Circumscripţia electorală: nr.41 Vrancea

Grupul Parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Titlul declaraţiei politice: Nicușor Dan calcă în picioare regulile democratice: desemnarea lui Adrian Vestea, încă o demonstrație de aroganță prezidențială

Domnule președinte al Senatului României,

Stimați colegi senatori,

Doamnelor și domnilor,

      Decizia lui Nicușor Dan de a-l desemna pe Adrian Vestea pentru formarea noului guvern reprezintă nu doar o manevră politică discutabilă, ci și o demonstrație alarmantă de dispreț față de principiile democratice pe care pretinde că le apără. După eșecul previzibil al experimentului Eugen Tomac, prezentat în mod artificial drept „tehnocrat”, președintele a schimbat brusc strategia și a trecut la o nominalizare politică făcută într-un mod care ridică puternice semne de întrebare asupra respectului său pentru instituțiile statului și pentru rolul partidelor politice.

      Realitatea este simplă: Nicușor Dan a fost forțat să renunțe la ficțiunea guvernului tehnocrat după ce a devenit evident că Eugen Tomac nu avea nicio șansă de a obține sprijinul necesar în Parlament. Timp de câteva săptămâni, președintele a încercat să vândă opiniei publice ideea că Tomac ar fi un specialist neutru, deasupra partidelor. În realitate, acesta era până de curând liderul unui partid și un actor implicat activ în viața politică. A fost o încercare evidentă de a masca o decizie politică sub eticheta falsă a tehnocrației.

      Când această strategie s-a prăbușit, Nicușor Dan nu a ales calea dialogului și a consultărilor democratice. Nu a convocat negocieri serioase cu formațiunile parlamentare. Nu a încercat să construiască un consens. Nu a căutat o soluție acceptabilă pentru majoritatea forțelor politice. În schimb, a decis să scoată din joben numele lui Adrian Vestea și să îl prezinte drept viitorul prim-ministru, ca și cum întreaga clasă politică ar fi obligată să se conformeze voinței sale.

      Acest episod scoate la lumină o problemă mai profundă: tendința președintelui de a se comporta ca și cum legitimitatea sa electorală i-ar permite să ignore celelalte instituții ale statului. În viziunea sa, partidele politice par să existe doar pentru a aproba deciziile luate la Cotroceni. Parlamentul este tratat ca o simplă mașină de vot, iar liderii politici ca niște figuranți care trebuie să accepte fără comentarii soluțiile dictate de președinte.

      Ironia este uriașă. Ani de zile, Nicușor Dan și susținătorii săi au criticat presupusele practici autoritare ale adversarilor politici. Au vorbit despre transparență, dialog și respect pentru instituții. Ne amenințau că dacă AUR, Călin Georgescu sau George Simion vor ajunge la putere atunci democrația va dispărea din România. Astăzi însă, exact acești oameni calcă în picioare democrația din țara noastră, considerând că procedurile democratice sunt importante doar atunci când le sunt favorabile. Când realitatea politică le încurcă planurile, consultările devin inutile, iar consensul este înlocuit de decizia unilaterală.

      Desemnarea lui Adrian Vestea nu transmite un mesaj de stabilitate. Transmite un mesaj de improvizație, de haos și de lipsă de respect față de regulile jocului democratic. Ea arată un președinte care pare incapabil să accepte faptul că România nu este condusă prin ordine venite de la Palatul Cotroceni, ci prin colaborarea dintre instituții și prin respectarea voinței exprimate în Parlament.

      Mai mult decât atât, această situație ridică întrebări serioase despre direcția în care se îndreaptă mandatul lui Nicușor Dan. Dacă astăzi își permite să ignore consultările politice într-un moment atât de important precum desemnarea unui prim-ministru, ce alte proceduri va considera dispensabile mâine? Ce alte instituții vor fi tratate ca obstacole birocratice în calea propriilor sale planuri?

      În loc să joace rolul de mediator și garant al echilibrului instituțional, Nicușor Dan a devenit un președinte care confundă funcția prezidențială cu un mandat de conducere personală a întregii scene politice. Iar aceasta este poate cea mai gravă problemă. Nu numele lui Adrian Vestea este în centrul controversei, ci metoda prin care a fost făcută această desemnare: fără dialog, fără consens și fără respect pentru actorii politici care reprezintă milioane de cetățeni.

      Într-o democrație autentică, asemenea practici ar trebui să stârnească îngrijorare indiferent de orientarea politică a fiecăruia. Pentru că atunci când un președinte începe să trateze consultările democratice ca pe o simplă formalitate și ia decizii majore de unul singur, problema nu mai este una de partid. Problema devine însăși sănătatea procesului democratic. 

      În urma acestor încălcării grave ale democrației și a lipsei de respect față de Parlament și partidele componente ale acestuia, ca senator al României solicit de urgență declanșarea procedurii de suspendare a lui Nicușor Dan din funcția de președinte.

       Urmand ca la referendumul pentru demitere, românii sa se pronunte prin vot daca sunt sau nu de acord cu politica lui Nicusor Dan de a conduce țara ca un dictator.

The post Negru Corneliu – Declarație politică – Nicușor Dan calcă în picioare regulile democratice: desemnarea lui Adrian Vestea, încă o demonstrație de aroganță prezidențială appeared first on AUR.

Circumscripţia electorală: nr.41 Vrancea

Grupul Parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Titlul declaraţiei politice:Nicușor Dan își calcă promisiunile în picioare. Desemnarea lui Eugen Tomac este o sfidare la adresa românilor

Domnule Președinte,

Stimați colegi senatori,

          Odată cu desemnarea lui Eugen Tomac pentru formarea viitorului guvern, Nicușor Dan a reușit performanța de a-și contrazice propria promisiune înainte ca noul guvern să treacă testul votului de încredere.

      După căderea guvernului condus de Ilie Bolojan, Nicușor Dan a vorbit despre nevoia ca vechea coaliție să continue, cu exact aceleași partide care au format vechiul guvern. Ulterior, motivând în felul său că partidele respective nu se înțeleg să formeze împreună un nou guvern, Nicușor Dan a desemnat un premier din afara arcului parlamentar, anulând voința populară care a trimis în Parlament partide ce au în spate voturile cetățenilor. Cum poate fi catalogată această practică politică? Ce putem suspecta la Nicușor Dan: incapacitate, șiretenie, desconsiderarea voinței cetățenilor sau un nou mod de a face politică, cu direcție evidentă spre autoritarism ?

      Această încercare de a vinde opiniei publice un lider de partid drept expert neutru nu este doar o exagerare, este o insultă la adresa inteligenței alegătorilor. Românii nu au nevoie de jocuri de imagine și de etichete lipite artificial pe oameni politici. Românii au nevoie de sinceritate și de competență.

      Mai grav este că România se confruntă cu probleme economice serioase. Deficite uriașe, datorii în creștere, investiții întârziate și o presiune tot mai mare asupra mediului privat. Într-un asemenea context, țara ar avea nevoie de un premier cu o autoritate incontestabilă.Ce recomandă însă candidatura lui Eugen Tomac pentru această misiune?

      Răspunsul este simplu: nimic.

      Dar cea mai mare problemă este una de legitimitate democratică.

      Eugen Tomac conduce un partid care a fost respins de electorat la alegerile parlamentare din 2024. Partidul Mișcarea Populară a rămas în afara Parlamentului după ce a obținut un rezultat marginal, chiar derizoriu de 1%. Alegătorii au avut ocazia să se pronunțe asupra PMP și au decis că formațiunea nu merită reprezentare parlamentară.

      Ce mesaj primesc milioanele de români care au mers la vot? Că opțiunea lor contează doar atunci când este convenabilă pentru cei aflați la putere? Că un partid care nu intră în Parlament poate ajunge totuși să dea premierul țării? Că rezultatul alegerilor este doar o formalitate fără consecințe reale?

        Desemnarea lui Eugen Tomac transmite exact acest mesaj toxic: votul cetățenilor este secundar, iar adevăratele decizii se iau în cercuri restrânse, departe de urne și de voința populară.

      Pentru Nicușor Dan, această alegere reprezintă o uriașă problemă de credibilitate. Un politician care livrează un șef de partid neparlamentar demonstrează că între discurs și realitate există o prăpastie. Un președinte care vorbește despre respectarea democrației, dar promovează în fruntea guvernului liderul unei formațiuni fără reprezentare parlamentară, riscă să alimenteze exact neîncrederea în instituții, neîncredere pe care pretinde că o combate.

      În loc să ofere o soluție la criza politică, Nicușor Dan crează una nouă. În loc să aducă stabilitate, el adâncește sentimentul că regulile sunt aplicate selectiv. Iar în loc să respecte verdictul dat de români la urne, el transmite că acesta poate fi ocolit atunci când interesele politice o cer.

      De aceea, desemnarea lui Eugen Tomac nu poate fi prezentată drept un act de responsabilitate. Pentru mulți observatori și alegători, ea apare mai degrabă ca o demonstrație de inconsecvență politică, de dispreț față de votul popular și de abandonare a promisiunilor făcute în fața cetățenilor. România are nevoie de soluții credibile și legitime, nu de artificii politice ambalate sub eticheta falsă a tehnocrației.

       In calitate de senator al României, avand in vedere aceasta atitudine de iresponsabilitate politică de încalcărea grava a prevederilor Constituţiei consider ca se impune demararea procedurilor constitutionale de suspendare din functia de Presedinte al României a lui Nicusor Dan.

Romania mai presus de toate !

The post Negru Corneliu – Declarație politică – Nicușor Dan își calcă promisiunile în picioare. Desemnarea lui Eugen Tomac este o sfidare la adresa românilor appeared first on AUR.

Circumscripţia electorală: nr.41 Vrancea

Grupul Parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Titlul declaraţiei politice: Galațiul a plătit prețul incompetenței politice. O dronă militara a lovit un bloc, iar liderii „pro-europeni” se prefac surprinși.

Domnule președinte al Senatului României,

Stimați colegi senatori,

Doamnelor și domnilor,

      Prăbușirea unei drone militare  peste un bloc de locuințe din Galați nu este doar un accident. Este un rechizitoriu devastator la adresa unei clase politice care a preferat să investească în propagandă, războaie politice și împărțirea puterii, în loc să se ocupe de una dintre obligațiile fundamentale ale statului: protejarea propriilor cetățeni.

      De ani de zile, România este vecină cu un război de proporții. De ani de zile, drone, rachete și fragmente de muniție cad în apropierea granițelor țării. De ani de zile, specialiștii avertizează că amenințările se schimbă și că apărarea trebuie adaptată noilor realități. Și totuși, în 2026, o dronă militara ajunge să lovească un bloc locuit de oameni nevinovați.

      Iar acum, aceiași politicieni care au tratat securitatea națională cu o nepăsare revoltătoare apar în fața camerelor de filmat și vorbesc despre „gravitatea situației”. Gravitatea situației trebuia înțeleasă înainte ca un bloc să fie lovit, nu după.

      De când a ajuns la Cotroceni, Nicușor Dan a cultivat imaginea unui președinte responsabil, preocupat de marile dosare ale țării. Realitatea este însă că România se confruntă cu un incident de securitate extrem de grav, iar cetățenii au toate motivele să întrebe ce s-a făcut concret pentru a preveni un asemenea scenariu.

      Rolul unui președinte nu este să constate pericolele după ce acestea produc victime și pagube. Rolul său este să folosească toate pârghiile instituționale pentru ca asemenea incidente să fie prevenite.

      În schimb, românii au văzut o administrație preocupată mai degrabă de jocurile politice și de menținerea unor formule de guvernare care și-au demonstrat limitele.

      Ani la rând, o parte a presei și a comentatorilor politici au încercat să îl transforme pe Ilie Bolojan într-un simbol al eficienței administrative. Însă propaganda nu poate ascunde realitatea.

      Dacă România era atât de bine pregătită pe cât ni s-a spus, atunci cum a fost posibil ca o dronă militară să ajungă să lovească un bloc de locuințe?

      Unde sunt investițiile strategice despre care s-a vorbit atât de mult? Unde sunt rezultatele concrete ale tuturor discursurilor despre modernizarea statului? Unde este siguranța pe care cetățenii ar trebui să o simtă într-o țară membră NATO aflată la granița unui conflict major?

      Faptele sunt încăpățânate. Iar faptele arată că, în ciuda tuturor discursurilor triumfaliste, România s-a trezit nepregătită în fața unei amenințări despre care se știa de ani de zile.

      Un lucru forte grav este faptul că această situație nu poate fi pusă exclusiv în cârca unui singur lider. Este rezultatul unui mod de guvernare practicat de fost coaliție care a condus țara.

      PSD, PNL, USR și UDMR ne-au tot spus că sunt singurele forțe politice capabile să garanteze stabilitatea și securitatea României. Au cerut voturi în numele responsabilității. Au cerut sacrificii în numele interesului național. Au cerut încredere în numele competenței.

      Astăzi, după ce o dronă militara care a lovit un bloc din Galați, toate aceste sloganuri au rămas goale de conținut.

      Pentru cetățeanul care și-a văzut locuința distrusă, pentru familiile evacuate și pentru oamenii care au trăit momente de panică, discursurile despre valorile europene și stabilitatea politică trateaza rani, nu repară geamurile sparte, nu sting incendiile și nu oferă siguranță.

      Poate cel mai revoltător aspect este tendința unor lideri și comentatori de a trata asemenea incidente ca pe niște evenimente inevitabile.

      Nu, nu este normal ca drone militare să se prăbușească peste blocuri din România.

      Nu este normal ca cetățenii să afle de la știri că au devenit ținte colaterale ale unui conflict aflat la câteva sute de kilometri distanță.

      Nu este normal ca autoritățile să vină mereu cu explicații după ce pericolul s-a produs.

      Această cultură a scuzelor permanente este exact ceea ce a permis acumularea vulnerabilităților care au făcut posibil incidentul de la Galați.

      Indiferent de explicațiile tehnice care vor fi prezentate, indiferent de comunicatele oficiale și de conferințele de presă, un fapt rămâne imposibil de contestat: o dronă militara  a lovit un bloc de locuințe din România. Acesta este un eșec major al statului. Iar responsabilitatea politică aparține celor care au condus țara și care au preferat să transforme politica într-un război permanent pentru funcții, influență și imagine publică.

      În timp ce Nicușor Dan, Ilie Bolojan și fosta coaliție PSD-PNL-USR-UDMR se certau pe cine e mai corupt, mai reformist sau mai pro-european, cetățenii României descopereau că locuințele lor pot deveni câmp de impact pentru drone militare.

      Aceasta atitudine de iresponsabilitate si de neputinta politică, constituie inca un motiv pentru care se impune demarararea procedurilor de suspendarea din functia de Presedinte al Romaniei a lui Nicusor Dan.

      Galațiul reprezintă un avertisment dur. Dar este și dovada că, dincolo de discursurile grandioase despre responsabilitate și siguranță, clasa politică a eșuat în una dintre cele mai importante misiuni ale sale: protejarea propriilor cetățeni.

Acest incident deosebit de grav dovedeste inca odata ca securitatea țării noastre trebuie să fie construită în primul rând aici, în România nu delegată integral la Bruxelles.

Romania mai presus de toate!

The post Negru Corneliu – Declarație politică – Galațiul a plătit prețul incompetenței politice. O dronă militara a lovit un bloc, iar liderii „pro-europeni” se prefac surprinși appeared first on AUR.

Circumscripţia electorală: nr. 41 Vrancea

Grupul Parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Titlul declaraţiei politice:  Securitatea României trebuie construită la București,

 nu delegată integral la Bruxelles

Domnule președinte al Senatului României,

Stimați colegi senatori,

Doamnelor și domnilor,

          Ne aflăm într-o perioadă în care arhitectura de securitate a Europei se schimbă cu o viteză pe care nu am mai văzut-o de decenii. Războiul din vecinătatea României, instabilitatea geopolitică, amenințările hibride, atacurile cibernetice și tensiunile regionale au determinat statele europene să caute noi instrumente de finanțare și noi formule de cooperare în domeniul apărării.

          În acest context, Uniunea Europeană a creat instrumentul SAFE, un mecanism care pune la dispoziția statelor membre până la 150 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi pentru investiții în capacități de apărare și achiziții comune.

          România va împrumuta prin SAFE 16,7 miliarde de euro, în condiții profund dezavantajoase. În timp ce industria românească de apărare a fost lăsată să se prăbușească, împrumutul de 16,7 miliarde de euro prin SAFE, la care s-a înhămat țara noastră, va fi folosit pentru susținerea economiei țărilor dezvoltate. Importurile antamate de Guvernul Bolojan vor crea peste 42.000 de locuri noi de muncă în Germania și vor genera un plus de până la 8,5 miliarde euro în PIB-ul german, deasemenea generează  un plus de până la 1,8 miliarde euro în PIB-ul francez și vor crea  8.800 de noi locuri de muncă inFranța. In plus beneficii aduse fondurilor de investiții și băncilor, prin dobânda achitată de România va fi in cuantum de 500 milioane de euro/an timp de 45 ani.

          Ca senator, consider că România trebuie să privească acest program cu luciditate, cu responsabilitate și, mai ales, prin prisma interesului național.

          Eu nu contest nevoia de securitate a Țării. Nu contest necesitatea întăririi capacității de apărare a României. Dimpotrivă, România are nevoie de o armată modernă, bine dotată, cu tehnologie performantă, cu infrastructură militară adecvată și cu capacitatea de a răspunde provocărilor actuale. Însă, există o întrebare esențială: cine câștigă în realitate din aceste mecanisme și în ce măsură România își consolidează propria capacitate strategică?

          Pentru că securitatea nu înseamnă doar să cumperi echipamente. Securitatea înseamnă capacitate industrială, producție internă, cercetare, independență tehnologică și locuri de muncă pentru cetățenii propriei țări. Nu putem accepta ca România să devină doar un beneficiar pasiv al unor credite europene, doar o piață de desfacere sau un simplu cumpărător de echipamente produse în alte state.

          SAFE oferă împrumuturi pentru investiții în apărare, dar întrebarea legitimă este: unde se vor produce aceste echipamente? Cine va primi contractele? Cine va controla lanțurile de producție? Cine va beneficia de transferul de tehnologie? Va beneficia industria românească de apărare, sau vom contracta noi datorii pentru a alimenta industrii strategice din alte state?

          Aceasta este dezbaterea reală.

          România are o tradiție importantă în industria de apărare. Am avut capacitatea de a produce muniție, tehnică militară, componente strategice și echipamente complexe. Din păcate, ani la rând, guverne succesive au asistat pasiv la degradarea acestui sector. Astăzi repetăm aceeași greșeală, la o scară mai mare.

          In calitate de senator, consider că orice participare a României la programul SAFE trebuie să respecte câteva principii fundamentale:

          Primul principiu: interesul național înaintea birocrației europene. Nu putem accepta ca nevoile de securitate ale statului român să fie definite exclusiv în afara țării.

          Al doilea principiu: investiții obligatorii în industria românească de apărare.

          Al treilea principiu: transparență totală. Românii trebuie să știe unde merg banii, ce contracte se semnează, cine beneficiază și ce rezultate concrete apar.

          Al patrulea principiu: securitate națională înseamnă mai mult decât armament. O țară puternică  este o țară înarmată,cu economie puternică, cu agricultură puternică, cu independență energetică, cu infrastructură dezvoltată, care își păstrează capitalul uman și resursele strategice.

          România nu poate deveni puternică dacă își pierde suveranitatea economică, industrială și decizională. Înțelegem că lumea se schimbă și că România trebuie să fie parte a unor mecanisme de cooperare și securitate. Dar cooperarea nu trebuie confundată cu dependența. Parteneriatul nu trebuie confundat cu cedarea capacității de decizie. Iar solidaritatea europeană nu trebuie să însemne uniformizare și centralizare excesivă.

          Ca senator, susțin o Românie puternică într-o Europă a națiunilor puternice. Susțin investițiile în apărare, atunci când acestea întăresc România și nu doar statisticile unor instituții de la Bruxelles. Securitatea țării noastre trebuie să fie construită în primul rând aici, în România, prin voința Românilor și pentru viitorul Românilor.

Romania mai presus de toate!

The post Negru Corneliu – Declarație politică – Securitatea României trebuie construită la București, nu delegată integral la Bruxelles appeared first on AUR.

Circumscripţia electorală: nr. 41 Vrancea

Grupul Parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Titlul declaraţiei politice:  Nicușor Dan și obsesia toxică pentru o coaliție moartă

Domnule Președinte

Stimați colegi,

      România traversează una dintre cele mai tensionate crize politice din ultimii ani, iar o parte importantă din responsabilitate îi revine lui Nicușor Dan, care continuă să se agațe cu o încăpățânare greu de înțeles de ideea resuscitării unei alianțe politice deja îngropate de propriile sale contradicții.

      În loc să accepte realitatea politică și să caute soluții viabile, Nicușor Dan pare blocat într-o ficțiune convenabilă: refacerea cu orice preț a formulei PSD-PNL-USR-UDMR. O formulă compromisă definitiv în momentul în care PSD a decis să dărâme prin moțiune de cenzură guvernul Bolojan, din care făcea parte. Din acel moment, orice discuție despre reconstruirea aceleiași majorități a devenit ridicolă.

      Cu toate acestea, Nicușor Dan continuă să forțeze nota, de parcă realitatea parlamentară ar fi doar un detaliu minor care poate fi ignorat.

      Aceasta atitudine denotă fie o incapacitate gravă de a înțelege dinamica politică actuală, fie o încăpățânare periculoasă care prelungește artificial blocajul instituțional.

      În paralel, refuzul aproape obsesiv de a lua în calcul AUR (primul partid în preferințele românilor și al doilea ca număr de parlamentari) în ecuația guvernării ridică serioase semne de întrebare. Nicușor Dan recurge constant la etichete facile și la clișee politice pentru a justifica excluderea unui partid parlamentar care reprezintă o parte semnificativă a electoratului român.

      Într-o democrație autentică, nu poți pretinde că respecți votul cetățenilor în timp ce elimini din start, din motive ideologice sau de antipatie politică, una dintre formațiunile cu greutate parlamentară.

      Refuzul dialogului cu AUR nu este dovadă de principiu democratic. Este dovadă de sectarism politic.

      Mai mult, Nicușor Dan respinge și varianta alegerilor anticipate, deși acestea ar putea clarifica raporturile de forță și ar oferi legitimitate unei noi formule guvernamentale.

      Practic, el refuză toate soluțiile reale și insistă exclusiv pe una imposibilă.

      Asta nu mai este strategie politică. Este blocaj produs prin orgoliu.

      Consecințele sunt grave și deja vizibile. Cu fiecare zi în care această criză este prelungită inutil, România plătește un preț economic tot mai mare: costuri mai ridicate de finanțare pentru stat, presiune pe cursul valutar, neîncredere în rândul investitorilor și instabilitate generalizată.

      Piețele nu reacționează la discursuri sterile și la iluzii politice. Ele reacționează la claritate, predictibilitate și decizie.

      Exact lucrurile pe care Nicușor Dan pare incapabil să le ofere în acest moment.

      Un lider politic matur înțelege când o formulă a eșuat și are curajul să caute alternative. Nicușor Dan, în schimb, pare hotărât să țină România captivă într-o negociere absurdă pentru resuscitarea unei coaliții care și-a semnat singură certificatul de deces.

      Iar atunci când ambiția personală și fixismele ideologice ajung să blocheze funcționarea statului, nu mai vorbim despre responsabilitate politică. Vorbim despre iresponsabilitate la cel mai înalt nivel.

       In calitate de senator al României, avand in vedere aceasta atitudine de iresponsabilitate politică de încalcărea  prevederilor Constituţiei , consider ca se impune demararea procedurilor constitutionale de suspendare din functia de Presedinte al României a lui Nicusor Dan.

The post Negru Corneliu – Declarație politică – Nicușor Dan și obsesia toxică pentru o coaliție moartă appeared first on AUR.

Circumscripția electorală: Nr. 41 Vrancea

Grupul Parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)

Titlul declarației: Relativismul democrației din România

Domnule Președinte

Stimați colegi,

Iată că au trecut peste 16 ani de la momentul cand Poporul Român și-a exercitat suveranitatea atunci când, prin vot liber și democratic, a decis — la referendumul din 2009 inițiat de către fostul președinte Traian Băsescu — reducerea numărului de parlamentari de la 465 de senatori si deputati la maximum 300 de membri și transformarea Parlamentului într-un for unicameral. Cu toate acestea, de peste 16 ani, partidele care s-au succedat la guvernare au ignorat acest verdict al poporului, dovedind dispreț față de poporul suveran căruia îi datorează mandatul.

Era momentul ca această nedreptate să înceteze. In calitate de senator al Partidului Alianța pentru Unirea Românilor am procedat la punerea in  aplicare  a  hotărârii Poporului Român și, miercuri 23.04.2026 am depus la Biroul Permanent al Senatului Proiectul de Lege cu nr. B 239/2026 privind reducerea numărului de parlamentari la maximum 300, respectiv  299 de parlamentari din care 201 deputati si 98 de senatori.

Mi-am asumat acest proiect de lege in calitate de unic autor si semnatar intrucat nu mai puteam tolera actualul sistem care a devenit  ineficient și rupt de realitate, un Parlament cu sute de membri care deseori nu reprezintă decât interese de partid, si nu interesele națiunii.

Votul de la referendum a fost un act evident de voință națională, un semnal puternic că românii doresc un stat mai suplu si  mai eficient.

Ignorarea acestei voințe populare înseamnă subminarea principiului suveranității naționale, consfințit în Constituția României. Într-un stat democratic, suveranitatea aparține poporului, iar reprezentanții săi au obligația să o respecte.

Românii au vorbit clar și răspicat. Iar noi, senatorii și deputații României, avem datoria să ascultăm. A ignora această voință populară înseamnă a sfida însăși ideea de democrație.

În numele celor care ne-au ales, în numele suveranității naționale și al respectului față de poporul român, cer tuturor senatorilor si deputatilor sa voteze acest proiect de lege, si pe cale de consecinta decizia exprimată de Poporul Roman la referendum să fie aplicată fără întârziere.

Poporul este suveran. Parlamentul trebuie să-l servească, nu să-l trădeze.

Romania mai presus de toate!

The post Negru Corneliu – Declarație politică – Relativismul democrației din România appeared first on AUR.

Circumscripţia electorală: nr.41 Vrancea

Grupul Parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Titlul declaraţiei politice: Unde este, de fapt, dictatura?

Domnule Președinte,

Stimați colegi senatori,

Mă adresez astăzi în Senatul României nu ca parlamentar, ci ca voce a milioanelor de români care au obosit să mai asiste la spectacolul ipocriziei de la televiziunile de serviciu și din studiourile plătite de fundații străine.

            Formatorii de opinie – acei analiști de ocazie, jurnaliști de curte și „experți” cu pașaport european – au, de ani buni, un nou dușman public numărul unu: partidele conservatoare (suveraniste) și liderii acestora. Unul dintre aceștia fiind Viktor Orbán. „Dictator!”, „Autocrat!”, „Pericol pentru democrație!” – urlau ei la unison de fiecare dată când premierul ungar își apăra granițele, își proteja familiile tradiționale, refuza să-și vândă țara la licitație lui Soros sau Bruxelles-ului și punea interesele națiunii maghiare mai presus de orice agendă globalistă.

            Dar, aceleași voci care urlă „dictatură la Budapesta” devin brusc mute, complice și lașe atunci când e vorba despre ceea ce se întâmplă aici, în România.

            Unde era indignarea lor când guvernele de la București au transformat Justiția într-un instrument politic? Unde era critica lor atunci când fermierii români erau bătuți, umiliți și ignorați în stradă, în timp ce Bruxelles-ul le distrugea afacerile cu „Green Deal-ul ”? Unde era revolta lor când presa independentă era sufocată de trusturi controlate de oligarhi locali și de interese străine, iar vocile naționale erau acuzate de „dezinformare”, ori de câte ori spuneau adevărul despre migrație, familie sau suveranitate?

            Așa cum am spus de curând, realitatea recentă contrazice flagrant propaganda de ani de zile. În urma alegerilor parlamentare din 12 aprilie, Viktor Orbán și-a recunoscut înfrângerea. Simplu, clar, fără contestări isterice, fără tentative de a bloca procesul democratic. Or, acesta este testul suprem al unui lider: acceptarea pierderii puterii. Un dictator veritabil nu face asta. Un dictator manipulează, anulează, reprimă sau falsifică rezultatele pentru a rămâne la conducere.

            Ipocrizia este totală. Pentru ei, Orbán e dictator pentru că a refuzat să se supună. Pentru ei, un guvern de la București care anulează alegeri, vinde păduri, ape, terenuri și suveranitate e „democratic” atâta timp cât execută ordinele de la Bruxelles.

            Adevărul este simplu și dureros: nu le pasă de democrație. Le pasă doar de supunere. Orbán a demonstrat că o națiune poate fi suverană, creștină și prosperă fără să ceară voie la fiecare pas. Exact de asta se tem ei. Pentru că modelul ungar arată românilor ceea ce ar putea fi România dacă ar avea lideri cu coloană vertebrală, nu cu genunchii îndoiți.

            Nu știm, încă, ceea ce va face din punct de vedere politic un alt produs al propagandei progresiste, Péter Magyar. Vedem însă faptele lui Nicușor Dan și ne este arhisuficient. Dar, stimați colegi, Ungaria ne poate da oricând lecții solide de democrație, pentru că Ungaria nu a anulat alegeri prezidențiale, precum România, în decembrie 2024. În urma alegerilor parlamentare din 12 aprilie, Viktor Orbán și-a recunoscut înfrângerea. Simplu, demn, fără contestări isterice, fără tentative de a bloca procesul democratic.

            În Romania anului 2024, alegerile prezidențiale au fost anulate, fără ca opinia publică să primească explicații plauzibile. O suspiciune majoră — trecută sub tăcere sau diminuată de aceiași formatori de opinie — a fost că scrutinul ar fi putut fi câștigat de Călin Georgescu, un candidat din afara sistemului clasic de partide. În loc să susțină principiul esențial al democrației, respectiv dreptul cetățenilor de a-și alege conducătorii, vocile așa-zis „pro-democratice” au ales fie să justifice situația într-o manieră total mincinoasa, fie să o ignore. De aproape un an, Nicușor Dan ne tot „amenință” că va prezenta, la un moment, dat probe.

În plus, intervențiile Curții Constituționale a României au generat semne serioase de întrebare. Excluderea din competiția electorală a unor candidați considerați incomozi pentru sistem, precum Diana Șoșoacă în 2024 sau, din nou, Călin Georgescu în 2025, în absența unor explicații clare și transparente, reprezintă fără echivoc o afectare directă a pluralismului politic. În acest context, apare întrebarea: unde au fost vocile care apără democrația și analizele critice privind posibile derapaje autoritare?

            Această dublă măsură este, de fapt, miezul problemei. Ungaria a organizat alegeri succesive între anii 2010 și 2026 fără controverse majore de fraudă care să pună sub semnul întrebării legitimitatea procesului electoral. România însă oferă exemple de decizii controversate în cadrul procesului electoral — de la anularea unor alegeri până la eliminarea unor candidați incomozi. Cu toate acestea, eticheta de „dictatură” a fost asociată în mod constant Budapestei, nu Bucureștiului. În această ordine de idei, întrebarea esențiala este: unde este mai degrabă „DICTATURĂ” in Ungaria sau in România ?

            În calitatea de senator al Partidului Alianța pentru Unirea Românilor nu voi  tăcea. Voi spune răspicat și clar: România are nevoie de suveranitate, nu de lecții de la cei au vândut-o. Avem nevoie de o politică națională curajoasă, nu de o slugărnicie ipocrită îmbrăcată în haine de  așa-zisa „democrație europeană”.

România mai presus de toate!

The post Negru Corneliu – Declarație politică – Unde este, de fapt, dictatura? appeared first on AUR.

Circumscripţia electorală: nr.41 Vrancea

Grupul Parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Titlul declaraţiei politice:  Toleranță zero față de cei care vând suveranitatea națională

Domnule Președinte al Senatului României,

Stimați colegi,

Mă adresez astăzi de la această tribună, cu o hotărâre de nezdruncinat, pentru a trage un semnal de alarmă asupra celei mai grave maladii care macină clasa politică actuală: trădarea suveranității naționale. România este un stat suveran, așa scrie în Constituție, și nu avem voie să uităm niciodată lucrul acesta. De aceea, susțin cu tărie faptul că desenul suveranității noastre naționale se face aici și nu în afara țării. Cu toate acestea, avem oameni politici, șefi de instituții, voci cunoscute ale societății, care își sabotează cu bună știință țara, prin acțiuni servile împotriva intereselor noastre globale și naționale, pierzând astfel suveranitate, independență, demnitate, respect și nu câștigăm nimic în schimb.

Asistăm, de mai bine de trei decenii, la un spectacol grotesc în care interesele României sunt scoase la mezat de către politicieni care au uitat că jurământul depus în acest for este față de Poporul Român, nu față de cancelariile străine sau cercurile de interese globaliste.

Acești indivizi – politicieni corupți, oligarhi lacomi sau agenți ai puterilor externe – sacrifică independența noastră pe altarul globalizării sălbatice și al intereselor străine. Ei semnează tratate dubioase, cedează resurse naturale, permit infiltrarea economică și politică, totul în numele unui așa-zis „progres” care ne lasă tot mai săraci, mai dependenți și mai vulnerabili.

Suveranitatea nu este un concept abstract, pierdut în cărțile de istorie; ea este fundamentul existenței noastre ca stat. Este dreptul inalienabil al acestui neam de a-și decide singur destinul, de a-și gestiona resursele și de a-și educa copiii în spiritul valorilor creștine și naționale. Vedem însă cum, rând pe rând, pilonii independenței noastre sunt puși la pământ. Resursele naturale, de la gazele din Marea Neagră până la pădurile noastre seculare, sunt cedate pe nimic, în timp ce românii plătesc facturi de neîndurat. Cei care o vând nu sunt altceva decât trădători moderni, care ignoră lecțiile istoriei și sacrifică generațiile viitoare pentru beneficii efemere. Ei subminează democrația, erodează încrederea în instituții și deschid porți pentru dominație străină, fie ea economică, militară sau culturală.

Acești „vânduți” ai politicii dâmbovițene de tarabă au transformat România dintr-un partener respectat într-un executant tăcut al unor directive venite de la Bruxelles sau de aiurea. Se înclină în fața unor ideologii străine de sufletul românesc, acceptând fără crâcnire politici care ne distrug agricultura, ne falimentează micii întreprinzători și ne umilesc pensionarii. O țară care nu își poate hrăni propriul popor și care își exportă inteligența și forța de muncă este o țară a cărei suveranitate a fost deja parțial abandonată de către conducătorii săi.

Vă întreb, stimați colegi din arcul guvernamental: unde vă este demnitatea? Unde este mândria de a fi român atunci când acceptați ca legile țării să fie dictate prin mecanisme care ignoră voința cetățenilor noștri? Când factorul demnității tinde spre zero, întreaga ecuație a libertății noastre se prăbușește. Noi, ca nație, vom fi respectați doar atunci când nu vom confunda bunele relații cu servilismul.

În calitate de senator al Partidului Alianța pentru Unirea Românilor, nu voi accepta niciodată acest statut de colonie. Sunt aici să reamintesc tuturor că România este un stat unitar, suveran și indivizibil. Nu suntem „cetățeni ai lumii” rătăciți într-o geografie fără identitate, ci suntem moștenitorii unei jertfe milenare. Cerem transparență totală în deciziile politice, anchete independente asupra oricăror cedări de suveranitate și pedepse exemplare pentru cei vinovați. Suveranitatea României este mai importantă decât orice luptă internă pentru putere, decât orice interes local, de aceea este nevoie să o protejăm. Să ne unim, ca popor, în apărarea României suverane, independente și demne. Numai prin vigilență și patriotism adevărat vom păstra moștenirea strămoșilor noștri și vom construi un viitor prosper pentru copiii noștri.

Celor care astăzi vând suveranitatea țării pentru o funcție călduță la nivel internațional sau pentru protecția unor grupuri de influență, le spun clar: istoria nu vă va ierta, iar poporul român s-a trezit. Voi lupta pentru fiecare palmă de pământ, pentru fiecare resursă și pentru dreptul de a fi stăpâni în propria noastră casă.

The post Negru Corneliu – Declarație politică – Toleranță zero față de cei care vând suveranitatea națională appeared first on AUR.

Circumscripţia electorală: nr.41 Vrancea

Grupul Parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Titlul declaraţiei politice: Limitele impuse de Putere dreptului cetățeanului de a critica

          Domnule Președinte,

          Stimați colegi senatori,

          Amenzile aplicate cetățenilor care l-au huiduit pe Nicușor Dan la Focșani și Iași, la 24 Ianuarie 2026, reprezintă un precedent periculos pentru democrația românească. Nu discutăm aici despre bun-simț sau despre eleganța exprimării, ci despre un principiu fundamental: libertatea de exprimare.

          Într-o societate liberă, cetățenii au dreptul să își manifeste nemulțumirea față de cei aflați la putere. Huiduiala, protestul verbal, critica — toate sunt forme de exprimare politică. A sancționa administrativ astfel de manifestări înseamnă a transmite un mesaj grav: că puterea nu mai tolerează opoziția publică.

          Astăzi sunt amendați cetățeni care huiduie un președinte ajuns în funcție impus de un sistem, prin anularea unor alegeri libere. Mâine cine urmează? Cei care critică un ministru? Cei care protestează în stradă? Democrația nu înseamnă aplauze obligatorii pentru conducători, ci dreptul cetățeanului de a-și exprima liber dezacordul.

          Statul nu trebuie să devină arbitru al opiniilor. Rolul autorităților este să protejeze drepturile fundamentale, nu să le pedepsească atunci când sunt incomode pentru cei aflați în funcție. Libertatea de exprimare nu este un moft și nu poate fi selectivă. Ea se aplică mai ales discursului critic, altfel nu mai este libertate, ci propagandă tolerată.

          Amenzile aplicate cetățenilor care l-au huiduit pe Nicușor Dan ridică o problemă gravă de constituționalitate și de sănătate democratică. Nu discutăm despre politețe publică, ci despre un drept fundamental garantat de art. 30 din Constituția României: libertatea de exprimare.

          Stimati colegi, ne mai raportăm la Constituția României, sau nu?

          Libertatea de exprimare nu protejează doar discursul convenabil sau elogios. Ea există tocmai pentru a apăra critica, dezacordul și manifestările de nemulțumire față de putere. În jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, s-a stabilit clar că libertatea de exprimare se aplică inclusiv ideilor care „șochează, ofensează sau deranjează”. O democrație autentică nu sancționează emoția politică a cetățenilor — o tolerează și o integrează. Ea există tocmai pentru a apăra critica, dezacordul și manifestările de nemulțumire față de putere. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit încă din cauza Handyside contra Regatului Unit, din 1976, că libertatea de exprimare se aplică „nu numai informațiilor sau ideilor primite favorabil sau considerate inofensive ori indiferente, ci și acelora care ofensează, șochează sau deranjează statul sau o parte a populației”. Aceasta este cerința pluralismului, toleranței și spiritului deschis fără de care nu există societate democratică.

          În plus, în cauza Lingens contra Austriei din 1986, Curtea a subliniat că limitele criticii admisibile sunt mai largi în privința oamenilor politici decât a simplilor particulari, deoarece politicienii „se expun inevitabil și conștient unui control atent al faptelor și gesturilor lor, atât din partea jurnaliștilor, cât și a cetățenilor, și trebuie să manifeste un grad sporit de toleranță”.

          Sancționarea administrativă a unor cetățeni pentru huiduieli reprezintă o formă de intimidare civică și un abuz de putere. Autoritățile publice nu au competența morală și nici mandatul constituțional de a transforma nemulțumirea politică într-o contravenție. Funcția publică presupune expunere la critică. Cine nu o acceptă, nu are ce căuta în viața publică.

          Mai grav, astfel de sancțiuni creează un precedent periculos: folosirea aparatului coercitiv al statului pentru a disciplina reacția cetățenilor. Astăzi se amendează huiduieli. Mâine se vor amenda opinii. Iar poimâine se va amenda „tăcerea neconvenabilă”. Aceasta nu este ordinea constituțională prevăzută de legea fundamentală, ci o deriva autoritară mascată în birocrație.

          Statul român are obligația de a proteja libertatea de exprimare, nu de a o restrânge arbitrar. Orice limitare trebuie să fie strict necesară într-o societate democratică, proporțională și justificată de un interes public real. A pedepsi huiduiala nu îndeplinește niciunul dintre aceste criterii.

          Așa cum am mai declarat, la 24 Ianuarie 2026 Românii de la Iași și de la Focșani nu au insultat Imnul Național și Unirea Principatelor de la 24 Ianuarie 1859. Au huiduit impostura căreia i se intonează Imnul Național. Iar amenzile aplicate nu vor reduce nemulțumirea Poporului Român, ci o vor amplifica. Sistemul care l-a impus pe Nicușor să ia aminte că, atunci când puterea ajunge să se teamă de fluierături, înseamnă că și-a pierdut complet legitimitatea.

          Onorat auditoriu,

          În calitate de senator al României, de la această tribună, solicit autorităților să reanalizeze aceste sancțiuni și să respecte spiritul Constituției. România nu trebuie să alunece spre o cultură a fricii, în care cetățenii sunt intimidați să tacă. O democrație matură suportă critica, chiar și atunci când este dură.

          De asemenea, solicit revocarea acestor sancțiuni și clarificarea cadrului legal pentru a preveni repetarea unor asemenea excese. Puterea nu trebuie protejată de cetățeni. Cetățenii trebuie protejați de abuzurile puterii. Aceasta este esența statului de drept.

The post Negru Corneliu – Declarație politică – Limitele impuse de Putere dreptului cetățeanului de a critica appeared first on AUR.

Circumscripția electorală: Nr. 41 Vrancea

Grupul Parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)

Titlul declaraţiei politice: Degradarea societății românești și necesitatea unor măsuri ferme pentru protejarea copiilor

Domnule Președinte,

Stimați colegi,

          Tragedia cutremurătoare petrecută în localitatea Cenei din județul Timiș, unde un adolescent de 15 ani a fost victima unor fapte de o cruzime extremă săvârșite de alți trei adolescenți, nu poate fi tratată ca un simplu incident izolat. Ea este expresia dureroasă a unei degradări profunde a societății românești, o societate slăbită moral, dezarmată instituțional și abandonată de un stat care reacționează prea târziu și prea timid. Când copiii nu mai sunt în siguranță, când familiile sunt depășite, iar instituțiile publice se limitează la comunicate sterile după producerea tragediilor, înseamnă că ne aflăm într-o criză națională. O criză de autoritate, de responsabilitate și de valori.

            Ani la rând ni s-a spus că valorile tradiționale trebuie relativizate, că disciplina este desuetă, că sancțiunea este opresivă și că orice formă de fermitate din partea statului trebuie evitată. Rezultatul este vizibil: o generație vulnerabilă, expusă drogurilor, violenței și manipulării, într-o societate care confundă toleranța cu slăbiciunea.

            Consumul de droguri în rândul minorilor nu mai este o excepție, ci un fenomen scăpat de sub control. Statul Român a eșuat grav printr-o politică a indulgenței, a avertismentelor fără consecințe și a unei false compasiuni care, în realitate, abandonează copiii în fața pericolului.

            Partidul Alianța pentru Unirea Românilor afirmă clar: minorii trebuie protejați, dar și responsabilizați, iar statul are obligația de a interveni ferm, înainte ca drogurile să distrugă vieți, familii și comunități. În acest sens, AUR propune un set de măsuri clare și neechivoce:

            În primul rând, este necesară introducerea unui regim sancționator ferm și diferențiat pentru minorii consumatori de droguri, care să depășească stadiul simbolic al avertismentelor. Recidiva trebuie să atragă măsuri restrictive reale, inclusiv muncă obligatorie în folosul comunității și programe corecționale sub supraveghere strictă.

            În al doilea rând, propunem înființarea unor centre speciale de reeducare și disciplină pentru minorii consumatori, aflate în afara sistemului penitenciar, dar organizate pe baze ferme: disciplină, program structurat, consiliere psihologică, educație moral-civică și formare profesională. Internarea temporară trebuie să fie o măsură legală aplicabilă în cazurile grave sau repetate.

            Totodată, părinții și tutorii legali nu pot fi exonerați de responsabilitate. Neglijența gravă trebuie sancționată prin amenzi substanțiale, suspendarea unor beneficii sociale și obligativitatea participării la programe de responsabilizare parentală. Statul nu poate suplini familia, dar nici nu poate închide ochii atunci când aceasta eșuează.

            În ceea ce privește traficul de droguri către minori, poziția noastră este una de toleranță zero. Orice dealer care vinde sau facilitează consumul de droguri minorilor trebuie să primească pedepse drastic majorate, fără posibilitatea suspendării executării acestora. Coruperea minorilor prin droguri trebuie tratată ca o infracțiune gravă împotriva siguranței naționale.

            Școala trebuie să redevină un spațiu sigur. Este imperativă introducerea unor controale preventive legale și eficiente în unitățile de învățământ, precum și obligativitatea raportării oricăror suspiciuni serioase. Directorii unităților de învățământ și autoritățile locale trebuie să răspundă administrativ pentru pasivitate.

            De asemenea, susținem crearea unei evidențe naționale confidențiale a cazurilor de consum de droguri în rândul minorilor, pentru monitorizare, prevenirea recidivei și intervenție timpurie, fără stigmatizare publică, dar cu responsabilitate instituțională reală.

            În final, Statul Român trebuie să transmită un mesaj limpede: drogurile nu sunt un experiment, nu sunt un stil de viață și nu sunt acceptabile. Orice relativizare a acestui pericol este o formă de complicitate morală.

            Tragedia din județul Timiș este un avertisment dur. Dacă nu ne apărăm copiii, dacă nu reconstruim autoritatea statului și nu reașezăm valorile fundamentale la baza politicilor publice, România riscă să-și piardă nu doar generațiile viitoare, ci însăși identitatea sa morală. Nu mai este timp pentru tăcere, pentru scuze sau pentru comunicate sterile. Fiecare copil pierdut este un eșec al statului și o rană deschisă în conștiința națională.

            Stimați colegi,

            În temeiul competențelor legale, în calitate de senator al României, solicit:

            1. Înăsprirea sancțiunilor penale aplicabile faptelor de trafic, distribuire și punere în circulație de droguri, cu un tratament diferențiat clar între consum și activitățile de comercializare.

            2. Revizuirea legislației privind minorii, în sensul analizării instituirii unor forme de răspundere juridică adaptată vârstei și discernământului pentru minorii sub 14 ani implicați în comercializarea de substanțe stupefiante, însoțite obligatoriu de măsuri educative, terapeutice și de reintegrare socială.

            3. Sancționarea agravată a persoanelor majore care determină, recrutează, folosesc sau constrâng minori în activități legate de droguri.

            4. Întărirea mecanismelor de prevenție și control, inclusiv prin cooperarea interinstituțională între organele de aplicare a legii, unitățile de învățământ și serviciile sociale.

            5. Implementarea unor programe obligatorii de consiliere, tratament și monitorizare pentru consumatori și pentru minorii identificați în situații de risc.

            Solicităm autorităților competente inițierea de urgență a demersurilor legislative necesare pentru consolidarea cadrului normativ în materia combaterii drogurilor, în interesul ordinii publice, al siguranței cetățenilor și al protejării minorilor.

            Partidul Alianța pentru Unirea Românilor va continua să lupte pentru o Românie în care copiii sunt protejați, familia este respectată, iar legea este fermă.

The post Negru Corneliu – Declarație politică – Degradarea societății românești și necesitatea unor măsuri ferme pentru protejarea copiilor appeared first on AUR.