Scopul conferinței a fost identificarea celor mai persistente vicii din societatea românească, stabilirea cauzelor principale,  detectarea categoriilor vulnerabilitate și propunerea unor soluții pentru combaterea dependențelor privind jocurile de noroc, tehnologie și consumul de droguri.

În deschiderea conferinței, președintele AUR George Simion a subliniat că România se află astăzi într-o disoluție, fără reacție în fața dependențelor care distrug viața a tot mai multor tineri și adulți.

„Din păcate, ne confruntăm cu un stat care în acest moment se află în disoluție. Un stat despre care fostul președinte Iohannis spunea că este eșuat și actualul președinte ne spune că nu există un plan de țară, nu știm direcția în care mergem (…)

Nu există centre publice de tratament pentru alcool, pentru droguri, pentru jocuri de noroc și familiile disperate nu știu unde să îi ducă pe cei dragi”, a declarat George Simion.

Acesta a susținut că programul de guvernare AUR prevede soluții și măsuri drastice care pot fi implementate pentru reglementarea clară a jocurilor de noroc și creșterea protecției persoanelor vulnerabile.

„Pentru noi, ca formațiune, și în programul de guvernare, soluțiile sunt unele mai drastice, care trebuie luate. (…) De exemplu, noi susținem că ar trebui interzise jocurile de noroc și lăsate numai în locurile unde au acces cei cu bani. Pentru că jocurile de noroc nu te îmbogățesc, este cea mai mare minciună. (…) Opțiunea ar fi ca pe litoral sau ca pe niște insule, în anumite stațiuni, în locurile unde au acces cei cu bani, nu cei care trăiesc din ajutor social sau cu salariu minim, merg să joace”, a mai spus președintele AUR.

George Simion a adăugat că inițiativele care au fost propuse fie de oamenii din industrie, fie de parlamentarii AUR pentru combaterea dependențelor au fost blocate de către cei care au avut alte interese.

„Există, de exemplu, în industria aceasta a gambling-ului, un fond inițiat chiar de Sorin Constantinescu, împreună cu factorii decidenți la acel moment, pentru tratarea adicțiilor.Nu a folosit nimeni banii din acel fond, au rămas acolo. În campaniile astea antidrog de regulă îi vedem pe unii care stau în spatele rețelelor care permit intrarea drogurilor în țară.

Despre pornografie nu mai vorbesc, am avut un proiect legislativ foarte bun făcut de colegii noștri de la Senat pentru interzicerea accesului la pornografie pentru minori. (…) Noi vrem să protejăm copiii României”, a mai declarat președintele AUR George Simion.

Deputatul AUR Ramona Ioana Bruynseels a susținut că dependențele față de jocurile de noroc, tehnologie și consumul de substanțe psihoactive sunt „un mare pericol” pentru tineri și persoanele vulnerabile.

În privința dependenței digitale, deputatul AUR a arătat că „este extrem de gravă, doar 4 din 10 părinți reușesc cumva să-și supravegheze copiii, reușesc să intervină, să filtreze cumva conținutul la care aceștia au acces. Părinții sunt depășiți, copleșiți, copiii”.

Referitor la consumul de droguri, Ramona Ioana Bruynseels a adăugat că decidenții politici și societatea civilă are datoria să fie ancorată în lupta pentru protecția tinerilor care riscă să devină consumatori de la vârste fragede.

„Vrem să câștigăm orice luptă, mai ales când este vorba despre copiii noștri, despre societatea noastră, despre oamenii din România. (…) Vârsta de la care copiii încep să consume a scăzut foarte mult. Dacă în statistici apare o vârstă de 13 ani, în realitate s-a ajuns să consume droguri copiii noștri de 8. Este inadmisibil. Sunt copiii noștri. Este vorba despre viitorul țării, e clar că trebuie să facem ceva”, a mai spus Ramona Ioana Bruynseels, deputat AUR.

Senatorul AUR Virgiliu Vlăescu a prezentat datele statistice la nivelul Statelor Unite, Europei și României privind adicțiile care afectează diferitele categorii sociale, depedența digitală fiind observată cu preponderență în rândul copiilor.

„Cercetările arată că 33% dintre oameni au dependență de internet și 60% dintre tineri se consideră dependenți de internet, rețele sociale. România stă destul de prost la acest nivel. Dintre copiii de 10-14 ani, aproape 70% joacă jocuri online zilnic, cu prevalență crescută de 6% până la 10 ani și 27% până la 14 ani”, a subliniat senatorul AUR.

Alexandru Domșa, directorul general al Federației Organizatorilor de Jocuri de Noroc, a susținut că operatorii care funcționează legal încearcă să depună eforturi constante pentru protecția jucătorilor.

„Noi înțelegem problema dependenței, este o problemă serioasă, e o problemă pe care o adresăm cu maximă responsabilitate. (…) Organizatorii de jocuri de noroc serioși, legali, au psihologi în sălile de jocuri mari. Cunosc o sală de jocuri care are în permanență 20 de psihologi care observă comportamentul jucătorilor și intervin atunci când acesta devine riscant. Asta face industria jocurilor de noroc reglementată”, a declarat directorul executiv FEDBET.

Acesta a tras un semnal de alarmă privind creșterea pieței negre din industria jocurilor de noroc care a crescut din cauza suprareglemantării.

„În ultimii trei ani de zile, piața neagră a jocurilor de noroc a crescut mai mult decât de două ori față de cum era înainte. Pentru că s-a întâmplat o suprareglementare, pentru că s-a întâmplat o restricționare excesivă, însă restricționarea aceasta excesivă nu este îndreptată împotriva cui trebuie. (…) Piața neagră a jocurilor de noroc ar putea crește, pe estimările noastre, până la 5,5 miliarde de euro în trei ani de zile. Ar crește cu 40% anual și asta în condițiile în care nu restricționăm excesiv, ci dacă mergem pe reglementările actuale”, a spus Alexandru Domșa.

Odeta Nestor, președintele Asociației Jocurilor de Noroc la Distanță, a criticat proasta gestionare a banilor pe care statul român i-a încasat din taxele aplicate industriei, deși destinația acestora trebuia să fie pentru elaborarea unor proiecte de protecție a jucătorilor.

„Ce a făcut statul român? I-a luat la bugetul statului. De unde s-au scurs nu știm cum și unde. Nu mai sunt, de fapt, o taxă pentru protecția jucătorilor și pentru a dezvolta proiecte.(…) În acest moment, statul român, prin reglementarea existentă, în vigoare, în acest moment, are absolut toate pârghiile de control. Asupra operatorilor, asupra pieței negre. În ultimii 10 ani nu s-a făcut absolut nimic”, a declarat Odeta Nestor.

Aceasta a transmis și un mesaj tinerilor din România să nu cadă în capcana jocurilor de noroc: „Jocurile de noroc, să știți, niciodată nu vă vor aduce venituri, niciodată nu vă vor aduce profituri din care să trăiți, pentru că în momentul în care voi ați câștiga la jocurile de noroc, operatorii de jocuri de noroc nu ar avea profit. Deci este o chestie foarte logică (…) Niciodată nu veți reuși să obțineți venituri mai mari sau să vă acopere necesitățile vieții dintr-o astfel de activitate”, a mai declarat președintele Asociației Jocurilor de Noroc la Distanță.

La rândul său, președintele Exprogame Doru Gheorghiu a ridicat problemele Legii 104 adoptate de guvernanți prin care aparatele din localitățile cu sub 15.000 de locuitori au fost interzise. „Zece mii de aparate au ieșit brusc peste noapte din exploatare. Multe sunt acum în subsoluri de bloc, la ele pot juca minori, pot juca dependenții fără nicio restricție, fără un control asupra statului. Când în momentul de față Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc ca să știți, se chinuiesc să găsească acele aparate. (…)

Prin mecanismul cerere și ofertă, jucătorii din aceste localități să nu credeți că s-au lăsat de jocurile de noroc. S-au îndreptat spre piața neagră care a explodat. (…) În momentul de față Oficiul pentru Jocuri de Noroc închide azi patru platforme online la negru, a doua zi apar 30, apar ca ciupercile după ploaie”, a afirmat Doru Gheorghiu.

Printre soluțiile propuse de președintele Exprogame se numără o măsură care să limiteze mizele și câștigurile pe care jucătorii le pot selecta. „Miză nu mai mare de 5 lei pe o apăsare, în momentul de față pe sloturile din România se poate juca desânțat și 200 de lei, 500 de lei pe apăsare, fără jackpot-uri, acel miraj al unor premii de milioane de lei este absolut scandalos și de aici pleacă multe probleme”, a mai declarat acesta.

Deputatul AUR Eduard Koler a subliniat că prozelitismul din industrie trebuie combătut drastic, iar printre măsurile pe care le propune se numără interzicerea reclamelor stradale la jocurile de noroc, interzicerea reclamelor în intervalele 06:00-23:00 și interzicerea numelui organizatorilor de pariuri sportive sau jocuri de noroc.

„Să nu mai existe posibilitatea ca afară pe stradă să vedem reclame la jocurile de noroc. Zero! Să nu mai există posibilitatea ca de la ora 6 dimineața până la 23 seara să mai vedem reclame la jocuri de noroc sau pariuri sportive. Și să scoatem din actuala legislație acea virguliță care le permite să facă reclamă în timpul evenimentelor live. Zero! Scoatem virgulița, nu se mai poate deloc”, a spus Eduard Koler.

„A treia propunere, pentru că noi avem niște propunere concrete (…) Să nu mai existe posibilitatea să se vadă numele organizatorilor de pariuri sportive sau jocuri de noroc. Nimic. Doar sigla. O siglă cu 18 tăiat ca să înțeleagă lumea că n-au ce să caute copiii și tinerii sub 18 ani în acea locație. Știu cei care vor să joace, unde să se ducă, nu este niciun fel de problemă. Nu trebuie să mai apară nume. Niciun nume. Acestea sunt soluțiile care descurajează prozelitismul”, a mai susținut deputatul AUR, Eduard Koler.

The post România, țara cu trei dependențe grave: jocuri de noroc, substanțe psihoactive și ecrane digitale appeared first on AUR.

Domnului Cătălin-Marian PREDOIU, Viceprim-ministru, Ministerul Afacerilor Interne

De către: Deputat Tiberiu-Claudiu BARSTAN

Circumscripția electorală: Nr. 22 Hunedoara

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 25.03.2025

Interpelare: Situația alarmantă a consumului și traficului de droguri în România

Stimate Domnule Ministru,

În ultimii ani, fenomenul consumului de droguri a luat o amploare îngrijorătoare în România, afectând nu doar marile orașe, ci și comunitățile mici și mediul rural. Statisticile oficiale și rapoartele de specialitate arată o creștere semnificativă a numărului de consumatori, în special în rândul tinerilor și adolescenților. Această realitate are consecințe grave asupra sănătății publice, siguranței cetățenilor și viitorului tinerei generații.

Creșterea accesibilității drogurilor, diversificarea substanțelor psihoactive și slaba implementare a măsurilor de prevenție și combatere au dus la o situație critică. Raportările recente arată că noile substanțe psihoactive (NSP), cunoscute și sub numele de “etnobotanice”, sunt din ce în ce mai răspândite și au efecte devastatoare asupra sănătății consumatorilor, mulți dintre aceștia ajungând în centre de urgență sau chiar pierzându-și viața.

În acest context, traficul de droguri reprezintă o problemă de siguranță națională, iar eforturile autorităților trebuie intensificate pentru a combate rețelele care distribuie aceste substanțe în rândul tinerilor, inclusiv în apropierea școlilor și liceelor. De asemenea, este esențial ca România să colaboreze mai eficient cu instituțiile europene și internaționale pentru a stopa traficul transfrontalier și a reduce disponibilitatea
drogurilor în țara noastră.

În acest sens, vă adresez următoarele întrebări:

1. Care sunt cele mai recente date oficiale privind consumul de droguri în România, în special în rândul minorilor și al tinerilor?

2. Ce măsuri concrete au fost implementate în ultimii ani pentru combaterea traficului și consumului de droguri?

3. În ce stadiu se află strategia națională pentru prevenirea și combaterea consumului de droguri? Care sunt obiectivele acesteia și cum se evaluează impactul său?

4. Ce resurse financiare și umane sunt alocate anual instituțiilor responsabile de combaterea acestui fenomen? Este considerată o suplimentare a acestora în viitorul apropiat?

5. Ce programe de prevenție există în unitățile de învățământ și cât de eficiente sau dovedit a fi acestea? Ce măsuri sunt luate pentru a îmbunătăți prevenția și educația anti-drog în rândul elevilor?

6. Cum colaborează România cu alte state și cu organisme internaționale pentru combaterea traficului de droguri? Există inițiative recente în acest sens?

7. Ce măsuri sunt luate pentru depistarea și combaterea noilor substanțe psihoactive (NSP), având în vedere pericolul ridicat al acestora?

8. Cum se asigură accesul la servicii de consiliere, tratament și reintegrare socială pentru persoanele dependente? Sunt suficiente centre de tratament disponibile în România?

9. Ce măsuri legislative suplimentare sunt avute în vedere pentru înăsprirea pedepselor aplicate traficanților de droguri, în special în cazurile care implică distribuirea către minori?

10.Există un plan clar pentru intensificarea controalelor și sancțiunilor privind distribuția și consumul de droguri în proximitatea unităților de învățământ?

Având în vedere gravitatea problemei, consider că este imperativ ca autoritățile să ia măsuri urgente și eficiente pentru a limita acest fenomen și pentru a proteja generațiile viitoare. Aștept un răspuns detaliat, în scris, la această interpelare și, mai important, o acțiune concretă pentru combaterea acestui flagel care afectează societatea românească.

The post Tiberiu Barstan – Interpelare – Situația alarmantă a consumului și traficului de droguri în România appeared first on AUR.

Domnului Marian-Cătălin PREDOIU, Ministrul Afacerilor Interne

Domnului Daniel DAVID, Ministrul Educației și Cercetării

De către: Deputat Laura GHERASIM

Circumscripția electorală: nr. 39 Vaslui

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 11.03.2025

Obiectul întrebării: Nivelul consumului de droguri ȋn Bucuresti, de 3 ori media europeană

Stimate Domnule Ministru,

O campanie desfășurată în cadrul Municipiului București în ceea ce privește consumul de droguri la nivelul populației, a scos la iveală faptul că în Capitală se consumă de trei ori mai multe droguri decât media europeană.

Astfel, în timpul săptămânii s-a descoperit că în apele reziduale există o valoare de 10 mg/zi/1000 locuitori de ketamină față de media europeană de 3,21mg/zi/1000 locuitori. Acestă cifră ne indică faptul că în București există un consum regulat de ketamină, dar care este depășit în perioada sfârșitului de săptămână de cocaină și de MDMA (Ecstasy).

Comparativ cu ketamina, valorile măsurate pentru cocaină au fost de 183 mg/zi/1000 locuitori, ea fiind o valoare foarte apropiată de media europeană de 285,56 mg/zi/1000 de locuitori, în timp ce pentru MDMA valoarea a fost de 18 mg/zi/1000 locuitori, mult peste media europeană care este de 11,38 mg/zi/1000 locuitori.

Lucrul cel mai îngrijorător, în ceea ce privește acest studiu, este dat de faptul că vârsta consumatorilor este din ce în ce mai mică. Astfel, la nivelul României există cazuri de copii de doar 12 ani care au ajuns în clinicile de dezintoxicare, ca urmare a consumului excesiv de droguri.

Această situație este generată pe de-o parte din cauza faptului că părinții nu reușesc să afle la timp de consumul de droguri al copilului sau copiilor lor, iar profesorii nu par să fie în totalitate interesați să oprească acest fenomen atunci când se confruntă cu el.

Datele măsurate din apele reziduale și reducerea vârstei consumatorilor de droguri de la noi din țară ar trebui să reprezinte motive seriose pentru Ministerul Afacerilor Interne, dar și pentru Ministerul Educației, în ceea ce privește începerea unei campanii de stopare a consumului de droguri în rândul elevilor, mai ales din cauza faptului că cifrele prezentate sunt îngrijorătoare.

Nu putem să rămânem nepăsători la o problemă care a ajuns să afecteze 1 din 10 români la nivel național.

În acest context, vă rog să ȋmi răspundeţi la urmatoarele ȋntrebari:

Privitor la resursele umane și logistice pentru prevenția consumului de droguri

1) Câte posturi sunt alocate în prezent pentru combaterea și prevenirea consumului de droguri în cadrul Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Educației?

2) Ce deficit de personal specializat pentru prevenirea consumului de droguri există?

3) Ce măsuri sunt luate pentru remedierea deficitului de personal?

4) Care este raportul dintre numărul de specialiști implicați în prevenție (psihologi, consilieri, ofițeri antidrog) și numărul de elevi expuși riscului consumului de droguri?

5) Câte unități de învățământ beneficiază, în mod regulat, de sesiuni de informare și prevenire organizate de specialiști?

6) Ce buget este alocat anual pentru programele de prevenire și combatere a consumului de droguri în rândul tinerilor? Acesta este considerat suficient?

Privitor la campaniile de prevenție și educație antidrog

1) Ce campanii de informare și prevenție desfășurate de Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Educației sunt în prezent active în unitățile de învățământ?

2) Există un program standardizat de prevenție care să fie implementat în toate școlile și liceele din România? Dacă nu, de ce?

3) Ce măsuri sunt prevăzute pentru instruirea profesorilor și personalului didactic în recunoașterea și gestionarea cazurilor de consum de droguri în rândul elevilor?

4) Se ia în considerare introducerea unui program obligatoriu de educație antidrog în curriculumul școlar?

5) Cum colaborează Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Educației cu organizațiile non-guvernamentale în ceea ce privește prevenția consumului de droguri?

Privitor la detecţia și intervenția timpurie

1) Ce măsuri există pentru identificarea rapidă a consumului de droguri în rândul elevilor?

2) Este analizată posibilitatea legiferării procesului de efectuare a unor teste antidrog regulate în școli, cu respectarea legislației privind protecția datelor și a drepturilor individuale?

3) Există în prezent linii de telefonie de urgență sau platforme online prin care elevii, părinții și profesorii pot semnala cazuri suspecte de consum sau trafic de droguri?

4) Cum sunt gestionate situațiile în care un elev este descoperit consumând droguri? Care sunt pașii urmați de instituțiile responsabile?

5) Există centre specializate unde elevii dependenți pot primi ajutor gratuit și specializat? Dacă da, câte astfel de centre sunt în România și unde sunt localizate?

Privitor la cooperarea interinstituțională și măsuri legislative

1) Cum colaborează Ministerul Afacerilor Interne cu Ministerul Educației pentru a preveni răspândirea consumului de droguri în unitățile de
învățământ?

2) Se ia în calcul modificarea legislației pentru înăsprirea sancțiunilor aplicate celor care distribuie droguri minorilor?

3) Ce măsuri sunt luate pentru a combate rețelele de distribuție a drogurilor care operează în proximitatea unităților de învățământ?

4) Se ia în considerare implementarea unui program de protecție a martorilor pentru elevii care raportează cazuri de trafic de droguri în școli?

5) Ce inițiative legislative sunt prevăzute pentru reducerea accesului la substanțe psihoactive noi, care nu sunt încă reglementate suficient?

Privitor la monitorizarea și evaluarea fenomenului de consum de droguri

1) Ce metodologii sunt utilizate pentru a evalua periodic nivelul consumului de droguri în rândul elevilor și al populației generale?

2) Ce măsuri sunt luate pentru a îmbunătăți colectarea și analiza datelor privind consumul de droguri în România?

3) Există studii naționale sau internaționale la care România participă în mod regulat pentru a evalua impactul măsurilor de prevenție și combatere a consumului de droguri?

4) Ce măsuri sunt planificate pentru a reduce decalajul dintre România și alte state europene în ceea ce privește combaterea consumului de droguri?

5) Cum sunt utilizate datele provenite din analiza apelor reziduale pentru a adapta strategiile de prevenție și combatere a consumului de droguri?

Solicit răspuns scris.

The post Laura Gherasim – Întrebare parlamentară – Nivelul consumului de droguri ȋn Bucuresti, de 3 ori media europeană appeared first on AUR.

Domnul Marian-Cătălin PREDOIU, Viceprim-ministru, Ministrul Afacerilor Interne

De către: Deputat Cristina-Emanuela DASCĂLU

Circumscripția electorală: Nr. 24 Iași

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 10.03.2025

Obiectul întrebării: Consumul de droguri în municipiul Iași și măsurile de combatere

Stimate Domnule Ministru,

Fenomenul consumului de droguri în rândul tinerilor din municipiul Iași a escaladat, iar numărul persoanelor care ajung în situații critice din cauza substanțelor interzise este în creștere alarmantă.

În spațiul public apar frecvent cazuri dramatice, iar părinții, profesorii și autoritățile locale trag semnale de alarmă asupra gravității situației.

Având în vedere această realitate îngrijorătoare, vă solicit să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care este numărul exact al persoanelor depistate consumând droguri în municipiul Iași în ultimii trei ani, defalcat pe categorii de vârstă și tipuri de substanțe consumate?

2. Câte dosare penale au fost deschise pentru trafic și consum de droguri în județul Iași în aceeași perioadă și câte condamnări definitive au fost pronunțate?

3. Ce măsuri concrete sunt aplicate pentru prevenirea consumului de droguri în rândul tinerilor, în special în unitățile de învățământ?

4. Există un plan de colaborare între Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Educației și autoritățile locale pentru combaterea acestui flagel? Dacă da, care sunt obiectivele și termenele asumate?

5. Ce resurse sunt alocate centrelor de tratare și reintegrare a persoanelor dependente de droguri în municipiul Iași?

Solicit răspuns în scris.

The post Cristina Dascălu – Întrebare parlamentară – Consumul de droguri în municipiul Iași și măsurile de combatere appeared first on AUR.

Avem mii de tineri români care ajung uneori în arest pentru mai puțin de atât, dar avem un străin care nu este deranjat aproape deloc.

Legea pare să fie aplicată cu dublă măsură. Americanul Cameron Jibril Thomaz, cunoscut ca și Wizz Kalifam, a fumat un joint învelit în pliantele de campanie anti-drog ale Ministerului Afacerilor Interne. Avea la el 18 grame de marijuana. Nu a pățit nimic. A dat o declarație și este liber să plece.

În acest timp, tinerii noștri care cad în patima drogurilor sunt reținuți, arestați și uneori condamnați pentru câteva grame pe care au ajuns să le consume din cauza neputinței autorităților.

Condamn dubla măsură și vă atrag atenția că povestea asta se petrece în condițiile în care în același stat guvernat de o coaliție eșuată nu există suficiente teste anti-drog performante, motiv pentru care o beizadea a fost lăsată să treacă nestingherită de nimeni și a provocat o tragedie anul trecut la 2 Mai.

Același stat, în schimb, lasă zilnic fără permis zeci de șoferi nevinovați care nu consumă droguri, dar au neșansa să fie conduși de niște politruci care nu au fost în stare să cumpere aparatură și care nu au nicio strategie de luptă împotriva acestui flagel.

Dacă Ministerul Afacerilor Interne taie șpăgile și reușește să cumpere aparate performante nu mai este nevoie de lamentările legate de testele șoferilor și nu mai rămân fără loc de muncă oameni care nu au nicio legătură cu stupefiantele.

The post Dan Tanasă (AUR): Dubla măsură a statului condus de PSD și PNL! appeared first on AUR.