflate în desfăşurare în lume, care lasă peste 310 milioane de oameni în nevoie de asistenţă umanitară, potrivit Comitetului Internaţional al Crucii Roşii şi Oficiului Naţiunilor Unite pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare.

Adunarea a adoptat, de asemenea, o rezoluţie privind recunoaşterea şi sprijinirea victimelor adopţiilor internaţionale ilegale şi luarea de măsuri pentru prevenirea acestei practici. Rezoluţia condamnă ferm adopţiile internaţionale ilegale, considerându-le încălcări ale drepturilor copilului, şi solicită tuturor statelor şi parlamentelor să clasifice astfel de acte drept forme de trafic de persoane. Domnul deputat Cosmin Ioan Corendea a susţinut o serie de amendamente propuse de delegaţia română, care au fost acceptate şi incluse în documentul final. Acestea pun accent pe clarificarea mecanismului de recunoaştere formală a adopţiei ilegale; stabilirea unui echilibru între recunoaşterea suferinţei şi responsabilitatea părţilor implicate, astfel încât statutul de victimă să fie acordat în mod echitabil; introducerea unor măsuri de protejare a confidenţialităţii şi identităţii copiilor adoptaţi pentru a evita stigmatizarea; precum şi includerea informaţiilor despre procedura adopţiei în programa şcolară şi în module mai largi dedicate drepturilor copilului. Domnul deputat Andrei-Florin Gheorghiu a susţinut un discurs pe acest subiect, din perspectiva tinerilor, în cadrul Forumului Tinerilor Parlamentari.

Doamnele deputat Viorica Sandu, Vetuţa Stănescu şi Aneta Matei au luat parte la lucrările Forumului Femeilor Parlamentare, iar domnii deputaţi Miklós Zoltán şi Andrei-Florin Gheorghiu au avut intervenţii în cadrul Comisiei UIP pentru pace şi securitate, pe temele: Consolidarea controlului parlamentar privind cheltuielile în domeniul apărării şi Politica de control a armelor şi neproliferarea: prevenirea următoarei curse a înarmărilor. Totodată, domnul deputat Miklós Zoltán a vorbit despre combaterea schimbărilor climatice la Comisia UIP pentru dezvoltare durabilă.

Domnul deputat Corendea a susţinut un discurs în cadrul Comisiei UIP pentru Naţiunile Unite, pe tema „Poate ONU să obţină rezultate eficiente cu un buget redus?”, în care a subliniat faptul că, în contextul actual al crizelor globale şi al resurselor financiare limitate, ONU poate rămâne eficientă doar prin adaptare, concentrându-se pe funcţiile sale esenţiale, consolidând parteneriatele şi adoptând soluţii de finanţare inovatoare, cu sprijinul politic ferm al statelor membre.

Membrii delegaţiei GRUI au avut o întrevedere bilaterală cu delegaţia parlamentară din Marea Britanie, discuţiile axându-se, în principal, pe situaţia economică şi politică din cele două ţări şi pe îmbunătăţirea relaţiilor comerciale bilaterale.

Adunarea UIP a adoptat o rezoluţie de urgenţă privind acţiunea parlamentară împotriva criminalităţii organizate transnaţionale, a criminalităţii cibernetice şi a ameninţărilor hibride la adresa democraţiei şi securităţii umane – menită să consolideze răspunsul parlamentar global în faţa ameninţărilor tot mai mari care afectează pacea internaţională, guvernanţa democratică şi statul de drept.

De asemenea, conducerea UIP a emis o declaraţie privind situaţia din Madagascar, prin care comunitatea parlamentară globală şi-a exprimat profunda îngrijorare faţă de preluarea militară a puterii şi suspendarea Constituţiei, condamnă pierderile de vieţi şi distrugerile provocate de tulburări şi solicită o acţiune internaţională coordonată şi imediată pentru gestionarea crizei.

Pe parcursul Adunării, organismele UIP dedicate păcii şi securităţii s-au reunit – inclusiv Grupul operativ pentru soluţionarea paşnică a războiului din Ucraina şi Comitetul pentru chestiuni din Orientul Mijlociu – pentru a identifica noi modalităţi de promovare a păcii prin dialog parlamentar.

The post Cosmin Corendea – Comunicat de presă – Participarea la lucrările celei de-a 151-a Adunări a Uniunii Interparlamentare (UIP) şi la reuniunile asociate appeared first on AUR.

„Acțiunea umanitară nu este opțională sau negociabilă, este o obligație legală și o datorie morală care definește umanitatea noastră comună”, a subliniat Cosmin Corendea în intervenția sa de la Geneva.

În cadrul reuniunii, Cosmin Corendea, vicepreședinte al Comitetului Director al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare (GRUI) a atras atenția asupra creșterii alarmante a nevoilor umanitare la nivel global, menționând că, în 2025, peste 300 de milioane de oameni din întreaga lume au avut nevoie de asistență și protecție.

Deputatul AUR Cosmin Corendea a precizat că țara noastră rămâne un promotor al multilateralismului și un susținător constant al dreptului umanitar internațional (IHL). Țara noastră este parte la cele patru Convenții de la Geneva din 1949, la cele trei protocoale adiționale, precum și la Convenția de la Haga din 1954 privind protecția bunurilor culturale.

„România a demonstrat prin fapte că solidaritatea globală nu este un concept teoretic. În 2024, am alocat milioane de euro pentru asistență umanitară, consolidând parteneriate cu organizații internaționale și implementând proiecte care leagă intervențiile de urgență de dezvoltarea pe termen lung”, a precizat Corendea.

De asemenea, România a semnat recent o declarație politică privind protecția personalului umanitar, în cadrul Săptămânii la Nivel Înalt a Adunării Generale ONU din 2025, reafirmând angajamentul său pentru protejarea celor care salvează vieți în zone de conflict.

În plan intern, Parlamentul României a consolidat cooperarea cu Mișcarea Internațională a Crucii Roșii și Semilunii Roșii, prin ratificarea acordurilor privind statutul juridic și privilegiile acestor organizații în România. În aprilie 2025, a fost deschisă oficial Delegația Federației Internaționale a Crucii Roșii și Semilunii Roșii (IFRC) la București, confirmând parteneriatul stabil dintre România și actorii globali din domeniul umanitar.

În încheiere, deputatul Cosmin Corendea a subliniat că parlamentele trebuie să rămână gardienii principiilor umanitare, asigurând protejarea celor vulnerabili și finanțarea acțiunilor umanitare în mod predictibil și eficient:

„Trebuie să ne lăsăm ghidați de umanitatea comună, nu de diviziune. Multilateralismul și cooperarea interparlamentară sunt cheia unei lumi mai solidare și mai sigure pentru toți”, a conchis șeful delegației Parlamentului României la Uniunea Interparlamentară, deputatul Cosmin Corendea.

The post Cosmin Corendea (deputat AUR): „România a demonstrat prin fapte că solidaritatea globală nu este un concept teoretic” appeared first on AUR.

„Acţiunea umanitară nu este opţională sau negociabilă- este o obligaţie legală şi o datorie morală care defineşte umanitatea noastră comună”, a subliniat Cosmin Corendea în intervenţia sa de la Geneva.

În cadrul reuniunii, Cosmin Corendea, vicepreşedinte al Comitetului Director al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare (GRUI), a atras atenţia asupra creşterii alarmante a nevoilor umanitare la nivel global, menţionând că, în 2025, peste 300 de milioane de oameni din întreaga lume au avut nevoie de asistenţă şi protecţie.

Deputatul AUR, Cosmin Corendea, a precizat că ţara noastră rămâne un promotor al multilateralismului şi un susţinător constant al dreptului umanitar internaţional (IHL). Țara noastră este parte la cele patru Convenţii de la Geneva din 1949, la cele trei protocoale adiţionale, precum şi la Convenţia de la Haga din 1954 privind protecţia bunurilor culturale.

„România a demonstrat prin fapte că solidaritatea globală nu este un concept teoretic. În 2024, am alocat milioane de euro pentru asistenţă umanitară, consolidând parteneriate cu organizaţii internaţionale şi implementând proiecte care leagă intervenţiile de urgenţă de dezvoltarea pe termen lung”, a precizat Corendea.

De asemenea, România a semnat recent o declaraţie politică privind protecţia personalului umanitar, în cadrul Săptămânii la Nivel Înalt a Adunării Generale ONU din 2025, reafirmând angajamentul său pentru protejarea celor care salvează vieţi în zone de conflict.

În plan intern, Parlamentul României a consolidat cooperarea cu Mişcarea Internaţională a Crucii Roşii şi Semilunii Roşii, prin ratificarea acordurilor privind statutul juridic şi privilegiile acestor organizaţii în România. În aprilie 2025, a fost deschisă oficial Delegaţia Federaţiei Internaţionale a Crucii Roşii şi Semilunii Roşii (IFRC) la Bucureşti, confirmând parteneriatul stabil dintre România şi actorii globali din domeniul umanitar.

În încheiere, deputatul Cosmin Corendea a subliniat că parlamentele trebuie să rămână gardienii principiilor umanitare, asigurând protejarea celor vulnerabili şi finanţarea acţiunilor umanitare în mod predictibil şi eficient:

„Trebuie să ne lăsăm ghidaţi de umanitatea comună, nu de diviziune. Multilateralismul şi cooperarea interparlamentară sunt cheia unei lumi mai solidare şi mai sigure pentru toţi”, a conchis şeful Delegaţiei Parlamentului României la Uniunea Interparlamentară, deputatul Cosmin Corendea.

The post Cosmin Corendea – Comunicat de presă – mesaj de solidaritate globală la reuniunea Uniunii Interparlamentare de la Geneva appeared first on AUR.

Istoric

De mai bine de 75 de ani, România a dezvoltat o relație diplomatică cu Republica Populară Chineză. Relațiile noastre politice, așa cum sunt recunoscute și de către partenerii europeni, să duc către politica unei “Singure Chine”. La nivel european nu există ambasadă a Uniunii Europene sau a statelor membre în Taiwan.

Făcând notă discordantă in raport cu partenerii europeni, dar și contrar politicilor din China, riscăm ca relațiile diplomatice ce datează din anul 1949 să fie reconsiderate această colaborare iar repercursiunile pot afecta serios relațiile diplomatice, dar și parteneriatele comerciale.  

Economic

Chiar dacă relațiile diplomatice au mai scăzut din intensitate, cel puțin în ultimii 5 ani, China reprezentă al optulea partener comercial al României, cu peste 10 miliarde in schimburi comerciale, dar și cu un deficit comercial de aproximativ 8 miliarde de euro, ratio 1/7.

Din această perspectiva, prioritățile României ar trebui să se concentreze pe reechilibrarea balanței comerciale, atragerea de investitori și accelerarea exporturilor, dar și pe valorificarea oportunităților oferite de cadrul strategic de cooperare dintre China și Uniunea Europeană. A pune în pericol această relație economică, prin gesturi neinspirate, înseamnă a neglija interesul național, stabilitatea investițiilor și credibilitatea României în ochii partenerilor internaționali.

Cultural

Relația României cu China nu înseamnă doar comerț și investiții, ci și un parteneriat cultural și educațional solid. De-a lungul anilor, sute de studenți români au avut șansa să studieze în universitățile de prestigiu din Beijing, Shanghai sau alte centre academice, întorcându-se acasă cu o perspectivă globală și competențe de vârf. În același timp, tineri studenți chinezi au ales România pentru a-și continua studiile, contribuind la un schimb de idei și valori care a întărit legăturile dintre cele două popoare. Acest tip de colaborare, bazat pe cunoaștere și respect reciproc, reprezintă fundamentul unei prietenii autentice, care nu poate fi sacrificată pentru ambiții politice de moment.

Strategic

Diplomația și politica externă nu se bazează pe gesturi simbolice sau pe exerciții de imagine, ci pe continuitate, profesionalism și pe capacitatea de a proiecta stabilitate pe termen lung. Orice acțiune contrară riscă să erodeze capitalul diplomatic al României și să diminueze influența noastră într-un context internațional deja extrem de fragil.

Confuzia de colaborare economică și culturală cu recunoașterea oficială a Taiwanul în afara cadrului european este o greșeală strategică de proporții. O greșeală care ar afecta relația cu Beijingul, această prietenie tradițională, stabilă diplomatic, dar  și ar anula avantajele economice imediate, pe termen mediu și lung.

Diplomația nu este locul pentru improvizații. Nu este locul pentru a testa orgolii politice sau pentru a încerca să dăm lecții lumii. Diplomația este locul unde interesul național trebuie apărat cu seriozitate, prudență și profesionalism. România nu își poate permite să devină victima aventurismului unor amatori care confundă geopolitica cu un exercițiu de PR.

De aceea, fac apel la responsabilitate. Politica externă a României nu poate fi sacrificată pe altarul inconștienței politice. Relația noastră cu China trebuie protejată și cultivată și nu expusă compromiterii a tot ceea ce am construit în decenii de parteneriat.

The post Cosmin Corendea – Declarație politică – Diplomația nu e un joc de imagine: Pericolele recunoașterii oficiale a Taiwanului pentru România appeared first on AUR.

„Motivul pentru care doamna ministru de externe ar trebui să îşi dea demisia este foarte simplu: incapacitatea dânsei de a înţelege şi de a aplica, în acelaşi timp, politica externă. Demisia de onoare, în politica externă, este o cutumă politico-diplomatică, nu o obligaţie juridică. Este un gest prin care un demnitar îşi asumă responsabilitatea atunci când imaginea ţării este grav afectată, iar doamna Țoiu nu înţelege acest principiu fundamental”, a declarat deputatul Cosmin Corendea.

Deputatul AUR subliniază că România, al şaselea stat ca populaţie din UE şi un contributor semnificativ la sprijinul Ucrainei, nu a reuşit să obţină un loc între cei 43 de experţi care vor reprezenta Uniunea Europeană în politica externă.
„România, stat cu milioane de cetăţeni peste graniţă, perfect aliniată politicilor europene, nu are un reprezentant în organismul care decide direcţia externă a Uniunii. Acesta este un eşec diplomatic evident, iar vina aparţine conducerii Ministerului Afacerilor Externe şi lipsei de viziune a doamnei Țoiu”, a precizat Cosmin Corendea.

Totodată, deputatul AUR acuză şi reacţiile nepotrivite ale ministrului Țoiu, în special declaraţiile agresive legate de participarea foştilor premieri ai României la un eveniment diplomatic de nivel înalt organizat în China.

„Ieşirile publice ale doamnei ministru riscă să deterioreze relaţii internaţionale construite de zeci de ani, de diplomaţii romani. China este un partener strategic global, iar lipsa de profesionalism a doamnei Țoiu pune România într-o poziţie fragilă pe scena internaţională”, a adăugat deputatul AUR.

Vicepreşedintele Comisiei pentru politică externă consideră că, în lipsa unor rezultate concrete şi în contextul gafelor repetate, demisia de onoare este singura cale de a proteja prestigiul României şi de a transmite partenerilor externi că ţara noastră îşi asumă standarde etice şi diplomatice ridicate.

“În diplomaţie, responsabilitatea este solidară şi de prestigiu. Din păcate, aceste principii nu se regăsesc astăzi în Ministerul Afacerilor Externe, implicit în activitatea doamnei ministru. Demisia poate funcţiona ca act de onoare menit să arate partenerilor internaţionali că statul îşi asumă responsabilitatea şi menţine standarde etice ridicate. Ceea ce ne-am dori şi noi ca România să facă prin demisia rapidă a doamnei ministru de externe”, a conchis deputatul AUR, prof. dr. univ. Cosmin Corendea.

The post Cosmin Corendea – Declarație de presă – Solicit demisia de onoare a ministrului Afacerilor Externe, Oana Țoiu! Ieşirile publice ale doamnei ministru riscă să deterioreze relaţii internaţionale construite de zeci de ani appeared first on AUR.

„Motivul pentru care doamna ministru de externe ar trebui să își dea demisia este foarte simplu: incapacitatea dânsei de a înțelege și de a aplica, în același timp, politica externă. Demisia de onoare, în politica externă, este o cutumă politico-diplomatică, nu o obligație juridică. Este un gest prin care un demnitar își asumă responsabilitatea atunci când imaginea țării este grav afectată, iar doamna Țoiu nu înțelege acest principiu fundamental”, a declarat deputatul Cosmin Corendea.

Deputatul AUR subliniază că România, al șaselea stat ca populație din UE și un contributor semnificativ la sprijinul Ucrainei, nu a reușit să obțină un loc între cei 43 de experți care vor reprezenta Uniunea Europeană în politica externă.

„România, stat cu milioane de cetățeni peste graniță, perfect aliniată politicilor europene, nu are un reprezentant în organismul care decide direcția externă a Uniunii. Acesta este un eșec diplomatic evident, iar vina aparține conducerii Ministerului Afacerilor Externe și lipsei de viziune a doamnei Țoiu”, a precizat Cosmin Corendea.

Totodată, deputatul AUR acuză și reacțiile nepotrivite ale ministrului Țoiu, în special declarațiile agresive legate de participarea foștilor premieri ai României la un eveniment diplomatic de nivel înalt organizat în China.

„Ieșirile publice ale doamnei ministru riscă să deterioreze relații internaționale construite de zeci de ani, de diplomații romani. China este un partener strategic global, iar lipsa de profesionalism a doamnei Țoiu pune România într-o poziție fragilă pe scena internațională”, a adăugat deputatul AUR

Vicepreședintele Comisiei pentru Politică Externă consideră că, în lipsa unor rezultate concrete și în contextul gafelor repetate, demisia de onoare este singura cale de a proteja prestigiul României și de a transmite partenerilor externi că țara noastră își asumă standarde etice și diplomatice ridicate.

“În diplomație, responsabilitatea este solidară și de prestigiu. Din păcate, aceste principii nu se regăsesc astăzi în Ministerul Afacerilor Externe, implicit în activitatea doamnei ministru. Demisia poate funcționa ca act de onoare menit să arate partenerilor internaționali că statul își asumă responsabilitatea și menține standarde etice ridicate. Ceea ce ne-am dori și noi ca România să facă prin demisia rapidă a doamnei ministru de externe” a conchis deputatul AUR Cosmin Corendea.

The post Cosmin Corendea (deputat AUR): „Solicit demisia de onoare a ministrului Afacerilor Externe, Oana Țoiu! Ieșirile publice ale doamnei ministru riscă să deterioreze relații internaționale construite de zeci de ani” appeared first on AUR.